Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PG 83-121
PG 83-121
CRIMINALITII ORGANIZATE
Camelia BOGDAN
Judector Asist. Univ. Drd.
Gh. Mocuta, Criminalitatea organizata si splarea banilor, Editura Noul Orfeu, Bucureti, 2004, pag, 11.
Gh. Nistoreanu, C.Paun, Criminologie,Editura Europa Nova, Bucureti, 1966, pag. 111.
3
G. Antoniu, Reflecii asupra crimei organizate, in Revista de drept penal, nr. 3/1997, pag. 35.
4
Damian Miclea Particularitati legislative in combaterea crimei organizate la nivel naional si internaional (teza de doctorat),
Academia de Politie Al.I.Cuza, Bucureti, Facultatea de Drept, pag. 7.
5
Pirateria a fost stimulata de regina Elisabeta I - a Angliei, iar in timpul domniei reginei Victoria intre Anglia si China s-au purtat
cele doua rzboaie ale opiului (1840-1842) si (1856-1858). Prin pacea de la Nankin (29 august 1842), englezii obineau insula
Hong Kong, precum si stimularea comerului cu opiu ( ce a ajuns, in 1855, la 5.000 tone anual ), iar prin pacea de la Tianjin
(1858), China a fost obligata de ctre englezi si francezi sa legalizeze comerul cu opiu contra unei taxe vamale. Opiul s-a
rspndit chiar si in statele occidentale, prin numrul important de chinezi, indieni si filipinezi. Aceasta perioada a fcut sa se
extind triadele chinezeti, organizaii criminale, care prin imigrani, ilegal, rentorc drogul spre consum celor ce l-au impus prin
fora armelor. Occidentul, trezit la realitate, interzice comerul ilicit cu droguri prin Convenia de la Shanghai din 1909, momentul
istoric al debutului in lupta mpotriva crimei organizate ( in acest sens, Damian Miclea, op. cit., pag. 8.
6
Instituto di Studi Politici, Economici, e Sociali Rapporto EURISPES `Ndrangheta della tradizione mafiosa alla nova
evoluzione criminale, Roma 1995, pag. 11, citat de Gh. Mocuta in op. cit., pag. 16.
2
83
organizata vietnameza; grupurile israelite; grupurile ruseti; Mafia din Balcani; Noua
Mafie Siciliana.
O atenie aparte comporta cercetarea factorilor favorizatori ai terorismului si a
aciunii diferitelor grupri africane, curde, arabe.
Revoluiile din centrul si estul Europei, greelile tranziiei, globalizarea, criza de
autoritate statala, criza morala, diversificarea planurilor in care se desfasoara
confruntrile de interese la nivel de grup, trusturi, concerne, state etc,, extinderea
accesului la informaie la care se adaug problemele legate de limitele resurselor,
tehnologiilor, polarizarea srciei au constituit si constituie un teren si mediu propice
proliferrii crimei organizate, inclusiv internationalizarii acesteia7 si totodat permit ca
fenomenul sa se dezvolte cu mare repeziciune, aproape la vedere, sa surclaseze
structurile de drept, sa spulbere circuitele bancare, sa acapareze clasa politica, sa
intimideze ori sa copleseasca sistemul represiv, sa domine si sa conduc societatea8.
In societatea contemporana, activitatile de crima organizata cunosc o diversificare
fara precedent, astfel nct planeta este confruntata cu cel puin urmtoarele 10 plgi:
comerul cu droguri, frauda, traficul de arme, contrafacerea si pirateria, contrabanda cu
tigari, prostituia, emigrarea ilegala, furtul de maini, traficul ilegal de deeuri si in
sfarsit, terorismul9.
La cumpna celor doua milenii, cartelurile crimei organizate constituie stadiul
suprem si esena lumii capitaliste10, functionand in afara oricror transparente si intr-o
clandestinitate aproape perfecta.
La nivelul anului 1997 o serie de state prezentau la Colocviul pregtitor al A.I.D.P.,
desfasurat la Alexandria, in Egipt, dimensiunile fenomenului in tarile lor.
Astfel, in China, conform statisticilor Securitatii publice, intre 1991-1995, Politia
chineza a depistat mai mult de 700.000 de bande criminale, a capturat peste 2.000.000
de autori si 600.000 de persoane suspecte de a fi membrii ai unor astfel de bande.
Numrul membrilor capturai reprezint 47 % din numrul total al infractorilor11.
Spectrul crimei organizate bntuie Peninsula Iberica, Spania constituind tara
europeana cu cele mai multe confiscri de stupefiante si precursori.
Numeroasele
asezari turistice din aceasta tara sunt alese de diverse mafii internaionale pentru
operaiile de splare a banilor12.
In Germania, numrul infraciunilor grave, ai cror autori aparin unor asociaii
renumite ale crimei organizate ( Camorra, Mafia, Mafia Ruseasca, P.K.K. din Kurdistan,
Cartelul Columbian Cali, Cartelul Medellin ), cunoate o proporie ngrijortoare13. Pe
piaa drogurilor legturile internaionale sunt cu Olanda si Turcia, iar in ceea ce privete
traficul de maini furate acesta isi are sorgintea in Polonia si Cehia. Furtul in bande
organizate este comis in cea mai mare parte de igani romani, Garda si alte bande
romaneti fiind specializate mai ales in atacul caselor de bani ( din birourile de posta,
case de economii sau industriale situate in sate sau oraele mici 14). Traficul de arme si
Valerica Dabu, Sorin Catinean Despre splarea produsului infraciunilor, in Revista Dreptul nr. 12/ 2002, pag. 128.
Costic Voicu, Banii murdari si crima organizata, Editura Artprint, 1995, pag. 12.
9
I. Pitulescu Al treilea rzboi mondial, crima organizata, Editura Naional, Bucureti, 1996, pag. 15.
10
Jean Zigler Seniorii crimei ( in romaneste de Liliana Jitaru) Editura Antet, Bucureti, 1998, pag. 25.
8
11
Ding Mu - ying si Shan Chong-Zong Pedepsirea si prevenirea crimei organizate Raport la Colocviul al XVI-lea AIDP, 1997,
RIDP, vol. 69, pag. 264.
12
Jasi Ramon Serrano Piedecasas Rspuns penal la crima organizata in Spania Raport la Colocviul al XVI lea AIDP,
1997, RIDP, vol. 69, pag. 283.
13
In anul 1995, potrivit cifrelor publicate de Guvernul Federal, existau 782 de cazuri cu un numr total de 7.922 de suspeci,
constituind 63,9 % din totalul infraciunilor.
14
Jean Ziegler Orfanii sprgtori de case de bani in Seniorii Crimei, op. cit., pag. 97.
84
produse nucleare este comis tot mai des de persoane venite din fosta U.R.S.S. 15, iar
traficul de tigari este organizat de vietnamezi.
In Austria, Biroul de Interne estimeaz anual ca o proporie de 30-35 % din totalul
infraciunilor sunt comise de grupurile crimei organizate in care se afla numeroi
cetateni strini, specializai pe tipologii criminale dup cum urmeaz: spargeri
infractori din fosta Iugoslavie16, tlharii infractori romani, infraciuni economice
( splare de bani ) cu infractori din grupurile Mafiei ruseti17.
In Grecia, crima organizata are forme specifice de manifestare: terorism, trafic si
consum de droguri, apariia sindicatelor gangsterilor si ucigailor, asociaii de asasini,
rpiri mafiote pentru obinerea de bani, bandele nailor (asigurarea de protecie sub
presiune pentru sume fabuloase, a proprietarilor de stabilimente, baruri, cazinouri etc. ),
splarea banilor, fraude mpotriva intereselor Comunitatilor Europene18.
In Japonia, potrivit estimrilor fcute de Agenia Naionala de Politie,
asociaiile Boryakudan obin anual un venit de peste 1.300 miliarde de yeni din jocuri
de noroc, escrocherii, prostituie, distribuire narcotice, frauda bancara si produse
falsificate19.
Pentru grupurile criminale strine, Polonia reprezint spaiul unde se regleaz
conturile sau o tara de tranzit pentru contrabanda ( stupefiante tigari, substane
radioactive, maini furate, emigrri ilegale )20.
Comparata metaforic cu o caracatia, flagelul crimei organizate si-a nfipt astfel,
tentaculele in ntreaga lume contemporana.
1.2. Organizaii criminale tradiionale
Interpretarea fenomenului crimei organizate ajuta la sesizarea unei extraordinare
continuitati in timp. Crima organizata transnaionala se reproduce nu att gratie
coeziunii unitatilor elementare, ca familia si clanul, ci in funcie de interese care
susin coeziunea intre actori externi si astfel de unitati elementare. Multiplicarea acestor
interese comune cu actori externi, legali si ilegali, genereaz o multiplicare simultana
de oportunitati criminale21. In prezent, nu exista un singur model de organizaie
criminala transnaionala, ci acestea difer in structura, in specializare, in tradiii, zona
geografica in care actioneaza, pieele acaparate22.
Ca urmare, criminalitatea organizata nu se confunda cu organizaiile criminale
tradiionale: Mafia, Yacuza, Triadele.
Datorita rezistentei lor in timp, acestea s-au perfecionat, regsindu-se nu numai in zona
originara, ci aproape pe tot globul, constituind, ca structura baza pentru alte grupuri, sub
diverse denumiri23.
15
Allain Lallemand Organizaia. Organizaiile criminale ruse conduse de etnici evrei cuceresc lumea ( traduse din limba
franceza de Maruis Conceatu ) Editura Aurelia, Bucureti, pag. 63, Robert I. Friedman Mafia Roie. Mafia ruseasca invadeaz
America ( traducere de Teodor Fleseru ), Editura Alfa, Bucureti, 2004, pag. 52.
16
Allain Lallemand Organizaia. Organizaiile criminale ruse conduse de etnici evrei cuceresc lumea
( traduse din limba
franceza de Maruis Conceatu ) Editura Aurelia, Bucureti, pag. 63, Robert I. Friedman Mafia Roie. Mafia ruseasca invadeaz
America ( traducere de Teodor Fleseru ), Editura Alfa, Bucureti, 2004, pag. 52.
17
Allain Lallemand, op. cit. pag. 63.
18
Grecia se afla ncepnd cu anii 1980 pe aa zisa Axa balcanica prin care s-a transportat 85 % din heroina ce a intrat in Occident
( 5.790 kg ).
19
Hitoshi Saeki Sistemul de justiie nfruntnd crima organizata, Raport la Colocviul AIDP, Alexandria, 1997, RIDP vol. 69,
pag. 413.
20
Barbarakunika Mich alsaca Sistemele penale de justiie in comiterea crimei organizate, Colocviul AIDP, 1997, Alexandria,
RIDP, vol. 69, pag. 464.
21
Vicenzo Ruggiero, Economii murdare. ntreprinderile criminale in Europa, Editura Bollati Boringheri, Torino, 1996, pag. 58
60, citat de Paolo Pezzino in Mafiile, traducere de Elena Bnica, Editura All Beck, Bucureti, 2003.
22
Damian Miclea, op. cit. pag. 12.
23
Salvatore Lupo, Istoria Mafiei de la nceputuri pana in zilele noastre, traducere de Ema Stoleriu, Editura Polirom, Bucureti,
1999, pag. 19.
85
Marie-Anne Matard-Bonucci, Istoria Mafiei, traducere de Narcisa Serbanescu, Editura Corint 2002, pag. 10.
Mohamed Zaid Particularitati ale crimei organizate RIDP, vol. 69, pag. 515, citat de Damian Miclea, op. cit. pag. 12.
26
Gh. Nistoreanu, C. Pun op. cit., pag. 238.
27
Paolo Pezzino, op. cit., pag. 12; Denumii picciotti ( baieti in dialect sicilian ), aceste grupuri formate din tineri criminali
au ajutat corpul revoluionar al lui Garribaldi si au adus o contribuie fundamentala la eliberarea Italiei de sub dominaia
burbonica.
28
Antonio Starrabba di Rudini (primar si apoi prefect al oraului Palermo ), citat de Salvatore Carbone si Renato Grispo,
Ancheta supra condiiilor sociale si economice din Sicilia ( 1875 1876 ), Bologna, Cappelli, 1968, pag. 958 951.
29
Paolo Pezzino, op. cit., pag. 25.
30
Il Coriere Siciliano, 15 mai 1863 in Paolo Pezzino, op. cit., pag. 19. Asociaiile aveau frecvent nume pline de fantezie, adesea
inspirate din realitati de tip masonic: Stoppaglieri (Caltarii) si Giardinieri ( Grdinarii ) La Monreale, Ablonica in provincia
Agrigento, Fratellanza ( Fratia ) la Favara si in comunele nvecinate, Fontana Nova ( Fntna Noua ) la Missilmeri. Fratuzzi
( Fratiorii ) la Bagheria s.a. Puntea de legtura era faptul ca se ocupau cu extorcri de bani, furturi, gestionari prin violenta a
ntreprinderilor agricole, bucurndu-se de susinerea unor proprietari de terenuri si funcionari ai statului ( a se vedea in acest sens
Procesul-verbal al interogatoriului lui Leo Pellegrino, Sciacca, 15 martie 1876, care face referire la una din cele mai importante
figuri mafiote din primii 20 de ani ai secolului XX, dom Vito Cascio Ferro. Alte personalitati semnificative ale acelor timpuri
sunt: Giovanni Gilloti, Giuseppe Genco Russo, Calogero Vizzini.
31
In aceasta perioada, Prefectul de fier al Siciliei, Cesare Mori, a ntreprins o intransigenta opera de represiune a fenomenului
mafiot.
25
86
Rosario Mangiameli, Alegerile unei bune guvernri; despre raporturile dintre Mafia si americani in Sicilia, in anul 1943, la
Universitatea din Catania Facultatea de Stiinte Politice, Analele 80 ale Departamentului de Stiinte Istorice, Acireale, Galatea,
1981, pag. 607 si urm., citat de Paolo Pezzino, op. cit. pag. 45.
33
Marie Anne Mattard Bonucci, op. cit., pag. 217; Salvatore Luo, op. cit. pag. 247; Gh. Mocuta, op. cit., pag. 21; Paolo
Pezzino, op. cit., pag. 65.
34
Camorra a aprut la Neapole la nceputul secolului XIX sub forma unor bande criminale de cartier. Astzi, este o federaie ce
cuprinde circa 100 de organizaii locale, dirijate de un clan si intre care au loc deseori confruntri. Structurata dup un sistem
orizontal, neavand un sef unic, era iniial specializata in contrabanda cu tigari, dar astzi face un intens trafic cu cocaina, fara a
neglija, in nici un moment, asigurarea controlului asupra fondurilor publice, a se vedea C. Voicu, op. cit., pag. 166.
35
Termenul provine de la cuvntul androghetas om valoros si priceput. `Ndrangheta a aprut in Calabria, tot la sfarsitul
secolului XIX, au avut loc confruntri sngeroase de-a lungul timpului si cuprinde peste 140 de clanuri.
Este specializata in rpiri de persoane, a se vedea Marie Anne Mattard Bonucci, op. cit., pag.
, Salvatore Lupo, op. cit.,
pag.
, Gh. Mocuta, op. cit., pag.
, C. Voicu, op. cit., pag. 166.
36
In SUA, prohibiia instaurata ca urmare a amendamentului 18 la Constituia SUA, a fost epoca de aur pentru criminalitatea
organizata. Mai trziu Cosa Nostra a trecut de la contrabanda cu buturi alcoolice la profiturile mai rentabile provenind din
controlul industriei alimentare, al cazinourilor si al gestionarii fondurilor de pensii de ctre sindicate. In aceasta perioada, au
predominat gangsteri ca Al Capone, de origine napolitana, la Chicago sau ca sicilianul Lucki Luciano, la New York , a se vedea
Howard Abadinsky Organized Crime, Chicago, Nelson Hall Publishers, 1994, pag. 28 29 in Paolo Perzzino, op. cit., pag. 101.
37
Sacra Corona Unita a fost desemnata de Mafia Siciliana sa foloseasc in exclusivitate zona litorala din regiunea respectiva
pentru a face trafic de droguri si arme.
38
C. Voicu, op. cit., pag. 156.
39
La sfarsitul anului 1980, execuii sngeroase au avut loc in Sicilia, Palermo si Statele Unite. Familiile nvinse s-au refugiat
ndeosebi in Spania, Tunisia si Statele Unite, unde au continuat sa investeasc in industria mobiliara si in vile si sa desfasoare
atacuri sub forma unor execuii rapide si feroce; Jean Ziegler, op. cit., pag. 31.
87
Att Giovani Falcone, cat si Paolo Borsellino, sunt figuri cheie ale procesului ncheiat la Palermo, in decembrie 1987, cu grele
condamnri pentru Cosa Nostra; mesajul acesteia va fi foarte clar; pe 12 martie 1992, a fost ucis cel mai puternic eurodeputat
democrat cretin, Salvo Lima ( referent al lui Giulio Andreotti in Sicilia ), probabil pentru ca nu mai reuea sa garanteze
acoperirea politica si in special protecia juridica a organizaiei.
41
I. Pitulescu, Al treilea rzboi mondial si crima organizata, Ed. Naional, Bucureti, pag. 107.
42
Hitashi Saeki, op. cit., pag. 416.
43
In paralel cu activitatile ilegale, Yacuza desfasoara un important volum de afaceri legale constnd in gestionarea unor cluburi,
restaurante, mari magazine, afaceri imobiliare, efii bandelor avnd poziii sociale de prim rang.
44
Activitatile Yacuzei japoneze difer, prin transparenta, de cele ale altor organizaii tradiionale criminale.
De asemenea, membrii Yacuzei trebuie sa se abtina, pe cat posibil, de a se manifesta in mod violent prin comiterea de omoruri,
atentate, amenintari, antaje. Totui, se pstreaz tradiia de automutilare a membrilor excomunicai, prin tierea degetului de la o
mana ( Consiliul Naional de Aciune mpotriva corupiei si crimei organizate Cartea Alba a Crimei organizate si a Corupiei
1998, pag. 67 ).
45
C. Voicu, op. cit., pag. 192.
88
89
jurminte care sa-i inspire noului membru sensul profund al legturii secrete, precum si
gradul de fidelitate fata de viitorii confrai. Daca, in Hong Kong, activitatile principale
ale Triadelor sunt legate de importul si gestionarea tinerelor din alte tari asiatice, de
bordeluri, centre de masaj si apartamente private unde se comercializeaz prestaii
sexuale si jocuri de noroc si extorcarea de fonduri in Thailanda, Australia, Olanda,
Statele Unite ale Americii, o atenie aparte este acordata traficului de stupefiante53.
Criminalitatea de origine chineza a fost exportata si in Statele Unite ale Americii,
unde intretine relaii cu bandele de gangsteri autohtone si desfasoara o multitudine de
activitati ilicite care variaz de trafic de stupefiante, taxe de protecie, gestionarea
imigraiei clandestine, splarea banilor murdari, executri de rpiri si asasinate.
O alta forma de organizare a emigranilor chinezi in S.U.A. este reprezentata de aa
zisele tong uri ( in traducere, locuri de reuniune), care sunt organizaii de afaceri, cu
sucursale in marile orae americane si care, prin modul de constituire au tradiii si
ceremonii identice.
Dei, in principiu, nu sunt organizaii criminale, in ultima perioada sunt implicate si
acestea in jocuri de noroc, antaje si prostituie54, comunicnd tot mai adesea cu triadele.
1.3. Alte Organizatii Criminale
1.3.1 Cartelurile columbiene
Cartelurile columbiene au aprut pe scena crimei organizate ncepnd cu anii 1960,
lucrnd in serviciul mafiei cubaneze care gestiona traficul de droguri ctre Statele unite
ale Americii, droguri fabricate in Bolivia si Peru. Dup revoluia lui Fidel Castro,
columbienii au devenit ntreprinztori pe cont propriu, reuind sa elimine mafia
cubaneza si sa impun propriul control asupra proceselor de rafinare si a exportrii
cocainei, crend canale sigure pentru distribuia pe piaa nord americana a produselor
finite. Astzi, organizaiile criminale columbiene controleaz 70 80 % din producia
de cocaina rafinata care satisface mai mult de 2/3 din cererea anuala mondiala a acestei
substane55.
Spre deosebire de alte organizaii criminale transnaionale, care realizeaz o paleta
larga de activitati ilegale, activitatea predilecta a Mafiei columbiene este traficul de
stupefiante ndeosebi cocaina. Columbia nu numai ca produce coca 9 pe aproape 40.000
hectare ), dar o si importa din Peru, Bolivia, Ecuador, exportnd-o ( potrivit estimrilor
intre 200 si 600 tone anual ) in S.U.A., Europa, Africa centrala si meridionala ( in ultima
vreme chiar si in tarile din fosta U.R.S.S ).
Aproape 90 % din cocaina din lume este prelucrata de columbieni. In plus, circa
15.000 20.000 hectare din Columbia sunt astzi destinate produciei de mac pentru
opiu, din care se produce heroina56.
Cartelurile columbiene sunt un model de organizare mafiota deosebita: -au o
structura in forma de plasa, in care fiecare grup este relativ autonom,
fata de celelalte57.
Cartelurile cele mai cunoscute sunt, cel de la Medellin, compus din circa 200 de
grupuri de traficani, predominant pana in 1993, cnd seful lui, Pablo Escobar, a fost
omort intr-o aciune organizata de Politie si acela din Cali, oraul capitala pentru
partea de nord a tarii, specializat in reciclarea de bani murdari ai crui efi, fraii
Orejuela au fost arestai in 1995; cartelul din Canca la sud de Cali, acela din Guajira.
53
90
58
91
Mafia Ruseasca a invadat si continentul nord - american 67, fiind implicata in traficul
de stupefiante, rpiri de persoane, fraude economice si spalari ale banilor murdari.
Totodat, Mafia Roie a reuit sa contracareze expansiunea criminalitatii organizate
italiene spre Europa de Est, reuind sa gestioneze in Germania, Finlanda, Cehia si
Polonia activitati de trafic de stupefiante, autoturisme furate, prostituie si chiar splarea
banilor murdari68.
Teritoriul fostei Uniuni Sovietice devine din ce in ce mai mult baza aa-zisei
semiluni de aur pentru marii productori de morfina din Afganistan, Pakistan si Iran.
Astfel, Tadjikistanul mijlocete trecerea produsului in Rusia si Europa. Tot mai des se
ncearc lrgirea zonelor de producie in Asia centrala, pe lng Tadjikistan, Uzbekistan,
Kazahstan, Kargastan si Azerbaidjan69. Dincolo de acest aspect, industria chimica
ruseasca, aflata in criza dup deschiderea pieei interne pentru produsele celor mai
moderne si mai competitive industrii strine s-a specializat in producia de droguri
interne si internationale70.
In viitorul apropiat, Rusia va deveni poate principalul dirijor, al criminalitatii
nucleare internaionale. In mod ironic, in opinia noastr, Statele Unite sunt acelea care,
prin intermediul unor credite colosale au dorit sa mentina in viata centrele de cercetare
nucleare ale fostului inamic. Statele Unite protejeaz aceste centre, finanteaza programe
de cercetare, asigura salariile71 ( cum se ntmpla, spre exemplu, la Arzamas ).
Intr-un raport realizat de secia criminala a FBI, sunt descrise noua grupuri
apartinand criminalitatii euro asiatice, cu activitate internaionala: cecenii, azerii,
grupul Dolgoprudneski, grupul Uralmas, grupul din Ecaterinburg, mafia din
Azerbaidjan, grupul lui Mogilovic, organizaia Rachmiel Brandwain, Brigana din
Vilnius72.
1.4. ncercri actuale de clasificare a crimei organizate
In concepia INTERPOL73, organizaiile din sfera crimei organizate sunt impartite
in cinci grupe distincte.
a) Familiile Mafiei ( in care exista structuri ierarhice, norme interne de disciplina,
un cod de conduita si o anumita diversitate de activitati licite si ilicite, se include in
aceasta categorie si cartelurile columbiene ale drogurilor, bandele de motocicliti);
b) Organizaiile profesionale, ai cror membrii se specializeaz in una sau mai
multe tipuri de activitati criminale ( traficul de maini furate, laboratoarele clandestine
pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine de moneda falsa, rpiri de persoane
pentru rscumprare );
c) Organizaii criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de mprejurri, cum ar fi
imensa discrepanta a nivelurilor de viata, severitatea excesiva a autoritatilor, procedurile
restrictive de imigrare, expansiunea geografica a criminalitatii, slbiciunea legilor
( Triadele, Yacuza, Kastafaris, dar si Mafia tiganeasca romaneasca ).
d) Organizaiile teroriste internaionale, care practica asasinatele, deturnrile de
avioane, rpirile de persoane, sub motivaii politice, militare, religioase sau rasiale;
67
92
pot prezenta att forma unor infraciunilor de tip clasic, in care calculatorul este un
instrument, dar si infraciuni care au drept scop calculatorul in sine.
La nivelul Uniunii Europene, recent au fost luate masuri in vederea stabilirii unor
mijloace concrete de combatere a infraciunilor in ciberspatiu si menionam, in acest
sens, Poziia Comuna a Consiliului European din 27 mai 1999, adoptata pe baza art.
34 al Tratatului Uniunii, in cadrul dezbaterilor asupra proiectului Conveniei Consiliului
Europei semnata la Budapesta . Ulterior, s-a elaborat si Decizia Consiliului European
din 29 mai 2000 referitoare la punctele de contact ce asigura un serviciu de 24 ore din
24 pentru lupta mpotriva criminalitatii legate de nalta tehnologie.
Obiectivele, reglementrile sau strategiile cuprinse in textele documentelor
elaborate de Consiliul Europei si de Uniunea Europeana se regsesc pe un fond comun
de definire a acestui gen de infraciuni si de masuri in vederea prevenirii sau sanctionarii
acestora.
In domeniul documentelor comunitare adoptate in materia asistentei judiciare in
materie penala, precizam ca la nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Convenia de
asistenta reciproca in domeniul penal, in anul 2000 (ce nu a intrat inca in vigoare ), prin
care se intentioneaza eficientizarea si completarea celorlalte reglementari existente att
la nivelul Consiliului Europei, cat si al Uniunii Europene, si anume Convenia
Consiliului Europei din 1959, Convenia Schengen si Tratatul Benelux din 1962.
Faptul ca documentele comunitare invoca si completeaz Convenia Consiliului
Europei din 1959 fac dovada apartenenei acesteia din urma la acquis-ul comunitar,
fiind tratata ca atare si in Pactul de preaderare in domeniul crimei organizate, ncheiat
intre Statele Membre ale Uniunii Europene si tarile candidate, ce a fost aprobat de
consiliul European la 28 mai 1998, precum si in textul referitor la prevenirea si
controlul crimei organizate, denumit Strategia Uniunii Europene la nceputul noului
mileniu, adoptata de consiliul European din martie 2000.
In domeniul punerii in aplicare a sentinelor penale, inca din anul 1987 a fost
semnat un Acord de aplicare in statele membre ale Uniunii Europene a Conveniei
Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate, care, dei nu a intrat in
vigoare, atesta, intenia statelor membre ale Uniunii de a colabora cu Consiliul Europei
in realizarea unei legislaii unitare si convergente, care sa elimine paralelismele
procedurale.
La nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Convenia statelor membre ale
Comunitatilor Europene privind punerea in executare a sentinelor penale, semnata la
Haga in noiembrie 1991, care are ca scop simplificarea procedurilor de recunoatere a
sentinelor penale pronunate de alte state, dar care nu au intrat inca in vigoare.
1.1. Mijloace de drept penal utilizate pentru prevenirea si combaterea
criminalitatii organizate
S-a afirmat74, in literatura de specialitate, ca dreptul penal constituie o parte
componenta a culturii popoarelor, deoarece cuprinde exigentele fundamentale fata de
comportarea cetatenilor si fata de valorile sociale care trebuie ocrotite prin aplicarea
constrngerii juridice in formele sale cele mai grave ( pedeapsa ); pe cale de consecina,
prevenirea si combaterea incalcarilor grave ale legii penale caracterizeaz politica
penala a tuturor statelor civilizate, fac parte din preocuprile lor legislative si dogmatice,
din mijloacele folosite pentru a asigura pacea sociala si condiiile dezvoltrii materiale
si spirituale a popoarelor.
Conditiile de viata moderne permit insa ca flagelurile criminalitatii sa depaseasca
uneori, frontierele nationale; se ridica intrebarea fireasca daca se poate lupta eficient
74
G. Antoniu Implicaii penale ale Constituiei Europene, in Revista de Drept penal, nr. 3/2005.
95
contra unor forme de criminalitate grava cu mijloacele pe care le are la dispozitie fiecare
stat, care sunt atat de diversificate si uneori contradictorii.
. Pinat Olger,Sistemul de justiie penala olandeza confruntndu-se cu crima organizata, Raport la Colocviul AIDP-1997, pag.
15-17.
76
. Pinat Olger, Sistemul de justitie penala olandeza confruntandu-se cu crima organizata, Raport Colocviul AIDP 1997, pag.
15 17.
77
. 1. grupul are o structura bazata pe o ierarhie cu sarcini prevzute pentru membrii si; 2. exista un sistem de sanciuni interne; 3.
exista un sistem de sanciuni externe; 4. grupul spal bani; 5. exista contracte criminale cu funcionarii guvernamentali sau cu
persoane din lumea de afaceri legala; 6. grupul folosete corporaii legale de acoperire; 7. grupul a lucrat mpreuna pe o perioada
de timp ndelungata; 8. grupul comite mai mult dect un simplu tip de infraciuni.
78
Potrivit acesteia, se poate vorbi de crima organizata cnd grupurile de persoane:1. sunt ndreptate, in primul rnd, spre profituri
ilegale; 2. comit sistematic delicte care au consecine grave pentru societate; 3. sunt capabile sa ascund eficient aceste delicte, in
special prin folosirea forei fizice sau prin eliminarea persoanelor, apelnd la corupie sau alte metode.
79
.. Dorean Marguerite Koening, Confruntarea dintre sistemul justitiei penale si crima organizata, Raport la Congresul A I D P
1997 Napoli, R I D P vol. 69, pag. 306.
80
Hans Lillie, Infractiuni specifice ale crimei organizate in Legea penala germana, Raport la Congresul A I D P 1997, R I D
P, pag. 139.
96
. Nastor Kourakis, Crima organizata, Raport la Congresul A I D P R I D P, vol. 69, pag. 371..
BarbaraKunicka Michalska, op. cit., R I D P, vol. 69, pag. 466.
83
Hitoshi Saeki, op. cit. vol. 69, pag. 419.
84
Jan Musil, Sistemul, penal ceh in combaterea crimei organizate, Raport la Congresul A I D P 1997,
R I D P, vol. 69,
pag. 488
85
Balazs Jozsef Geller si Lenke Feher, Folosirea parii speciale a legii penale in lupta mpotriva crimei organizate in Ungaria
Raport la cel de-al XVI- lea Congres Internaional al A I D P Budapesta, 1999, R I D P, vol. 69, pag. 399.
86
Donald Stuart Legislatia penala canadiana impotriva bandelor RIDP, vol. 69, pag. 248.
87
Astfel codul penal austriac a inclus in cap 278 a definiia organizaiei criminale cu urmtoarele elemente ale structurii: a) un
grup de peste 10 persoane angajate in structura criminala, ca un fel de ntreprindere; b) continuitate; c) Activitatile sunt enumerate
si descrise prin specificare si scop. Codul penal ceh, in definirea fcuta organizaiilor criminale in art. 89 alin. 20, prezint
urmtoarele trsturi ale acestora: 1) asocierea mai multor persoane; 2) structura interna de organizare; 3) repartizarea funciilor
si impartirea activitatilor in interiorul organizaiei; 4) orientarea ctre obinerea de beneficii; 5) comiterea, in mod continuu de
delicte internaionale.
82
97
Si Codul penal ungar, astfel cum a fost modificat prin legea XXIII/1997, definete
organizaia criminala ca fiind o aliana criminala bazata pe diviziunea muncii si
formata pentru comiterea permanenta de infraciuni, scopul ei fiind obinerea unor
castiguri financiare permanente.
Dup cum s-a observat insa in literatura de specialitate 88 se impune, in primul rnd,
clarificarea conceptuala a sintagmelor criminalitate organizata, crima organizata,
organizaie criminala.
Criminalitatea organizata este sintagma cea mai adecvata pentru ipoteza care
desemneaz fenomenul in general ( criminalitatea nsemnnd, in esena, un ansamblu de
fapte penale ); crima organizata este o expresie ce are mai mult o valoare metaforica,
fiind nepotrivita pentru desemnarea fenomenului in ansamblul sau, in timp ce
organizaia criminala este, in esena, o grupare de infractori ce desfasoara activitati
criminale, fiind nepotrivita utilizarea expresiei pentru activitati criminale.
De asemenea, s-a acreditat ideea ca este util sa se ncerce desprinderea unor
caracteristici fundamentale ce in de natura fenomenului, care sa permit
individualizarea criminalitatii organizate in raport cu alte forme de criminalitate,
cuvenindu-se subliniata distincia dintre criminalitatea de prada89. In aceasta optica
criminalitatea organizata este, in mod esenial o criminalitate de trafic90 . Din aceasta
deriva si o serie de caracteristici ce in de fondul fenomenului. Astfel, criminalitatea
organizata nu poate fi desprinsa de corupie, are un caracter raional, pune in pericol in
mod nemijlocit societatea in ansamblul ei, deoarece afecteaz structurile economicofinanciare, sociale si chiar morale ale acesteia.91
1.1.2. Definiia flagelului criminalitatii organizate
Orice ncercare de a oferi o definire fenomenului criminalitatii organizate trebuie sa
fie circumscrisa eforturilor de cutare a unor strategii cat mai eficace de combatere a
acestui flagel.
Din punct de vedere al legiuitorului, apare ca inutil demersul de a oferi o definire a
criminalitatii organizate92. Legiuitorul roman s-a conformat acestei linii de gndire,
definind grupul infracional ( art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003 ) si oferind,
exemplificativ, o lista cu 20 de infraciuni grave ( art. 2 lit. b din aceeai lege ).
In plan criminologic, definirea conceptului este absolut necesara 93 pentru o
intelegere corecta a fenomenului. In opinia noastr, criminalitatea organizata, in esena,
poate fi definita ca fiind ansamblul faptelor penale comise de grupuri criminale
organizate, de natura sa afecteze grav anumite
sectoare ale vieii economice, sociale si politice, desfasurate prin diverse metode si
mijloace, in mod constant, planificat si conspirat, in scopul obinerii de profituri ilicite
la cote deosebit de ridicate.
1.1.3. Aspecte privind aplicarea legii penale in spaiu
88
Valerian Cioclei, Despre ambiguitatea conceptuala in materia criminalitatii organizate, in culegerea de studii Lupta
mpotriva corupiei si criminalitatii organizate, ed. De Centrul de pregtire continua a procurorilor, Parchetul de pe lng C.S.J.,
pag. 138.
89
Valerian Cioclei, op. cit., pag. 143.
90
Trembley Pierre si Cusson Maurice, Marches criminals transnationaux et analyse strategique in lucrarea La criminalite
organisee, op. cit., pag. 19 si urm.
91
In opinia autorilor sus-aratati, in cazul criminalitatii de prada exista un conflict agresor-victima care potenteaza conflictul
infractor autoritate; in cazul criminalitatii de trafic ( droguri, arme, persoane, organe ), exista insa relaii de piaa, guvernate de
mecanismul cerere-oferta. Exista aadar, un soi de complicitate
intre vnztor si cumprtor, fapt ce face ca intervenia autoritatii sa nu mai fie la fel de promta, de naturala.
92
Prin criminalitate se intelege, ansamblul infractiunilor, a se vedea V. Cioclei, op. cit., pag. 143.
93
In literatura noastr de specialitate, au fost propuse definiii de G. Antoniu, Reflecii asupra crimei organizate, in Revista de
Drept penal, nr. 3/1997, pag. 40 45, Gh. Nistoreanu si C. Pun, Criminologia, Ed. Europa Nova, Bucureti, 1996, pag. 237 si
urm, C. Pun, Crima organizata sau organizarea crimei, Analele Academiei de Politie Al. I. Cuza, Bucureti, 1993, Emilian
Stancu, op. cit., pag. 648.
98
99
Europene, trebuie, mai nti, sa subliniem natura Tratatului prin care a fost adoptata 97 .
Nu poate fi vorba inca, de o lege fundamentala, care sa atribuie Uniunii Europene
atribute ce in de suveranitatea naionala a fiecrui stat membru, implicit de elaborarea
de dispoziii penale, prevederea de sanciuni penale si asigurarea exercitrii acestora.
Insa, prin art. III- 271 din Tratatul Constituional este instituita obligaia statelor
membre de a dezvolta regulile minime pe care le va adopta Uniunea Europeana, prin
legi europene sau legi cadru-europene, cum ar fi terorismul, traficul de persoane si
exploatarea sexuala a femeilor si a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de
arme, splarea banilor, corupia, criminalitatea informatica si criminalitatea organizata.
In funcie de evoluia criminalitatii, Consiliul Europei poate adopta o decizie europeana
care sa identifice si alte domenii ale criminalitatii care ndeplinesc condiiile de mai
sus98.
Coninutul concret al acestor infraciuni grave, cu implicaii transnaionale, precum
si limitele de pedeapsa necesare pentru sancionarea acestora, vor fi prevzute in
legislaia comunitara si vor deveni obligatorii pentru statele membre ale Uniunii
Europene, chiar nainte ca acestea sa-si armonizeze legislaiile naionale, conform
principiului prioritatii aplicrii dreptului comunitar.
Romnia a introdus in noul Cod penal un capitol intitulat Crime si delicte contra
intereselor financiare ale Comunitatilor Europene ( art. 479 489 ), incriminnd
faptele de nerespectare a normelor privind obinerea de fonduri din bugetele
Comunitatilor europene, deturnarea de fonduri din aceste bugete, diminuarea ilegala a
resurselor din aceste bugete si neglijenta care prejudiciaz interesele financiare ale
Comunitatilor Europene ( in prezent, aceste infraciuni sunt prevzute in seciunea 4 din
legea 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea si sancionarea faptelor de corupie,
publ. in M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000 ).
1.2. Mijloace de drept procesual penal utilizate in scopul eradicrii criminalitatii
organizate
S-a afirmat99, in literatura de specialitate, ca procedura penala constituie un drept
viu, de aciune, cu o infatisare in forma dinamica, reprezentnd mersul procesului penal
in sedinta de aplicare a pedepsei, fata de dreptul penal ce se infatiseaza in forma statica.
Procesul de integrare europeana a Romniei a impus revizuirea cadrului legal
privind cooperarea internaionala in domeniul juridic, astfel nct la momentul aderrii
tarii noastre la Uniunea Europeana, legislaia naionala sa fie pusa de acord cu cea
comunitara in acest domeniu.
Tendina este fireasca, deoarece, o data cu deschiderea frontierelor spre Europa,
criminalitatea transnaionala organizata s-a infiltrat in tara noastr ca o adevrata
caracatia, cu usurinta si rapiditate, extinzndu-se in diferite domenii, actionand vijelios
si alarmant de eficient100.
Reacia deosebit de lenta a autoritatilor statului, a deschis larg porile criminalitatii,
crend condiii deosebit de favorabile pentru importul din afara, pentru dinamizarea
accelerata a fenomenului. Tabloul oferit de datele statistice si informaiile concrete este
sumbru si reflecta degradarea continua a nivelului de trai, reducerea drastica a
perspectivelor si posibilitatilor de a se realiza in plan material si social si tot mai
agresiva nesigurana pe care o creeaz unele forme aparent legale si fireti intr-o
societate democratica.
97
Augustin Fuerea, op. cit., Revista de Drept Comunitar, nr. 2/2004, pag. 24.
I. Galea, M. A. Dumitrascu, C. Morariu Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, Editura All Beck, Bucuresti, 2005,
pag.261; Augustin Fuerea Drept comunitar european. Partea generala, Editura All Beck, Bucureti, 2003, pag. 146
99
G. Vrabiescu., Curs de procedura penala( anul II licenta), Editura Culturala Populara, 1927, pag.7.
100
Florentin Scarletchi, Monitorul drepturilor omului, (septembrie 2001), pag. 18.
98
100
a se vedea Raportul 2004 al Comisiei Europene asupra progreselor realizate de Romnia pe calea aderrii la U.E., validat de
Consiliul European la 17.XII.2004, care a fixat data de 1.01.2007 pentru aderarea Romniei la U.E.
102
a se vedea, in acest sens, Florentin Razvan Radu, Legea nr, 302/2004 privind cooperarea judiciara internaionala in materie
penala un pas important spre integrarea Romniei in spaiul de libertate, securitate si justiie al Uniunii Europene, in Revista
Dreptul, nr. 11/2004, pag. 57.
103
ratificata de Romnia prin Legea nr. 80/1997.
104
ratificata de Romnia prin Legea nr. 236/1998.
105
ratificata de Romnia prin Legea nr. 76/1996.
106
ratificata de Romana prin Ordonana nr. 92/1999, aprobata prin Legea nr. 511/2001
107
Council Act of 10 March 1995 drawing up the Convention on simplified extradition procedure between the Member States of
European Union, OJ C 078 30 martie 1995, pag. 1.
108
Council Act of 27 September 1996 drawing up the Convention on simplified extradition procedure between the Member States of
European Union OJ C 313 23 octombrie 1996, pag. 11.
101
asistenta judiciara internaionala in materie penala din 29 mai 2000 si decizia-cadru din
13 iunie 2002 privind echipele comune de ancheta109
1.2.1.1. Extrdarea
Aspectele de noutate pe care le aduce legea acestei instituii privesc, in principiu,
lipsa condiiei dublei incriminri ( care, in lipsa unei convenii internaionale, ar fi
constituit motiv de respingerea cererii de extrdare ) pentru a putea fi dispusa extrdarea
si reglementarea condiiilor de extrdare din Romnia a cetatenilor romani, posibilitate
recunoscuta, cu titlu de excepie si prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituiei.
Apruta ca o necesitate in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana,
extrdarea propriilor cetateni ctre tari care impartasesc valori democratice si respecta
drepturi fundamentale, poate fi acordata daca sunt ntrunite cumulativ urmtoarele
condiii: extrdarea propriilor cetateni sa fie permisa in convenia aplicata in relaia cu
statul solicitant; statul solicitant sa acorde, la rndul lui, extrdarea propriilor cetateni;
sa fie ntrunita cel puin una din condiiile menionate de art. 24. Astfel potrivit art. 24,
cetatenii romani pot fi extradati din Romnia in baza conveniilor internaionale la care
aceasta este parte si pe baza de reciprocitate, numai daca este ndeplinita cel puin una
din urmtoarele condiii: in vederea efecturii urmririi penale si a judecaii, daca statul
solicitant da asigurri considerate ca suficiente ca, in cazul condamnrii la o pedeapsa
privata de libertate, printr-o hotrre judectoreasca definitiva, persoana extrdata va fi
transferata in vederea executrii pedepsei in Romnia; persoana extradabila domiciliaz
pe teritoriul statului solicitant la data formulrii cererii de extrdare; persoana
extradabila are si cetatenia statului solicitant; persoana extradabila a comis fapta pe
teritoriul sau mpotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, daca
statul solicitant este membru al Uniunii Europene.
Legea reglementeaz si procedura de extrdare din Romnia ( extrdarea pasiva ),
precum si garaniile procedurale care trebuie respectate ( art. 38 din acesta lege ) in
acest sens, este prevzuta si durata arestrii provizorie luate in vederea extrdrii;
aceasta nu poate depasi 40 de zile pana la primirea cererii de extrdare si a actelor
anexe, iar din momentul primirii documentelor de extrdare, acesta msura poate fi
prelungita in continuare, fara a putea depasi, insa, 6 luni. Este prevzuta si obligaia
instanei de a verifica, din oficiu, la fiecare 30 de zile, necesitatea meninerii msurii
arestrii provizorii, sau nlocuirea acesteia cu obligarea de a nu parasi localitatea 110. Alte
garanii privesc luarea declaraiei persoanei extradabile de ctre instana competenta 111
in prezenta unui interpret si aparator din oficiu, daca nu are aparator ales 112 precum si
obligativitatea participrii Procurorului; condiiile in care poate fi luat consimtamantul
persoanei pentru a fi extrdata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant
si renunarea, de ctre acesta la aplicarea regulii specialitatii113 .
109
102
103
Potrivit art. 78 din lege, autoritatile judiciare romane emitente sunt instanele judecatoresti, iar autoritatile judiciare de execuie
sunt Curile de apel
104
In cele 8 cazuri enumerate de legiuitor, aprecierea refuzului de executare reprezint, in mod suveran, o facultate a instanei
romane.
105
persoana care face obiectul mandatului european a fost judecata definitiv pentru aceleai
fapte intr-un alt stat ter care nu este membru al Uniunii Europene, cu condiia ca, in caz
de condamnare, sanciunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de
executare sau executarea sa fie prescrisa, ori infraciunea sa fi fost amnistiata sau
pedeapsa sa fi fost graiata potrivit legii statului de condamnare; e) cnd mandatul
european de arestare se refera la infraciuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe
teritoriul Romniei; f) cnd mandatul european cuprinde infraciuni care au fost comise
in afara teritoriului statului emitent si legea romana nu permite urmrirea acestor fapte
atunci cnd s-au comis in afara teritoriului roman; g) cnd, conform legislaiei romane,
rspunderea pentru infraciunea pe care se ntemeiaz mandatul european de arestare ori
executarea pedepsei aplicate s-au prescris, daca faptele ar fi fost de competenta
autoritatilor romane; h) cnd autoritatea judiciara romana competenta a decis fie sa nu
urmaresca, fie sa nceteze urmrirea persoanei solicitate pentru infraciunea pe care se
bazeaz mandatul de arestare european.
Garanii similare celor care privesc procedura de extrdare, sunt consacrate de art.
89 90 din lege si privesc: aducerea persoanei in fata instanei competente, audierea
persoanei arestate in prezenta procurorului, aparatorului persoanei arestate si, daca este
cazul, a unui interpret, luarea consimtamantului irevocabil la predare sau administrarea
unui interogatoriu persoanei urmrite ( art. 90 si art. 92 din lege ).
In caz de concurs de cereri intre doua mandate europene de arestare, legiuitorul
consacra posibilitatea autoritatii judiciare romane asupra prioritatii de executare, tinand
cont de toate circumstanele si putnd solicita avizul Eurojust cu privire la aceasta
hotrre ( art. 99 alin. 1 din lege ).
In caz de concurs intre o cerere de extrdare si un mandat european de arestare,
autoritatea judiciara de executare romana va decide tinand cont si de convenia de
extrdare aplicabila in relaia cu statul ter.
Potrivit art. 106 din lege condiiile, cerinele si procedura de emitere si de executare
a mandatului european de arestare sunt cele stabilite in prezenta lege, cu excepia celor
prevzute in conveniile bilaterale sau multilaterale la care Romnia este parte, in care
se simplifica sau se faciliteaz procedura de predare, in conformitate cu dispoziiile
paragrafului 2 al art. 31 al deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii
Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de
predare intre statele membre.
In toate cazurile, transmiterea mandatului european de arestare se va putea efectua
prin intermediul sistemului de telecomunicaii protejat de Reeaua Judiciara Europeana,
reglementat prin decizia nr. 2002/187/JAI din 28 februarie 2002, in momentul in care
acesta va fi operativ
1.2.1.3 Transferul de proceduri in materie penala
Titlul IV din legea nr. 302/2004 este consacrat transferului de proceduri in materie
penala.
Potrivit art. 109 din lege, exercitarea unei proceduri penale sau continuarea unei
proceduri iniiate de autoritatile judiciare romane competente, pentru o fapta care
constituie infraciune conform legii romane, pot fi transferate unui stat strin care
declara ca le preia, in condiiile prevzute in prezentul titlu.
Procedura de transfer este reglementata in art. 111 din lege, in conformitate cu care
transferul procedurii penale se solicita de instana romana competenta sa soluioneze
cauza in prima instana; cererea de transfer al procedurii penale este formulata in baza
unei ncheieri prin care instana dispune, motivat, transferul; instana poate dispune
transferul procedurii la cererea motivata a Ministerului Public sau a inculpatului ori din
oficiu; daca inculpatul se afla in strintate, acesta poate sa ceara, personal sau prin
reprezentant legal ori prin avocat, transferul procedurii penale, direct sau prin
106
intermediul autoritatilor statului strin ori al oficiilor consulare romane, care o transmit
autoritatii centrale; ncheierea prevzuta mai sus poate fi atacata cu recurs in termen de
5 zile de la pronunare sau de la comunicare, dup caz; ncheierea prin care se dispune
transferul procedurii, rmasa definitiva, suspenda termenul de prescripie a rspunderii
penale, precum si continuarea procedurii penale ncepute, sub rezerva actelor si
demersurilor cu caracter urgent; cererea este transmisa Ministerului Justittiei, insotita de
copii autentice ale tuturor actelor de procedura ntocmite in cauza.
Dar, pe rolul Ministerului Justiiei sau Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, se pot nregistra cereri de preluare a procedurii penale. In cazul in
care aceasta cerere este declarata admisibila de ctre instana competenta ( curtea de
apel ), judecata continua potrivit Codului de procedura penala.
1.2.1.4. Recunoaterea si executarea hotrrilor penale strine
Titlul V din legea nr. 302/2004 este consacrat recunoaterii si executrii hotrrilor
penale.
Pentru ca o hotrre penala definitiva strina sa fie executata pe teritoriul Romniei,
trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a) condamnarea este pronunata pentru o fapta
penala de competenta instanelor statului solicitat; b) in cazul in care condamnarea a
fost pronunata in absenta condamnatului, acesta a avut posibilitatea legala de a recurge
la o noua procedura de judecata sau de a exercita o cale de atac mpotriva hotrrii; c)
hotrrea de condamnare nu conine dispoziii contrare principiilor fundamentale de
ordine publica ale statului roman; d) fapta nu face obiectul urmririi penale in Romnia;
e) fapta constituie infraciune, potrivit legii penale romane; f) condamnatul este cetatea
roman, strin sau apatrid cu domiciliul in Romnia; g) executarea hotrrii in Romnia
poate servi la favorizarea reintegrrii sociale a condamnatului sau la repararea pagubei
provocate de infraciune; h) durata pedepselor sau a masurilor de sigurana aplicate prin
hotrre este mai mare de un an; i) condamnatul isi da consimtamantul.
Hotrrea strina poate fi, de asemenea, executata daca condamnatul se afla in
executarea, in Romnia, a unei pedepse pentru o alta fapta dect cea stabilita prin
sentina a crei executare este ceruta.
Executarea unei hotarari strine prin care a fost aplicata o pedeapsa sau o msura de
sigurana este, de asemenea admisibila, chiar daca condiiile prevzute la lit. h si i
nu sunt ndeplinite, atunci cnd extrdarea condamnatului a fost refuzata pentru faptele
la care se refera hotrrea a crei executare se solicita.
Executarea hotrrii este posibila indiferent de verificarea condiiilor mai sus
menionate, si atunci cnd Romnia acorda, in prealabil, extrdarea cetateanului roman.
Potrivit art. 118 din lege, executarea hotrrii strine este limitata la: a) executarea
unei pedepse privative de libertate, a unei masuri de sigurana privative de libertate sau
a amenzii, daca, dup caz, exista pe teritoriul Romniei bunuri suficiente pentru a
garanta, in ntregime sau parial, aceasta executare; b) executarea msurii de sigurana a
confiscrii speciale; c) executarea dispoziiilor civile dintr-o hotrre penala strina,
daca partea interesata o cere.
Plata cheltuielilor de procedura este limitata la cheltuielile datorate statului
solicitant.
Executarea pedepsei amenzii se face in lei, la cursul de schimb oficial al zilei.
Pedepsele complementare si accesorii, precum si masurile de sigurana nu vor fi
executate dect in cazuri in care au corespondent in legea romana.
nceperea executrii pedepsei in Romnia are ca efect renunarea statului strin la
executarea pe teritoriul acestuia, exceptnd cazul in care condamnatul se sustrage de la
executarea pedepsei, caz in care acesta redobandeste dreptul la executare.
107
nainte de adoptarea legii nr. 302/2004, Romnia ratificase, prin legile 76/1996 si
OG nr. 92/1999, aprobata prin legea nr. 511/2001 Convenia europeana asupra
transferrii persoanelor condamnate, adoptata la Strasbourg la 18 decembrie 1997.
Ulterior in anul 2001, a fost adoptata legea nr. 756/2001 privind transferarea persoanelor
condamnate in strintate.
Titlul al VI-lea al legii nr. 302/2003 reafirma obligaia statului roman de a asigura,
la cererea unui stat strin, asistenta in materia transferrii persoanelor condamnate, in
temeiul conveniilor internaionale la care Romnia este parte sau, in absenta acestora,
pe baza de reciprocitate.
Dispoziiile prezentei legi se aplica in completarea situaiilor nereglementate prin
conveniile internaionale la care Romnia este parte sau a tratatelor bi sau multilaterale
pe care le-a ncheiat. De aceea, incumba obligaia statului roman sa indice instrumentul
internaional in temeiul cruia formuleaz sau solutioneaza 117 o cerere de transferare a
persoanelor condamnate.
Condiiile in care poate avea loc transferarea unei persoane condamnate in vederea
executrii pedepsei sunt urmtoarele: 1) condamnatul este resortisant al statului de
executare; 2) hotrrea este definitiva; 3) la data primirii cererii de transferare,
condamnatul mai are de executat cel puin 6 luni din durata pedepsei. In cazuri
excepionale, in baza acordului intre statele implicate, transferarea poate avea loc chiar
daca partea de pedeapsa neexecutata este mai mica de 6 luni; 4) transferul este consimit
de ctre persoana condamnata sau daca, in raport cu vrsta ori starea fizica sau mintala a
acesteia, unul dintre cele doua state considera necesar, de ctre reprezentantul persoanei.
Consimtamantul nu se cere in cazul evadatului care se refugiaz in statul de executare al
crui resortisant este; 5) faptele care au atras condamnarea constituie infraciuni, potrivit
legii statului de executare; 6) statul de condamnare si statul de executare trebuie sa se
pun de acord asupra acestei transferri, in caz contrar, transferarea nu poate avea loc.
Legiuitorul roman reglementeaz distinct situaiile cnd statul roman este stat de
condamnare sau cnd statul roman este stat de executare.
Cnd statul roman este statul in care a avut loc condamnarea unei persoane strine,
ii incumba obligaia de a informa in scris persoana condamnata despre coninutul exact
al conveniei internaionale incidente.
In cazul in care condamnatul s-a adresat statului roman, ca stat de condamnare, in
vederea transferrii sale, Ministerul Justiiei va informa despre aceasta autoritatea
centrala competenta a statului de executare in cel mai scurt termen, dup rmnerea
definitiva a hotrrii de condamnare despre: a) numele, data si locul naterii
condamnatului; b) daca este cazul, adresa condamnatului in statul de executare; c) o
expunere a faptelor care au atras condamnarea; d) natura, durata si data nceperii
executrii pedepsei.
In cazul in care condamnatul s-a adresat statului de executare in vederea transferrii
sale, statul roman va comunica acestui stat, la cere, informaiile prevzute in mai sus.
Condamnatul trebuie sa fie informat in scris despre orice demers ntreprins de ctre
oricare dintre cele doua state in aplicarea prevederilor de lege, precum si despre orice
hotrre luata de unul dintre aceste state cu privire la cererea de transferare.
Este instituita obligaia statului roman de a lua un consimtamant valabil
condamnatului conform art. 129 si art. 142 din lege. Astfel potrivit art. 129
1) condamnatul este resortisant al statului de executare; 2) hotrrea este definitiva; 3)
la data primirii cererii de transferare, condamnatul mai are de executat cel puin 6 luni
din durata pedepsei. In cazuri excepionale, in baza acordului intre statele implicate,
transferarea poate avea loc chiar daca partea de pedeapsa neexecutata este mai mica de
6 luni; 4) transferul este consimit de ctre persoana condamnata sau daca, in raport cu
vrsta ori starea fizica sau mintala a acesteia, unul dintre cele doua state considera
117
sublinierea noastr
109
Anterior adoptrii prezentei legi, Romana ratificase, prin legea nr. 236/1998, Convenia europeana de asistenta judiciara in
materie penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959 si adoptase legea 704/2001 privind asistenta judiciara internaionala in
materie penala.
110
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 169 alin. 1 sub rezerva existentei unor dispoziii
contrare in convenia aplicabila in relaia cu acel stat, agenii unui stat strin, care, in
cadrul unei anchete judiciare, supravegheaz pe teritoriul acelui stat o persoana ce se
presupune ca a participat la savarsirea unei infraciuni care da loc la extrdare sau o
persoana fata de care sunt motive serioase sa se cread ca poate duce la identificarea sau
localizarea persoanei menionate mai sus, sunt autorizai sa continue aceasta
supraveghere pe teritoriul statului roman, in baza unei cereri de asistenta judiciara
prezentata in prealabil.
Condiiile in care supravegherea transfrontaliera se poate realiza pe teritoriul
Romniei sunt reglementate in detaliu de alineatele urmtoare ale art. 169.
Legea reglementeaz, de asemenea, procedura de realizare a livrrilor
supravegheate si a anchetelor sub acoperire.
O alta noutate importanta consta in reglementarea transmiterii spontane de
informaii.
In toate cazurile, statul roman solicitant nu va folosi documentele si informaiile
primite de la statul solicitat dect in scopul ndeplinirii obiectului comisiei rogatorii.
1.2.1.7. Infatisarea martorilor, experilor si a persoanelor urmrite
In cadrul cooperrii judiciare internaionale in materie penala, statul roman are
posibilitatea de a solicita infatisarea in persoana a unui martor sau expert in fata
autoritatilor sale judiciare, asigurnd cuantumul aproximativ al indemnizaiilor precum
si, al cheltuielilor de calatorie si edere rambursabile.
Pe teritoriul statului roman, prezentndu-se pentru a contribui la aflarea adevrului
intr-o cauza penala, nu va putea fi nici urmrit, nici deinut, nici supus vreunei alte
restricii a libertatii sale individuale pe teritoriul Romniei pentru fapte sau condamnri
anterioare plecrii sale de pe teritoriul statului strin solicitat. Imunitatea nceteaz daca
martorul, expertul sau persoana urmrita, avnd posibilitatea sa paraseasca teritoriul
statului solicitant in termen de 15 zile consecutive dup ce prezenta sa nu mai este
ceruta de autoritatile judiciare romane, ea ramane totui pe teritoriul Romniei sau se va
rentoarce aici dup ce il va fi parasit.
Posibilitatea statului roman de a aproba transferul temporar al martorilor este
consacrata de dispoziiile art. 178 potrivit cu care, orice persoana deinuta, a crei
prezenta in vederea audierii ca martor sau a confruntrii. este ceruta de statul solicitant,
va fi transferata temporar pe teritoriul acelui stat, cu condiia rentoarcerii sale in
termenul indicat de ctre statul roman si sub rezerva dispoziiilor art. 177, in msura in
care acestea pot fi aplicate in mod corespunztor.
Transferarea poate fi refuzata: daca persoana deinuta nu consimte la transferare;
daca prezenta persoanei deinute este necesara intr-un proces penal in curs pe teritoriul
statului solicitant; daca transferarea persoanei deinute este succeptibila sa ii
prelungeasc detenia sau daca alte considerente imperioase se opun transferrii sale pe
teritoriul statului solicitant.
Tranzitul pe teritoriul unui stat ter, parte la Convenia europeana de asistenta
judiciara in materie penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959, al persoanei
deinute va fi acordat la cerea adresata de ctre Ministerul Justiiei al statului solicitant
Ministerului Justiiei al statului solicitant pentru tranzit, insotita de toate documentele
necesare.
Romnia va putea sa refuze acordarea tranzitului cetatenilor si.
Persoana transferata ramane in detenie pe teritoriul statului solicitant si, daca este
cazul, pe teritoriul statului solicitat pentru tranzit, in afara de cazul in care statul solicitat
pentru transferare nu cere punerea acestuia in libertate.
Perioada in care persoana deinuta a fost transferata, conform dispoziiilor
prezentului articol, va fi dedusa din durata pedepsei aplicate.
112
Locul predrii deinutului de ctre statul solicitant, precum si locul prelurii sale de
la acest stat vor fi un punct de frontiera al statului roman. Deinutul este predat si preluat
sub escorta. Ministerul Administraiei si Internelor va asigura predarea si preluarea,
informnd Ministerul Justiiei
Aceste dispoziii se aplica in mod corespunztor si in cazul in care statul roman este
stat solicitant.
Martorii audiai conform dispoziiilor prezentului titlu beneficiaz, dup caz de
protecie, potrivit legislaiei in vigoare119.
1.2.1.8. Notificarea actelor de procedura care se ntocmesc ori se depun intr-un
proces penal
Obligaia de comunicare a actelor de procedura 120 transmise in acest scop de ctre
statul solicitant incumba statului roman, potrivit dispoziiilor art. 180 din lege.
Comunicarea actelor de procedura va putea fi efectuata prin simpla lor transmitere
ctre destinatar. Daca statul solicitant cere in mod expres, statul roman va efectua
comunicarea in una dintre formele prevzute de legislaia romana pentru inmanari
analoage sau intr-o forma speciala compatibila cu acesta legislaie. Dovada comunicrii
se face printr-un document datat si semnat de destinatar sau printr-o declaraie a
autoritatii judiciare romane solicitate, constnd faptul comunicrii, forma si dat
efecturii comunicrii. Actul sau declaraia se transmite de indata statului solicitant. La
cererea acestuia din urma, statul roman va preciza daca notificarea a fost fcuta in
conformitate cu legea romana. In cazul in care comunicarea nu s-a putut face, statul
roman instiinteaza indata statul solicitant despre motivul necomunicarii.
Citaia pentru infatisare, destinata unei persoane urmrite care se afla pe teritoriul
Romniei, se transmite autoritatilor romane competente cel mai trziu cu 40 de zile
nainte de dat fixata pentru infatisare. De acest termen se tine seama la fixarea datei
infatisarii si la transmiterea citaiei.
Autoritatile judiciare romane pot transmite direct, prin posta, actele de procedura si
hotrrile judecatoresti persoanelor care se afla pe teritoriul unui stat strin, daca prin
instrumentul juridic internaional aplicabil in relaia cu acel stat se prevede astfel.
Actele de procedura si hotrrile judecatoresti sunt insotite de o nota care indica
faptul ca destinatarul poate obine de la autoritatea judiciara emitenta informaii asupra
drepturilor si obligaiilor sale.
1.2.1.9. Cazierul judiciar
Potrivit art. 185 din legea nr. 302/2004, statul roman comunica, in msura in care
autoritatile judiciare romane pot insele sa le obtina intr-un asemenea caz, extrasele de pe
cazierul judiciar si orice date referitoare la acestea, care ii vor fi cerute, pentru o cauza
penala, de autoritatile judiciare ale statului solicitant.
In alte cazuri, se va da curs unei asemenea cereri, in condiiile prevzute de legea
romana.
Transmiterea informaiilor are loc potrivit dispoziiilor art. 186 din lege. Astfel
statul roman va transmite statului strin interesat informaii despre hotrrile penale si
despre masurile ulterioare, care se refera la cetatenii statului strin si care au fcut
obiectul unei meniuni in cazierul judiciar. Aceste informaii se comunica cel puin o
data pe an.
119
a se vedea dispoziiile art. 861 - 865 C.pr.pen. si legea nr. 682/2002, privind protecia martorilor.
Prin acte de procedura se intelege, in principal, citaiile pentru pari sau martori, actul de inculpare, alte acte de urmrire
penala, hotrrile judecatoresti, cererile pentru exercitarea cailor de control judiciar sau actele privind executarea unei pedepse,
plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de procedura.
120
113
Daca persoana in cauza este cetatea al mai multor state, informaiile se comunica
fiecrui stat interesat, in afara cazului in care aceasta persoana are cetatenia statului
roman.
Statul roman transmite statului strin interesat, la cererea acestuia, in cazuri
speciale, cate o copie de pe hotrrile si masurile prevzute la alin. (1) , din art. 186,
precum si orice alta informaie referitoare la aceasta, pentru a-i permite sa examineze
daca ele necesita masuri pe plan intern.
In toate situaiile, transmiterea informaiilor la care se refera art. 186 se transmit
prin intermediul Ministerului Justiiei.
1.2.2. Reguli privind cooperarea judiciara in materie penala prin mijloace de drept
procesual penal ce deriva din Constituia Europeana
Pentru tara noastr, textul Constituiei Europene prezint nsemntate nu numai prin
bogatia de idei, principii, reglementari pe care le cuprinde, dar si prin orientrile noi
asupra modului de organizare viitoare a vieii politice, administrative, economice
sociale si juridice pe care trebuie sa-l aib in vedere statele care aspira sa fac parte din
Uniunea Europeana. Constituia Europeana va constitui legea fundamentala a Uniunii
Europene si de aceea, incumba obligaia fiecrui stat candidat la aderare, sa respecte si
sa contribuie cu toate forele sale la ndeplinirea prevederilor acestei Constitutii121.
In concepia Constituiei Europene, Uniunea constituie un spaiu de libertate,
securitate si justiie, caracterizat prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului si
a libertatilor acestuia, un spaiu in care se manifesta grija pentru asigurarea unui nalt
nivel de securitate prin masuri de prevenire a criminalitatii, a rasismului si a xenofobiei,
precum si de combatere a acestor fenomene prin masuri de coordonare si cooperare
intre autoritatile politienesti, judiciare si alte autoritati competente, precum si prin
recunoaterea reciproca a hotrrilor in materie penala si, daca este necesar, prin
apropierea legislaiilor penale.
O atenie deosebita este acordata de Constituia Europeana, in cadrul asigurrii
Securitatii si justiiei, masurilor de drept procesual penal in ceea ce privete cooperarea
judiciara in materie penala.
Sub acest aspect, Uniunea promoveaz principiul recunoaterii reciproce a
hotrrilor si sentinelor judecatoresti ( pentru prevenirea si soluionarea conflictelor de
competenta dintre statele membre ), al cooperrii dintre autoritatile judecatoresti sau
autoritatile echivalente ale statelor membre in materie de urmrire penala precum si de
executare a hotrrilor ( art. III 270 pct. 1 alin 2 din Constituia Europeana ).
Dispoziiile articolului constituional sus-citat prevd posibilitatea ca printr-o legecadru europeana sa se prevad regulile minime, obligatorii pentru statele membre, in
legtura cu admiterea reciproca a probelor intre statele membre, a drepturilor
persoanelor in procesul penal, a drepturilor victimelor infraciunilor. Adoptarea acestor
reguli minime nu mpiedica insa statele membre sa mentina sau sa instituie un nivel mai
ridicat de protecie a persoanelor.
Statul roman, in contextul eforturilor de integrare la Uniunea Europeana, de
negociere, ce implica nchiderea capitolului 2.4. cooperarea in domeniul justiiei si
afacerilor interne si-a ndeplinit obligaia de a asigura cadrul legislativ care sa
reglementeze cat mai complet activitatea de protecie a victimelor infraciunilor,
adoptnd legea 211 din 27 mai 2004 privind unele masuri pentru asigurarea proteciei
victimelor infractiunilor122, transpunnd, pe plan intern dispoziiilor Conveniei
121
G. Antoniu, Constituia europeana, nsemntate si actualitate pentru tara noastr, in Revista de drept penal nr. 4/2005, pag.
12.
122
Legea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Cuprinde sase capitole, dup cum urmeaz: dispoziii generale, informarea
victimelor infraciunilor, consiliere psihologica a victimelor unor infraciuni si alte forme de asistenta a victimelor infraciunilor;
114
Prin legea nr. 39/2003 si prin legea nr. 565/2002, statul roman isi asuma certe
obligaii in lupta contra criminalitatii organizate transnaionale. Acest flagel a cuprins nu
numai continentul european, ci s-a rspndit la nivel global. De aceea, statului roman ii
incumba obligaia de a gsi cele mai adecvate soluii pentru reprimarea acestui
fenomen.
Prin ratificarea conveniei Naiunilor Unite mpotriva criminalitatii transnaionale
organizate, statul roman s-a aliniat liniei de gndire si mijloacelor de aciune gsite sub
egida Organizaiei Naiunilor Unite pentru prevenirea si combaterea cat mai eficienta a
criminalitatii transnaionale organizate.
Masurile pe care le instituie Convenia sunt similare celor pe care legiuitorul roman
le-a editat in legea nr. 302/2004. In temeiul Conveniei, revine statului roman obligaia
sa incrimineze o serie de fapte penale grave, precum participarea la un grup criminal
organizat, splarea banilor, corupia si mpiedicarea bunei funcionari a justiiei si sa
coopereze eficient prin confiscarea produselor infraciunii; soluionarea conflictelor de
competenta; acordarea, dup caz, a extrdrii cetatenilor pasibili de a fi trai la
rspundere penala pentru infraciunile comise mai sus; posibilitatea de a permite
transferul persoanelor condamnate la pedepse cu inchisoarea sau la alte pedepse
privative de libertate ca urmare a infractiunilor prevazute de prezenta convenie;
acordarea asistentei judiciare cu prilejul anchetelor, urmririlor si procedurilor judiciare
privind infraciunile prevzute de aceasta convenie; permiterea transferului
procedurilor penale.
Totodat statul roman se obliga sa adopte cele mai eficiente masuri privind
cooperarea cu serviciile de investigaii si reprimare, sa desfasoare anchete comune cu
celelalte state care au ratificat convenia si sa dezvolte tehnici de anchete speciale.
Sunt prevzute, in textul Conveniei si obligaiile ce-i incumba statului roman de a
acorda protecie martorilor ( cadrul legal este creionat de dispoziiile legii nr. 682/2002),
de aistenta si protecie a victimelor.
La nivel regional, DGCCOA a iniiat protocoale de cooperare in domeniu cu Cehia,
Ungaria, Ucraina si Moldova. Totodat , coopereaz eficient la nivel european si
internaional cu instituii avnd atribuii similare mai ales cu cele care sunt membre
sau asociate ale UE, ca si cu alte instituii in acelai domeniu, cum ar fi spre exemplu,
Pactul de Stabilitate Grupul de lucru privind criminalitatea organizata ( S.P.O.C ),
Organizaia de Cooperare Economica a Marii Negre ( O.C.E.M.N. ), U.N.O.D.C.
asistenta juridica a victimelor unor infraciuni; acordarea de ctre stat a compensaiilor financiare victimelor unor infraciuni si
dispoziii finale.
123
Ambele acte normative au ca organ emitent Consiliul Europei.
124
G. Antoniu, op. cit., in revista de drept penal nr. 4/2005, pag. 14.
115
( United Nation Office for Drugs and Crime ), Iniiativa Centrala Europeana ( I.C.E. ),
INTERPOL, EUROPOL.
Putem conchide prin a aprecia faptul ca Romnia, prin semnarea tratatelor
Bilaterale ( ncheiate cu Germania, Ungaria, Marea Britanie, Egipt, Ucraina, Croatia,
Turcia, Polonia, Israel, Armenia, Cehia, Albania, Bulgaria ), trilaterale ( ncheiate cu
Ungaria si Austria, Moldova si Ucraina, Bulgaria si Turcia, Bulgaria si Grecia), dar si
multilaterale ( ncheiate cu statele S.E.C.I si O.C.E.M.N. ) depune toate diligentele
pentru prevenirea si combaterea crimelor strategice, a cror gravitate pun, in mod vdit,
in pericol, insasi finita statului.
LISTA BIBLIOGRAFICA
1.
1.1.
( I ) Codul penal al Romniei, publ. in B.Of., partea I, nr. 79-79 bis din 21 iunie
1968, cu modificrile ulterioare;
( II ) Codul de procedura penala al Romaniei, publ. in B. Of. nr. 145 146 din
12 noiembrie 1968, cu modificrile ulterioare;
( III ) Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003, privind prevenirea si combaterea
criminalitatii organizate, publ. in M. Of. nr. 50 din 29 ianuarie 2003;
( IV ) Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sancionarea faptelor
de corupie, publ. in M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000;
( V ) Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice si in mediul de
afaceri, publ. in M. Of. nr. 279 din 29 aprilie 2003;
( VI ) Legea nr. 565/2002, privind ratificarea de Parlamentul Romniei a
Conveniei Naiunilor unite mpotriva criminalitatii transnaionale organizate, publ. in
M. Of. nr. 818 din 8 noiembrie 2002;
( VII ) Legea nr. 301/2004, privind viitorul Cod penal, publ. in M. Of. nr. 575 din
29 iunie 2004;
( VIII ) Legea nr. 302 din data de 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciara
internaionala in materie penala, publ. in M. Of. nr. 594 din 1 iulie 2004;
( IX ) Legea nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea si sancionarea
spalari banilor, publ. in M. Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002;
( X ) Legea nr. 27 din 16 ianuarie 2002, pentru ratificarea Conveniei penale
privind corupia, adoptata la Strasbourg, la data de 27 ianuarie 1999, publ. in M. Of. nr.
65 din 30 ianuarie 2002;
( XI ) Legea nr. 263 din 15 mai 2002-pentru ratificarea Conveniei Europene
privind splarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infraciunii,
ncheiata la Strasbourg, la data de 8 noiembrie 1990, publ. in M. Of. nr.353 din 28 mai
2002;
( XII ) Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, publ. in M. Of. nr.363 din 3 august 2000;
( XIII ) Legea nr, 678/2001, privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane, publ. in M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001;
( XIV ) Legea nr. 2/1998, privind prelevarea si transplantul de esuturi umane;
( XV ) Legea nr. 365/2002 privind comerul electronic;
116
( XVI ) Legea nr. 300 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor
folosii la fabricarea drogurilor;
( XVII ) Legea nr. 472/2002 de aprobare a OUG. nr. 141/2001, privind
prevenirea si sancionarea faptelor de terorism, astfel cum a fost modificata de Legea nr.
230/2005, publ. in M. Of. nr.618 din 15 iulie 2005;
( XVIII ) Legea nr. 682/2002 privind protecia martorilor, publ. in M. Of. nr.964
din 28 decembrie 2002;
( XIX ) Legea nr. 290/2004, privind regimul armelor de foc si al muniiilor;
( XX ) Legea nr. 197 din 25 mai 2004 pentru ratificarea Acordului privind
cooperarea dintre Romnia si Oficiul European de Politie, semnat la Bucureti la 25
noiembrie, publ. in M. Of. nr.498 din 2 iunie 2004;
( XXI ) H.G. nr. 154/2003, privind Strategia naionala Antidrog in perioada
2003-2004;
( XXII ) H.G. nr. 1216/2001, privind Planul Naional de prevenire si combatere a
traficului de fiine umane;
( XXIII ) Programul mpotriva ,,Morii Albe,,;
1.2.
REGLEMENTARI INTERNATIONALE
( I ) Raportul ONU asupra impactului activitatilor Crimei Organizate, aprilie
1993;
( II ) Raportul ONU, Oficiul de Control al Drogurilor si de prevenire a crimei
organizate. Programul global contra spalarii banilor din mai 1998;
( III ) Convenia ONU mpotriva traficului ilicit de droguri, narcotice si substane
psihotrope, din data de 19 decembrie 1998;
( IV ) Convenia ONU privind oprirea finantarii terorismului din data de 2
decembrie 1999;
( V ) Convenia ONU mpotriva crimei organizate transnaionale din data de 14
februarie 2000;
( VI ) Convenia europeana privind splarea, descoperirea, sechestrarea si
confiscarea produselor, ncheiata la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990;
( VII ) Convenia europeana de extrdare, ncheiata la Paris la 13 decmbrie 1957,
cu Protocoalele adiionale adoptate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 si 17 martie
1978;
( VIII ) Convenia europeana de asistenta judiciara internaionala in materie
penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959;
( IX ) Convenia europeana asupra transferrii persoanelor condamnate, adoptata
la Strasbourg, la 21 martie 1983 si a Protocolului sau adiional, adoptat la Strasbourg, la
18 decembrie 1997;
( X ) Convenia privind procedurile simplificate de extrdare intre statele membre
ale Uniunii Europene din 10 martie 1995;
( XI ) Convenia de extrdare intre statele membre ale Uniunii Europene, din 27
septembrie 1996;
( XII ) Convenia Uniunii Europene privind asistenta judiciara internaionala in
materie penala din 29 mai 2000;
( XIII ) Convenia Europeana de la Haga din 22 mai 1970 privind valoarea
internaionala a hotrrilor represive, adoptata la Haga la 28 mai 1970;
( XIV ) Decizia cadru a Consiliului European nr. 2002/187/JHA de instituire a
EUROJUST;
( XV ) Convenia europeana din 26 iulie 2003 de infiintare a Europol;
( XVI ) Decizia-cadru a Consiliului European din 13 iunie 2002 privind echipele
comune de ancheta;
117
2.
2.1.
TRATATE SI MONOGRAFII
STUDII DE SPECIALITATE
119
120
121