Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Lapusneanul

Apruta in anul 1840 in primul numr al revistei Daica literara, opera literara Alexandru
Lapusneanul este una intre cele mai cunoscute nuvele istorice ale lui C. Negruzzi.
Acesta opera este o nuvela in primul rnd datorita faptului ca este o creaie epica, in proza cu
aciune ampla.
Nuvela este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ care prezinta un conflict puternic,
redat intr-o maniera obiectiva, intre personaje bine conturate, a caror importanta este
accentuata
Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracterizeaz prin obiectivitatea relatrii,
naratorul nu se implica in evenimente si nu le comenteaz, acesta nici mcar nu-si face simita
prezenta. Naratorul acestei opere literare este neutru si astfel nu se mai poate pune problema
unei legturi intre cititor si acesta. Toate acestea indica faptul ca Alexnadru Lapusneanul este o
nuvela.
Sursa de inspiraie a lui Negrizii este istoria, astfel, aceasta opera literara dovedete ca este o
nuvela istorica ncercnd sa reconstituie artistic o serie de evenimente relatate in cronica lui
Grigore Ureche, si cea a lui Miron Costin. Personalitatile istorice prezente in aceste cronici
devin personaje ale nuvelei istorice, aceasta metamorfoza are loc prin intermediul
transfigurrii artistice care este datorata talentului autorului ale crui idei artistice sunt
susinute de aceste personaje. O alta caracteristica a nuvelei istorice intanlita in aceasta creaie
este faptul ca, spre deosebire de textul istoric a crui singura menire este relatarea faptelor aa
cum au avut loc, nuvela istorica uneori prezint adevrul prin intermediul talentului artistic al
autorului, sacrificnd astfel adevrul istoric pentru a-l salva pe cel artistic.
Faptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de atenia deosebita pe
care Negruzzi o acorda detaliilor care ofer culoarea locala si atmosfera epocii respective.
Utilizarea arhaismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai izbutite a epocii relatate
reprezint un bun exemplu in acest sens.
Alexnadru Lapusneanul a aprut intr-o perioada in care literatura autohtona era dominata de
traduceri de o calitate ndoielnica fiind un rspuns la apelul fcut de ctre Mihail Koglniceanu
in Introducie la Dacia Literara. In acesta articol Koglniceanu atrgea atenia asupra
pericolului pe care-l reprezint traducerile, promova ideea unei literaturi originale (propunnd
si eventuale surse de inspitatie: istoria patriei, frumuseea acesteia si folclorul), si nu in ultimul
rnd sugera realizarea unei limbi unitare.
Negruzii accepta propunerea fcuta de Koglniceanu, alegnd ca sursa de inspiraie pentru
opera sa istoria patriei. Nuvela Alexnadru Lapusneanul este o creaie originala care se ridica
nivelul preteniilor impuse de ctre Koglniceanu deoarece are rolul de a intrai spiritul roman
si de a promova o limba unitara: limba romana.
Nuvela este alctuita din patru capitole, fiecare capitol avnd cate un moto semnificativ, care
sugereaz, exprima tensiunea capitolului respectiv.
I Daca voi nu m vrei io va vreu
nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofer numele nuvelei intrnd
in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa avnd intenia de a-si
recpta tronul pierdut din cauza trdrii boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa fac acest
lucru inlaturandu-l de la tron pe tefan Tomsa.
La un moment dat Lapusneanu poposete undeva in apropierea Tecuciului unde este ntmpinat
de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veveria si sptarul Spancioc si Stroici, acetia vin
din partea lui tefan Tomsa si ncearc sa-l ntoarc din drum pe Lapusneanu spunndu-i ca
poporul nu l vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar ncearc sa-l descurajeze se nfurie si
le promite rsplata cuvenita de indata ce isi va recpta tronul.
Dup plecarea celorlali trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade
la picioare si ii cere iertare acestuia si l roag sa intre in Moldova fara armata strina deoarece
va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are ncredere insa in cuvintele amgitoare
ale btrnului vornic, ramanand neclintit in hotrrea sa.
Acest capitol constituie expoziiunea.
II Ai sa dai sama Doamna
Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezint intriga acesteia.
Alexnadru Lapusneanul nu ntmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si
instalndu-se la tronul Moldovei ncepe sa duca la ndeplinire ceea ce le promisese celor patru
boieri. Astfel voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile.
Doamna Ruxandra, ngrozita fiind de faptele soului sau l roag pe acesta sa nceteze si obine
promisiunea ca acest lucru se va ntmpla curnd, Lapusneanul de asemenea ii promite soiei
sale ce ii va oferii un leac pentru frica.
III Capul lui motoc vrem
In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele
In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toi boierii la un ospat care are loc intr-o zi de
srbtoare dup slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta ntrzie la slujba, si dup
ce aceasta se ncheie Lapusneanul se nchina la icoane si sruta cu mare smerenie moatele lui
Ioan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le boierilor ca le
va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat.
Bnuind inteniile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca.
Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neateptate intr-un mcel in
care sunt ucii 47 de boieri.
Poporul vine la palat amenintand sa foreze porile. Toate nemultunirile mulimii se ndreapt
mpotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas
capul lui Motoc.
Alexnadru Lapusneanul l arunca pe motoc mulimii care omorandul pe motoc se rzbuna
pentru suferinele indurate. Acest moment constituie punctul culminant.
Dup ce Vornicul Motoc este ucis de mulime Alexnadru Lapusneanul poruncete sa fie tiate
capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un
leac de frica.
Dup ce- ucide pe boieri, domnitorul poruncete sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acetia
reuesc da treac grania nu nainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea nainte de a
muri.
IV De m voi scula pre muli am sa popesc eu
Timp de patru ani Lapusneanul nu mai poruncete nici o execuie insa, totui, ii schingiuiete
pe unii boieri considerai suspeci.
In timpul ederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si caznd la pat, intr-un moment
de delir cere sa fie clugrit. Dorine ii este ndeplinita si acesta primete numele de Paisie.
Odat revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au clugrit. Acesta o alunga si
pe Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in butura soului sau care isi gaseste
astfel sfarsitul.
Acest ultim capitol reprezint, bineinteles, deznodmntul nuvelei.
Cele mai importante personaje ale acestei opere literare sunt Alexnadru Lapusneanul,
voievodul Moldovei, doamna Ruxandra soia acestuia si boieri Veveria, Motoc, Stroici si
Spancioc. Interaciunea dintre aceste personaje constituie conflictul romanului: Lapusneanul ii
uraste pe boieri pe care iniial ii amenina si ulterior ii omoar si ii schingiuiete. Atitudinea lui
Lapusneanul in relaie cu boierii si faptele acestuia scot la iveala o fiina sadica, aceasta
delectndu-se cu suferina altora. Lapusneaul si sotiia acestuia sunt prezentai in antiteza: in
timp ce Ruxandra este ngrozita de ororile soului sau acesta pune alte fapte ngrozitoare.

Referat.clopotel.ro

Motoc sugereaz imaginea tipica a boierului linguitor care ar fii in stare de orice pentru a-si
apra interesele.
Caracteristice acestei nuvele sunt: mbinarea echilibrata dintre naraiune si dialog, Negruzzi
reuind astfel sa obtina dinamica adecvata nuvelei sale
Perspectiva auctoriala este obiectiva naraiunea realizndu-se la persoana a treia, naratorul este
astfel omniscient iar focalizarea utilizata este de tip zero, aceasta caracteristica este specifica
nuvelei.
Specifica nuvelei este si o construcie echilibrata care amintete de structura operelor clasice.

Referat.clopotel.ro