LICENTA L.M.A.

Material sintetic

Probele scrise
Examenul scris la cele patru specializri (limbile A i B. Economie, Drept) urmrete, n primul rnd,
verificarea competenelor lingvistice ale studenilor care au parcurs ciclul de 3 ani, alaturi de o buna asimilare a
conceptelor de macroeconomie, microeconomie, management, drept civil, dreptul muncii sau dreptul comunitar
evidentiind caracterul interdisciplinar si profesional al sctiei.
Accentul se pune pe pe asimilarea cunostintelor in domeniul limbajelor de specialitate- economic, social,
politic.
Studenii de la LIMBI MODERNE APLICATE vor trebui s susin pe lng proba scris de curs practic
de la cele dou limbi majore i un test-gril la drept i economie.
1. Proba scris de curs practic la LMA (4ore) const n traducerea unui text din limba strin n limba
romn. Textul va fi selectat din publicaii, precum The Times, The Economist, The News Week, Le Point, Le
Figaro etc., coninnd termeni din diverse domenii, precum cel economic, juridic, politic. Pe lng traducerea
propriu-zis, studenii vor avea i exerciii lexicale bazate pe textul propus (s furnizeze antonime, sinonime, s
aleag traducerea corect pentru cuvinele subliniate, sa frunizeze analiza de tip morfologic si sintactic pentru
structurile gramaticale subliniate pe text, etc.).
2. Testul gril (2 ore) const n alegerea unui modul ntre cele propuse la drept: dreptul muncii, dreptul
comunitar i dreptul civil, iar la economie: microeconomie, macroeconomie, finane, management. Testele cuprind
25 de intrebri, cu o singur variant corect.
Disertaia
Propunere: nota minim de promovare pentru elaborarea i susinerea proiectului de licen este 6 (ase).
Disertatia va fi susinut la sfritul perioadei de studiu, n cadrul unei comisii formate din minimum trei
persoane, la fiecare limb. Lucrarea va cuprinde un nucleu teoretic descriereadomeniului ales- concepte,
istoric, harta conceptuala- i o parte aplicativ- glosar terminologic bilingv (de exemplu englez//romn sau
spaniol/romn).
Prima parte, teoretic, va face dovada asimilrii principalelor cunotine teoretice predate i folosirea lor n
mod flexibil, creativ la o companie, institutie, produs concret.
In partea de glosar, studentii vor arata ca stiu sa analizeze morfologic, lexicologic si terminologic un segment de
limba, de asemenea vor face dovada ca stiu sa traduca fragmentele alese spre exemplificare (i.e. contexte), ca
stiu sa opereze cu definitiile, ca stiu sa faca distinctia dintre definitie si context etc.
Mai mult, se va furniza dovada nsuirii aptitudinilor de a analiza, sintetiza, descrie i utiliza cunotinele
teoretice n condiii concrete.
Partea a doua va face dovada utilizarii corecte a terminologiei specifice unui domeniu, produs, activitate
descris i analizat, Se vor analiza termenii alei pe baza unor cmpuri semantice, aceleasi pentru fiecare
dintre cele doua limbi alese.
Procedurile

Pe tot parcursul elaborrii proiectului de licen, studentul se va consulta cu ndrumtorul, de la

stabilirea structurii pn la finalizarea lucrrii.

Studentul i ndrumtorul au obligaia de a se ntlni de 1-2 ori pe lun. Studentul va informa despre
stadiul elaborrii proiectului, parcurgerea bibliografiei. Cu ocazia acestor ntlniri, mai ales pe
parcursul celui de-al VI-lea semestru, ndrumtorul i va solicita studentului prezentarea unor
fragmente, capitole din lucrare, pentru a accelera redactarea i finalizarea ei. Comunicarea dintre
ndrumtor i student se poate derula parial i prin pota electronic.

Limba de redactare a proiectului este cea studiat.

Studentul are obligaia de a depune proiectul la Secretariat cu o sptmn nainte de data susinerii,
stabilit de conducerea facultii, acordndu-i conductorului timpul necesar pentru alctuirea
referatului de apreciere. In egala masura, studentul va depune atat un exemplar din lucrare printat,
cat si un CD, pentru a verifica masura in care s-a conformat normelor de respectare a legii antiplagiat.

Susinerea proiectului de licen se face n faa comisiei de examen, alctuit din minimum trei membri
i un secretar, n limba strin aleasa.

Susinerea este o prob oral, n cadrul creia candidatul face o prezentare in Power Point a cercetrii
sale i rspunde la ntrebrile membrilor comisiei de examinare i ale asistenei.

Nota finala este media intre nota propusa de coordonatorul stiintific si nota data de comisie.

Daca indrumatorul stiintific face parte din comisie, nota cmisiei va fi acordata de ceilalti membri.

Stabilirea felului n care se noteaz lucrare de ctre coordonatoare/~ri i de ctre fiecare din
membrii comisiei, - fr zecimale.

Baremul de corectare: fisa de evaluare tip.