Sunteți pe pagina 1din 5

DEZVOLTAREA DURABILA

Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice,


dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transformri
cantitative, structurale si calitative, att in economie cat si in
cercetarea tiinifica si tehnologiile de fabricaie, in mecanismele
si structurile organizatorice de funcionare a economiei, in modul
de gndire si comportamentul oamenilor. In acest context, apare
conceptul de dezvoltare economica durabila, ce reprezint aceea
forma de dezvoltare economica in cadrul creia se urmrete ca
satisfacerea cerinelor prezente, de consum, sa nu compromit
sau sa prejudicieze pe cele ale generaiilor viitoare.
Preocuprile tot mai accentuate privind dezvoltare
economica durabila sau viabila, la nivelul fiecrei tari si la scara
mondiala, sunt legate de un complex de probleme cu care se
confrunta, in prezent omenirea, si anume: srcia in mijlocul
belugului;
degradare
mediului
nconjurtor, extinderea
necontrolata a urbanizrii; nesigurana ocuprii unui loc de
munca; nstrinarea tineretului; nlturarea valorilor tradiionale;
inflaia, omajul, crize monetare, economice si geografice
Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de lrgire
a posibilitilor prin care generaiile prezente si viitoare si pot
manifesta pe deplin opiunile in orice domeniu economic,
social,cultural sau politic, omul fiind aezat in centrul aciunii
destinate dezvoltrii.
Dezvoltare economica durabila presupune existenta unor
condiii economice , culturale si de mediu favorabile. Daca din
perspectiva istorica, condiiile economice au avut un rol covritor
in evoluia speciei umane, celelalte condiii nu mai pot fi, astzi,
ignorate, componenta economica reprezentnd, insa factorul
esenial al dezvoltrii.
In Raportul Brundland , intitulat Viitorul nostru comun
elaborat de Comisia Mondiala Independenta pentru mediu si
Dezvoltare, prezentat la Conferina Naiunilor Unite de la Rio de la
Janeiro, din Iunie 1992. dezvoltarea economica durabila este
conceputa in viziunea reconcilierii dintre om s natura in sensul
stabilirii unui nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului
si armoniei dintre ele , pe o noua cale de dezvoltare, care sa

susin progresul uman nu numai in cteva locuri si pentru cativa


ani, ci pentru ntreaga planeta si pentru un viitor mai ndelungat.
Raportul mondial al dezvoltrii Umane (1996), elaborat sub
egida Programului Naiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD),
sintetizeaz patru componente eseniale ale paradigmei
dezvoltare durabila:
Productivitatea:
populaia
trebuie
sa-si
sporeasc
productivitatea si sa participe deplin la procesul de generarea
veniturilor, creterea economica reprezentnd un subsistem al
modelelor de dezvoltare umana;
Echitatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni;
Durabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai
pentru generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. Toate
formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie rentregite;
mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si
la procesele care-i modifica viata. Pentru realizarea condiiilor
compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile
include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in
toate cele patru dimensiuni.
Conceptul de dezvoltare durabila, aprut cu aproape un
deceniu in urma, suscita inca discuii si este interpretat in mod
diferit de economiti, sociologi, filosofi, ecologiti etc. Astfel,
dezvoltarea durabila este conceputa, de unii autori, ca meninerea
posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, in
special a resurselor naturale regenerabile, cel puin la nivelul
celor existente pentru generaiile actuale, si reducerea factorilor
de mediu afectai de poluare.
Alii considera durabilitate drept un mod de prezentare a
eficientei economice in managementul serviciilor oferite pe baza
nzestrrii cu resurse naturale (Kennedy si Tirwall, 1972).
O alta categorie de autori apreciaz ca respectivul criteriu
al eficientei economice convenionale este legat de echitate a de
generaiile viitoare in factorilor de mediu (Solow, 1993).
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este
prezentat de interaciunea dintre populaie, progres economic si
potenialul de resurse naturale, evideniindu-se ca probleme
eseniale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de
atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitii lor reciproce in
timp si spaiu. Trebuie sa fie conceput si realizat un asemenea

mediu economic care, prin intrrile si ieirile sale, se afla in


compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile
prezente si viitoare ale generaiilor care coexista si se succed.
In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este acceptat si
sprijinit pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferina
de la Rio de Janeiro din 1992, unde discuiile s-au axat in special
pe urmtoarele aspecte: a) definirea dezvoltrii durabile;
b)determinarea condiiilor de realizare a acestei dezvoltri;
c)msurarea, cuantificarea dezvoltrii durabile prin gsirea unui
indicator care sa exprime faptul ca o naiune sau o economie in
ansamblul sau se ncadreaz, sau nu, intr-un mod de dezvoltare
durabila.
Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un
optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme:economic,
uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces dinamic si flexibil de
funcionare.
Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de
lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme.
Pentru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta
susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce
formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile plecnd
de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii
umane si biodiversitate.
Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile
includ: redimensionare creterii economice, avnd in vedere
accentuarea laturilor calitative ale produciei; eliminarea srciei
in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale loc de munca, hrana,
energie, apa, locuina si sntate; asigurarea creterii populaiei
la un nivel acceptabil (reducerea creterii demografice
necontrolate); conservarea si sporirea resurselor naturale,
ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri
economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea
sub control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de
guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor
privind mediul si economia.
Aspecte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea
economica si ocuparea populaiei pana la egalitate dintre sexe,
protecia mediului si libertile individuale, sunt tratate intr-o
viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea posibilitilor de
manifestare a opiunilor oamenilor.

Din sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate


eseniale: longevitatea, educaia si standardul de viata. Acestea
stau la baza indicelui dezvoltrii umane (IDU) care ofer o
msura simplificata dar utila a unei realitati complexe. Indicatorii
utilizai la calcularea IDU sunt: sperana de viata, gradul de
alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta
nivelul de educaie, PIB pe locuitor, ca msura a standardului de
viata.
Problematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in
actualitatea preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei
care exista intre recunoaterea teoretica a importantei acesteia si
rezultatele concrete nregistrate pana in prezent, subsumate ideii
de progres social. In ultimele decenii, pe plan mondial, s-au
realizat progrese in toate domeniile si s-au nregistrat schimbri
semnificative la nivelul dezvoltrii umane.
Strategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin
politici naionale adecvate, in msura sa favorizeze
compatibilitatea sistemelor ce se intercondiioneaz in timp si
spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional,
internaional si mondial.
Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc
pentru a stimula progresul tehnic si economic, prin distribuirea
mai echitabila a efectelor sale asupra generaiilor prezente si
viitoare. Problema comuna a tuturor tarilor la nivel planetar, este
strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata innd seama de
decalajele existente astzi in lume, de impartirea tarilor in
dezvoltate si subdezvoltate; bogate si srace. Dei obiectivul final
al strategiei dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile
lumii, problemele concrete ce urmeaz a fi rezolvate sunt foarte
diferite de la o tara la alta.
Recunoaterea dependentei dezvoltrii economice de
resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de
dezvoltare au loc in cadrul unei confruntri ndelungate intre
diferite concepii privind protecia mediului natural, din care
menionam: concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea
antropocentrica.
Concepia geocentrica face parte din protecia Terrei, a
factorilor naturali, un scop in sine, pamantul urmnd ai aparat fara
rezerve. In aceasta conceptie omul este doar unul din elementele

ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in puritatea


ei. O asemenea conceptie a condus la ideea de cretere
economica zero.
Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor
ecologice organismele vii, ndeosebi formele de viata nonumane.
Se pretinde ca omul sa nu intervin in viata speciilor dect in
scopul protejrii lor.
Concepia antropocentrica are ca punct de sprijin ideea
conform creia totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si
tot mai diverse ale oamenilor. Desigur, a considera ca omul are
dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare.
Reinnd elementele comune, raionale si utile ale acestor
trei concepii privind protecia mediului natural, se poate ajunge la
una generalizatoare concepia reconcilierii omului cu natura si
cu sine nsui . Acest concept presupune respect fata de legile
naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii
condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile
compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul nconjurtor.
Aceasta conceptie strategie se refera, in aceiai msura ,
la toate tarile lumii,dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o
reconstituire a strategiilor elaborate pana in prezent. Ea constituie
un instrument de prospectare si explorare a opiunilor de
dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare
internaionala.
Pentru tarile dezvoltate care isi impun sa treac la
asigurarea in dinamica a compatibilitii criteriilor eficientei
economice directe, impuse de piaa, cu cele de eficienta socialumana, ecologica, impuse de necesitatea crerii permanente a
condiiilor pentru egalitatea anselor generaiilor prezente si
viitoare, se prefigureaz realizarea unei creteri economice
consolidate, bazata pe compatibilitatea dinamica a mediului creat
de om cu mediul natural, a eficientei economice cu justiia sociala.