Sunteți pe pagina 1din 18

FACULTATEA DE TIINE

- KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU DIZABILITI ANUL I

Indrumtor: Lect. Univ. Rabolu Elena

Student: Balos Cornelia

Piteti - 2015

UNIVERSITATEA DIN PITETI


FACULTATEA DE TIINE- DEPARTAMENTUL DE ASISTEN
MEDICAL I KINETOTERAPIE

MIJLOACELE KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA


PACIENILOR CU HIPERTENSIUNIE ARTERIAL

PITETI
2015

PLANUL LUCRRII
Introducere ...................................................................................................4
Capitolul I Fundamentarea tiinific a temei
I.1.Anatomia i fiziologia inimii........................................................................5
I.2. Modificrile cordului i circulaiei in efort ..................................................5
I.3. Mecanisne de reglare a tensiunii arteriale.................................................6
I.4. Particulariti morfo-funcionate ale cordului la hipertensivi......................7
I.5. Modificrile tensiunii arteriale in efortul fizic..............................................7
I.6. Hipertensiunea arterial Generaliti......................................................8
I.6.1. Cauzele apariiei hipertensiunii arteriale.......8
I.6.2. Factori de risc.....................................................................................9
1.6.3. Simptomatologie..................10
1.6.4. Diagnostic.........................................................................................10
I.7.Efectele antrenamentului fizic n hipertensiunea arterial..........................11
Capitolul II Principii de tratament n hipertensiunea arteriala
II.1. Principii de tratament n hipertensiunea arterial..11
II.2. Tratament..................................................................................................12
Capitolul III Studiu de caz..............................................................................13
Concluzii
Bibliografie

INTRODUCERE

Patologia cardiovascular, aa cu o demonstreaz numeroasele sale


victime, rmne un obstacol major pentru o via lung, sntoas i activ. La
nivel mondial, dar i n Romnia, bolile cardiovasculare ocup primul locul n
mortalitatea general a omului modern.
Aparitia hipertensiunii arteriale este consecina direct a factorilor de risc la care
omul modern se expune:
sedentarismul;
alimentaia modificat (bogat n glucide rafinate i n lipide);
solicitarea psihoemoional complex;
deprinderile duntoare (fumat, alcool, cafea).
Hipertensiunea arterial este astzi o boal extrem de des ntlnit i frecvent
tratat cu medicaie antihipertensiv, care este uzual, foarte la ndemn, dar
cu relativ multe efecte secundare i efecte adverse.Puini pacieni tiu ns c
aceast afeciune are sanciune terapeutic din partea terapiei fizicale i a
kinetoterapiei.Un bolnav cu hipertensiune arterial tratat medicamentos nu nseamn c este i recuperat: este dependent de droguri, astenic, anxios, de
multe ori, depresiv.Recuperarea medical urmrete meninerea capacitii
funcionale n paralel cu scderea tensiunii arteriale. n mod evident, nu exclude
n totalitate terapia medicamentoas, dar o poate reduce ca dozaj.La o mare
parte dintre bolnavii eu hipertensiune arterial, exerciiile fizice pot contribui la
obinerea unor efecte terapeutice ca, de exemplu : scderea valorilor tensiunii
arteriale,

ameliorarea

simptomelor

subiective,

mbuntirea

capacitii

funcionale a aparatului cardiovascular, combaterea factorilor de risc (obezitate,


dislipidemic).

Capitolul I
I.1.Anatomia i fiziologia inimii
Inima este un organ musculos cavitar, de forma i dimensiunile unui pumn nchis.
Este divizat n patru camere: dou atrii i dou ventricule, acestea comunicand
ntre ele, pe fiecare parte, prin orificii atrioventriculare prevzute cu valvule
unidirecionale. Este situat n mediastin i are forma unei piramide triunghiulare
sau a unui con turtit, culcat pe diafragm, fiind organul central al aparatului
cardiovascular. Axul inimii este oblic dirijat n jos, la stnga i nainte, astfel c
1/3 din inim este situat la dreapta i 2/3 la stnga planului medio- sagital al
corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemntor
pumnului drept. Prezint o fa convex, sternocostal i o fa plan,
diafragmatic. Peretele cardiac este alctuit din trei straturi: epicard, miocard
(muchiul cardiac) i endocard.
I.2. Modificrile cordului i circulaiei in efort
Efortul fizic determin o cretere considerabil a necesitii de oxigen.
Acoperirea acestei necesiti crescute se asigur prin urmtoarele mecanisme
fiziologice:
creterea

coeficientului

de

utilizare

oxigenului

esuturi

(atestat de creterea diferenei arterio-venoase);


mrirea debitului respirator ;
mrirea debitului cardiac.
O dat cu mrirea debitului cardiac se produc i modificri de adaptare a
arborelui vascular :
vasoconstricie n teritoriul splanehnic i cutanat,

vasodilataie n musculatura activ i n organele vitale cu activitate


intens (cord, creier, plmni),
modificri ale permeabilitii capilare.
Frecvena cardiac maxim care poate fi atins n timpul efortului scade cu
vrsta. Dup Hollmann (1965) ea prezint urmtoarele valori:
20-30 ani 195/minut
31-40 ani 189/minut
41-50 ani 182/ minut
51-60 ani 170/minut
61-70 ani - 162/minut
71-80 ani - 145/minut
I.3. Mecanisme de reglare a tensiunii arteriale
Mecanismele fiziologice de reglare a tensiunii arteriale sunt reprezentate de:
reflexele baro-ceptorii,
sistemul renin-angiotensin-aldosteron,
sistemul simpato-adrenergic
controlul integrativ al sistemului nervos central.
Reacia baro-ceptorilor, de la nivelul sinusului carotidian i crosei aortice, este
unul dintre mecanismele de baz care contribuie la reglarea tensiunii arteriale.
Intervenia lor permanent asigur meninerea unor valori constante ale tensiunii
arteriale n repaus, cu oscilaii de 3 mmHg pentru tensiunea sistolic i 2
rnmHg pentru cea diastolic. Atunci cnd se instaleaz hipertensiunea arterial,
reglarea preso-cepto-rie funcioneaz normal, dar la un palier mai ridicat.

Baro-reflexul reprezint, n primul rnd, un mecanism protector mpotriva scderii


tensiunii arteriale. El intervine n acest sens, spre exemplu, la trecerea din clino
n ortostatism, dleclannd o reacie cardio-acceleratoare i vasoconstrictoare.
Acest mecanism nu este ns n msur s asigure adaptarea tensiunii arteriale
la efortul fizic. n acest caz intervin sistemele suprabulbare, care declaneaz
reflexul presor.

I.4. Particulariti morfo-funcionate ale cordului la hipertensivi


Pentru practicarea exerciiilor fizice de ctre hipertensivi este foarte important de
cunoscut capacitatea funcional a cordului acestora i reacia lui la efort. Este
cunoscut faptul c evoluia n timp a hipertensiunii arteriale duce la afectarea,
ntr-o foarte mare msur, a cordului, prin hipertrofie ventricular stng,
coronaroscleroz, insuficien cardiac.

Antrenamentul fizic solicit cordul n

foarte mare msur i duce la modificri morfo-funcionale importante, ntre care


dilataia regiatorie" i hipertrofia fiziologic. La omul sntos cordul nu sufer n
urma acestor modificri, ci, dimpotriv, ele contribuie la mrirea capacitii sale
funcionale. La hipertensivi, ns, al cror cord este supus unei suprasolicitri
permanente datorit bolii, adugarea stresului reprezentat de efortul fizic trebuie
s se fac numai dup o riguroas selecionare a bolnavilor i cu o dozare foarte
judicioas.

I.5. Modificrile tensiunii arteriale n efortul fizic


nainte de a discuta modificrile tensiunii arteriale la efortul fizic trebuie s
semnalm constatrile unor cercettori n legtur cu fptul c msurarea
indirect, extern, a tensiunii arteriale, n repaus, ofer valori concordante cu
msurarea ei intraarterial, n timp ce, n efort, aceast concordan este mai
slab, ndeosebi pentru tensiunea minim, care, uneori, nu poate fi msurat.

De asemenea, unele cercetri semnaleaz c valorile tensiunii msurate


intraarterial sunt mai mari la periferie dect la nivelul aortei. Aceasta face c
travaliul cordului i consumul su de oxigen dedus din calcularea indicelui
tensiune-timp pe baza valorilor tensionale periferice, s fie supraestimat. Datele
obinute prin msurarea intraarterial a tensiunii la brbai normotensivi n efort
de 100 W (600 kgm/min.) pe bicicleta ergometric, ne ofer urmtoarele valori
orientative

1.6. Hipertensiunea arterial


Hipertensiunea arterial (HTA) reprezint creterea presiunii arteriale sistolice
i/sau diastolice peste 140 mm/Hg, respectiv 90 mm/Hg. Hipertensiunea
determin creterea lucrului cardiac i poate duce la afectarea vaselor sangvine
i a altor organe, mai ales a rinichilor, cordului i ochilor. Cauza HTA poate fi
recunoscut sau secundar altor boli. Hipertensiunea arterial sistemic este un
sindrom clinic caracterizat prin creterea valorilor presiunii sub care circul
sngele n sistemul aortic i reprezint una dintre cele mai rspndite boli
cardiovasculare. Datele statistice de prevalena, incapacitatea de munc i
mortalitatea scot n eviden importana medico-social a problemei.

1.6.1.Cauzele apariiei hipertensiunii arteriale


Hipertensiunea arterial este frecvent la persoanele n vrst din cauza
tensiunii arteriale care tinde s creasc odat cu vrsta, dac nu se ia msuri
pentru prevenirea sau controlul acesteia. Din acest motiv, este important ca
persoanele n vrst sa fie monitorizate pentru a se asigura c tensiunea lor
rmne n sau a revenit la limitele normale. Exist anumite probleme medicale
care pot crete nivelul tensiunii arteriale, cum ar fi insuficienta renal cronic, boli
tiroidiene i apnee n somn. Unele medicamente pot ridica, de asemenea,

tensiunea arterial. Acestea includ medicamente pentru astm (corticosteroizi) i


chiar i medicamente obinuite folosite n tratarea rcelii.
1.6.2.Factori de risc
Exista muli factori de risc pentru HTA, inclusiv anumite trsturi, condiii i
obiceiuri. Factorii majori de risc pentru HTA sunt descri i mai jos : Vrsta Deoarece tensiunea arterial crete odata cu vrsta, persoanele n vrst au un
risc mai mare de a dezvolta HTA. n Statele Unite, peste jumtate din persoanele
n vrst au HTA. Cea mai comuna forma de HTA la persoanele n vrst este
izolat, hipertensiunea arteriala sistolic, definit doar printr-o tensiune arterial
sistolic. Aproximativ dou treimi din oamenii n vrsta cu HTA au HTA sistolic.
Dei foarte muli oameni au HTA, aceasta nu este neaprat o parte normal a
procesului de mbtrnire. Exist mai multe moduri de a rmne sntoi i de a
menine tensiunea arterial la un nivel normal pe masura ce mbtrnim. Rasa i
originea etnic - Oricine de orice origine i rasa poate dezvolta HTA, dar este
mult mai rspndit la adulii afro-americani dect la adulii caucaziani sau
hispano- americani. Excesul de greutate sau de obezitate - Supraponderalii sau
obezii au un risc mai mare de a dezvolta HBP. Supraponderalitatea este definit
ca avnd o greutate corporal suplimentar care include mu chii, oasele,
grsimea i / sau apa, iar obezitatea este definit ca avnd o mare cantitate de
grasime. Sexul - Mai muli brbai dect femei au HTA, totu i femeile tinere n
vrst de 18-59 de ani sunt mai susceptibile dect brbaii n ceea ce prive te
contientizarea i cutarea unui tratament pentru aceasta afec iune. Femeile
peste 60 de ani au aceeai probabilitate de con tiinciozitate ca i brba ii, ns n
grupul de femei de peste 60 de ani care sunt tratate pentru tensiune arterial
crescut, controlul tensiunii arteriale este mai mic dect la brbaii din aceeai
grup de vrst.

1.6.3. Simptomatologie
9

n general, creterea tensiunii arteriale, n sine, nu este nsoit de nici un


simptom vizibil. Ocazional, este posibil s apar dureri de cap. Este posibil s
existe o hipertensiune arteriala de ani de zile fr a fi con tientizat, timp n care
poate afecta inima, rinichii, vasele de snge, i alte pri ale corpului fr a fi
contieni de acest lucru. Adesea, oamenii afla ca au HTA numai dup ce au
experimentat un atac de cord sau un accident vascular cerebral, sau au dezvoltat
boli cardiace coronariene. Verificarea tensiunii arteriale n mod regulat este foarte
importanta n prevenirea mai multor probleme grave de sntate. Meninnd o
presiune arterial normal se poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta mai
multe probleme grave de sntate.
1.6.4. Diagnostic
Deoarece diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii
arteriale, este esenial msurarea corect i regulat a acesteia. Trebuie evitate
exercitiile fizice extenuante, fumatul, consumarea de buturi sau alimente care
conin cafeina (cum ar fi cafea, ceai, coca cola) pentru cel putin 1 ora ininte de a
se msura tensiunea arterial. Se recomanda repausul pentru cel putin 5 minute
nainte de msurarea tensiunii arteriale i sunt necesare dou msurari
consecutive i realizarea mediei aritmetice a valorilor ob inute. n cazul n care
tensiunea arterial este ridicat, se recomand efectuarea unui consult
oftalmologic, neurologic i cardiologic. Daca aceste examinri nu releva dovezi
ale unei hipertensiuni arteriale vechi, medicul recomanda cel putin nc 2
msurari de tensiune arterial la dou consultaii diferite n timp pentru a se
confirma i de aceste dai hipertensiunea arterial. Acest lucru este recomandat,
deoarece unele persoane pot avea hipertensiune arterial doar ocazional. Odat
ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticat, sunt necesare alte examinari
pentru a se evalua posibilile complicaii de la nivelul altor organe. Aceste
examinri includ evaluarea funciei renale i electrocardiograma (EKG) pentru
depistarea unei eventuale rigidizri a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus
ctre inima sau ritmuri cardiace anormale.
I.7.Efectele antrenamentului fizic n hipertensiunea arterial
10

Etiopatogenia hipertensiunii eseniale nu este nc elucidat. Se pot pune n


eviden la o parte dintre bolnavi sau n unele stadii de evoluie a bolii, modificri
ale unor indici fiziologici implicai n procesul de reglare a valorilor tensiunii
arteriale, cum ar fi: creterea nivelului reninei plasmatice sau activitii simpatoadrenergice, fr a fi ns clarificate mecanismele etiopatogenice ale bolii.
Terapeutica hipertensiunii arteriale are drept scop scderea valorilor tensionale
prin influenarea unora dintre mecanismele de reglare a acesteia, combaterea
factorilor de risc, frnarea evoluiei bolii i prevenirea complicaiilor. n acest
sens, antrenamentul fizic i gsete, n cadrul arsenalului terapeutic al
hipertensiunii eseniale, un loc care merit atenie. La hipertensivii cu circulaie
hiperkinetie, antrenamentul fizic poate s duc la scderea valorilor tensionale
prin micorarea debitului cardiac mai ales la efort. Prin mbuntirea economiei
de lucru a aparatului cardiovascular, antrenamentul duce la cruarea travaliului
cardiac. Acest fenomen, ca i influenarea favorabil a obezitii i a metabolismului lipidic sunt factori care pot contribui la frnarea evoluiei bolii i a
complicaiilor.
Capitolul II
II.1. Principii de tratament n hipertensiunea arteriala
Kinetoterapia la bolnavi cu hipertensiune arterial esenial se difereniaz n
funcie de stadiul de evoluie a bolii, vrst bolnavului, reacia individual la efort
i prezenta afeciunilor asociate (cardiopatie ischemic, obezitate, dislipidemie
etc.).
Una dintre modalitile de practicare a exerciiilor fizice ele ctre hipertensivi, cu
larg aplicativitate, este executarea unor programe adecvate de kinetoterapie.
Aceste programe trebuie s cuprind urmtoarele grupe de exerciii :
Exerciii pentru intensificarea moderat a metabolismului n toate grupele
musculaturii scheletice, n vederea obinerii vasodilataiei locale i scderii
rezistenei periferice.

11

Exerciii de relaxare muscular i neuro-psihic.

II.2. Tratament
Obiective:
1.echilibrarea sistemului nervos i influenarea pozitiv a centrilor vasomotori;
2.favorizarea vasodilataiei periferice i a decongestionrii unor segmente ale
corpului;
3.atingerea i meninerea unei greuti corporale optime;
4.prevenirea fenomenelor de ateroscleroz;
5.obinerea vasodilataiei locale i scderea rezistenei periferice;
6.relaxare muscular i neuro-psihic;
Principii:
urmareste controlul eficacitatii schemei terapeutice aplicate;
combaterea fenomenelor adverse;
rezolvarea prompta a urgentelor hipertensive;
prevenirea si rezolvarea complicatiilor;
controlul bolilor asociate;
reevaluarea periodica a tratamentului.
Alegerea drogului este in functie de:
-nivelul tensiunii;

12

-studierea evolutiei in functie de pacient: lenta (cu valori constant


crescute si care nu variaza sensibil de la o inregistrare la alta) si maligna (cand
boala debuteaza cu valori mari si cedeaza greu la tratament);
-varsta;
-conditii ereditare;
-circulatie regionala predominant afectata;
-boli asociate.
Un medicament ideal ar trebui sa aiba aceeasi actiune la toti pacientii, sa nu aiba
efecte toxice, sa fie eficient pe cale orala, sa aiba durata de actiune de cel putin
24 de ore, sa nu aiba efecte secundare semnificative, sa nu produca dupa
administrare hipotensiune ortostatica, sa nu reduca debitul cardiac, sa nu
determine intoleranta, sa nu produca retentie de Na. Exista medicamente ce: se
administreaza o data sau de 2 ori pe zi; scad rapid tensiunea arteriala doar in
urgente; au actiune selectiva numai pe receptorii si dintre acestia pe 1 si 1; se
bazeaza pe inhibitori ai enzimei de conversie.
Medicamente principale:
-diureticele: actioneaza pe retentia de Na si de H2O;
-antidrenergice: simpaticolitice;
-vasodilatatoare: limiteaza contractia muschilor netezi musculari,
inhiband canalele lente de Ca;
-produsii ce inhiba enzima de conversie (captopril).
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda tratamentul in functie de vechimea
bolii si de valorile tensiunii:
a).treapta I: monoterapia-un diuretic sau un blocant sau antagonist de Ca;

13

b).treapta a II-a: biterapia-diuretic obligatoriu; al 2-lea medicament blocant,


blocant sau inhibitor al enzimei de conversie;
c).treapta a III-a: diuretic obligatoriu; alt medicament in functie de patogenia
bolnavului; vasodilatator periferic obligatoriu;
d).treapta a IV-a: orice asociere este permisa pentru a avea efect.
Se mai folosesc:
Magnetoterapia, cu efect sedative, hipotensor.
Masaj sub forma de effleurage la nivelul fruntii se pare ca imbunatatim
circulatia cerebrala; Ionizari (galvanizari) cu sulfat de Mg, CaCl cu electrozii
aplicati pe ochi si ceafa (ionizare trans-orbito-occipital). Ionii de ca si Mg introdusi
in creier au actiune sedativa si hipotensoare. Ultravioletele in doze eritem la
nivelul bratelor au efect vasodilatator, in special la nivelul inimii. Baile de plante au efect sedativ, linistitor, antistresant;
Kt o putem aplica sub diferite forme:
Plimbari in aer liber;
Kt in Sali sub forma de kt calistemica (calistenic = relaxant), fie sub forma
de jocuri sportive (tenis, volei, inot in special);
Se contraindica: sporturile violente, baile fierbinti sau foarte reci, antrenamentele
cu exercitii izometrice.
Capitolul III Studiu de caz
Nume: D.S.
Vrsta: 45 ani
Sex: M
Diagnostic: hipertensiune arteriala.

14

Diagnostice secundare: insuficienta mitrala reumatismala, cardiomiopatie cu


dilatatie, infarct miocardic acut transmural al peretelui anterior.
Istoricul bolii: Pacient cu antecedente, diagnosticat i tratat medicamentos pentru
hipertensiune arterial.
Examen neuromotor:
Atitudini particulare: absente
Micri involuntare: absente
Motilitate:

Mers relativ normal;


Tonus redus;

Limbaj: normal clinic


Psihic: tulburare anxioasa depresiva.
Planul de recuperare
Obiective:
echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiva a centrilor
vasomotori
favorizarea vasodilataiei periferice i a decongestionrii unor segmente
ale corpului
atingerea i meninerea unei greuti corporale optime
prevenirea fenomenelor de ateroscleroz
obinerea vasodilataiei locale i scderea rezistenei periferice
relaxare muscular i neuro-psihica

15

Programul de lucru:

intrucat pacientul este imobilizat la pat se va incepe programul de


recuperare cu faza pasiva: mobilizari passive combinate cu exercitii de
respiratie;

programul continua cu exercitii de stretching pentru brate si picioare;

tinand cond de diagnosticul psihic al pacientului faza activa de recuperare


incepe prin activitati de zi cu zi, cum ar fi: coboratul si urcatul scarilor se
incepe cu distante mici si pe parcurs se creste intensitatea si distant;

pentru confortul psihic al pacientului se vor face plimbari scurte in parc


doar insotit de un membru al familiei;
! se lucreaza cu pacientul in absenta starii de oboseala si se tine sub
atenta observatie valoare HTA.

Observatii: Recuperarea medicala prin folosirea kinetoterapiei urmareste


mentinerea capacitatii de prestatie (capacitatii functionale) in paralel cu scaderea
valorilor tensionale sau a afectiunii in alt caz. Ea nu exclude in totalitate, folosirea
terapiei medicamentoase, care insa poate fi redusa ca dozaj. Recuperarea
bolnavilor cu infarct miocardic acut (IMA) a fost cea care a pus bazele recuperarii
prin miscare (kinetoterapie cardio si respiratore) a cardiopatiei ischemice si in
general a recuperarii pacientilor cu afectiuni cardiovasculare.

16

Concluzii

20% din populatia globului are HTA, iar in Romania sunt aproximativ 7
milioane de hipertensivi, adica 1 din 2 romani dupa varsta de 50 de ani.
Kinetoterapia vine ca un suport moral si fizic In recuperarea pacientilor care au
suferit un atac de cord, ii ajuta sa duca vieti active si productive, fizic si social. In
absenta complicatiilor, tratamentul kinetoterapeutic la pacientii care au suferit un
atac de cord se initiaza chiar din primele zile de spitalizare, la patul bolnavului.
Recuperarea este etapizata, in prima faza exercitiile se efectuandu-se cu
un grad minim de efort din partea bolnavului, programul bazandu-se pe exercitii
de respiratie si mobilizari analitice ale intregului organism: urcatul treptelor,
plimbarea prin incapere, lecturarea unor texte usoare. Se recomanda renuntarea
la fumat, acolo unde este cazul. In cea de-a doua etapa si anume cea de
convalescenta pacientii se afla in continuare sub observatie medicala.
Kinetoterapeutului ii revine rolul de a-l ajuta pe acesta sa-si imbunatateasca
capacitatea de efort prin exercitii cu depunere de efort maximal apreciate prin
debitul cardiac maximal. Urcatul si cobortul scarilor nu ar trebui sa mai
reprezinte un impediment pentru pacient, pedalatul la bicicleta ergometrica este
de asemeni un mijloc de recuperare important In aceasta etapa pe langa
exercitiile de tip izometric pentru grupele mari de muschi. In faza a treia a
recuperarii si cea finala, kinetoterapeutul contribuie la mentinerea si intretinerea
bunei stari de sanatate obtinuta in etapele anterioare. Nu trebuie uitat faptul ca
obiectivul de baza in recuperarea pacientilor care au suferit un infarct este
reorientarea profesionala si sociala a acestuia. In acest scop, recuperarea
psihologica este primordiala, kinetoterapeutul redandu-i pacientului increderea in
sine prin mijloace individualizate.

17

BIBLIOGRAFIE

1. Marcu V. Bazele teoretice ale exerciiilor fizice n kinetoterapie, Ed.


Universitii Oradea, 1995
2. Negoescu Cheregi I. Recuperarea medical complex a bolnavului
locomotor- hipertensiv, Oradea, Ed. Treira
3. I.Rou, C. Istrate, A. Ardelean (2008) , Biologie:manual pentru clasa a XI-a
, Editura Corint, Bucureti
4. Tiberiu

Moldovan,

Stella

Anghel

(1976),

Hipertensiunea

Arteriala

Esentiala, Editura Medical, Bucureti,


5. http://www.topkineto.ro/index/index/content_id/32/menu_id/34/articol_id/6
6. http://www.scribd.com/doc/49207850/recuperare-in-cardiologie

18

S-ar putea să vă placă și