Sunteți pe pagina 1din 4

Limbajul trupului

# 1: Braele deschise
- Este o bun modalitate de a arta disponibilitate, n special atunci cnd sunt combinate cu palmele
deschise
- Palmele deschise arat o persoan deschis, sigur pe forele proprii. Atunci cnd palmele ating
pieptul persoana respectiv transmite semnale de onestitate. Cnd interlocutorul i apropie i i
deprteaz minile de trup mesajul transmis este unul pozitiv.

# 2: Braele ncruciate
- Este un mecanism de aprare prin care interlocutorul arat c nu este deschis la ceea ce se spune sau
se face;
- Poate nsemna chiar respingere;
- O persoan rece;
- ncpnare
- Palmele nchise denot o inim nchis.

# 3: Pumnii strni
- Este bine s evii persoana care i strnge pumnii n timpul discuiei nseamn c s-a suprat i este
pe cale s explodeze;
- O persoan rece;
- O persoan ncordat
Dac n timp ce vorbeti interlocutorul ncepe mzgleasc i transmite c s-a plictisit i nu este
interesat de ce-i spui.

Limbajul trupului # 4: Privire de jur mprejur


- Persoana din faa ta vrea s plece;
- Sau se gndete la altceva;
- Interlocutorul este plictisit fie de situaie fie de conversaie;
- Dac n timp ce vorbeti persoana de conversaie i ine picioarele sub scaun, i spune c este plin
de ardoare i abia ateapt s treac la lucru.
- n cazul n care se lovete uor peste brbie n timp ce tu i faci o propunere, mesajul este clar: i
evalueaz spusele.

Limbajul trupului # 5: Oglindirea


De obicei aceasta apare atunci cnd dou persoane se neleg foarte bine i fiecare copieaz limbajul
trupului celuilalt, ntr-un mod subtil. Iat ce se oglindete:
- Respiraia;
- Gesturi;
- Micrile ochilor;
- Micrile trunchiului;
- Poziia picioarelor;
- Tiparele de vorbire;
- Micrile braelor;
- Energie emotiv: ncntare, relaxare.

n cazul n care practici oglindirea cu o persoan, cheia este s faci totul ntr-un mod subtil. Exist un
anume ritm al procesului pe care o sa-l deprinzi odat cu experiena.

Limbajul trupului # 6: Mesaje neltoare


- Un oftat pufit. De obicei brbaii fac aa atunci cnd se simt atrai de o femeie;
- A ncuviina din cap n cazul n care, ocazional interlocutorul ncuviineaz din cap i transmite
vorbitorului un mesaj pozitiv. Indic faptul c l ascult i este interesat de ceea ce spune;
- Prea multe ncuviinri Nici acum mai mult nu nseamn mai bine. De fapt, vorbitorul trebuie s fie
atent ntruct asculttorul i-a pierdut interesul i s-a plictisit;
- Lovete aerul cu mna ca i cum l-ar tia Este un mod agresiv de a transmite c nu este de acord cu
interlocutorul;
- Spaiul personal Respectarea spaiului personal al unei persoane este crucial cnd este vorba despre
ctigarea ncrederii. Rmni la cel puin 1 bra distan de cel/cea cu care vorbeti.

Elemente de paralimbaj

Timbrul vocii

Fiecare persoana comunica prin timbrul vocii sale. S-a constatat ca in afaceri femeile cu
voce mai joasa sunt considerate mai inteligente, mai autoritate si mai demne de incredere.
Timbrele subtiri pot declansa un comportament de ocrotire din partea celorlalti.

Intesitatea vocii

Persoanele care ridica vocea sunt considerate agresive. In alte cazuri reducerea intensitatii
sonoare a vocii este realizata pentru a se atrage atentia. Este clar ca aceia care rostesc mai
incet anumite cuvinte doresc in mod constient sa le sublinieze importanta.

Ritmul vocii

Studiile au demonstrat ca in functie de ritmul vorbirii putem indentifica cu destula precizie


tara sau zona din care provine o persoana, nivelul ei de scolarizare, chiar si profesia si
preferintele culturale. In general persoanele care vorbesc mai repede (au un numar crescut
de silabe pe minut) dau dovada de inteligenta pentru ca sunt familiarizati cu cuvintele pe
care le folosesc cu rapiditate.

Pauzele din actul vorbirii

Ca semnal paralingvistic, pauzele pot fi inconstient realizate dar si intentionate. Unii oameni
doresc sa atraga atentia asupra a ceea ce spun ridicand tonul, altii o fac mai subtil prin
intreruperea comunicarii, facand pauze inaintea cuvintelor pe care vor sa le sublinieze.
Totodata pauzele subliniaza diferenta de statut social dintre interlocutori sau nevoia
persoanelor de a reflecta inaintea formularii raspunsului.
Mimica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. In cadrul
relationarii cu alte persoane pentru a castiga increderea acestora mimica nu trebuie sa intre

in contradictie cu elementele verbale. Incruntarea transmite concentrare, atentie maxima


dar si incordare si rigiditate. De acest motiv persoanele care sunt incruntate transmit o stare
de tensiune
Zambetul este un element care ajuta intodeauna in relationarea cu ceilalti, deoarece
transmite prietenie, apropiere si siguranta de sine.
Privirea este un factor important al limbajului non-verbal, ea fiind si modalitatea prin care
se creaza o conexiune intre persoanele ce isi vorbesc.
Exista mai multe tipuri de privire

privirea oficiala: indreptata intr-un loc care este situat in varful unui
triunghi echilateral format de pupile, este adresata strainilor;

privirea amicala: orientate in dreptul nasului, a mustatii;

privirea intim: este indreptata spre buze sau mai jos;

Specialistii in domeniul comunicarii non-verbale spun ca o privire nu trebuie sa depaseasca


1.18 secunde, altfel este considerate indecenta.
Este importanta evitarea gesturilor precum: mainile tinute in solduri, indreptarea degetului
aratator catre interlocutor, pocnitul din degete, jocul cu diferite obiecte, trecerea mainii prin
par. Aceste gesturi pot transmite agresivitate, nervozitate, nesiguranta. Postura ferma, dar
nu rigida, a vorbitorului ofera un plus de siguranta celor spuse.
Relationarea cu persoanele din jurul nostru se realizeaza prin comunicare. Din acest motiv
trebuie sa acordam o atentie sporita modului in care transmitem ceea ce ne dorim si nu
altceva. Cuvintele nu sunt singurele purtatoare de mesaje. Uneori gesturile pot transmite
mai mult decat cuvintele. O persoana care doreste sa comunice eficient trebuia sa tina cont
de o serie de elemente: postura corpului, privire, inflexiunile vocii, proxemica, haine si
accesorii, de modul in care gesturile sustin informatiile transmise verbal, sau le contrazic.
Modul in care comunicam cu prietenii nostri, cu familia, cu superiorii, cu colegii reflecta o
imagine despre cine suntem. Daca ne dorim sa existe o concordanta intre modul in care ne
percem si modul in care suntem perceputi trebuie sa fim atenti la ceea ce spunem atat prin
cuvinte cat si prin gesturi.

S-ar putea să vă placă și