SISTEM DE MICROPRELUCRARE CU ULTRASUNETE

Etapa: Realizarea Componentelor mecanice ale sistemelor

mecanic proiectat- Achizitionarea principalelor materiale
necesare , cat si prelucrarea mecanica dimensionala a pieselor
componente.

Capitolul 1.Definirea axelor si miscarilor la masinile cu comanda numerica

La masinile-unelte cu comanda numerica axele comandate se definesc in mod unic in
scopul asigurarii interschimbabilitatii datelor de programare. Principiile stabilite pentru
definirea axelor comandate numeric sunt valabile pentru toate masinile cu comanda numerica
(STAS 8902-83).
Principiul de baza al stabilirii axelor cu comanda numerica este acela de a impune un
sistem de coordonate al piesei si de a descrie miscarile ansamblurilor masinii, astfel incat
programatorul de comanda numerica sa poata descrie operatiile

de prelucrare fara a tine seama daca scula se apropie de piesa sau invers. Se presupune
faptul ca scula se deplaseaza in raport cu sistemul de coordonate legat de piesa considerata
fixa.
Sensul pozitiv al miscarii unui ansamblu sau element al masinii este acela care
corespunde directiei de indepartare a sculei fata de piesa asezata pe masina. Axele de
coordonate ale piesei se noteaza cu X, Y, Z. Axele comandate numeric se noteaza cu litere
simple in cazul in care se deplaseaza scula fata dc piesa, iar literele cu semnul prim (') se
utilizeaza pentru notarea miscarii piesei.

1.1 Definirea axei Z a miscarii

Axa Z este prima axa definita, este axa de translatie si este paralela cu axa arborelui
principal sau se confunda cu aceasta. La masinile de frezat, de gaurit, de filetat, de alezat si
frezat, de rectificat, arborele principal antreneaza scula. In cazul strungurilor, masinilor de
copiat, precum si la alte masini care genereaza suprafete dc revolutie, arborele principal
antreneaza piesa.
Daca masina nu are arbore principal, axa Z este perpendiculara pe suprafata de asezare
a piesei. In situatiile in care masina are mai multi arbori principali, pentru definirea axei Z se
alege un singur arbore principal, de preferinta arborele principal cu axa perpendiculara pe
suprafata de asezare a piesei.
In cazurile in care axa arborelui principal poate sa pivoteze si sa ocupe o pozitie
paralela numai cu o singura axa a triedrului de referinta, aceasta directie reprezinta axa Z.
Daca axa arborelui principal poate sa ocupe pozitii paralele cu doua sau trei axe ale triedrului
de referinta, se considera ca axa Z axa care este perpendiculara pe suprafata de asezare a
mesei, fara a lua in seama accesoriile sub forma de adaosuri drepte sau inclinate.
Sensul pozitiv al axei Z este acela care conduce la marirea distantei dintre piesa si
scula.

1.2 Definirea axei X a miscarii

Axa X este a doua axa definita. In majoritatea cazurilor este o axa orizontala si
paralela cu suprafata de asezare a piesei. Aceasta axa reprezinta axa principala de miscare in
planul in care se realizeaza prindrrea piesei sau a sculei. Pentru masinile de rabotat, caz in
care nu se rotesc nici piesa nici scula, axa X de miscare este paralela cu directia principala de
aschiere, iar sensul pozitiv corespunde cu sensul de aschiere.
In cazul strungurilor, masinilor de rectificat rotund, la care se roteste piesa, axa este
radiala si paralela cu ghidajele saniei transversale. Sensul pozitiv al miscarii X corespunde

retragerii unei scule montate in capul revolver sau in suportul portscule montat pe sania
transversala.
La masinile de frezat se desprind doua situatii:
1

- pentru masinile cu arbore principal orizontal (axa Z este orizontala), sensul pozitiv
al axei X este spre dreapta, cand se priveste dinspre arborele principal catre piesa;

- pentru masinile cu arbore principal vertical (axa Z este verticala), sensul pozitiv al
axei X este spre dreapta considerand urmatoarele aspecte:

la masinile cu un singur montant se priveste dinspre arborele principal catre montant;

la masinile cu portal se priveste dinspre arborele principal catre montantul din stanga
al portalului.

1.3 Definirea axei Y a miscarii

Axa Y este perpendiculara pe axele X si Z si formeaza cu acestea un triedru de sens
direct.
Miscari de rotatie A, B si C comandate numeric. A, B si C sunt primele axe de rotatie
comandate numeric si reprezinta miscarile efectuate in jurul unor axe paralele cu X, respectiv
cu Y si cu Z.
Sensurile pozitive ale axelor de miscare dupa A, B si C corespund cu sensul de rotatie
al unui surub dreapta, care determina deplasarea surubului in directia X, respectiv +Y si +Z.

Fig. 1.1. Strung cu comanda numerica pe 3 axe

Fig. 1.2.Strung revolver

Originea sistemului normal de coordonate (X=0, Y=0, Z=0) se considera arbitrara.

Semidreptele originilor pentru unghiurile miscarilor de rotatie A, B si C sunt arbitrare.
Singura recomandare este ca semidreptele sa fie paralele cu axele Y, respectiv Z si X.
In figurile 1.1, ... 1.2, se prezinta axele comandate numeric pentru cazul strungurilor.

1.4 Axe suplimentare comandate numeric

Daca exista mai mult de trei axe de translatie comandate numeric, acestea sunt
denumite miscari de ordinul doi, sunt paralele cu cele de ordinul intai si se noteaza cu U,
respectiv cu V si W. Axa U este paralela cu X, V cu Y si W cu Z.
Atunci cand exista si miscari de ordinul trei, ele se noteaza cu P, respectiv cu Q si R. In
situatia in care exista miscari de translatie, care sunt sau nu paralele cu X, Y sau Z, ele se
noteaza cu U, V, W, P, Q sau R.
Spre exemplu, la masina orizontala de alezat si frezat, deplasarea saniei portscula in
raport cu platoul este notata cu U sau P (daca aceste litere sunt disponibile), in timp ce
miscarea mesei este notata cu X; miscarea saniei portscula, cu toate ca este apropiata de
arborele principal, este o miscare oblica (Fig. 1.3).

Fig. 1.3 Axe comandate numeric la masina orizontala de alezat si frezat

Miscarile de translatie primare se considera miscarile care sunt cele mai apropiate de
arborele principal. Urmeaza miscarile secundare de translatie si apoi miscarile de ordinul trei,
cele mai departate de arborele principal.
Pentru strungurile revolver cu axa verticala, miscarea primei sanii este notata cu Z, iar
miscarea saniei pe care se afla capul revolver, mai departata de arborele principal, este notata
cu W.
Daca exista miscari secundare de rotatie, paralele sau nu cu miscarile principale de
rotatie A, B si C, acestea se vor nota cu D sau F.
Sensul pozitiv de rotatie al arborelui principal este sensul orar (invers trigonometric).
Sensuri inverse pentru miscarea pieselor. Pentru ansamblurile sau elementele masinii
care deplaseaza piesa in loc de a deplasa scula, se aplica regulile deja stabilite, dar in sens
opus celor care definesc miscarile sculei. Pe reprezentarile schematice ale diferitelor masini,
o sageata cu o litera cu semnul prim ('), de exemplu +X', indica sensul de miscare a unei
piese care se deplaseaza conform regulii ce defineste o miscare pozitiva a piesei, in timp ce
sageata cu litera fara semnul prim, de exemplu +X, indica sensul de miscare a sculei, conform
aceleiasi reguli care defineste miscarea pozitiva a sculei.
Alte exemple de axe comandate si reprezentari schematice ale masinilor. Pentru a
exemplifica si alte situatii de definire a axelor comandate numeric se prezinta in continuare
cazurile masinilor orizontale de alezat si frezat (Fig. 1.4. si Fig. 1.5), masini de frezat

Fig. 1.4. Masina orizontala de alezat si frezat, cu montant fix, sanii in cruce si masa rotativa

Fig. 1.5. Masina orizontala de alezat si frezat, cu montant mobil longitudinal si transversal

Fig. 1.6. Masina de frezat longitudinal cu portal

Capitolul 2. Memoriul tehnic

In procesul de fabricatie, pe centre de prelucrare CNC, piesele ce urmeaza a fi obtinute

pot avea diferite forme geometrice, fiecare ridicand probleme in privinta fixarii lor pe masa
centrului de prelucrat sau pe masa rotativa. In urma unui studiu amanuntit inginerul care se
ocupa de prelucrare trebuie sa decida tipul de prindere in concordanta cu configuratia
centrului si a piesei. Cele mai simple si mai utilizate prinderi sunt cele in care se foloseste o
menghina, pozitionata si prinsa la randul ei pe masa masinii cat si sistemul de bride ce
fixeaza semifabricatul pe masa masii de prelucrat prin intermediul unor distantiere si suruburi
speciale.

2.1. Definirea ansamblului proiectat

O problema foarte importanta si cu efecte majore asupra preciziei de prelucrare o
reprezinta prinderea elementelor componente pe masa masinii si impiedicarea deplasarii

acestora in timpul prelucrarii; in cazul de fata, si anume prelucrarea unei piese prin operatia
de conturare cat si sitemul de fixare si orientare a piesei. Pana si cea mai mica deplasara
induce erori in configuratia piesei.
Pentru evitarea problemelor cauzate de deplasarile nedorite ale mesei sau ale
dispozitivului de fixare este necesara proiectarea unui sistem de prindere pe masa centrului
de tipul asamblarilor prin suruburi (tipul surub - piulita). Constructiv asamblarile filetate pot
fi directe si indirecte (Fig. 2.1). La cele indirecte (cazul de fata), elementul intermediar
surubul (Fig. 2.1. - 1) piesa 1 filetata la exterior, poate realiza imbinarea cu ajutorul unei
piulite piesa 2 filetata la interior, sau prin montare intr-una din piesele de imbinat.

Fig. 2.1. Ansamblu filetat direct

Din punct de vedere functional, asamblarile filetate pot fi:

de fixare, cu sau fara stragere intiala, alcatuind categoria cea mai folosita;
de reglare, servind prentru asigurarea pozitiei relative a doua piese;
de miscare, transformand miscarea de totatie, imprimata, de obicei, surubului, in

miscare de translatie pentru surub sau piulita;

de masurare.

2.2. Elemente componente

Parametrii geometrici ai filetului, definiti in STAS 3872-75, sunt prezentati in tabelul 1
si in figura 2.2. Cel mai utilizat este filetul cilindric. Pentru aceeasi valoare a diametrului
mediu, filetul se poate executa cu pas mare, normal sau fin. Filetul cu pas fin micsoreaza
deplasarea axiala la o rotatie completa si reduce adancimea filetului, marind diametrul
interior si, indirect, rezistenta surubului. Miscarea pasului amelioreaza conditiile de
autofranare. Filetele sunt infasurate, de obicei, spre dreapta, iar cand necesita,din punct de
vedere functional, si spre stanga.

Tabelul 1. Parametrii geometrici ai filetelor

Parametrul geometric
Profilul

Notatia
-

Observatii
-

Unghiul profilului

Pasul

Numarul de inceputuri

Diviziunea filetului multiplu

P=i*p

Diametrul exterior

d, D

Diametrul interior

d1, D1

Diametrul mediu

d2, D2

Inaltimea totala

H1

Inaltimea utila

H2

Unghiul de infasurare

tg =p/(*d2)

Sensul de infasurare

dreapta, stanga

Caracteristicile unui filet sunt (Fig. 2.2):

inaltimea filetului t1;
inaltimea triunghiului generator t;
unghiul filetului ;
pasul filetului p;
diametrul exterior d sau D;
diametrul interior d1 sau D1;
diametrul mediu d2 sau D2;
unghiul de inclinare al spirei .

Fig. 2.2. Caracteristicile unui filet

2.3. Tipuri de filete

In tabelul 2 sunt mentionate principalele tipuri de filete utilizabile in cazul de fata, cu
precizarea standardelor si a modului de montare.
Tabel 2. Filete standardizate. Notarea profilului, diametrului si pasului
Diametrul a
Tip filet

Simbol profil

STAS

Metric

510-74

Metric fin

carui valoare se

Modul de

indica si

indicare a

unitatea de

pasului

masura
Diametrul

Pasul nu se

exterior, in mm
Diametrul

indica
Pasul, in

Exemplu de
notare

M 14

M20x1.5
exterior, in mm
mm
Pentru necesitatea de fixare (strangere cazul de fata) sunt indicate filetele cu profil

triunghiular (metrice si in toli). Filetul metric are un profil de forma unui triunghi echilateral,
varful filetului surubului fiind taiat la distanta H/8, iar cel al filetului piulitei la distanta H/4
de varful profilului teoretic. Filetul metric poate fi cu pas normal sau fin, la ultimul valorile
pasului si adancimii fiind foarte mici, din care cauza se utilizeaza la fixari si reglaje
importante.

2.4. Alegerea materialelor pentru surub si piulita

In marea majoritate, suruburile si piulitele se executa din otel. In STAS 2700/500-80
2700/600-82, cuprinzand conditiile generale si categoriile de executie a elementelor

asamblarilor filetate din otel, se mentioneaza ca materialele potrivite pentru acestea se

regasesc in Tabelul 3.
Tabelul 3.
Caracteristicile mecanice ale otelurilor recomandate pentru constructia suruburilor

STAS

500-80

880-82

Alungirea
la rupere,
A,

Marca
materialul
ui

Clasa de
calitate
(tratament
termic)

Rezistenta la
tractiune Rm
[MPa]

Limita de
curgere
Rp0,2
[MPa]

Duritatea
Brinell
HB(min)
informativ

OL 32

310 ... 390

170

[%] min.
33

OL 34

330 ... 410

200

31

OL 37

360 ... 440

230

25

OL 42

410 ... 490

250

22

OL 50

490 ... 610

280

21

OL 60

590 ... 710

320

16

OL 70
OLC15

1
Cr

min 690
590 ... 780

350
350

11
14

OLC20

CR

490 ... 780

310

20

OLC25

CR

540 ... 690

360

19

OLC45

CR

700 ... 840

480

14

OLC45
OLC50
OLC50

N
N
CR

min 610
min 640
740 ... 870

360
370
510

18
18
14

235
240
-

15Cr 08

Cr

690 ... 880

410

11

174

18Mn
Cr10
18MoCrN
il3

Cr

790 ... 1080

540

10

207

Cr

930 ... 1220

690

217

STAS

Marca
materialul
ui

Clasa de
calitate
(tratament
termic)

Rezistenta la
tractiune Rm
[MPa]

Limita de
curgere
Rp0,2
[MPa]

791-80

Alungirea
la rupere,
A,
[%] min.
12

33MoCr
CR
980 ... 1180
780
11
OT400
1
390
200
20
OT450
1
440
240
18
600-82
OT500
1
490
280
15
OT600
1
590
350
10
Observatii: N-normalizare; C-calire; r-revenire joasa; R-revenire inalta.

Duritatea
Brinell
HB(min)
informativ
217
110
124
138
169

Tabel 4. Caracteristici mecanice ale marcilor de fonte recomandate ansamblului surubpiulita (extras din STAS)

STAS

568-82

6071-75

Marca
materialului
Fc 100
Fc 150
Fc 200
Fc 250
Fc 300
Fgn 370-17
Fgn 400-12
Fgn 450-5
Fgn 500-7

Rezistenta la
tractiune Rm

Limita de
curgere Rp0,2

Alungirea la
rupere A

[MPa]
100 ... 160
110 ... 250
160 ... 270
210 ... 320
250 ... 320
370
400
450
500

[MPa]
230
250
320
350

[%] min
17
12
5
7

Duritatea
Brinell HB
max
100 ... 150
140 ... 190
170 ... 210
180 ... 240
200 ... 260
140 ... 180
150 ... 200
160 ... 220
170 ... 210

Tabel 5. Tensiuni admisibile pentru fontele utilizate la constructia piulitelor

Piese cu concentratori de tensiune
Solicitarea
Nr.
crt.

Marca
materialului

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Fc100
Fc150
Fc200
Fc250
Fc300
Fgn370-17
Fgn400-12
Fgn450-5
Fgn500-7

Piese fara concentratori de tensiune

Solicitarea

Tractiune
at [MPa]

Compresiune
ac [MPa]

Incovoiere
ai [MPa]

Rasucire
at [MPa]

Forfecare
af [MPa]

Tractiune
at [MPa]

Compresiune
ac [MPa]

Incovoiere
ai [MPa]

Rasucire
at [MPa]

12...19
13...30
19...32
25...38
30...38
45
49
56...73
58...80

30...48
33...75
48...80
63...95
75...95
-

20...32
22...51
32...54
42...65
51...65
-

14...23
16...36
23...38
36...46
36...46
-

10...15
10...24
15...26
20...30
24...30
-

33... 53
36... 83
53... 89
69...106
83...106
123
133
150...200
160...220

83...133
90...207
133...223
173...265
208...265
-

56... 90
61...141
90...151
117...180
141...180
-

40... 64
43...100
64...107
83...127
100...127
-

Se recomanda utilizarea unor cupluri de materiale care au o comportare buna din punct
de vedere al rezistentei la uzura, gripare, coeficient de frecare redus:

otel/fonta;
otel/fonta antifrictiune;
otel/bronz;
otel durificat/otel.
Alegerea materialelor se face conform urmatoarelor recomandari, caracteristicile

mecanice principale ale acestora retinandu-se sub forma tabelara:

Reper

Surub
Piulita

Material

OL 50

Fc 200

STAS
STAS
500/280
STAS
56882

Caracteristici mecanice principale* [MPa]

Compre- Incovoie
ForfecaTractiune
siune
-re
Rasucire
re
at
ac
ai
at [MPa]
af
[MPa]
[MPa]
[MPa]
[MPa]
51

56 ... 61

19 ... 32

48 ... 80

56 ... 61

31... 33

32 ... 54

23 ... 38

Alungirea la
rupere A

41

21

15 ... 26

*Se retin valorile tensiunilor de rupere, limita de curgere, tensiunile admisibile la

solicitarile filetului (strivire, forfecare, incovoiere).

2.5. Alegerea tipului de filet si dimensionarea acestuia

Alegerea tipului de filet utilizat se face in functie de urmatoarele criterii:

caracterul sarcinii transmise (variabila, constanta, etc.);

intensitatea, directia si sensul sarcinii de transmis;
destinatia mecanismului si conditiile de lucru;
randamentul impus mecanismului.
Filetul metric , simbol M - STAS 6371-73; STAS 510-74; STAS 981-74;
Se recomanda acolo unde sunt necesare filete robuste la curse mici. Are profilul de

forma unui triunghi echilateral, are autofranare buna si executie simpla. Elementele
geometrice ale filetului sunt date in figura 2.3., iar dimensiunile nominale in tabelul 6.

Fig. 2. 3. Elemente geometrice ale filetului

Tabel 6. Dimensiunile nominale ale filetelor metrice cu diametre nominale de la 12 la 20
Diametrul nominal al filetului D=d [mm]

[mm]

sirul
1
12

Pasul p

14

15
16

17

18

20

4
1,25
1
2
1,5
1,25
1
1,5
1
2
1,5
1
1,5
1
2,5
2
1,5
1
2,5
2
1,5
1

Dimensiuni nominale
D2=d2
[mm]
5
11.188
11,350
12,701
13,026
13,188
13,350
14,026
14,350
14,701
15,026
15,350
16,026
16,350
16,376
16,701
17,026
17,350
18,376
18,701
19,026
19,350

Solicitarile principale din ansamblul surub-piulita (Fig. 2.4):

a) in tija surubului - solicitare compusa:
- tractiune si torsiune, sau
- compresiune si torsiune, situatie in care poate sa apara si flambajul.

D1=d1
[mm]
6
10,647
10,917
11,825
12,376
12,647
12,917
13,376
13,917
13,835
14,376
14,917
15,376
15,917
15,294
15,835
16,376
16,917
17,294
17,835
18,376
18,917

b) in spira filetului:
- de strivire a spirelor in interactiune, cu luarea in considerare si a evitarii griparii;
- de incovoiere a spirei filetate, asociata cu forfecarea in sectiunea de incastrare.
Stabilirea solicitarii critice la care se dimensioneaza filetul se face in functie de
destinatia cuplei cinematice elicoidale:
- de miscare - calculul se face la strivire (ps*);
- de forta - calculul se face la tractiune sau compresiune (t, c);
- forta si miscare una din alternativele anterioare

Fig. 2.4. Solicitarile principale din ansamblul surub-piulita

a) Dimensionarea filetului din conditia de strivire

d1nec

4 2 400
9.14
6 1.14 2 1 7

unde:
d1nec [mm] - diametrul interior necesar al filetului; la filetul trapezoidal si fierastrau, d 1
devine d3;
Kr - coeficient care tine cont de repartizarea neuniforma a fortei axiale pe cele z spire
aflate in contact, Kr [2;3];

F [N] - forta axiala; (F=400 N)

z [ - ] - numarul de spire aflate in contact, z

[6,10 (max.12)];

pas* [MPa] - presiunea admisibila de strivire dintre suprafetele spirei surubului si piulitei,
aflate in miscare relativa (Tabel 7) ;
=d/d1 - raport ce caracterizeaza dimensiunile filetelor si rezulta din conditiile de
echiportanta, avand valorile dependente de tipul filetului si anume (valori medii):
= 1,14 pentru filetul metric;
= 1,25 pentru filetul trapezoidal;
= 1,23 pentru filetul patrat;
= 1,56 pentru filetul fierastrau;
d [mm] - diametrul nominal al filetului;
d1 [mm]- diametrul interior al filetului.
Tabel 7. Valorile presiunilor admisibile si ale tensiunilor admisibile la strivire pentru cupla
de frecare surub-piulita
Materialele cuplei

pas* (suprafete
mobile)

astr (suprafete
imobile)

1
2
3

de frecare
Otel calit - bronz
Otel necalit - bronz
Otel calit - fonta antifrictiune

[MPa]
12 ... 13
8 ... 10
7 ... 9

[MPa]
42 ... 55
42 ... 55
35 ... 45

Otel necalit - fonta antifrictiune

6 ...7

35 ... 45

5
6

Otel necalit - fonta cenusie

Otel - otel

5
7 ... 13

35 ... 45
65 ... 100

Nr. crt.

b) Dimensionarea filetului din conditia de tractiune sau compresiune

unde:
K coeficient care tine seama de solicitarea la torsiune a tijei surubului
K=1.25 ... 1.3 pentru cric;
K=1.03 ... 1.1 pentru surubul sprijinit pe lagar axial de alunecare;
K=1 pentru surubul sprijinit pe lagar de rostogolire;
at,c[MPa] tensiune admisibila la tractiune, respectiv compresiune, a materialului din
care se confectioneaza tija surubului (Tabel 8).

Tabel 8. Tensiuni admisibil pentru materialele utilizabile la executarea suruburilor de forta

Cu concentratori de tensiune

Nr.crt

1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22

Marca
materialului

Clasa de
calitate
(tratament
termic)

Rezistenta
la tractiune
at = ac
[MPa]

Rezistenta
la incovoiere
ai [MPa]

Rezistenta
la rasucire
at [MPa]

2
3
4
5
6
OL32
1
31
34 ... 37
19 ... 20
OL34
1
36
40 ... 43
22 ... 23
OL37
1
42
46 ... 50
25 ... 27
OL42
1
45
50 ... 54
27 ... 29
OL50
1
51
56 ... 61
31 ... 33
OL60
1
58
64 ... 70
35 ... 38
OL70
1
67
74 ... 80
40 ... 44
OLC15
Cr
67
74 ... 80
40 ... 44
OLC20
CR
56
62 ... 67
34 ... 36
OLC25
CR
65
72 ... 78
39 ... 42
OLC45
CR
87
96 ...104
52 ... 57
OLC45
N
65
72 ... 78
39 ... 42
OLC50
N
67
74 ... 80
40 ... 44
OLC50
CR
93
102 ... 112
56 ... 60
15Cr08
Cr
75
83 ... 90
45 ... 49
18MnCr10
Cr
98
108 ... 118
59 ... 64
18MoCrNi13
Cr
126
139 ... 151
76 ... 82
33MoCr11
CR
142
156 ... 170
85 ... 92
OT400
1
36
40
104 ... 113
OT450
1
43
47
117 ... 127
OT500
1
51
56
131 ... 142
OT600
1
64
70
157 ... 170
Observatii: N-normalizare; C-calire; r-revenire joasa; R-revenire inalta.

Fara concentratori de tensiune

Rezistenta
la forfecare
af [MPa]

7
25
29
34
36
41
46
54
54
45
52
70
52
54
74
60
78
101
114
29
34
41
51

Solicitarea
Tractiune
at = ac
[MPa]
8
85
100
115
125
140
160
175
175
155
180
240
180
185
255
205
270
345
390
100
120
140
175

Incovoiere
ai [MPa]

Rasucire
at [MPa]

Forfecare
af [MPa]

9
98
115
132
144
161
184
201
201
178
207
276
207
213
293
236
311
397
449
110
132
154
192

10
55
65
75
81
91
104
114
114
101
117
156
117
120
166
133
176
224
254
253
286
319
384

11
68
80
92
100
112
128
140
140
124
144
192
144
148
204
164
216
276
312
-

2.5.1. Alegerea din STAS a filetului

Se prefera filetele cu pas normal, care asigura autofranarea si o cursa suficient de mare
pe rotatie. Pentru asigurarea conditiei de autofranare se pot utiliza si filetele cu pas mic,
situatie in care cursa piulitei se va realiza insa cu un numar insemnat de rotatii ale surubului.

Alegerea filetului se face din Tabelul 6. Conform calculelor

, valoarea

mai mare decat aceasta care se regaseste in tabel este cea care corespunde pentru surubul cu
un diametru nominal D=14 [mm], cu pasul p=2 [mm], D1=d1=11.825 [mm].
2.5.2. Notarea filetelor (dupa STAS 139-79)
Filetele cu un singur inceput se noteaza conform schemei generale de mai jos:
a

unde:
a - simbolul filetului, sau dupa caz, denumirea prescurtata a filetului;
b - notarea diametrului nominal al filetului;
c - notarea pasului filetului (nu se indica la filetele metrice cu pas normal sau la filete la
care pentru un singur diametru nominal corespunde un singur pas);
e - simbolul sensului filetului:
LH - pentru filet stanga;
RH - pentru filet dreapta (se indica numai in cazul in care o aceeasi piesa este prevazuta
si cu filet dreapta si cu filet stanga).
f - simbolul campului de toleranta al filetului.
In cazul de fata s-a ales un filet metric M14 cu pas normal, cu filet dreapta.

2.6. Verificarea filetului

Pentru filetele standardizate, dimensionate din solicitarea de strivire si taiate pe piese
din otel, nu se face nici un fel de verificare, dimensiunile acestora rezultand din conditii de
echiportanta.
Pentru filetele standardizate, dimensionate din conditia de tractiune (compresiune) si
pentru filetele dimensionate din solicitarea de strivire, dar taiate pe piese (in special piulite)
din fonta, bronz, verificarea se face cu elementele geometrice standardizate ale filetului.

2.6.1. Verificarea filetului la strivire

unde:

[MPa] este presiunea admisibila la strivire.

2.6.2. Verificarea filetului la incovoiere

Spira filetului se asimileaza unei grinzi curbe incastrata pe cilindrul de baza. Pentru
simplificarea calculului, spira se desfasoara, echivalandu-se cu o grinda drepta incastrata,
solicitata de un moment incovoietor dat de sarcina

la un brat

, actionand in cazul filetului piulitei

(Fig. 2.5.).

Fig. 2.5. Verificarea filetului la incovoiere

Geometria filetului conduce la formele particulare:

- pentru filetul metric:

Pentru suruburile confectionare din OL50

. Deci surubul ales va

rezista.
2.6.3. Verificarea filetului la forfecare
Aria de forfecare este data de baza de incastrare a grinzii curbe, considerata spira filetului, pe
cilindrul de infasurare. Pentru simplificarea calculului, se considera elicea aplatizata si deci
aria de forfecare este suprafata laterala a unui cilindru cu inaltimea b.

unde:

reprezinta diametrul exterior al filetului piulitei. Ca si in cazul precedent, se mentin

formele particulare (Fig. 2.6.):

Fig. 2.6. Piulita

Pentru filetul metric avem:

Pentru piulita am optat pentru utilizarea uneia din fonta, tensiunile admisibile pentru
fontele utilizate la constructia piulitelor sunt specificate in tabelul 9.
Conform verificarii filetului la forfecare si in concordanta cu tabelul 9 materialul din
care va fi confectionata piulita este Fc100.

Tabel 9. Tensiuni admisibile pentru fontele utilizate la constructia piulitelor (extras din STATS)
Piese cu concentratori de tensiune
Solicitarea
Nr.
crt.

Marca
materialului

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Fc100
Fc150
Fc200
Fc250
Fc300
Fgn370-17
Fgn400-12
Fgn450-5
Fgn500-7

Piese fara concentratori de tensiune

Solicitarea

Tractiune at
[MPa]

Compresiune
ac [MPa]

Incovoiere
ai [MPa]

Rasucire
at [MPa]

Forfecare
af [MPa]

Tractiune
at [MPa]

Compresiune
ac [MPa]

Incovoiere
ai [MPa]

Rasucire
at [MPa]

12...19
13...30
19...32
25...38
30...38
45
49
56...73
58...80

30...48
33...75
48...80
63...95
75...95

20...32
22...51
32...54
42...65
51...65

14...23
16...36
23...38
36...46
36...46

10...15
10...24
15...26
20...30
24...30

33... 53
36... 83
53... 89
69...106
83...106
123
133
150...200
160...220

83...133
90...207
133...223
173...265
208...265

56... 90
61...141
90...151
117...180
141...180

40... 64
43...100
64...107
83...127
100...127

2.7. Verificarea conditiei de autoblocare

Daca unghiul de inclinare al elicei filetului este destul de mare, piulita se poate
desuruba sub sarcina. Pentru ca acest fenomen sa nu apara trebuie indeplinita conditia:

Aceasta conditie este valabila in cazul solicitarilor statice. In conditii dinamice, desi
este satisfacuta conditia de mai sus, autofranarea se poate anula ca urmare a sarcinilor si
vibratiilor, fortelor transversale, relaxarii materialelor etc.

Fig. 2.7. Unghiul de panta al elicei filetului

In relatia de mai sus:

unde:

[grade] este unghiul de panta al elicei filetului (Fig. 2.7.);

[grade] unghiul conventional de frecare;
coeficientul de frecare dependent de cuplul de materiale aflate in contact si
calitatea ungerii (Tabel 10);

[grade] unghiul dintre flancurile filetului avand valorile:

- pentru filet patrat
- pentru filet trapezoidal

- pentru filet fierastrau

- pentru filet metric

;
.

Tabel 10. Valori orientative ale coeficientilor de frecare din filet

Coeficientul de frecare m
Natura materialelor surubului si piulitei
Otel pe otel
Otel pe fonta
Otel pe bronz

Suprafete unse

Suprafete uscate

0,08 - 0,15
0, 1 - 0,14
0,04 - 0,09

0,15 - 0,38
0,16 - 0,18
0, 1 - 0, 2

Astfel avem:

, deci conditia de autoblocare este indeplinita.

2.8. Dimensionarea piulitei

Solicitarile care apar in piulita fixa cu guler (in cazul de fata nu este necesar guler
deoarece se va folosi o saiba) sunt cele din figura 2.8. si sunt determinate de forta F din
axa surubului.

Fig. 2.8. Solicitari ce apar in piulita

a) Inaltimea m a piulitei se determina cu relatia:
m=z*p [mm]
unde:

z reprezinta numarul de spire active ale piulitei;

p [mm] pasul filetului;

Dupa standardizarea filetului, inaltimea piulitei rezulta automat, aceasta inaltime

trebuie insa sa indeplineasca si conditia constructiva:

b) Diametrul exterior De al piulitei se determina din conditia de rezistenta la

tractiune conform relatiei:

K = 1,25.....1,3 pentru cric;

K = 1,03.....1,1 pentru surubul sprijinit pe lagar axial de alunecare;
K = 1 pentru surubul sprijinit pe lagar de rostogolire;
at [MPa] - tensiunea admisibila la tractiune a materialului piulitei.

Pentru filetul trapezoidal si fierastrau se ia in considerare D 4 in loc de D.

Dimensiunea De rezultata din calcul se rotunjeste astfel incat:

spre a tine seama de solicitarea piulitei ca tub cu pereti grosi si restrictiile tehnologice.

2.9. Dimensionarea constructiva a surubului

Forma generala si dimensiunile specifice pentru surubul proiectat sunt prezentate in
figura 4.9., semnificatia notatiilor fiind urmatoarea:

unde:
ls - lungimea tijei filetate;
lu - lungimea utila;
m1 - inaltimea piulitei;
m2 inaltimea piulitei cu forma T (piulita ce intra in canalul mesei)
L - lungimea de rezerva, necesara pentru eventuala prindere a altor dispozitive.

2.10. Calculul momentului de insurubare

Intrucat surubul este, in principal, un element de asamblare este necesar sa se
determine momentul fortei exterioare aplicat la cheia sau dispozitivul de strangere.

Montajul surubului se compune din doua faze: o insurubare preliminara si

strangerea. La prima faza nu exista forte axiale sau daca exista acestea sunt foarte mici
(cu execeptia cand insurubarea are loc sub actiunea fortelor de exploatare, cum sunt
suruburile de intindere pentru cabluri sau tije), rezistentele sunt si ele reduse depinzand
de material si tolerantele filetului. A doa faza, strangerea, incepe odata cu asezarea
surubului sau piulitei pe suprafata piesei care se asambleaza, cand creste brusc forta de
strangere si apare si frecarea dintre capul surubului sau piulita si piesa de asamblat.
Realizarea unei forte axiale Q, care sa mentina strangerea necesara, se obtine prin
invingerea, cu ajutorul cheii sau a unui dispozitiv de strangere, a unui moment de torsiune
Momentul de insurubare se determina cu relatia:
Mt = M1 + M2

[mNm]

unde:
M1 [mNm] - este momentul necesar pentru invingerea frecarii de pe planul inclinat
al spirei;
M2 [mNm] - momentul de frecare dintre capatul surubului/piulitei rotitoare si
suprafata de reazem (Fig. 2.9.)

Fig. 2.9. Momentele aparute la insurubare

unde:
Rmc [mm] reprezinta raza medie de contact, expresia ei fiind in functie de solutia
constructiva;

Rmc pentru piulita rotitoare cu suprafata de asezare plana.

Fig. 2.10. Piulita cu suprafata de asezare plana

Deci momentul de insurubare este:

Mt = M1 + M2 =2.067+0.55=2.617 [mNm]
Pentru fixarea diferitelor componente ale sistemului de pozitionare 3D s-au folosit
suruburi M6 si M4 cat si piulite M6 respectiv M4.

Fig. 2. 11. Suruburi M6 si M4 utilizate la fixarea subansamblelor pe masa

Capitolul 3 Tehnologii de montaj ale sistemului de

pozitionare
In cazul proiectarii si executiei pe centre de prelucrare CNC a diferitelor
componente adesea trebuie sa se tina seama de specificatiile producatorului atunci cand
se realizeaza montajul dispozitivelor necesare si nu in ultimul rand al blocului de material
ce urmeaza a fi prelucrat. Executia pe centre de prelucrare CNC este un proces de
fabricatie de precizie ridicata, montarea gresita poate induce erori de prelucrare asupra
pieselor, iar in cazul unei prelucrari cu flux continuu pierderile materiale pot atinge valori
foarte mari, insa in acelasi timp se pierde si timp. O alta consecinta a montarii deficitare
este data de potentialele pagube produse asupra centrului;

3.1. Placa de control 4 axe CNC4X35A

Fig. 3.1 CNC4X35A 4 axis Stepper Motor Control Boar

Specificatiile controllerului de motoare CNC4X35A:

- Proiectat pentru constructia/retehnologizarea facila a unei masini de frezat sau
gravat.
- Comanda 4 motoare in mod bipolar microstepping.
- Permite conectarea unei game largi de motoare (5-32V si 0,5-3,0A).
- Permite conectare a 5 semnale de intrare (folosite de obicei la E-Stop, Probe si
limitele de cursa pe X Y Z A) un releu pe placa pentru pentru comanda pornit oprit a
masinii de frezare gaurire.
-Toate iesirile dinspre computer spre placa de comanda sunt procesate de un bufer
si triger schmidt.
- Compatibila cu un numar mare de programe (De ex : Mach2/3, Master5,
EMC,KCAM, USBCNC, WinPC - NC etc.).
- Fiecare din cele 4 canale de comanda motor prezinta urmatoarele functionalitati:
- Control PWM cu punte HBridge DMos duala.
- Reglaj de curent in valorile .6 / 1.5 / 2.25 / 3 Amp (0.56 / 1.4 / 2.1 / 2.8 Vers.) cu
dip switch.
- Selectie mod de mocrostepping la 1/1, 1/2, 1/8, 1/16 cu un dipswitch.

- Mod automat si configurabil de procesare a curentului indus de bobine-Rectificare

sincrona a curentului indus pentru o disipare de energie redusa.
- Protectie la supra incalzire.

Fig. 3.2. Semnal de intrare

Fig. 3.3 Dimensiunile placii si dispunerea componentelor electronice pe placa

Fig. 3.4 Vedere generala placa CNC4X35A si dispunerea axelor pe placa.

3.2 Motor pas cu pas model MPP57STH76-3008B

Fig. 3.4 Motor pas cu pas MPP57STH76-3008B

Caracteristic tehnice
Cuplu Nm: 1,85
Cuplu OzIn: 262
Amperaj(A): 2,8
Voltaj(V): 2,8
Rezistenta(ohmi): 1
Inductanta(mH): 1,6

Numar fire: 8
Greutate motor(kg): 1
Grosime ax(mm): 6,35
Lungime motor(mm): 76
Driver recomandat 4,2A

Fig. 3.5 Specificatii tehnice motor pas cu pas.

3.3. Suport de capat vertical

Fig. 3.6 Suport de capat vertical.

Fig. 3.7. Caracteristici tehnice suport de capat verical

3.4. Surub trapez

Fig. 3.8 Surub- piulita trapez pentru actionarea axei Z

Caracteristici tehnice piulita
Material Ertalyte TX
Speciale pentru suruburile trapez de precizie folosite la transmiterea miscarii lineare
Piulita cu pas trapezoidal DIN103
Dimensiuni:
Grosime=24mm
Lungime=24mm

3.5. Axa liniara de ghidare diametru 20 mm

Fig. 3.9. Conditii tehnice axa liniara de ghidare

Fig. 3.10 Caracteristici tehnice axa de ghidaj liniara

3.6. Cuplaj

Fig. 5.11 Cuplaj

Caracteristici tehnice
Cuplu nominal (Nm): 1,2
Cuplu maxim (Nm): 1,7
Lungime (mm): 22
Diametru exterior (mm): 19
Gauri pentru axe 6,35mm

3.7. Rulment liniar in carcasa

Fig. 3.12 Rulment linear in carcasa

Fig. 3.13 Specificatii tehnice.

Fig. 3.14 Motorul de actionare axa X/ Fig. 3.15 Motorul de actionare axa Y

Motorul de actionare axa Z

Capitolul 4. CERCETRI PRIVIND CALCULUL,

CONSTRUCIA I EXECUIA CONCENTRATOARELOR
DE ENERGIE ULTRASONOR
4.1Generaliti
Intensitatea acustic obinut cu un emitor ultrasonic are o valoare limitat,
determinat de un numr mare de factori, printre care un loc important l deine tipul
elementului care este pus n vibraie i care radiaz energia acustic, natura materialului
din care este confecionat elementul precum i forma elementului care vibreaz
(traductorul).
Astfel, n cazul emitoarelor piezoelectrice care folosesc plcue de cuar,
atunci cnd se iau msuri pentru a preveni producerea cavitaiei pot fi obinute
intensiti ecustice de pn la 60 W/cm2. Aceast limitare a intensitii este determinat
de rezistena mecanic a cuarului si de imposibilitatea eliminrii descrcrii electrice de
la marginea plcii.
Componenta principala a blocului ultrasonic este transductorul alcatuit din
generatorul de vibratii mecanice cu frecventa ultrasonica si concentratorul de vibratii prin
intermediul caruia vibratiile sunt transmise sculei de lucru.
In functie de natura mediului in care se lucreaza, transductoarele sunt de doua
tipuri:
-transductoare imersabile, utilizate prin suspendare in cuve de diferite dimensiuni;
-transductoare neimersabile, utilizate prin fixare rigida si care prezinta avantajul
ca nu sunt supuse actiunilor de abraziune cavitationala.
Alegerea tipului de transductor ultrasonic se face in functie de natura mediului de
propagare a oscilatiilor, de parametrii valorici ai energiei ultrasonice, de natura sursei de
energie primara, etc.
In functie de aceste elemente,generatoarele de vibratii ultrasonice
(transductoarele) pot fi de diferite tipuri constructive:

-electromecanice; (electromagnetice,magnetostrictive,piezoelectrice,etc )
-aerodinamice;
-hidrodinamice;
-mecanice.
In domeniul prelucrarilor dimensionale sunt utilizate cu precadere transductoarele
magnetostrictive si cele piezoelectrice.
Constructia transductoarelor magnetostrictive se bazeaza pe proprietatea unor
materiale ca fierul si nichelul,de a-si modifica dimensiunile sub actiunea campurilor
magnetice.
Materialele cele mai des utilizate pentru constructia transductoarelor de tip
magnetostrictiv sunt feritele (combinatii ale oxizilor unor metale cu oxidul de fier),
materiale obtinute prin presarea si sinterizarea pulberilor in configuratia specifica formei
transductorului.
In general exista doua tipuri constructive de transductoare magnetostrictive,si
anume:
1.Sub forma de bare (tuburi) utilizate pentru frecventele mai mici de 20 KHz;
2.Sub forma de placi plane (tole) asamblate in pachete si izolate intre ele
utilizate pentru frecventele de 8-100 KHz.
Cel mai des utilizate fiind transductoarele sub forma de pachet,cu una sau doua
ferestre.
In cazul aplicatiilor active ale ultrasunetelor, la generatorul de vibratii mecanice
de frecventa ultrasonica, se cupleaza concentratoare ultrasonice, care transmit aceste
vibratii amplificate la scula propriu-zisa de prelucrare.
Aceste concentratoare indeplinesc in principal urmatoarele functii ale prelucrarii:
-concentreaza si focalizeaza energia ultrasonica in zona de lucru;
-maresc amplitudinea vibratiilor sculei de lucru.
-prin forma lor variata, permit utilizarea ultrasunetelor la o gama foarte larga
de operatii de prelucrare clasice.
-sporesc la maxim randamentul prelucrarii.

Din punct de vedere constructiv, in principiu, se impune ca lungimea

concentratorului sa fie egala cu un numar intreg de jumatati de lungimi de unda ale
vibratiilor produse de generator.
Caracteristica functionala a concentratorului de vibratii este data de marimea
factorului de amplificare , k, care arata de cate ori amplitudinea vibratiilor in zona de
lucru este mai mare decat amplitudinea vibratiilor produse de generatorul de vibratii.
Valorile cele mai mari ale factorului de amplificare (k=20-22) se obtin in cazul
utilizarii concentratoarelor de forma exponentiala.
In cazul utilizarii unui concentrator exponential specific, elementele lui
constructive se determina astfel:
In functie de dimensiunile suprafetei prelucrate se stabileste diametrul d al
concentratorului. Scula va fi

montata pe concentrator in constructie asamblata, iar

diametrul d va fi ales astfel incat scula sa poata fi montata pe concentrator.

In functie de diametrul d, se determina dimensiunile de fixare ale concentratorului

D, cu relatia:
D=dN
Lungimea concentratorului se determina cu relatia:

Unde:

L - viteza ultrasunetului in materialul respectiv 2800m/s;

f frecventa ultrasunetelor 20kHz;

n raportul dintre lungimea barei si jumatatea lungimii de unda a vibratiilor
elastice;
se alege n=4.
Stabilirea legii de variatie a profilului concentratorului se stabileste cu ajutorul
valorii determinate a diametrului D,astfel:

Dx = D0 e x [mm2]
Unde: D-este diametrul concentratorului masurat in sectiunea aflata la distanta x de
suprafata D.
-este exponentul de reducere a sectiunii (se alege din diagrame in functie de
frecventa vibratiilor ultrasonice si de marimea raportului de reducere N). x=0,1

Fig 4.1. Alegerea valorii exponentului

Legea de variatie a profilului concentratorului este:
Dx=*e-0.01x
Legea de variatie a ariei sectiunii diametrale este:
Sx=S e-x

Lungimea de unda a vibratiilor ultrasonice se determina cu relatia:

mm

Coordonatele punctului nodal se determina cu relatia:

mm

4.2 Contribuii privind metodica de calcul i construcie a

instrumentelor de lucru (concentratoarele de energie ultrasonor)
n cazul aplicaiilor active )cazul interveniilor chirurgicale sau de tratament=, n
care ultrasunetul ndeplinete rolul unei scule ce efectueaz lucrul mecanic i n care
concentratoarele sunt n majoritatea cazurilor magnetoscrictive sau piezoceramice, se
folosesc bare de seciune variabil numite concentratoare sau transformatoare acustice,
care, cuplate cu traductorul ndeplinesc urmatoarele funcii:
- conduc energia ultrasonor de la traductor la locul unde are loc intervenia sau
tratamentul;
- concentreaz i focalizeaz energia ultrasonor n focarul interveniei sau
tratamentului;
- amplific valoarea vitezei particulei mrind amplitudinea sculei de lucru i
implicit intensitatea acustic;
- prin forma lor permit o gam foarte variat de tratamente i utilizarea la diferite
procedee de prelucrare clasice;
- confer un randament maxim procedeului de intervenie i tratare;
- prin forma lor permit obinerea diferitelor tipuri de unde acustice (longitudinale,
transversale, de suprafa, de tensiune radiale sau combinaii) n funcie de natura
procesului tehnologic la care se aplic sau peste care se suprapune energia ultrasonora;
- permit susinerea sau fixarea intregului sistem acustic n ansamblul aparatului de
intervenie chirurgical sau tratament tiut fiind c ele au plane n care vibraia particulei
este nul;

- prin forma lor geometric si constructiv, permit obinerea unei eficaciti

maxime a conducerii sau suprapunerii energiei ultrasonore sau peste diferite procedee de
tratament.
Pentru a lucra cu un randament bun concentratorul trebuie acordat cu o aproximaie de
cteva perioadecu frecvena cu care este calculat reductorul ultrasonor, deci ntregul
sistem oscilant care trebuie s lucreze n regim de rezonan pentru ca amplitudinea
vitezei particulei la vrgul instrumentului de lucru sa fie ct mai mare, i deci i
intensitatea acustic s fie mare.

Fig. 4.2.
Procednd analog ca n cazul determinrii ecuaiei de propagare a undelor elastice
ntr-un mediu extins la infinitm se consider un element de volum dV n bara cu seciunea
variabil (fig. 4.2)dat de relaia:

(4.1)
i se scrie ecuaia de continuitate:

(4.2)
Admind creterea masei n elementul de volum considerat de forma

(4.3)
prin egalarea celor dou expresii rezult:

innd seama c:

, unde s

(4.4)
reprezint condensarea n mediu i neglijnd termenul sv, rezult

(4.5)
Cum

(4.6)
fcnd nlocuirile n ecuaia (4.5) rezult:

(4.7)
n care:
- este potenialul de viteze;
- Sx este aria seciunii barei la distana x de originea acesteia;
- c este viteza de propagare a undelor acustice prin materialul din care este confecionat
bara.
Este evident c ecuaia undelor va lua forme diferite m raport cu modul de variaie a
seciunii barei n lungul acesteia.
Aceasta variaie poate fi liniar (fig. 4.3a), n trepte (fig. 4.3b), exponenial
(fig.3.2c), catenoidal (fig. 4.3d), parabol de diferite ordine (fig.4.3e) i combinaii ale
formelor amintite mai sus (fig. 4.4.f).
Asa cum s-a vzut, soluionarea riguroas a problemei oscilaiilor n astfel de bare
cu seciune variabil prezint dificulti matematice foarte mari. De aceea, pentru
efectuarea calculelor se fac urmtoarele ipoteze:

- n jurul barei se propag oscilaiile longitudinale;

- oscilaiile barei sunt armonice.
n cazul unei bare cu seciunea de variaie
Sx=Soe-x

Fig 4.3

4.3Metode de proiectare a concentratoarelor

Deoarece n majoritatea cazurilor calculele sunt foarte complicate i dureaz
destul de mult, deoarece n anumite situaii parametrii enumerai mai sus trebuie
respectai cu rigurozitate, am ntocmit grafice i nomograme care permit o determinare
rapid a principalilor parametri ai instrumentelor de lucru i o proiectare rapid i
riguroas.
Aa dup cum s-a vzut, instrumentul de lucru n trepte are cel mai mare factor de
amplificare Nr, dar are dezavantajul c are o modificare brusc a rezistenei de intrare

odat cu modificarea frecvenei. Pentru a nltura acest neajuns cel mai des se utilizeaz
instrumente de lucru asamblate de tipul prezentat n figura 3.8. Existena poriunii
exponeniale intermediare micoreaz concentraia tensiunilor, asigur condiii favorabile
propagrii undelor ultrasonore, mbuntete proprietile de rezisten i nu modific
esenial regimul de rezonan al sistemului de oscilaie. Parametrii cunoscui care sunt n
funcie de natura interveniei i felul sistemului de oscilaie sunt: diametrul final Df,
diametrul iniial D0 i factorul de amplificare N. Din figura 3.9, la o valoare aleas pentru
Nr, se pot determina valorile parametrilor nx i n2 dup curbele Nr=f(n1/n2)
corespunztoare (n dreapta este Nr=f (nJ i n sting este Nr=f (n2)).
Cu valorile gsite n grafic se determin lungimile l1, lx i l3 cu relaiile:

Au fost construite nomograme pentru determinarea rapid a lungimilor l, lx i l3

.Lungimea l, lx i l3 (fig. 3.10) a poriunii corespunztoare se gsete ca fiind ordonata
punctului de intersecie dintre verticala corespunztoare lui n1, n3 sau ln N cu dreapta n
clinat corespunztoare frecvenei.
Diametrul Dx al seciunii intermediare se determin cu ajutorul ecuaiei:

Fig. 4.4
Influena corelaiei '' asupra mrimii amplitudinii la vrful concentratorului i asupra deplasrii punctului
nodal

Concentratorul U.S.

SISTEM DE MICROPRELUCRARE CU ULTRASUNETE