FP E- Cl) (aa Siguranta exploatarii echipamentului electric din centrale, statii si posturi Chom sen Oeutib es colectiaSiguranta exploatarii echipamentului electric din centrale, statii si posturi de transformare Traducere din 1. rusi Editura tehnic& Bucuresti — 1968Jn lucrare sint prezentate regulile fundamentale de exe- tutare si succesiunea manevrelor in instalatiile de distributie eu tensiunea peste 1000 V, in conditii de functionare normale gi de avaric, Este analizat modul jn care trebuie sa actio- neze personalul de serviciu in cazul deranjamentelor ce in- tervin in funclionarea echipamentului electric si a diferitelor elemente ale liniilor conectate la instalafiile de distributie, Sint date exemple de lichidare a avariilor celor mai frecvel te si sint indicate mdsurile de tehnica securitafii in exploa- tarea echipamentului electric din centrale, stafii si posturi de i transformare Cartea se adreseaza electricienilor de exploaiare din cen- trale, statii si posturi de transformare, fiind utilé in diferite forme de’pregalire a personalulul; ea poate fi de asemenea folositoare elevilor din scolile profesionale, tehnice si de maistri care se pregatesc in aceasta specialitate, C. C. TAIDKHEB HAJEXKHOCTb WU BEBOTACHOCTh SRCIIYATAIHA SJERTPOOBUPY LOBAHMA E Vayanne tpetne, nepepa6orannoe H ,onONHeRHOe Sueprux, Moexsa — 1967 Prefaté y Dezvoltarea vertiginoasd si neintreruptd a sistemu- i energetic nafional a condus la cresterea apreciabila uterii instalatiilor energetice de producere, transport listribufie a energiei electrice, ceea ce a avut ca re- iat construirea unuf mare numér de centrale, stafii transformare sj linii de inaltd tensiune. Corecta ex- atare a acestor instalajii impune o serie de manevre conectare si deconectare a acestor elemente, necesare regatirii admiterii echipelor Ja lucru, acfiune care tre- luie supravegheatd cu deosebitd atenfie si rdspundere. Experienta exploatdrii a dovedit c@ manevrarea co- seta a echipamentulut electric a constituit si constituie dintre problemele de cea mai mare importan{d in ivitatea electricienilor din centrale si stajii. _ Cartea lui S. S. Gadjiev, tradusd din limba rusd, se ‘eseazd in special electricienilor din centralele gsi sta- electrice, tocmai pentru a-i ajuta la buna indepli- a acestor sarcini. fn lucrare este descris, intr-un lim- juale simple, de trecere a unor agregate si instalafii ctrice din stare de funcfionare in stare de rezerva sau eparatie si invers. Autorul trateazd o serie de ma- re _,clasice” care se efeciueazd in exploalare, anali- Tratarea problemelor are la bazd cunostinjele teore- ee dobindite de electricieni din centrale si stafii in [pul scolarizdrii acestora. cadrul traducerii a fost menfinut tide! modul de 3numai mici adaptdri in legdturd cu modul de efectuare a manevrelor in sistemul nostru energetic. Lucrarea reprezentind un indreptar pentru executa- rea manevrelor obisnuite, se adreseazd in special elec- tricienilor din stajii si centrale electrice, putind fi folo- sitd totodald si ca material bibMografic pentru diferitele cursuri de pregdtire a personalului de exploalare. EDITURA. TEHNICA Reguli de baza privind convorbirile operative si ttarea manevrelor operative in instalatiile electricé ‘omenzi operative. Activitatea personalului trebuie organizata, incit fiecare lucrator s4 aiba o imagine "4 si precisé a, succesiunii efectudrij manevrelor, re; ratiilor,,cum si a altor lucrari in instalatiile electrice. Toate convorbirile operative trebuie sa fie efectuate ntr-o forma clara, care sd excluda absolut orice posibi- e de interpretare eronata a comenzii operative. Co- birile trebuie s&@ fie scurte, folosindu-se noliuni bine rminate ‘si definitii consacrate, La formularea sj la repetarea comenzilor operative ie indicate cu precizie urm&toarele: denumirea cen- lei sau a statiilor de capét unde se gdsesc instalatiile ‘dre se executaé manevrele, destinatia echipamentului, érul de ordine corespunzator al echipamentului, ten; linea, pozitia aparatului in schema de comutatie. Persoanele care emit si primesc comenzile operative comunicérile privind executarea sint obligate s-si in- functia si numele. Cel ce primeste dispozitia de ‘tuare a manevrei este obligat si repete cu voce tare mtinutul dispozitiei primite. in cazul emiterii unei comenzi privitoare la modifi- Ti in protectie trebuie indicate; denumirea echipamen/ tilui sau a plecarii pe care este instalata protectia, de- Imirea protectiei si in ce const4 modificarea. -Toti cei ce participa la convorbirile operative trebuie unoasca precis numele persoanelor ce au dreptul de ite si de a primi spre executare comenzile operative: Persoana care executa direct operafiile poate primi ar O singuré comanda, care trebuie s4 cuprindd ope; 5&\ Yatii ce urmaresc realizarea unui singur scop, de exem- plu: conectarea sau deconectarea unei linii, trecerea li- niei de pe un sistem de bare pe altul, deconectarea tutu- ror plecdrilor de pe o sectie sau de la un sistem de bare pentru: degajarea acesteia in vederea reparatiei sau a trecerii in rezerva etc. Este interzis ca o singuré comanda sa intruneasca Operatii ce nu urmdresc un scop unic (de exemplu scoa- terea liniei din reparafie si conectarea transformatorului care era in rezerva rece etc), Volumul comenzii operative este determinat de per- soana care emite comanda, in functie de conditiile locale, de calificarea personalului de serviciu si de amplasarea feritoriala a echipamentului in schema. Echipamentele electrice ale centralelor si statiilor® electrice pot fi: — in funcfiune (aparatele de comutafie ale echipa- mentului sint conectate si se gasesc in sarcind); — in rezerva caldd (echipamentul este deconectat numai prin intreruptoare); — in rezervd rece (echipamentul este deconectat prin intreruptoare si separatoare); — in reparatie (echipamentul este deconectat si legat la pamint, sint instalate ingrddiri si puse placi averti- zoare conform normelor de tehnica securitatii in insta- fatiile electrice); — in stare intermediara — sub tensiune (echipamen- tul este conectat prin aparatele de comutafie numai din- tr-o parte, fara sa fie in sarcina), Comanda operativa poate fi simpld sau complexd, cuprinzind citeva operatii. Comutafiile tip, pentru realizarea carora trebuie e- mise comenzi complexe, sint urmatoarele: — trecetea echipamentului intr-una din cele patru stéri operative (functiune, rezerva caldd, rezervd rece si reparatie); — trecerea plecarilor de pe un sistem de bare de lu- ctu pe altul; 6 — trecerea unei plecaéri de la intreruptorul propriu cel de transfer, in instalatiile de distributie cu sistem de bare de transfer; — punerea sub tensiune a sistemului de bare de re- Tvd, cu trecerea pe acest sistem a tuturor sau numai unei parti dintre plecari; — identificarea punerilor la pamiint simple-(in rete- e cu neutrul izolat). _ La operatiile de scoatere pentru reparafii a liniilor cu alimentare de la ambele capete, succesiunea actiunilor sonalului de seviciu de-la ambele capete este deter- Minata de starea liniei in momentul emiterii comenzii. _Manevre operative. in instalatiile de distributie ale mtralelor si statiilor manevrele se executé pe baza imei dispozitii primite de la personalul operativ su- ior, sau la nevoie, pentru lichidarea unei stari anor- le, preveniri de accidente sau de deteriorari ale echi- entului etc. In cazuri speciale (incendiu, accidentare de persoane, lamitati naturale), cit si la lichidarea avariilor, execu- fea manevrelor se poate face fara incunostiintarea sonalului superior, dar cu informarea ulterioaraé a _ Persoana care emite comanda de efectuare a mane- melor este obligataé ca in prealabil sa verifice, pe sche- i operativa, succesiunea operatiilor propuse. Cel ce ite comanda o poate considera executata numai dupa executantul raporteaza direct sau prin telefon execu- ea comenzii. La centralele si statiile deservite de doud sau mai ite persoane, toate manevrele complexe (adicé mane- soane. O persoanad executa direct manevrele, iar cea a doua controleaza corectitudinea si succesiunea ope- or executate. Persoana care controleaza executarea In instalatiile electrice conducd&torul responsabil al drii trebuie sa aiba o calificare de cel putin grupa a 7V-a, iar in instalatiile cu tensiunea pind la 1000 V de cel putin grupa a 1V-a. Montarea si demontarea legdturilor la pamint mobile trebuie efectuate de cétre doud persoane, independent de succesiunea operatiilor de deservire operativa a in- stalafiilor electrice. Declansarea si anclansarea intreruptoarelor, cum $i deschiderea si inchiderea separatoarelor de la pupitrul de comanda se pot executa in toate cazurile de cdtre o singurd persoana, Manevrele menite sa lichideze avariile se executd, de asemenea, fara dispozitie de lucru, cu inregistrarea ulte- tioard-a operafiilor in registrul operativ. In cazul lichi- darii avariei, personalul trebuie sa acfioneze indepen- dent sis&informeze ulterior personalul operativ superior. Succesiunea executaérii manevrelor in instalatiile de di- stributie este stabilita dupa cum urmeaza: persoana care a primit comanda de executare a manevrelor, este obli- gata s& o repete, sd o scrie in registrul operativ (daca nu existaé un magnetofon) si sé o execute. Dispozifiile pentru executarea manevrelor nu se dau global, ci de- falcat pe operalii, raportindu-se executarea dupa fiecare operatic. Daca manevrele sint executate de cdtre doupa per- soane, persoana care a primit comanda este obligata sa explice celeilalte persoane care participa la manevre, modul si succesiunea de executare a operatiilor. fn cazul cind apar dubii privitor la corectitudinea executdrii operatici ce urmeazd, se opresc toate mane- vrele pina la clarificare, Dupa cum se stie, urmarile unei avarii care apare in perioada virfului de sarcina sint mult mai grave decit in perioada golurilor de sarcind. Analiza avariilor care apar €a urmare a unor incdlcari grave de catre personal, a normelor de tehnica securitafii la instalatiile electrice de fnalt& tensiune, arata cé acestea se produc la majorita-, tea cazurilor la sfirsitul schimbului, Din aceasta cauzi in perioada virfului de sarcind si Ja sfirsit de schimb in condifii normale de exploatare este interzisd: executarea de manevre. . 8 In cazurile punerilor la pamint in circuitele de cu- rent continuu, pina la gdsirea si lichidarea defectului se interzice executarea oricaérei operatii care nu este dic- tata de o situatie de avarie. Maneyre cu separatoare. Inchiderea separatoarelor cu dispozitive de actionare manuale, cit si cu tija tre- buie executatd rapid si cu miscdari precise, dar fara so- curi la capatul cursei. Deschiderea cufitelor separatoru- lui cind se apropie de contactul fix (la capatul cursei - cutitelor) este categoric interzisd, deodrece duce la ava- rie. In pozitia inchisd cufitele separatorului trebuie sa intre complet in contacte, Deschiderea separatoarelor trebuie executata lent si cu atentie, In cazul aparifiei unui_arc electric, in mo- mentul departarii cufitelor de contactele fixe, separato- | Tul trebuie inchis repede la loc; operajia trebuie intre- Tupta pina la clarificarea cauzelor care au dus la aparitia arcului. * In pozitia deschis& cutitele separatorului trebuie sa fie complet separate de contacte, _ Manevre cu intreruptoare. Anclansarea intreruptoru- dui prin actionare manuala trebuie efectuata rapid adu- cind pirghia sau maneta pina la opritor, in acest caz tre- _ buie sd se aprindé lampa de semnailizare ,,inchis"’. In cazul action&rii la distant&, in functie de tipul con- tactorului; apdsarea pe butonul ,,anclansare” sau rotirea cheii de comanda trebuie efectuaté pina in momentul aprinderii lampii de semnalizare ,, anclansat’’. . Declansarea manuala a intreruptorului trebuie efec- tuatad prin rotirea usoard a cheii de comanda pina la re- fuz sau prin manevrarea pirghiej de actionare, sau prin actionarea directé asupra opritorului dispozitivului de aclionare, apadsind pe un buton special sau pe miezul bo- binei de declansare. fn acest caz trebuie sd se aprind& lampa de semnalizare ,,declansat'’. In cazul declans&rij 1a distant& actiunile respective cu cheia de comanda ‘sau cu butonul trebuie continuate pinaé in momentul aprinderii lampii de semnalizare ,,de- clangat".Verificarea pozitiei intreruptorului dupa declansare este obligatorie in toate cazurile, dacd dupa aceasta ur- meazaé manevre cu separatoarele, cu excepjia cazurilor cind separatoarele sint comandate la distan{a. Manevrele cu separatoarele trebuie precedate de in- treruperea curentului operativ de la intreruptor, cu ex- ceptia cazurilor transferdrii de pe un sistem de bare pe altul, intreruptorul plecarii date find anclansat. In aces- te condifii, intreruptorul cuplei transversale este inchis, protectia cuplei anulata si curentul operativ scos la ce- lula cuplei. Curentul operativ se intrerupe cu ajutorul sigurantei din circuitul bobinei de anclansare pina la verificarea pozitiei intreruptorului. La executarea acestor manevre respectarea acestei succesiuni de operatii asigura complet securitatea, deoa- rece nu in toate instalatiile de distributie (ID) siguran- tele circuitelor curentului operativ sint amplasate in apropierea intreruptoarelor. * In cazul efectudrii manevrelor in ID unde sigurantele circuitelor curentului operativ sint amplasate departe de intreruptor, in intervalul de timp de la verificarea pozi- Hiei intreruptorului pind la intreruperea curentului po- zitiv operativ de la dispozitivul de actionare, se poate produce schimbarea pozifiei intreruptorului (anclansarea gresité a intreruptorului, anclansarea intreruptorului da- torité unej duble puneri la pamint in circuitul curentu- tui operativ etc.), Efectuarea in acest caz a manevrej urmatoare cu se- paratoarele, intreruptorul fiind anclansat, poate determina Rvanigs es echipamentului, cit si accidentarea personalu- fui. Verificarea pozitiei dupa anclansare este obligatorie la intreruptorul cuplei (ICT) inaintea transferarii plecariide pe un sistem de bare pe altul. Pozitia realé a intreruptorului trebuie verificata in special dupa indicatorul mecanic. Drept mijloace auxi- liare pot servi lampile de semnalizare si aparatele de Mmdsurat ale liniei respective. La intreruptoarele cu aer comprimat cu separatoare si la intreruptoarele de tipul 10 "YMG si MGG verificarea pozitiei intreruptorului se face prin examinarea vizualaé a contactelor de lucru. : Operatii cu dispozitive de protec ‘ie prin relee gi auto~ matizare. Toate operatiile cu dispozitivele de protectie prin relee si de automatizare se executa numai cu apro- area personalului operativ superior. 3 Este interzis a se ldsa fara protectie echipamentul, _barele si liniile care se afl& sub sarcina sau-sub tensiu- “ne; de asemenea, nu trebuie lasate fara protectie contra ayariilor interne generatoarele, compensatoarele sincro- ‘ne si transformatoarele, - fnaintea deconectarij protectiei prin relee la cerere, petsonalul operativ trebuie si se convinga de faptul ca ‘se afld in functie o alta protectie care poate asigura 0 protejare sigura a echipamentului, sau trebuie sa ia ma- “suri de inlocuire a protectiei deconectate cu o protectie de rezerva; in caz contrar echipamentul se conecteazé “ia sistemul barelor de rezerva prin intreruptorul cuplei _transversale ICT sau prin intreruptorul cuplei transver- sale cu protectie corespunzdtoare. In cazul unor schimbari in circuitul principal (primar) "este necesar sd se execute din timp conectarea sau de- " conectarea dispozitivelor de protecjie, sau schimbarea "reglajelor dispozitivelor de protectie prin relee si auto- matizare conform instructiunilor locale, Daca curentul de sarcina al plecdrii respective de- ' paseste o anumitad valoare (valoarea maxima admisé din conditiile de reglare a protectiei prin relee) trebuie luate masuri de descdrcarea sarcinii. E in cazul punerii sub tensiune a unui echipament ' inaintea anclans&rii intreruptorului, personalul trebuie "sd se convinga de starea perfecta de functionare a intre- ruptorului, de prezenta curentului operativ in circuitele de protectie si de comanda ale intreruptorului, cum si de faptul c& pe linia incercata toate protectiile sint in func- jiune (inclusiv protectia instantanee) si se afla in pozitia corespunzatoare incercdrii (dacé acest lucru este nece- sar), Dispozitivele de RAR si AAR la intreruptoarele cu eare se efectueaza incercarea, trebuie deconectate, ilIn cazul incercarii ICT sau a intreruptorului cuplei de transfer trebuie conectate protectiile ICT sau ale in- treruptorului cuplei de transfer care prev-n toate tipurile de scurtcircuite, avind reglajele conform indicafiilor din instructiunile locale, In cazul declansarii sau anclansarii automate a in- ireruptoarelor personalul operativ este obligat ca: — dup& semnalizari s4 stabileascd si sa inregistreze care intreruptoare au declansat si sé aducaé in pozitia normala cheia lor de comandd; in acest caz la intrerup- toarele cu RAR in functiune anularea cheilor este admi- s& numai dup&’ce personalul s-a convins de faptul ca dispozitivul RAR a revenit in pozifia inifiald; — s4 examineze si s& inregistreze cu atentie care Te- lee de semnalizare au clapeta cazuta si’ce timp a fost fixat de cdtre indicatoarele releelor de timp, apoi sd rea- duca clapetele si indicatoarele in pozitia necesara $i sé comunice personalului operativ superior (in cazul pre- zentei la pupitrul de comanda a unci a doua persoane examinarea releelor de semnalizare se efectueazé im- preund, adicd cu o persoana de control); — s& deblocheze releele cu automentinere (de exem- plu la protectiile de gaze ale transformatoarelor) si sé ridice greutatile la intreruptoarele cu dispozitive de ac- fionare cu greutate, care se inchid prin RAR sau AAR; — 5s aduc&é in corespondenja cu circuitul primar dispozitive de automatizare si de proteclie prin relee care au chei, dispozitivele de declansare, comutatoare si intreruptoare cu pirghii, a caéror pean depinde de con- figuratta circuitului primar; ~—— dupa declansarea automata, a comunice serviciu- lui local de protectie prin relee si automatizare.s‘tuatia privitoare la cdderea clapelor de semmalizare si la in- dicatiile altor relee, cum si situatia indicatoarelor de timp si demararea oscilo-perturbografelor etc. Daca echipamentul respectiv se aflé in comanda dispecerului sistemului va comunica si acestuia acciasi situatie. In cazul unor variatii brusce ale tensiunilor si curen+ filor din retea, care nu sint insotite de declansdri sau anclanséri ale intreruptoarelor, personalul este obligat 12 ‘sa examineze panourile protectiei prin relee si automati- 281i si sd noteze toate actiondrile releelor de semnali- _Zare si sé readuca clapetele in stare normala. Tn cazul aparitiei unui semnal de punere la pamint in _ circuitul de curent operativ continuu, personalul trebuie Sd ia mdsuri imediate pentru detectarea locului de’ de- fect a izolatieci si de inlaturare a punerii la pamint, con- form instructiunilor locale. Succesiunea executdarii operafiilor. Executarea opera- fiilor principale cu intreruptoare Si separatoare trebuie $d urmeze in urmatoarea succesiune: Conectarea liniei: — se inchide separatorul de bare; — se inchide separatorul de linie; — se anclanseazd intrerupatorul. Deconectarea liniei: — se declanseaza intreruptorul; — se deschide separatorul de linie; _ — Se deschide separatorul de bare, Conectarea generatorului: ' — se inchide separatorul de bare; — se inchide separatoru] generatorului (separatoa- ele instalate in unele cazuri intre bornele generatorului i intreruptor); — se pregdtesc conditiile de sincronizare; — se sincronizeaza generatorul si se anclanseaza& in- Teruptorul generatorului. Deconectarea generatorului: _ — Se declanseaza intreruptorul generatorului; __ — se deschide separatorul generatorului; — se deschide separatorul de bare. Conectarea transformatorului cu trei infdsurdri: —— se inchid separatoarele de bare pe partea de inal- fa, de medie si de joasa tensiune; — se inchid separatoarele de borne pe partea trans- ormatorului la infasurdrile de inalta, de medie si de jOasd tensiune (daca acestea exista); — se anclanseaza intreruptoarele la infasurarea de alté, de medie si de joas& tensiune. 13Deconectarea transformatoruluj cu trei infdsurdri: —~ se declanseazd intreruptorul pe partea de joasa, de medie si de inalta tensiune; ‘ — se deschid separatoarele de borne pe partea tran- sformatorului Ja infasurdrile de joasa, de medie si de inalta tensiune; — se deschid separatoarele de bare de joasd, de me- die si de inalta tensiune. Actionarea gresita din partea personalului la execu- tarea manevrelor operative determina accidentarea oa- menilor, deteriorarea echipamentului si intreruperea ali- mentarii cu energie electricé a consumatorilor. Urmarile datorita inchiderilor si deschiderilor gresite, in sarcinaé a separatoarelor depinde de care dintre separatoare — de bare sau de linie — participa la ma- nevre, De aceea primele trebuie inchise, iar cele din urma trebuie deschise separatoarele a cdror acltionare gresit& poate duce la urmari mai grave. De exemplu, in: cazul deschiderii gresite a separatoruluj 1 de linie (sub sarcina) al liniei L, (in locul separatorului de linie al lintei Ly, care trebuie deschis, la care intreruptorul este declansat) arcul se va intrerupe prin declansarea intre- ruptorului liniei L, (fig. 1). Deoarece’ arcul in acest caz apare dupa reactorul liniei L,, proportia acestui arc va fi mult mai redusa. in cazul deschiderii gresite (sub sarcind) a separa- torului de bare 2.al liniei L, de pe cel de al doilea sis- tem de bare (in locul separatorului de bare al liniei Ly care trebuie deschis de pe cel de al doilea sistem de pare, care are intreruptorul declansat) arcul va continua s4 ard pind cind vor fi deconectate toate sursele de alimentare ce funclioneazi pe cel de al doilea sistem de bare (transformatorul T2, generatorul Gy si motorul sincron M), iar proportia avariei va fi in acest caz mult mai mare. O astfel de manevra gresité va avea ca urmate in mod obligatoriu avarierea barelor colectoare, intrerupe- rea liniilor Iy, L, si deconectarea motorului sincron M pentru-o perioadd mai indelungata, adicé pe perioada 14 necesard pentru refacerea completa a barelor colectoare avariate. Trebuie mentionat faptul ca reglajele de timp ale protectiei prin relee de pe linia Z, sint cu mult mai coborite decit transformatorul To, generatorul G, si mo- torul M, De aceea, in cazul deschiderii gresite a separa- torului de linie 7 al liniei L,, durata de ardere a arcului va fi de 3—4 ori mai mica decit in cai iderii separatorului de bars 2. Te ee ae Sistemot enengebic Fig. 1. Plecind de la acest fapt reiese clar cé totdeauna mai - intii trebuie inchise separatoarele de bare, apoi sepa- _-fatoarele de linie si numai dupa aceea se anclanseaza intreruptorul. La intrerupere trebuie declansat intrerup- torul, apoi separatoarele de linie si ulterior cele de _ bare. Succesiunea anclansarii si declansarii intreruptoa- relor transformatoarelor de putere se realizeazi plecind de la urmatoarele considerat'i. Transformatorul T, care a suferit reparatii, -trebuie conectat pentru functionare in paralel t ah torul in functiune T> (fig. 2). Bi cu transforma 1S.Transformatorul care a trecut prin procesul de repa- ratie se pune direct sub tensiune la valoarea nominalé a tensiunii unei infasurari, de regula a infdsurarii de unde se face alimentarea transformatorului. La deconec- Sistemul energetic 4 ly ff] F vr} Lom : Sectiol ah Seofia LOL 4; 4 “2 10 10kv Fig. 2. tarea transformatorului T, cu intreruptorul i, in cazul unui defect in transformator, intreruptorul I, declan- seazA automat prin actiunea protectiei. Conectarea si deconectarea transformatorului nu influenfeazd in acest caz functionarea consumatorilor de energie electricd care se alimenteazi de la ID de 10kV prin transforma- torul Ts, Daca transformatorul defect T, se conecteazd mai intii prin intreruptorul Jy, la curentul de sarcina al transformatorului in funcfiune T, se suprapune curen- tul de scurtcircuit al transformatorului defect T;, ceea ce ar avea drept rezultat deconectarea prin protectia prin relee a transformatorului in funcfiune T, cdderea totala a sarcinei la ID de 10kV. 16 \ In exploatare sint cazuri de deconectare a transfor- matorului in functiune datorita actiunii protectiei prin relee, cind la curentul nominal al transformatorului in functiune s-a suprapus curentul de magnetizare al trans- formatorului ce se conecteazé. De aceea, conectarea transformatoarelor trebuie efectuaté in mod normal dinspre partea tensiunii mai mari. Succesiunea transferdrii plecdrilor de pe un sistem de bare pe altul: — se verificd ca protectia ICT s& fie in functiune, avind reglajelo stabilite conform instructiunilor locale privind protectia (dacd intreruptorul este prevdzut cu dispozitive automate speciale, acestea se deconecteaza); | +— se verificd ca tensiunile ambelor sisteme de bare a fie sincrone si egale ca valoare; — se anclanseaza ICT; — se deconecteaza protectia si curentul operativ de ja dispozitivul de actionare al ICT; _ — se verificaé dupa indicatorul de pozilie (sau dupa ‘starea contactelor de lucru al intreruptorului) starea de anclansare a intreruptorului. — se inchid separatoarele de bare ale tuturor ple- ‘carilor prevazute pentru transferare pe acel sistem de are, de pe care se vor alimenta; apoi, daca este nece- ar, se trece alimentarea aparatelor de mdsurat, a apa- atelor de evidenta, a protectiei si semnalizarii plecarilor transferate, la circuitele corespunzatoare ale transforma- toarelor de tensiune; _ — se deschid separatoarele de bare de la plecarile ‘ce se transfera de la sistemul de bare, la care au fost conectate anterior; ‘ __ — se conecteazi curentul operativ la dispozitivul de actionare, dupa care se declanseaza ICT; _ — se verificd starea de declansare a intreruptoru- lui ICT; _ — se conecteaza protectia la ICT si dispozitivele de -automatizare, Succesiunea de executare a operafiilor la transfe~ rarea tuturor plecdrilor de pe sistemul de bare de lucru — Siguranta exploatarii echipamentului electric 17pe sistemul barelor de rezerva, in cazul cind existd cupla transversala, este urmdtoarea: i — se stabileste din schema operativa daca sistemul de bare de rezerva se afld in stare de rzerva si se pro- cedeazi la examinarea exterioard a sistemuluj de bare de rezerva; — se anclanseazi ICT la care este conectataé protec- fia contra scurtcircuitelor (cu acfiune instantanee); —— se verificé prezenta tensiunii pe sistemul barelor de rezerva cu ajutorul voltmetrului racordat la celula de ma&sura a sistemului de bare respectiv; — se deconecteazaé curentul operativ de la dispozi- tivul de acjionare si de la protectia ICT (printr-un in- treruptor cu pirghie, dispozitiv de deconectare etc); — se transferé alimentarea circuitelor de tensiune ale protectiei plecdrilor de la transformatoarele de ten- siune ale sistemului de bare de lucru la transformatoa- rele de tensiune ale sistemului de rezerva (conform instructiunilor locale); =~ se transfera separatoarele plecdrilor de pe un sistem de bare pe altul (in conformitate cu instructiu- nile locale, luind in consideralie particularita{ile cons- tructive ale ID. si sistemul de comanda al separatoa- relor); — se verificd calitatea inchiderii separatoarelor pe sistemul barelor de rezervd; — se verificé lipsa sarcinij la ICT cu ajutorul am- permetrelor -conectate la transformatoarele de curent ale cuplei; —— se’ conecteazd curentul operativ la dispozitivul de actionare si se declanseaza ICT’. In cazul cind nu existé ICT, transferarea partiala a plecarilor de pe un sistem de bare pe celdlalt este in- terzisa. Tn cazul transferarij totale a plecdrilor, in absenta ICT, se. inchid separatoarele de bare ale uneia dintre sursele de mare putere pe sistemul de bare de rezerva, si se mentin astfel pind la sfirsitul transferdrii,; Aceasta plecare se transfera ultima, dupa verificarea minufioasa a transferarij tuturor celorlalte plecari. La transferarea 18 plecarilor trebuie urmarit cu deosebité atenjie de a nu inchide, separatoarele plecarilor care nu sint in stare de functionare. In cazul transferdarii plecirilor se pre- vede pastrarea alimentarii corecte a circuitelor de ten- siune ale aparatelor de masurat, ale protecfiei prin relee si automatizarii. Cind ICT se afla in rezerva, separatoarele sale, de regula trebuie sa fie inchise la ambele sisteme de bare. _ Transformatorul de tensiune al sistemului de bare de rezerva trebuie sa fie, de asemenea, conectat. Foaia de manevra. Foaia de manevra alcdtuité pentru a preveni operatiile gresite posibile, reprezinté docu- mentul operativ principal care stabileste continutul ma- _ nevrej si succesiunea de executare a comutarilor deo- » sebit de periculoase si complexe, Dupa foile de manevra se execula operatiile in circuitele instalatiilor electrice cu tensiunea mai mare de 1000 V. In foaia de manevra se introduc nu numai operatiile ce se executa cu apa- ratele de comutatie, ci si celelalte operatii cum sint: — conectarea si deconectarea curentului operativ; — verificarea absenfci tensiunii; — operatii cu proteclia sau cu automatizarea; —- deconectarea si conectarea circuitelor de alimen- tare ale protectiei, aparatelor de masurat sj ale auto- matizarii; i — introducerea si conectarea RAR, AAR, DAS; — montarea $i scoaterea legaturilor la paémint mo- bile de protectie. i Mai jos este prezentaté drept exemplu o foaie de manevraé completata. , MEE Se completeazi ca cerneala TRE (sau ICT) Foaie de manevra Nr, 152 Centrala electrica Data Inceput ora. Stajia Nr. & Terminat .... . min ‘Tema: se deconecteazd si se da in reparatie transformatorul 2 de putere ae 20 MVA, 10/10 kV. Succesiunea de executare a opera- fiilor la manevre: 1, Se declanseaza intreruptorul’ de 10 kV al transformatorulul 2 2° 192, Se deconecteaz4 curentul operativ de la dispozitivul de actio- nare al intreruptorului cu ulei de 10 kV al transformatorului 2 3. Se declanseaza intreruptorul de 110 kV, tip IUP-110, al trans- formatorului 2 4, Se deconecteaza curentul operativ de la dispozitivul de actio- nare al intreruptorului cu aer comprimat de 110 kV al transforma- torului 2 5, Se deschide ‘separatorul de bare de 10 kV al transformato- rului 2. 6. Se deschide separatorul de bare de 110 kV al transformato- rului 2. 7. Se verific’ absenta tensiunii la bornele intreruptorului de fnalta tensiune de 110 kV al transformatorului 2. 8. Se verificd lipsa tensiunii la toate bornele intreruptorului cu ulei de 10 kV al transformatorului 2, 9. Se leagi la pamint intreruptorul de 110 kV, tip IUP, al tran- sformatorului 2 prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. 10. Se leagi la pdmint bornele intreruptorului de 10 kV, tip IUP-10 al transformatorului 2 dinspre barele de 10kV prin inchi- derea cutitelor de legare la pamint. A executat manevra Foaia a fost verificata semndtura semndtura Foaia de manevraé se completeazd cu pulin timp jnaintea inceperii manevrei, dupa primirea dispozitiei - de c&tre persoana care a primit dispozi{ Fiecare operatie sau actiune, introdu: trebuie sd aibe un numar de ordine, iar fie de manevra se verificd si se semneaza. Ordinea de executare a operatiilor conform foii de manevrad este urmdtoarea: — persoana care a primit sarcina de a executa ma- nevrele repeta sarcina primitaé, o scrie in jurnalul ope- rativ si intocmeste foaia de manevre; foaia este sem- nat& atit de persoana executantd, cit si de persoana care controleaza; apoi persoana executan insotita de persoana care controleaz4, avind in mina foaia de ma- nevra, se indreapta spre locul corespunzator al ID unde trebuie executate manevrele; — persoana care controleaza verifica personal ca si executantul manevrelor sd se afle in locul stabilit al ID la plecarea unde trebuie executata prima operatie si se asazi in spatele executantului operatiilor; 20 in foaie, re foale —- persoana care controleaza citeste clar si cu voce tare continutul primei operatil; h — persoana care executé manevra dupa ce a veri- ficat din cele scrise, c& se afld exact la plecarea stabi- lité unde trebuie sd execute operatia, repeta continutul operatiel; — persoana care controleazd, dupa ce a_verificat dupa foaie ca subalternul (care executd manevra) a repetat corect confinutul operatiei citite si a ales corect plecarea pentru-manevra, repeta cu cuvintele: ,,corect, executafil”; — persoana care executé manevra efectueazd ope- rafia stabilita; _ — persoana care controleaza, noteazi pe foaia de manevré executarea operaliei si citeste con{inutul ur- matoarei operatii. Persoana care executé manevra se indreapta -spre locul operatiei urm&toare, cel care controleazd il ur- meaz& si-verifica daca primul s-a indreptat spre obiec- tul la care trebuie executata operatia urmdatoare. 2. Executarea manevrelor in instalatiile cu tensiunea mai mare de 1000 V in condifii normale de exploatare Scoaterea in reparatii a intreruptorului unui cablu de 6 kV. La comunicarea consumatorului, cablul 57 a fost declansat!) prin intreruptor si separatoarele de linie (fig. 3) (cablul a ramas in gol), Operatiile executate de persona] sint: — se verifici cu ampermetru lipsa sarcinii; — se declanseaza intreruptorul; — pe cheia de comanda a intreruptorului se atirna -placa avertizoare ,,Nu inchidefi — se lucreaza!"; 1) Pe toate schemele pozijia aparatelor, reprezentarea masinilor si celelalte notafii sint astfel, cum au fost adoptate la in- troducerea schemelor operative. 21— dupa indicatorul mecanic al pozitfiei, sau dupa pozitia contactelor se verifica starea intreruptorului si Se deconecteaza curentul operativ de la dispozitivul de actionare al acestuia; — se verificd absenta tensiunij la separatorul de linie (verificare suplimentara) si se deschid acestea; — se deschide separatorul de bare ‘de la sistemul barelor de lucru si se verifica starea lor si starea de deschi- dere a separatoarelor de bare de la SB 1OK¥ _luere SB de ‘ ie ese ie sistemul barelor de rezerva; — se blocheaz cu lac&t dispozi- 57 tivele de actionare ale separatoarelor deschise!); — se instaleazé ingradirile nece- y sare si se atirnd placile avertizoare; — se verificé lipsa tensiunii la Fig. 3. bornele intreruptorului si se ’monteaz& doud seturi de scurtcircuitoare pentru lagdére la pamint — unul la bornele intreruptorului dinspre bare, celdlalt dinspre linii; — se atima placa avertizoare ,,Lucrati aci*; —— se admite la lucru echipa de reparatie la intre- ruptor. Scoaterea pentru reparatie a unui cablu din perechea de cabluri alimentate de la un singur intreruptor. (in pre- zen{a ingrddirilor rezistente la foc tn celula, fntre sepa- ratoarele de linie). Pentru deconectarea in vederea re- pararii unui cablu dintr-o pereche de cablurj alimentate de la un singur intreruptor este necesar: — s& se deconecteze pentru executarea lucrarilor de reparalii la abonat, cablul de 6kV 76 al liniei 53—76 (fig. 4); in stafie cablul nu are ampermetru separat; la comunicarea abonatului, linia 76 din oras a fost deco- nectata prin declansarea intreruptorului si deschiderea separatoarelor; ) Aceasté condilie indicalé in toate exemplele urmStoare, are in vedere blocérile mecanice (cu lacat, surub, stift, cu lacat de blocare etc.) pentru prevenirea inchiderii de la sine sau din gresealé a separatoarelor. 22 — s se precizeze lungimea cablului 76; daca curen- “tul capacitiv al cablului depaseste 1,5.A este interzisa _intreruperea prin deschiderea separatoarelor, Operafiile executate de personal la linia in cablu 76 “sint: ‘ — se verificé absentia sarcinii cu cleste Dietz; SE de LB igkY lueru } T Shoe 1 S800 | ( rezerva PEZEIVE a 8 42} 53478 peg - 0! Fig. Sb de TOEKV juery 5. Fig. 4. — se deschide separatorul de linie; — se blocheaz& dispozitivul de actionare al separa- ‘torului deschis cu lacat; — se verificé absenja tensiunii; — se monteaza scurtcircuitoarele de lagdre la pa- — la dispozitivele de actionare ale separatoarelor " de linie se atirna placile avertizoare ,,Nu inchidefi — se djucreazal"; “ — se comunici abonatului deconectarea cablului pentru reparatii. _ Punerea in funcfiune a unei linii de 10 kv dupa re- _ parafie. Punerea in functiune, dupa reparatie, a_liniei 42 (fig. 5) se incepe prin controlul vizual exterior al 23plecarii liniei 42. Operatiile pe care le executa perso- nalul sint: — se scot scurtcircuitoarele de legare la pamint 8 si 9 de la intreruptor si scurtcircuitorul 10 de la sepa- ratoru] de linie; — dupa indicatorul mecanic de morte: se verificad starea declansaté a intreruptorului; — se scot lacatele de blocare de la dispozitivele de acfionare ale separatoarelor; — se inchide separatorul de bare la. sistemul barelor de lucru; — se inchide separatorul de linie; -~ se conecteazd curentul operativ la dispozitivul de acjionare al intreruptorului; — se anclanseaza intreruptorul; — se comunicé abonatului ca linia 42. Scoaterea pentru reparatie a tntreruptorului cuplei transversale. Operatiile pe care le executd personalul la scoaterea pentru repara{ii a ICT din instalatia de distri- butie de 35kV, (fig. 6), sint — se verificd dupa indi- -a dat tensiune pe Sistemuf energetic 10 ees \ t catorul mecanic starea de declansare a intreruptoru- lui; — se deconecteazé cu- rentul operativ de la dispo- zitivul de actionare; — se deschide separato- rul de bare 1 de pe siste- \ mul de bare I si se verificad deschiderea; — se deschide separato- Tul de bare 2 de pe mul de bare If si se verificd deschiderea; — se blocheazé cu lacat dispozitivele de actionare ale separatoarelor deschise; 24 — se atirna, in conformitate cu normele de securi- _ tate placile avertizoare si se instaleazd ingradiri; — se verifica lipsa tensiunii la toate cele sase borne; — se monteaz{ doua seturi de scurtcircuitoare de legare la pamint: un set pe bornele dinspre sistemul de bare I, iar cel de al doilea set pe bornele dinspre sis- temul de bare IJ; — se atirna placile avertizoare ,,Lucrati aici"; — se admite echipa la locul de munca, Trecerea plecarilor de pe un sistem de bare pe altul _ firi fntreruptorul cuplei transversale. Operatiile pe care le executa personalul in cazul trecerii plecdrilor de pe -sistemul de bare J pe sistemul de bare II care se afla in _tezerva (fig. 7); — se verificd cu atenfie vizual sistemul de bare II; Sislemul energetic Sore borele centraler— se verificd izolatia sistemului de bare IJ cu un megohmmetru; — se inchid separatoarele de bare ale transforma- toarelor Ty, Tj, T; ale liniilor I, si Ig pe sistemul de bare Il si se verificé inchiderea; — se transfera alimentarea circuitelor de tensiune ale aparatelor de mdasurat, ale protectiei $i automati- zarii de la transformatorul de tensiune a] sistemului de bare I la transformatorul de tensiune al sistemului de bare II; — se deschid separatoarele de bare ale transforma- toarelor T;, To, ale liniilor ly, I» si ale transformatorului T3 de pe sistemul de bare I si se verificd deschiderea. Scoaterea fn reparatie a unui motor din serviciile in- terne ale centralei, Operatiile pe care le executa perso- nalul la deconectarea pentru reparatii a unui motor al pompei de circulatie 5 care se afla in funcliune; moto- rul se alimenteaza de la instalatia de distributie de 3k'V (fig. 8); — se da dispozifie personalului sectiei de turbine sa puna in functiune pompa de circulatie 3, care se afla in rezervd si sé transfere sarcina pompei de circulatie 5 la aceasta pompa; — se verificé starea perfecté de functionare a mo- torului si a pompei 3; —- se deconecteazi motorul pompei de circulatie 5 si pe maneta cheii de comanda se atirna placa averti- zoare ,,Nu inchideti.— se lucreaza“!; — se deconecteazi curentul operativ de la dispozi- tivul de actionare al intreruptorului motorului pompei de circulatie 5; — se extrage (se pune in pozifie de incercare sau de reparatie) din celula /D intreruptoru] motorului pom- pei de circulatie 5; — se instaleazd ingradirile necesare si se atirna pld- cile avertizoare corespunzdtoare; — se verificd lipsa tensiunii, se deconecteazd de la bornele motorului cablul de alimentare care se scurt- circuiteaza si se leagd la pamint; — se atirna placa avertizoare ,,Lucrati aici"; 26 — se iau masuri pentru impiedicarea rotirij motoru- Jui-datorita pompei. Punerea fn functiune dupa reparatii a barelor colec- i _toare ale sectliei serviciilor interne ale centralei. Opera- | fille pe care trebuie sa le execute personalul la punerea : Sere borele de 10kV ole centraler q he Ie Seciio Legotura 2 ® 29 Fig. 9. functiune a sectiei IJ din ID de 3kV pentru serviciile ‘interne ale centralei (fig. 9): _ — se efectueazi examinarea vizuala exterioaré a barelor colectoare, se scot scurtcircuitoarele de legare: pamint 3 de la barele sectiei II; _ — se verific’ cu megohmmetrul starea izolafiei ba- : “relor sectiei IT; — se scot bloc&rile de la dispozitivele de actionare ale separatoarelor plec&rilor de la sectia IJ; i — se inchide separatorul de bare la 3kV ale trans- b Pformatorului Ts pe sectia II si se verificd inchiderea; — se inchid separatoarele legdturii 1—2 pe sectia r Bi bare IT si se verifica inchiderea; —— se inchid separatoarele legaturij 2—3 pe secfia “de bare I si se verificé inchiderea; — sé monteaza sigurantele pe partea de inalta ten- siune a transformatorului de tensiune si se inchid sepa- Tatoarele acestuia la sistemul de bare I; ae— se conecteazd curentul operativ la dispozitivul de actionare al intreruptorului de 3kV al transformato- rului T5; —~ se anclanseazd intreruptorul de 3kV al trans- formatorului Ts, se verificé prezenfa tensiunii Ja sectia de bare II; — se conecteaza dispozitivele de protectie ale an- clansarii de rezerva la intreruptoarele legaturilor 1—2 si 2—3; —— se conecteaz& curentul operativ la dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor cuplelor 1—2 si 2—3; — se inchide separatorul de bare ale motoarelor sec- jiei HU; — dupa necesitate se pun in conectate la sectia I] de 3kV. Se scot placile avertizoare si ingraédirile in confor- mitate cu normele pentru tehnica securitaétii muncil, Scoaterea in reparafie a unuia din transformatoarele ce funcfioneaza in paralel. Operatiile pe care le executa personalul la scoaterea in reparatie a transformato- rului T; (de pe partea de 6 si 36k V) (fig. 10) sint urma- toarele: — se precizeazé valoarea sarcinii transformatorului Ty, dupa deconectarea transformatorului Ts; cind este necesar se vor lua m&suri de forjare a racirij transfor- matorului Ts; -— se declanseaza intreruptorul transformatorului T, de la partea de 6kV, se verificé dacé sarcina a fost preluata de cdtre transformatorul T, si pe maneta cheii de comanda a intreruptorului se atirné placuta averti- zoare ,.Nu inchideli — se lucreaza'; — se declanseaza intreruptorul transformatorului TT de pe partea de 35kV si pe maneta cheii de comanda se atirmni placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lu- creaza"l; — dupa indicatorul mecanic al pozifiei intrerupto- rului se verificd pozitia deschis& a intreruptorului trans- formatorului T, pe partea de 6kV si se deconecteaza curentul operativ de la dispozitivul de actionare al in- treruptorului; 28 functiune motoarele -— dupa indicatorul mecanic al pozifiei intrerupto- rului se verifica pozitia deschis4 a intreruptorului trans- _ formatorului T, pe partea de 35kV si se deconecteaza curentul operativ de la dispozitivul de actionare al in- _ treruptorului; F — se deschide separatorul 35kV Nee de bare al transformatorului 7, de la sistemul barelor de lt SB a6 Pezer Ve lucru din ID de 6 kV si se verifica pozifia lor, se verifica pozitia deschisé a separatoru- Tui sistemului de bare de re- zerva si se blocheaza dispoz tivele de actionare’ ale aces- fora; — se deschide separatorul de bare ale transformatorului 7, de la sistemul barelor de - lucru din ID de 35 kV si se verificaé pozitia acestora; se verificé pozitia deschisé a se- paratorului sistemului barei de rezervad si se blocheaza dispo- zitivele de actionare; — se instaleaza ingrddirile si se atirna pldcile averti- Fig, 10. " z0are; — se verificaé absenfa tensiunii la cele sase borne ale intreruptorului transformatorului T, din ID de 6kV si se monteaza scurtcircuitoarele de legare la paémint la bornele intreruptorului spre transformator; — se verific’ absenta tensiunii la cele sase borne ale intreruptorului transformatorului T, din ID de 35kV si se monteaza scurtcircuitoarele de legare la pamint la bornele intreruptorului spre transformator: SBoe retervé — se atirna placa avertizoare ,Lucrafi aici" la _ transformator; — se admite la lucru echipa pentru executarea re- paratiei. 29eee ee Trecerea unui generator de pe un sistem de bare pe altul. Pentru a descdrca sarcina de pe transformatorul T, trebuie'ca generatorul Gy, sa fie transferat pe sistemul de bare I (generatorul G, se afla in rezerva) (fig. 11). Operatiile pe care le executa personalul sint: Sistemul energetic Spre sistemul energetic Fig. 11. Fig. 12, — se precizeazé valoarea estimaté a tensiunii Ja sistemul de bare II si valoarea sarcinii transformatoru- lui Ty dupa trecerea generatorului G, de pe sistemul de bare I si in cazul cind aceste valori sint inadmisibile, trecerea se realizeazé numai dupa luarea mAsurilor co- respunzdatoare; — se convinge de faptul c& tensiunile la ambele sis- teme de bare sint sincrone si egale ca valoare, se an- clanseaza ICT si se verificd daca existé circulatie de putere; — se deconecteazi curentul operativ de la. dispozi- tivul de actionare ICT; 30 _ ~~ se inchide separatorul de bare al generatorului G2 ‘pe sistemul de bare I si se verificé inchiderea acestuia; — se deschide separatorul de bare al generatorului de. pe sistemul de bare II si se verificd deschiderea stuia; my = Se conecteazd caréntt operativ la dispozitivul. de actionare al ICT; —— se declanseazé ICT; —~ se verificé valoarea tensiunii la sistemele de bare I si I, cum si sarcina transformatorului T>. _ Scoaterea unui sistem de bare din rezerva in repara- i le. Operatiile pe care trebuie sd le execute personalul de 10kV a centralei (fig. 12) sint urm&toarele: _ — se verificaé pozitia oe a ICT dupa indicato- 1 mecanic; — se. deschide separatorul de bare ale ICT de pe stemul de bare II si se verifica pozitia deschisa a stuia; —— se deschide separatoru] de bare al transformato- ului de tensiune de pe sistemul de bare I; — se verificé pozitia deschisd a separatoarelor de bare ale tuturor plecarilor de pe sistemul de bare II si se blocheaza dispozitivele de aclionare ale acestora; _ — se monteazd ingradirile si se atirnd placile aver- tizoare corespunziatoare; 4 — se verificaé lipsa tensiunii pe sistemul de bare II, $e monteazd scurtcircuitoarele si se leag&é la pamint (sau se inchid culitele de legare la pamint ale acestui istem de bare); — se atirnd placa avertizoare ,,Lucrati aici"; — se admite echipa la locul de munca. _Scoaterea unui sistem de bare din functiune in repa- ie. Operatiile pe care le executd personalul la scoate- fiei, (fig. 13) sint urm&toarele; _. — se efectueazd un control vizual exterior atent al istemului de bare II; 31— reglajele de timp ale protectiei maximale a ICT se pun la valorile nule (minime); -— se anclanseazi ICT; — se verificd prezenta bare II; — se deconecteaza protectiile de la ICT; — se verificd pozitia anclansaté a ICT, se inchid se- paratoarele de bare ale liniilor si ale transformatoarelor ET, L T,, Ly si Lg de pe sistemul de bare II si se ve- 4 inchiderea lor; i — se deschid separatoarele de bare ale liniilor si transformatoarelor (LT;, LT2, T;, Lx, Ls) de pe sistemul de bare / si se verific& deschiderea lor; tensiunii pe sistemul de Fig. 14, Fig. 13, Linlf tranzit 32: ' — se comuta alimentarea circuitelor de tensiune ale -aparatelor de masurat ale protectiilor prin relee si ale automatizadrii de la transformatorul de tensiune de pe sistemul de bare J ja transformatorul de tensiune de pe sistemul de bare H; — se verificd cu ampermetrul lipsa sarcinii prin ICT; —- se declanseaza ICT; — se deconecteaz4 curentul operativ de la dispozi- _tivul de actionare al ICT; — se verificé pozilia declansaté a ICT si se de- “schide separatorul ICT de pe sistemul de bare J veriti- “cindu-se apoi pozifia lor deschisd; _ — se deschide separatorul de bare la transformato- “ul de tensiune de pe sistemul de bare I si se verifica _deschiderea lui; i — se blocheazé dispozitivele de actionare ale se- _paratoarelor deschise ale tuturor plecarilor de pe siste- mul de bare J; __— se monteaza ingradirile necesare si se atirna pla- “cile avertizoare corespunzétoare; — se verificd lipsa tensiunii pe sistemul de bare I, — se atirna placa avertizoare ,,Lucrati aici”; -—— se admite echipa la locu] de munca. _ Repunerea fn funcfiune a unei linii electrice de tran- “sport dupa reparatie. Operatiile pe care le executa per- ‘sonalul la repunerea in functiune a unei linii aeriene 1, dupa revizie (fig. 14) sint urmatoarele: iv — se verificé dupé numarul de placi avertizoare atir- nate inainte de inceperea lucrului Nu inchideli — se ' lucreaza pe linie!”, daca toate echipele au terminat lu- crul, dupa care se scot toate aceste plaici avertizoare; — se deschide separatorul de legare la pdmint al - liniei Ly din statia 6; —- se deschide separatorul de legare la pamint al li- niei L, din statia 8; — se scot placile avertizoare ,.Nu inchideti se lu- creaza pe liniel’’, se inchid separatoarele de linie ale li- niei Ly in stalia 8 si se verificd inchiderea. lor; _ 3 —Siguranta exploatirii echipamentului electric 38— se scot placile avertizoare ,,Nu inchideti se lu- creaza pe linie!', se inchid separatoarele de linie ale li- niei ly in statia 6 si se verificd inchiderea lor; — se primeste confirmarea acordului privind pu- nerea in functiune a liniej Ly de la personalul operativ din statia 8; . — se anclanseaza intreruptorul liniei L, in statia 6; — se anclangeaza intreruptorul liniei L, in statia 8; — se verificd distributia sarcinii pe liniile Ly si Ly; — se comunica personalului operativ superior asupra executarii punerii in functiune a liniei Ly. Repunerea in functiune a unui transformator cu trei infasurari dupa reparatie..Operatiile pe care trebuie sa le execute personalul la repunerea in funcfiune a unui transformator pentru functionare in paralel dupa revizie [tansformatorul T, are trei infasurarj de 110/35/10 kV (fig. 15); lucrarile de revizie au fost efectuate numai la transformator]: — se scot legaturile la pamint 4, 5, 6, de la trans- formatorul Ty; — se face. un control atent la transformatorul T, efectuindu-se masurarile PRAM necesare;: — se indeparteaz4 ingradirile provizorii, se scot pld- cile avertizoare si se monteaza ingradirile permanente; — se scot lac&tele de blocare de la dispozitivele de actionare ale separatoarelor transformatorului J’, din ID de 110, 35 si 10 kV; — se inchide separatorul] punctului neutru al trans- formatorului T;, daca regimul de functionare cere acest lucru; — se verificd pozitia deschisa a intreruptorului si se inchide separatorul de bare ale transformatorului T, pe sistemul barelor de lucru din ID de 110 kV, dupa care se se verific’ inchiderea lor; — se verificd pozitia deschisd a intreruptorului si se inchide separatorul de bare ale transformatorului T, pe sistemul barelor de lucru din ID de 35 kV, dupa care se verificaé inchiderea lor; 34 _ Se verificd pozitia deschisa a intreruptorului si se inchide separatorul de bare al transformatorului T, pe . sistemul barelor de lucru din ID de 10kV, dupa care se verifica inchiderea lor; Sistemul energetic 4h SBde ducry B5KV. SBee SE oe recervd — se conecteaza curentul operativ al dispozitivelor ‘de actionare ale intreruptoarelor transformatorului T; de 10,35 si 110 kV; i 35— se pune in funcfiune instalatia de racire a trans- formatorului Tj; — se anclanseaza intreruptorul pe partea de 110 kV al transformatorului Ty; — se anclanseaza intreruptorul pe partea de 35 kV . al transformatorului T, si se verifica daca transformato- rul a preluat sarcina; — se anclanse intreruptorul pe partea de 10 kV al trdnsformatorului T, si se verificd modul de distributie al sarcinii intre transformatoarele T, si To. Scoaterea in reparatie a unui generator. Operatiile pe care trebuie si le efectueze personalul la scoaterea in reparatie a generatorului G, pentru executarea lucrari- lor in circuitele statorului si rotorului generatorului (fig. 16) (generatorul G, se afla in functiune si are sar- cina activa si reactiva maxima): — se anunta personalul din sala cazanelor si a tur- binelor privitor la oprirea prevdzut& a generatorului G,; — se verificé daca deconectarea generatorului G, nu va duce la supraincarcarea transformatorului care leagd stafia cu sistemul energetic si nu va determina scdderea tensiunii la barele statici sub limitele admisibile; in caz contrar se vor lua masurile corespunzatoare; — se reduc treptat sarcinile ‘activé si reactiva ale generatorului Gy; — cind se ating sarcinile minime se declanseaz& in- treruptorul generatorului G,, se introduce complet rezis- tenta de suntare a reostatului de excitare a existatoarei si pe cheia de comanda a generatorului. se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza!”; — se declanseazi automatul de stingerea cimpului (de dezexcitare rapida); * — se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de acfionare al intreruptorului generatorului G,; — se verifica pozifia deschisa a intreruptorului G,, se deschide separatorul de bare ale generatorului G, de pe sistemul barelor de lucru si se verificd deschiderea acestuia; — se blocheaza cu laca&t dispozitivele de aclionare ale separatorului de bare al generatorului G,; ‘ 36 ~~ se deschide separatorul punctului neutru al ge- neratorului G, (daca acesta exista); — se deschide separatorul transformatoarelor de ten- siune de la tensiunea generatorului T, si se scot sigu- Sistormut energetit er Lo5-+ Sade a hore SBae | rezerve : & b2 Fig. 16. rantele acestora alit pe partea de inalta tensiune, cit si pe parted de joasé tensiune; — se deschide intreruptorul excitatiei proprii a ge- neratorului Gy; — se verificé pozitia deschisé a intreruptorului cu pirghie al excitafiei de rezerva, se scot sigurantele tu- turor dispozitivelor de actionare ale mecanismelor au- xiliare ale generatorului G,; —— la sigurantele dispozitivelor de actionare ale se- paratoarelor generatorului G, si ale transformatoarelor 3Hde tensiune, cit si la separatoarele cu pirghie ale exci- tatiei proprii si de rezervd, se atirna placile avertizoare Nu inchideti — se lucreazal’’; — butoanele de sincronizare ale generatorului G, de pe pupitrul de comanda se acoper& cu un dispozitiv spe- cial si se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreazal”; — se verificad lipsa tensiunii si se monteaza un scurt- circuitor mobil de legare la paémint la bornele genera- torului G;, iar pe cheia de comanda a generatorului G, se atirna placa avertizoare ,,Pus la pamint!"; Repunerea in functiune a unei secfii de bare a cen- tralei dupa reparatie. Operatiile pe care personalul tre- buie si le efectueze la repunerea in functiune a barelor colectoare ale unei sectii din [D de 10 kV dintr-o cen- trala (fig. 17) (Comanda separatoarelor ambelor sisteme de bare se afla amplasata in acelasi loc): — se scoate legdtura la pamint 10 de la barele co- lectoare ale sectiei I (sau se deschid cutitele de legare la pamint); se efectueazi un control exterior al barelor co- lectoare si se verificd starea izolatiei barelor sectiei I cu megohmmetru; — se scot lacitele de la dispozitivele de actionare ale separatoarelor tuturor plecdrilor de pe sectia I; — se inchide separatorul de bare de pe sectia I al ICT, si se verificé inchiderea: — se inchide separatorul de bare al intreruptorului cuplei longitudinale ICL de pe sectia I si se verificd in- chiderea: — se monteazad siguraniele de pe partea de inalta $i joasd tensiune ale transformatorului de tensiune, se inchide separatorul de bare al transformatorului de ten- siune al sectiei I; — se pun reglajele minime de curent si de timp la protectia ICT ale sectiei I, se conecteazd curentul ope- rativ la dispozitivul de actionare al intreruptorului; — se anclanseazd ICT,; — se conecleazi curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al ICT, al sectiei I; . 38 _ — se verificd cu ajutorul voltmetrelor prezenta ten- siunii la barele sectiei I; — se verific& pozitia inchisd a ICT, si se inchide se- paratorul de bare ale liniei L, pe sectia de bare I; se deschide separatorul de pe sistemul barelor de rezerva, Sistemvl energetic § Shae A rezervit Fig. 17. dupa care se verificd pozitia lor inchis&, respectiv des- | chisa; : _ — se inchide separatorul de bare al generatorului Gj; pe sectia I si se deschide separatorul de pe sistemul ba- relor de rezerva, dupa care se verifica pozitia lor inchisd, tespectiv deschisa; — se inchide separatorul de bare al transformatoru- lui T, pe sectia I si se deschide separatorul de pe siste- mul barelor de rezerva, apoi se verificé pozifia lor in- chisd, respectiv deschisd; —— se inchide separatorul de bara al transformatoru- Ini T, pe sectia I si se deschide separatorul de pe sis- temul barelor de rezerva, dup& care se verificad pozilia ‘lor inchis&, respectiv deschisd; 39t curentul operativ’ la dispoztivele re ale ICT, si ICL ale sectiei 1; € verificd sincronismul tensiunii si se inchide ICL; — se declanseaza ICT de pe sectia I si I; — se conecteazd protectia si automatizarea la ICT si ICL de pe sectia I. Scoaterea in reparatie a intreruptorului cu mentine- rea liniei fn funcfiune. Cind repararea intreruptorului este de lutigd duraté si apare necesitatea mentinerii liniei in functiune, pe durata reparaliei intreruptorului se foloseste metoda suntarii, In acest caz intreruptorul se scoate pntru reparalie, iar linia continua sa functioneze prin ICT (fig. 18). Operajiile pe care trebuie sa le efectueze personalul sint urmAtoarele: — se declanseaza intreruptorul. liniei. L, (intrerupto- rul liniei L; la celalalt capat al acesteia este deschis); — pe cheia de comanda a intreruptorului linici Ly se atirnd placa avertizoare ,,Nu inchidei — se lucreazal"; ~~ se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de actioriare al intreruptorului liniei Ly si se verifica pozitia deschisa a intreruptorului dupa indicatorul meca- nic de pozitie; —— se deschide separatorul de linie al liniei 14; » ~~ se deschide separatorul de bare al liniei Ly de pe sistemul barelor de lucru (operatii similare se execut& si la capatul opus); — se blocheaza cu lac&t dispozitivele de ‘actionare ale separatoarelor deschise ale liniei Ly si se atirna pla- cile avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza!"; — personalu] trebuie sé se convingaé de lipsa ten- siunii la intreruptorul liniei [,, dupa care se pun la pa- mint bornele acesteia de ambele pari prin montarea de scurtcircuiloare mobile; — se verifica lipsa tensiunii la bornele liniei Ly, dupa care se leaga linia L, Ja pamint prin inchiderea cutitelor de ‘legare la pamint; ~~ se izoleazé intreruptorul liniei L, prin furca se- paratoarelor de bare ale liniei Ly; 40 — se deconecteazaé conductorul liniei de la separa- torul de linie 14; ' - — se efectueaza lucraréa de suntare a intreruptoru- “Jui liniei Ly; la executarea suntarii legaturile deconectate trebuie s& fie indepartate la o distan{a suficienta pentru Sistemul energetic Batt legétura rf ae suntare ly) S86 de fucru Bde OZEIVE Sectia £ L, Ne Fig. 18. a exista o protectie in cadrul apropierii intimplatoare, $i sa fid bine fixate pe locurile lor; _ — se inchide separatorul liniei I, pe sistemul barelor _de rezerva (separatoarele ICT de pe sistemele de bare de jucru si de rezerva au fost inchise); — se inchide ICT cu protectiile corespunzatoare pro- _ tectiei liniei Ly; Al—— se monteaza ingrddirile necesare si se atirna pla- cile avertizoare corespunzdtoare; — se admite la lucru echipa in locurile de lucru con- form regulilor tehnicii securitatii muncii. Scoaterea in reparatie a unui transformator fara tn- treruptor pe partea de inaltaé tensiune'). Operatiile pe care trebuie sé le efec- tueze personalul la scoa- terea _ transformatorului T, in reparatie (fig. 19) sint urmatoarele: — se precizeaza care va fi sarcina transforma- torului Ty dupa declansa- rea transformatorului Ty (dacd este necesar se iau masuri privind intensifi- carea racirii transforma- torului To); — se declanseaza in- treruptorul T,; de pe par- tea de 10 kV se verifica daca sarcina a trecut de la transformatorul T, pe transformatorul To, iar pe cheia de comanda a in- treruptorului se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti— se lucreaz — se deschide sepa- Fig. 19. ratorul de sarciné SS, (separator automat tripo- lar al transformatorului T,) si pe cheia de comandaé a acestuia se atirnd placa avertizoare ,,Nu inchide}i — se lucreaza!"” (curentul de mers in gol al transformatorulut T, avind puterea de 10 MVA este deschis de separato- Sistemul energetic 1) Astfel de scheme, cu separatoare de putere, nu se intilnesc in sistemul energetic al R.S.R. rul de sarciné SS, prin comanda la distanté in confor- mitate cu regulile privind instalatiile electrotehnice); — se verificé pozitia declansata a intreruptorului _transformatorului T, pe partea de 10 kV dupa indicatorul “mecanic de pozitie si se deconecteazé curentul operativ de la dispozitivul de actionare al intreruptorului; — se verificé pozitia deschisa a separatorului de sar- cina SS, al transformatorului T, si se deconecteazé cu- Yentul operativ de la dispozitivul de actionare, iar apoi se blocheaza dispozitivul de aclionare cu un lacat; — se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al separatorului de legare la pamint SP, (separator automat monofazat) al transformatorului T, si se atirna placa avertizoare ,Nu inchidefi — se lu- “creazal"; — se deschide separatorul de bare S3 al transforma- torului T, de pe partea de i0 kV si se verificaé deschide- ‘rea lui, iar apoi se blocheaz& dispozitivul de actionare “cu lacat; — se deschide separatorul de bard S, al transforma- torului T, de pe partea de 110 kV si se verifica deschide- rea lui, iar apoi se blocheaza dispozitivul de actionare al acestuia cu lacat; — se monteaza ingradirile necesare si se atima pla- cile avertizoare corespunzdtoare; , — se verificdé lipsa tensiunii la cele sase borne ale intreruptorului transformatorului T, din ID de 10 kV si se monteazd scurtcircuitoare de legare la pamint pe bornele intreruptorului dinspre transformator; — se verificd lipsa tensiunii la cele gase borne ale -separatorului de sarcina SS, al transformatorului T; si se “monteaza scurtcircuitoare de legare la pamint la bornele separatorului dinspre transformator; — se admite la lucru echipa de reparafie pentru exe- cutarea lucrdrilor la transformatorul T;,. Scoaterea in reparafie a separatorului de bare intr-e _Statie cu douad sisteme de bare. La un control intr-o sta- “tie de 10 kV s-a constatat un defect la separatorul liniei yo dinspre sistemu] de bare IJ, fapt care a determinat deschiderea acestuia si scoaterea in reparatie (fig. 20). 43‘Operatiile pe care trebuie sA le execute personalul sint urmatoarele: — dupa ce se comunicé abonatului ca linia Ly) este declansataé prin intreruptor si prin separatorul de linii, se ‘declanseaza in statie prin intreruptor si prin separatorul Sore barele 1lokv ole stafier Fe e ler 10kV SBI SEI yy y | 1h p © a “et lot 6, Viz Tein Be Aho Ver Ie Fig. 20. ‘de linie linia Ly), deconectindu-se apoi curentul operativ de Ja dispozitivul de actionare al ICT; — se inchide separatorul de bare al transformatoru- lui Ty, ale liniei Lg, ale transformatorului serviciilor in- terne T,,, ale generatorului Gy si ale linici [42 pe sistemul de bare I si se verificé inchiderea acestora; — se deschide separatorul de bare al transformatoru- lui Ty, ale liniei Lg, al transformatorvlui serviciilor in- 44 terne Ty, al generatorului Gy si al liniei Ly de pe sis- _ temul de bare II si se verificd pozitia lor deschisa; — se transferd alimentarea circuitelor de tensiune ale aparatelor de masurat, ale protectiei prin relee si utomatizarii de pe sistemul de bare IT de la transforma- | torul de tensiune a] sistemului de bare JI la transforma- _ torul de tensiune al sistemului de bare J; — se verificé cu ampermetru lipsa sarcinii prin ICT; — se conecteaz& curentul operativ la dispozitivul de actionare si se declanseaza ICT; : — se deschide separatorul ICT de pe sistemul de bare II si se verificd deschiderea acestora; — se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al ICT; — se deschide separatorul de bare al fransionmalog == se blocheaza cu lacat dispozitivele ae actionare ) al separatoatelor deschise de pe sistemul de bare II la: ICT, te Ly, Le, Lo, Gy, Go, Tey, Tsiny Lar, Lag $i Tr — se monteaz& ingrédirile necesare si se atirnd pla- — se verificaé lipsa tensiunii pe sistemul de bare W si se monteaza scurtcircuitorul de legare la pamint; — se verificad lipsa tensiunii la furca de bare a liniet 49 dup& care se monteaza scurtcircuitoarele de legate da pamint; — se atirnd placa avertizoare ,,Lucrati aici''; — se admite echipa la locul de munca. Scoaterea tn reparafie a unui transformator conectat “in schema poliqonala. Onveratiile ve care trebuie s& le execute personalul i in cazul scoaterii in reparatie a trans- _ formatorului T, (lucrarile de reparatie se vor executa “numai pe transformatorul T, si la intrerupdtorul J; al ‘transformatorului T, dinspre partea de 10 kV) (fig. 21): _ — Se verificé prezenta sarcinii la transformatoarele T; _ si To; se stabileste care va fisarcina la transformatorul Tp. _dupa deconectarea transformatorului T, (in cazul cind _ este necesar sd jau masuri de intensificare a racirii trans- ‘formatorului T2); 45t i el e declanseaza intrerupatorul J; al transformatoru- lui Ty dinspre partea de 10 kV, se verifica sarcina trans- formatorului T, si pe cheia de comanda a intrerup&toru- Jui se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lu- creaza!"; Spe statio 22 } ses ep ensnn ee 4 Sof SPIp Spore stofio 48 = 4s Secfia! Gk 2 is tethi Latha Ly Fig, 21. Secfio I &L — se verificé pozitia anclansata a intreruptoarelor Jy si lg —_se declanseaza intreruptorul I, si pe cheia de co- manda se atima placa avertizoare ,,Nu inchidefi — se erie {in acest caz se Gepcaide circuitul puntii de 46 — se declanseaza intreruptorul I) si pe cheia de co- manda se atirnaé placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza!"; — se verificd pozitia declansata a intreruptorului J; al transformatorului T, dinspre partea de 10kV cu aju- - torul indicatorului mecanic de pozitie, si se deconecieaza curentul operativ de la dispozitivul de actionare al in- treruptorului; — se deconecteaza curentul operativ de la dispozi vul de actionare al intreruptorului si se verifica pozitia declansata a intreruptorului J;, dupa indicatorul meca- nic de pozitie; — se deconecteaza curentul operativ de la dispozi- tivul de actionare al intreruptorului I, si se verifica po- zitia de declangare al acestuia dupa indicatorul mecanic de pozitie; — se deschid separatoarele de bare ale transforma- _ torului T, dinspre partea de 10 kV si se verifica pozitia acestora, blocind dispozitivele lor de actionare cu lacat; — se deschide separatorul de bare ST, ale transfor- matorului T, dinspre punte si se verifica deschiderea acestuia blocindu-se apoi dispozitivele de aclionare cu lacdt; — se conecteazé curentul operativ la dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor J, si Io; — se anclanseaza intreruptoarele I, si I, (se resta- bileste circuitul puntii de 220 kV); — se monteaza ingradirile necesare si se atirna plda- cile avertizoare corespunzatoare; — se verificd lipsa tensiunii pe cele sase borne ale intreruptorului I; al transformatorului T, din ID de la 10 kV si se monteaza doua seturi de scurtcircuitoare pentru legare la pimint: unul pe bornele intreruptoru- lui spre bare, iar celalalt pe bornele spre transformator; — se verifica lipsa tensiunii la bornele transformato- rului T, dinspre 220 kV si se inchid cufitele de legare la pamint SPT,; — se atirna placa avertizoare ,,Lucreaza aici’; — se admite echipa de reparatie la lucru. AFScoaterea fn reparatii a separatoarelor de bare ale generatorului, Operafiile pe care le executa personalul Ja scoaterea in reparafie a separatoarelor de bare ale generatorului G, (generatoarele G,, Gy, Gy si transforma- toarele T, si T, sint in stare de functiune) (fig. 22), sint urmatoarele: Sistemul energetic Fig. 22. — se. verificaé dacé deconectarea generatoruluj G, nu are ca urmare supraincércarea transformatoarelor T, si Ty, cit si scdderea tensiunii pe bare (sectiile I si IJ) sub- limitele admisibile; in caz contrar se iau masuri cores- punzdtoare; — se micsoreaza treptat sarcina activa si cea reac- tiva a generatorului Gy; — cind se ajunge la valorile minime ale sarcinii se declanseaza intreruptorul generatorului, se introduce complet rezisten{a reostalului de suntare al excitatoarei si pe cheia de comanda a generatorului se atirnd placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza"l; — se deconecteazd automatul de dezexcitare rapida; AS — se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al intreruptorului generatoruluji Gy, se verifica pozitia deschisa a intreruptorului generatorului Gy; — se comunica dbonafilor viitoarea functionare se- parata a secliilor J si IJJ din ID de 6 kV; —— se verificd prezen{a sarcinii pe transformatoarele T, si To; — se declanseaza intreruptorul cuplei longitudinale ICly si pe cheia de comanda a intreruptorului se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza’'!; — se regleaza tensiunea pe sectiile I si IJI din ID de 6 kV; — se verificd lipsa sarcinii si se declanseaz& ICL», iar pe cheia de comanda a acestui intreruptor se atirnd placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreazal!"; — se deconecteazaé curentul operativ de la dispoziti- vele de aclionare ale ICL, si ICL, si se verifica pozitia _deschis& a intreruptoarelor ICL, si ICL; — se deschide separatorul de bare ale ICL, dinspre seciia II si se verifica deschiderea acestuia; — se blocheazé cu lac&t dispozitivul de actionare al separatorului de bare al ICL, dinspre sectia IJ; — se deschide separatorul de bare al intreruptorului ICly de pe sectia II si se verificd deschiderea acestuia; — se blocheaza cu laca&t dispozitivul de actionare al separatorului de bare al ICL, dinspre sectia I; — se deschide separatorul de bare la transformatorul de tensiune de pe seclia If din ID de 6 kV; — se deschide separatorul transformatorului de ten- siune de la bornele generatorului si se scot siguran{ele acestora atit de pe partea de inalta tensiune, cit si de pe partea de joasa tensiune, dupa care se atirna placa aver- tizoare ,,Nu inchideti — se lucreazal"’; — se deschide intreruptorul cu pirghie al excitatiei proprii a generatorului si se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreaza!"; — butoanele de sincronizare ale generatorului de pe pupitrul de comanda se acopera cu un dispozitiv special 4 — Siguranja exploat&ril echipamentului electric 49pe care se atirna placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreazal”; — se monteaza ingrddirile necesare si se atirna pla- cile avertizoare corespunzdtoare; — se verifica lipsa tensiunii si se monteaza legaturile la pamint pe bornele intreruptorului generatorului G, dinspre bare; — se verifica lipsa tensiunii si se monteaza scurtcir- cuitoare de legare la pamint pe barele sectiei IJ din ID de 6 kV; — se atirna placa avertizoare ,,Lucrati aici’; — se admite echipa de reparatii Ja lucru. Scoaterea in reparatie a transformatorului de rezerva al serviciilor interne ale centralei. Operafiile pe care tre- - buie sd le execute personalul la scoaterea transforma- torului de rezerva 7, in reparatie (fig. 23) sint urmatoa- rele: — se verificd dacé nu exista observafii privind func- tionarea transformatoarelor T; si T, in functiune ale ser- viciilor interne; ~~ se deconecteazi automatul transformatorului de rezervaé Ty; — se deconecteaza curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al intreruptorului L,, al transformatoru- lui T, si se verificd-pozitia deschisd a intreruptorului I, dinspre sectia J al ID de 3 kV dupa indicatorul mecanic de pozitie; — se deconecteazé curentul operativ de la dispoziti- vul de actionare al intreruptoruluj I, al transformatoru- lui T, si dupa indicatorul mecanic de pozitie se verifica pozitia deschisd a intreruptorului J, dinspre seclia IJ a ID de 3 kV; — se deconecteaza curentul operativ de la dispozi- tivul de aclionare al intreruptorului J; al transformatoru- lui T, si dupa indicatorul mecanic de pozitie se verifica pozitia deschisd a intreruptorului 1; dinspre barele de 110 kV; — se scoate din celuld caruciorul cu-intreruptorul J,; S — se inchide usa exterioard a celulei intreruptoru- lui I, si se atirma placa avertizoare ,,Nu inchideti — se lucreazal”; — se scoate din celula caruciorul cu intreruptorul ig; Sore stofia 16 Sare statio 4s Fig. ,23. — se blocheaza usa exterioara a celulei intreruptoru- dui J, si se atirna placa avertizoare ,,Nu inchidefi — se ducreaza!”; — se deschide separatorul de bare al transformatoru- f Jui T, de pe sistemul de bare J din ID de 110 kV, se ve- ae BLtificé deschiderea acestuia si se blocheaza cu lac&t dis- pozitivul de actionare; — se deschide separatorul de linie S,; al transforma- torului T,; — se monteaza ingrddirile si se atirna placile averti- zoare corespunzdtoare in conformitate cu normele de tehnica securitatii muncii; — se verificé lipsa tensiunii pe cele sase borne ale intreruptorului I; de 110 kV al transformatoruluj Tensh se leagd la pamint bornele intreruptorului dinspre bare; — se verifica lipsa tensiunii pe separatoarele de li- nie L, al transformatorului T, si se monteaza legaturile la pamint dinspre ID de 3 kV; — se atirna placa avertizoare ,,Lucrati aici"; — se admite la lucru echipa pentru reparatii, Scoaterea fn reparatie a intreruptorului liniei fra in- treruperea alimentarii cu energie in conditiile existentei sistemului de bare de transfer. Scoaterea in reparatie a intreruptorului oricarej plecari fara intreruperea alimen- tarii cu energie electrica poate fi realizata prin punerea in functiune a sistemuluj de bare de transfer SBT si prin inlocuirea intreruptorului scos din reparatie cu intrerup- torul cuplei de transfer CT. In conditiile normale de exploatare intreruptorul cuplei de transfer CT este de- clansat, iar separatoarele sale de bare sint inchise pe sistemul de bare de transfer si pe sistemul de bare II din ID de 220 kV. Operatiile pe care trebuie s4 le execute personalul pentru scoaterea in reparatie a intreruptorului liniei Ly legat la sistemul de bare II din. ID de 220 kV pastrind linia in stare de functiune (fig. 24), sint urm&toarele: — se verificé vizual, cu atentie, sistemul barelor de transfer care se afla in rezerva; — protectiile cuplei de transfer se regleazi la valo- rile minime de curent si timp; — se inchide separatorul de bare al cuplei de trans- fer pe acelasi sistem de bare pe care se afli elementul a cdrui trecere pe transfer se executa; — se anclanseazi intreruptorul cuplei de transfer dupa care se verifica pozitia anclansata a intreruptorului, 52 adica personalul trebuie sé se convinga de faptul ca sis- temul barelor de transfer se aflé sub tensiune; — se declanseaza intreruptorul de transfer; — se inchide separatorul de pe sistemul barelor de transfer STL al liniei La; Sistemut energette Fig. 24 — protectiile intreruptorului cuplei de transfer se regleazai la valorile de curent si timp, corespunzatoare protectiei liniei Ls, si acest intreruptor se introduce in circuitele protectiei diferen{iale a barelor; 7 ~— se anclanseaza intreruptorul de transfer dupa care se verificd pozitia inchisa a intrerupltorului; 53Riker ores Ras — se declanseaza intreruptorul liniei Ly, se deconec- teaza curentul operativ de la dispozitivul de actionare al intreruptorului si se verifica pozitia deschisa a intre- pap ewan Enel In; pe maneta cheij de comanda a in- eruptorului liniei L, se atirnd placa averti: inchideti — se lucreazal", 5 ee — se deschide separatorul de linie al liniei Iy, se ve- rifica deschiderea acestora si se blocheaza cu aC fe pozitivul de actionare; Se — se deschide separatorul de bare al linici de pe aoe de ae I din ID de 220 kV, se ee te isd a acestuia si se blocheaza cu lacat di iti as g ispozitivul fie se verifica pozitia deschisa a separatorului de bare al liniei L, de pe sistemul de bare I din ID de 220 kV si se blocheaza cu lac&t dispozitivul de actionare; © i see Se. monteaza ingrddirile necesare si se atirna pla- cile avertizoare corespunzdtoare; Ae alice se controleaza lipsa tensiunii la intreruptorul li- niei L, dupa care se monteaza legaturile la pamint ale acestuia pe ambele parti; — pe intreruptorul liniei zoare ,,Lucrati aici"; — se admite Ja lucru echipa la locul de munca con: form regulilor tehnicii securitatii muncii. Lg se atimad placa averti- 3. Prevenirea defectelor si avariilor in exploatarea generatoarelor 3 Cauzele principale ale deteriorarii generatoarelor. Din experienta de exploatare a hidro- si turbogeneratoa- relor se stie ca principalele cauze ale deteriorarii aces- tora sint defectele de fabricatie produse la fabricarea generatoarelor, defectele datorita reparatiile si montaju- Jui de calitate nesatisfacatoare, cit si defectele datorita imbatrinirii si slabirii izolatiei, supratensiunilor de co- 54 mutatie sau de origina atmosferica, eforturilor dinamice in cazul scurtcircuitelor exterioare etc. i Y Cea mai mare parte a generatoarelor ies din func- " tiune ca rezultat al avaricrii excitatoarei. ’ Din vina fabricii producatoare se produc cel mai frec- ent defectérile partilor frontale ale infasurarilor sta- oarelor generatoarelor. Incalzirea peste limita, datorita Aciri insuficiente a inf&surarii si lipiturilor de calitate esatisfacaitoare determina, de asemenea, deteriorarea imbinarilor prin lipire. Uneori o cauzd a defectarii o reprezinta prezenta di- feritelor piese rdmase de la montaj dupa asamblarea si terminarea montarii generatorului, uitate in canalele de ventilatie si in corpul generatorului, _ Fixarea necorespunzatoare si presarea part active a statorului constituie adesea o cauza a defectarii gene- yatorului in urma deteriorarii izolatiei. Adesea deconectarile de avarie ale generatoarelor se produc datorita deteriorarii izolafiei din cauza calitatii ecorespunzatoare de fabricatie a barelor de catre fabrica mstructoare. Se observa cazuri de strépungere a barei perioare sau a barej inferioare, urmare a formej nerec- ilinii a acestora ce duce la deteriorarea izolatiei in lo- urile de fixare a acestor bare. Vibratiile pachetelor extreme de tole datorita sld- i generale a stringerii duce, de asemenea, la deterio- Tatea izolatiei barei in locul iesirii din crestatura. Deteriorarile mecanice ale izolatiei barelor infasurdrii statorice fata de carcas&, care se produc la asamblare la uzina producatoare, duc atit la arderea infasurarii, cit Si a fierului statorulu Cea mai caracteristicé avarie a rotoarelor generatoa- elor, din vina fabricii producatoare o reprezinta defec- area legaturilor interpolare la rotoarele hidrogeneratoa- elor si deteriorarea izolatiei, Realizarile constructive necorespunzatoare a bandajelor rotorului duce la scurt- ircuitarea la masa a infasurarii rotorului. Deteriorarea diferitelor piese ale bandajului se ‘ob- erva sub forma de fisuri, corodari, lovituri, arsuri, to- jite de metal etc. ti or aPatrunderea uleiuluj pe arbore in infasurare datorita calitatii necorespunzatoare a garniturilor reprezinta una din cauzele deterior&rii izolajiei circuitelor de excitatie ale generatorului. Un important numar de avarii ale generatoarelor se produc din cauza personalului de reparatie si a celui ope- rativ din ‘centralele electrice. La deconectarea genera- toarelor prin protecjie, in cazul defectelor interne, se ivesc cazuri de actionare gresita a personalului, De exemplu, la deconectarea generatorului prin protectie datorit&é unui defect interior, fara a verifica starea si fara a preciza cauza deconectarii, personalul pune in func- fiune generatorul la care existé o avarie evidenta. In acest caz infaésurarea, care are o rezistenta mic&, este supusd tensiunij nominale, fapt care are drept urmare ca prin locul de defect trece un curent important si se for- meaza un arc electric care deterioreaz{ nu numai infa- surarea, ci si fierul statorului, Intr-o serie de cazuri, cind din vina personalului la- boratorului electric protectia prin relee a generatorului refuza sé functioneze in caz de avarie, trecerea indelun- gata a curentului de scurtcircuit prin generator duce la avarii importante ale infdsurarii si ale fierului statorului. Supravegherea insuficienté a functionarij generatoru- lui din partea personalului din sala generatoarelor si a turbinelor poate duce la avarierea generatorului datorita incalzirii puternice (cauza acesteia o reprezinta inchi- derea vanei pe conducta apei de racire a instalatiei de racire a generatorului la pornirea din rezerva a masinii). . La proiectare se prevede uneori pentru o exploatare mai comodd montarea de separatoare la bornele genera- torului. In exploatare s-au intilnit multe cazuri de de- conectare a generatorului prin protectia prin relee da- torita avarierii acestor separatoare, dn cauza unei reparatii necorespunzatoare sau a unei intrétineri nesa- tisfacdtoare a acestora. Defectele si deconectarile de la sistem a generatoa- relor se produce si in urma patrunderii apei direct in ge- nerator sau-la bornele acestuia sau datorila murdaririi si infundarii conductei gazului de racire. In acest caz 56 aparatele racordate la aceasta conducta pot indica o pre- “siune importanta a hidrogenului in corpul generatorului. Alimentarea suplimentara cu hidrogen de cdtre personal, fara stabilirea cauzelor modificdrii presiunii gazului duce Ta explozia amestecului de hidrogen si la aprinderea uleiului. _ Deteriorarea generatoarelor se produce si in cazul murdaririi cu praf si ulei a infasurarilor. Exista pind in prezent cazurj de defectare a genera- toarelor datorita trecerii gresite a excitatiei generatoru- ‘lui de la excitarea de lucru la cea de rezerva. Neres- Pectarea de c&tre personal a conditiei de cuplare pentru functionarea in paralel a doud masini de curent continuu servit de nenumarate ori drept cauza de avarii_grelela ambele excitatoare, _ In unele cazuri de avariere a generatoarelor are loc Deteriorarile generatoarelor se produc, de asemenea, §i datorita defectdrii excitaloarej si a etansarii cu ulei a lagarelor generatorului cu racire cu hidrogen, datorita lipsei m&surdrilor sistematice a rezisten{ej izolaliei cir- Cuitelor de excitatie si a rezistentei izolatiei circuitelor de excitalie si a rezistentei izolafiei lagarelor genera- Oarelor si a lagérelor generatoarelor si a lagdrelor ex- sitatoarej cind circuitul de ulei este complet asamblat. In exploatare se intilnesc adesea cazurj de pierdere excitatiei generatoruluji datorita verificarii insufici- ente la repararea excitatoarei a contactelor legaturilor din circuitele de excitatie, Avarierea excitatoarei generatorului poate avea loc atorita for{arii excitatiei la scuricircuit, In cazul pre- u uficienta, circuitele de excitatie se incdlzesc, iar con- ctele se supraincalzesc si ard. Aceasta se produce in wwurile cind generatorul este exploatat fard a se veri- lea funclionarea sa la valoatea de plafon a excitatiei. _ Repunerea generatorului in functiune fara ridicarea salabild a tensiunii la generator, dupa conectarea sa SFnereusita la relea, reprezinta o eroare grosolana a per- sonalului si duce la avarierea generatorului, in cazul exploatarii turbogeneratoarelor, care au ra- cirea cu hidrogen este deosebit de importanta mentine- rea etanseita{ii sistemului de racire, deoarece patrunde- rea aerului in corpul generatorului poate duce la avarii sau explozie. De aceea personalul operatiy al centrale- lor electrice trebuie sd urmareasca cu stricteje ca sé nu se intrerupa alimentarea cu ulei a etansdrilor. Dac& nu se reuseste mentinerea suprapresiunii in corpul generatoruluj datorité unui defect in sistemul de alimentare a gazuluj in carcasa, in urma incetarii intro- ii uleiului. in lagdrele de etansare sau in cazul descarcarii de avarii a sarcinij generatorului (in urma bruste a generatorului), trebuie luate masuri care s& preintimpine patrunderea aerului in carcasa genera- torului. Actionarea personalului la aparifia defectelor si ava- riilor la gneratoare. La toate declansarile in caz de ava- rie a intreruptorului generatorului, personalul operativ trebuie s& procedeze in modul urmator: — se anuleaz& semnalizarea acustica si se comunica personalului superior; — se verificé sarcina generatoarelor sj transforma- toarelor rémase in functiune si se asigura alimentarea , cu energie electricé a serviciilor interne ale centralei si ale liniilor abonatilor; — dupa clapetele cazute ale releelor de semnalizare se stabileste care protectie a produs deconectarea gene- ratorului; daca nu exista clapete cazute se clarifica daca nu este cazul unei deconectari gresite a generatorului; in acest scop se verifica: — daca nu s-au efectuat unele lucrari in apropierea pupitrelor de comanda sau a protectiei generatgrului; —— daca deconectarea generatorului nu a fost insolitaé de o scaédere mare a tensiunii pe barele centrale (dupa indicatiile voltmetrelor inregistratoare); —-dacé in momentul deconectarii generatoruluj nu @ avut loc o punere la pamint in circuitele curentului operativ. 58 In cazul cind are loc o dubia punere la pamint in sis~ temul de excitatie sau in infasurarea rotorului este ne~ cesaraé deconectarea prin protectia contra dublei puneri ja pamint rotorice a generatorului simultan cu deconec- tarea excitatiei prin automatul de desexcitare rapida. In cazul cind generatorul era incarcat simetric si a generatorul de la retea, sd fie préluata sarcina activ. ‘unctionarea.generatorului in regim de motor este limi- In cazul cind apare o asimetrie a sarcinii (inegalita~ ea curentilor in faze) care depdseste valoarea admisa pentru generatorul dat, trebuie uate masuri de micsora- qea asimetriei sau de reducerea sarcinii pentru a nu se depasi curentul normal pe nici o fazé, Daca nu se reu- geste sd se micsoreze asimetria pina la limitele admise, mentinerea in funcfiune a generatorului este interzisa, ‘procedindu-se fie la deconectarea sursei care introduce ‘asimetria in retea, fie la deconectarea generatorului. _ Sarcina asimetrica poate apare cind in retea existé stfel de consumatori cum sint cuptoarele electrice mo- iofazate, tractiune electricad, care functioneaza in curent. iternativ monofazat, sau in cazul intreruperii unora Jerea conductorului) liniei de transport, in cazul trans- portului de energie pe douad conductoare folosindu-se- imintul drept al treilea conductor, cind generatorul In exploatare trebuie avut in vedere faptul ca in ca- aparitiei unei sarcini asimetrice inadmisibil de mari 1 nastere vibrafii ale masinii si se produce o incalzire- portanta a rotorului generatorului. Incdlzirea puter- icé a rotorului atrage dupa sine o diferen{é mare de m cazul aparifiei unor scintei puternice sau circulare- ‘colector trebuie micsorat. curentul de excitatie prin 59— se examineaza cablurile de la bornele generatoru- Jui Gy pina la ID, transformatoarele de curent si de ten- -siune si intregul circuit al generatoruluji G2 (la exami- narea intreruptorului trebuie observat daca nu a arun- cat ulei sau daca nu prezinta deteriorarj vizibile, izola- toare sparte, afumate, conturnate etc.); — se deschide separatorul de bare al. generatorului Gy si se m&soara rezisten{a izolatiei infaésurarij statorice cu un megohmmetru impreuna cu cablurile de fortd; — se mdsoara rezistenta izolatiei infdésurdrii rotoru- lui; aceasta este determinat de faptul cd in cazul apari- fiei unei duble puneri la pamint in infasurarea rotorului -generatorului, acesta este deconectat prin protectie; -> se scot capacele frontale si se efectueazé un con- trol exterior amanuntit al parjilor frontale ale infaésura- rij statorului generatorului Gy. Cind nu exista urme de avariere a generatorului sau elementelor de racordare a acestuia dupa verificarea in- dlicata se poate trage concluzia cé deconectarea genera- s Sistemul energetic Fig. 25. 62 forului a avut loc in urma unei functionari gresite a pro- tectici In acest caz conectarea generatorului la refea se exe- ‘euté in urmdtoarea succesiune; _ — se pregatesc mijloacele contra incendiului pentru €azul cind apare un incendiu la generator; — se stabileste o legdtura permanenta intre sala ma- “sinilor, unde se afla generatorul si pupitrul de comanda al centralei; — cu ADR anclansat si cu rezistenta reostatului complet introdusé se incepe rotirea generatorului [re- ‘gulatorul automat al tensiunii (RAT) si dispozitivul de lortare a excitafiei (DFE) ale generatorului trebuie sa fie ~ leconectate]; — cind se ajunge cu grupul la turatia nominala se incepe cresterea lenta a tensiunii statorului generatoru- i pind la valoarea nominala; cresterea tensiunii la ge- Merator se efectueazi dupa indicatia persoanei care ur- mareste rotirea generatorului in sala masinilor; — daca la tensiunea nominala a statorului la gene- protectiei diferentiale a generatorului dupa programul complet conform instrucjiunilor de exploatare a protec- — in cazul cind protectia diferentiala este in perfecta e generatorul se sincronizeaz si se conecteaza la atea. Cresterea._bruscd a temperaturii generatorului. Se examineazd cazul cresterii bruste a temperaturii infasu- Pdrii si fierului statorului generatorului, cit si a aerului iesire din generator cind acesta este la sarcina totala feactiva si activa cu conditia ca dupa deconectarea de arie a generatorului transformatorului T, (fig. 26) care ‘e legdtura intre centrala si sistemul energetic, sa até primi cu o suprasarcina admisibilaé intreaga sar- cind a centralei. Operatiile pe care trebuie sa le execute Tsonalul sint: — se comunica personalului superior situatia privi- are la cresterea temperaturii generatorului, se intares- } supravegherea generatorului, si daca este posibil, se 63jau masuri pentru récirea suplimentara a transformato- rului; anele apei de racire; se verifica si temperatura apei de — se verificé, dupdé ampermetre, daca nu a aparut racire. disimetrie de curen{i pe fazele generatorului si se veri- Dac& generatorul are sistem de racire direct, se ve- fica daca generatorul nu vibreazd; tL. vificd dacé nu sint inchise vanele la intrarea si la iesi- — se micsoreaz& curentul statorului generatorului Tea aerului, dacé nu s-au inc&rcat mult filtrele de cura- prin reducerea curentului de excitatie; in acest caz ten- fare a aeruluj de intrare, daca obiecte strdine nu au ob- niunea la barele centrale si sarcina reactiva a generato- turat locul de prizd a aerului rece. tului nu trebuie sé coboare sub limitele admisibile, in- Daca in scopul racirii, generatorul are un ventilator dicate in instructiunile locale; daca prin micsorarea pentru aer suplimentar, se verificd functionarea acestui sarcinii reactive nu este posibila micsorarea temperatu- ventilator si pozifia supapelor pe traseul aeruluj de la rii generatorului, trebuie coborila sarcina activaé a gene- ntilator, ratorulul; In cazurile cind inc&lzirea la sarcind minima ramine ste valoarea admisa sj nu s-au clarificat cauzele incal- + generatorul trebuie oprit. Oprirea aliment cu apd a rdcitoarelor cu gaz ale Yeneratorului (avind récirea cu hidrogen). S-a intrerupt limentarea cu apa a raécitoarelor de gaz ale generatoru- ii G, pe linia principala si cea de rezerva; generatorul 2 Se aflé in rezerva, in cazul de avarie a gene- Sistermul energenic t G,_ transformatorul e leagd centrala de sistemul rgetic se supraincarcé cu Mh (fig. 27). " Operatiile pe care trebuie i le execute personalul sint -— sé comunice personalu- Superior asupra starii de varie a generatorului; —s& dea dispozitie de Sistemul energetic: sd se reducaé sarcina Ictivé a generatorului G, | Sd se admita micsorarea isiunii pe barele centralei [ limitele admisibile; sé se stabileascé ‘un ol permanent al tempe- statorului generatoru- Fig. 26. — daca generatorul are racirea in sistem inchis se verifica daci nu existé defecte in sistemul de racire al generatorului. . In acest scop se verificd daca sint complet deschise vanele sistemului de racire cu aer sau cu gaz, daca nu sint inchise din greseala, si daca sint complet deschise Fig. 27. 64ratura creste peste valoarea admisibild sd se reducaé complet sarcina activa a generatorului; — dac& cu toate masurile luate nu se reuseste sa se restabileascé alimentarea cu apa a racitoarelor de gaz ale generatorului si cu toate cd s-a produs descarcarea acestuia de sarcina activa si reactiva temperatura con- tinud sa creascd, generatorul se deconecteazai de Ja re- fea; se intensifica controlul asupra functionarii trans- formatorului ce funclioneazd cu suprasarcina si se pun in functiune dispozitivele de racire ale transformatoru- Jui; — cu scopul de a micsora sarcina transformatorului provizoriu pina la punerea in paralel a generatorului G) se opresc motoarele ce nu influenjeazd procesul tehno- logic al centralei si concomitent se previn abonafii pri- vitor la posibilitatea declansarii de avarii a unei parti din linie; se efectueaza chiar si sacrificii; — se sincronizeaza si se conecteaza la refea genera- torul Gp. ih timpul functionarii la sarcina totald a generatoru- lui cu puterea de 25 MW apare semnalul ,,A scaézut pre- siunea hidrogenului”, Operatiile pe care trebuie sa le execute personalu] sint urmatoarele: — se verificd cu ajutorul manometrului presiunea gazului din corpul generatorului; — se verifica presiunea uleiului si prezenta scurgerii uleiului din etansarj (presiunea uleiului este normal, exista scurgerea uleiului); — se verificd valoarea presiunii gazului cu manome- trul la stalia de gaze; — introducind neintrerupt hidrogen proaspat in cor- pul generatorului se urmareste presiunea (nu se obtine o crestere a presiunii hidrogenului); — se micsoreazé sarcina generatorului in conformi- tate cu instructiunile locale; — se inceteaz& alimentarea cu hidrogen; — se evacueaza hidrogenul cu bioxid de carbon. Se realizeazi schema pentru introducerea in sistemul de gaze a bioxidului de carbon si pentru evacutarea din 66 acest sistem a hidrogenului; pentru aceasta este nece- sar: — sa.se decupleze de la sistemul de gaze manome- } trul ‘diferential, gazul analizoruluj electric, deconectind de la acesta curentul operativ, si sd se blocheze releul _ de alimentare automata; ‘ — fara sd se mareasca presiunea suplimentara sa se umple sistemul de gaze cu bioxid de carbon; _ 7,84 se analizeze o proba stabilindu-se continutul bioxidului de carbon din amestecul de gaze (continutul _bioxidului de carbon din amestecul de gaze trebuie sa fie in acest caz de minimum 96%); -— mentinind presiunea suplimentara sé se execute unm suflaj al conductelor de gaze cu bioxid de carbon _ din sistemul turbogeneratorului; _ + +— sa se procedeze la umplerea sistemului de gaze cu aer; — se stabileste sarcina generatorului in conformitate _cu instructiunile de funcfionare a generatorului in ‘cazul _ ‘fadcirii cu aer. __ Se iau masuri pentru detectarea si inlaturarea defec- tului din circuitul de racire cu hidrogen, dupa care ge- meratorul este trecut din nou la racirea cu_hidrogen. Daca generatorul nu poate functiona cu racire cu aer gtupul trebuie oprit. \ In timpul functionarii la sarcina nominala se produce deconectarea Jn avarie a turbogeneratorului cu putere de 25 MW avind racirea cu hidrogen. Se objine semna- lizarea ,,A scdzut presiunea hidrogenului“ si generatorul a fost conectat prin protectie. Operatiile pe care trebuie “$a le execute personalul sint: — se anuleaz& semnalul acustic; —— se verificd pe panoul protectiei prin relee al ge- neratroului deconectat care protectie a dus la deconec- tatea generatorului (generatorul a fost deconectat dato- Tita protectiei maximale); — se verificd cu manometru] presiunea in circuitul de gaze (presiunea normala); — se sincronizeazd si se conecteazd la retea turbo- feneratorul; 67— se anunta personalul superior. Trecerea turbogeneratorului pe excitatoarele de re- zerva. Experienta de exploatare a turbogeneratoarelor arata c&é daca sistemul de perii si arborele excitatoarei vibreaza, se produc deteriorari in locurile de legatura (lipiturile) ale placilor colectoare cu infasurarea roto- rului intre asa-numitii pinteni, de exemplu ruperea legd- turii in locurile de lipit, scurtcircuit intre spire sau ruperea, bandajelor de sirma. La hidrogeneratoare nu este necesaraé excitatia de rezerva deoarece excitatoarele au o functionare suficient de sigura, Din conditiile de exploatare ale turbogeneratoarelor, suplimentar pe lingé circuitele principale de excitatie ale generatorului, se prevad si circuite de excitafie de rezerva de la o sursa de curent separata- Schema excitatiei de rezerva se realizeaza fie tre- cindu-se pe excitatoarea de rezerva fara reducerea ten- siunii la generator, fie reducind tensiunea la generator. Trecerea generatorului pe excitatia de rezervd fara deconectarea gencratorului de la relea se realizeaza prin douad metode. Prima metodd. Sé deconecteazd regulatorul automat al excitatiei generatorului, se porneste grupul motor generator al excitafiei de rezervé, dupa care la agrega- tul de rezervé se stabileste o tensiune maj mare decit la excitatoarea proprie cu aproximativ 10—154,. Apoi se conecteazi rapid excitatoarea de rezerva si se deco- necteaza cea in functiune. Aceasta metoda de trecere include respectarea con- ditiei privitoare la conectarea masinilor de curent con- tinuu pentru functionarea in paralel cind o excitatoare este sub sarcina, iar cealalté merge in gol. In cazul cres- terii lente a tensiunii la excitatoarea de rezerva si redu~ cerii tensiunii la excitatoarea principald, aceasta din urma se poate frina, iar cea de rezervad se poate supra- incarca. Prima metoda poate fi folosita pentru genera- toarele care permit, cit si pentru cele care nu permit functionarea in regim asincron, 68 In cazul manevrarii cu dispozitive de pornire, de exemplu intreruptoare cu pirghie, la trecerea de pe ex- citatia avariaté pe cea de rezerva se observa aparitia arcului electric pe contactele intreruptorului cu pirghil. In unele cazuri acest fenomen este periculos atit pentru personal, cit si pentru echipament, iar alte ori este in- solit de micsorarea puterii reactive a generatorului. Ar- cul electric de pe contactele intreruptorului cu pirghie al excitatoarei principale a generatorului apare numai _ cind raportul dintre tensiunea la excitatoarea principala si tensiunea la excitatoarea de rezervaé este stabilit gresit. Depasirea recomandata a tensiunii la excitatoarea de rezerva este de 10—15%. in fiecare caz separat aceasta depdsire poate varia “mult, deoarece ea depinde de curentul rotorului si de Jungimea circuitelor de excitatie ale generatorului, Daca aceasta depasire este corect aleasd la trecerea pe excitatia de rezerva nu se mai observa formarea ar- cului electric pe contactele dispozitivelor de pornire ale intreruptoarelor cu pirghii, ale contactoarelor si ale altor aparate, De aceea pentru trecerea reusita a generatoru- lui pe excitalia de rezerva cu ajutorul primei metode este necesar ca pentru fiecare generator sd se efectueze in prealabil calculul generatorululi in instructiunile locale. Astfel, trecerea generatorului pe excitatia de rezerva Se executa printr-o comutare rapida, adica prin conectarea excitatoarei de rezerva la functionarea in paralel cu excitatoarea principala avind tensiumea mai mare cu _valoarea corespunzatoare, urmaté de deconectarea ime- ‘diata a excitatoarei principale. La trecerea sarcinii de la excitatoarea principaea la ‘cea de rezerva au avut loc adesea in practica avarii da- torita instabilitatii functionarii in paralel a excitatoarei “principale si a celei de rezervd. Pentru a evita aceasta uatie trebuie sa se renunte la metoda trecerii treptate a excitatiei generatorului de pe excitatoarea principala pe cea de rezerva. A doua metodd. Trecerea generatorului pe excitatie de rezerva se realizeaz4 introducind generatorul in Te- 69gim asincron cu aplicarea‘ulterioaraé a excitatiei de la exciltatoarea de rezerva. Aceasta metoda se aplicad nu- mai la generatoarele care permit functionarea unui regim asincron (generatoarele care au rotoarele asam- blate dintate sau bandaje de sirma, generatoarele cu poli aparenti si generatoarele fara infésuraéri de amorti- zare nu pot funcliona in regim asincron. Succesiunea de executare a operatiilor de trecere este urmatoarea: — excitatoarea de rezerva se excita pina la o ten- ~ siune egala cu tensiunea excitatoarei principale; — se verificé corespondenta polaritatilor excitatoa- rei principale si a celei de rezerva; — se declanseazi ADR al generatorului si prin aceasta se desexcité (dispozitivul ADR trebuie sa func- tioneze, astfel incit, la declansaréa sa, infasurarile roto- rului sa se conecteze la o rezisten{a); — se dconecteaza excitatoarea principala; — se pune in functiune excitatoarea de rezervd; — se repune in functiune ADR. Pentru a evita iesirea generatorului din sincronism si pentru trecerea reusita a acestuia din regim asincron in regim sincron, procesul de declansare a ADR si a exci- tatoarei principale cu anclansarea ulterioara a excita- tiei de rezervaé si a ADR trebuie realizat cit mai rapid. In cazul trecerii generatorului pe excitatia de rezerva prin cea de a doua metoda, timpul de functionare a ge- neratorului in regim asincron se admite pina la maxi- mum 30 min, La trecerea excitatiei generatorului de pe excitatoa- rea principala pe cea de rezerva, sau invers, trebuie stabilita corespondenta polaritatilor rotoarelor excita- toarelor, Verificarea corespondentei polaritatilor excitatoarei principale si a celei de rezerva se face cu ajutorul unei lampi cu incandescen{a sau al unui voltmetru magneto- electric. La verificarea corespondentei polaritatilor cu o lampa cu incandescenta, aceasta trebuie prevazuta pentru tensiunea dubla. fati de tensiunea de excitatie a generatorului, Lampa se leag& la un pol al intrerup- 70 torului, iar Ja celalalt pol se conecteaza o legatura, dupa m este repréezentataé in fig. 28. in cazul cind polaritatile tensiunii corespund, tensiu- nea la lampa va fi egala cu zero si lampa va ramine Sore infisuroce cotorutu! b2 Excitofoare! principal E2Xh Dela excitatoare. oe rezervd G2 Fig. 28. stinsd. Dacad tensiunile nu au polaritati corespunzatoare } lampa se aplica o tensiune dubla. ‘ Defectarea limpii poate duce la determinarea gresita @ polaritalii si de aceea jnainte si dupa verificarea pola- ritdtilor este necesar sd ne convingem ca lampa este in perfecta stare. Daca exist’ disponibil un voltmetru magnetoelectric comutator este necesar ca verificarea polaritajilor sé se efectueze prin mdsurarea succesiva a tensiunii roto- yului excitatoarei principale si al excitatoarei de rezerva, pa cum este reprezentat in fig. 29. Indicarea aceleiasi fensiuni la ambele rotoare este o dovada a corespon- dentei polaritatilor. fn continuare sint date exemple concrete de trecerea generatorului pe excitatia de rezerva. ~ Exemplul 1. Generatorul a pierdut excitatia. 71Pind la pierderea excitatiei la generatorul G, ambele generatoare (G, si Gy) in conformitate cu schema repre- zentatd in fig. 30, au functionat la puterea nominal pe care au livrat-o sistemului energetic prin liniile Ly si La Spore infésurarea rotaculyi bp xctteloare principals & Oela excitaare ge recervd bp Fig. 29. de 110kV. Ambele generatoare cu rotoarele masive, in conformitate cu instructiunile existente, pot functiona fara excitatie timp de 30 min. Trebuie avut pentru aceasta si avizul fabricii constructoare. Operatiile pe care trebuie sd le execute personalul sint urmatoarele: — pentru a evita scdderea brusca a vitezei de rota- tie a motoarelor serviciilor interne care se alimenteaza de la sectia de bare I, se anclanseaza intreruptorul de 3kV al transformatorului T; de pe partea sectiei de bare I (tensiunile pe sistemele de bare I si II sint sin- crone) si se declanseaza intreruptorul de 3kV al trans- formatorului T,; — se deconecteazé AAR si DFE ale generatorului; — se comunica personalului superior; 72 _ -— se verificé valoarea tensiunij la barele de 110kV si pe barele serviciilor interne; — se micsoreazad curentul statorului pind la valoarea nominala; — se micsoreazi puterea activa a generatorului; | — se stabileste dac& drept cauzé a pierderii excita- fiei_generatorului nu a servit deconectarea gresita sau de la sine a ADR; dac& se ajunge ja aceasté concluzie Sistemu/ energetr Fig. 30, e inldturad imediat defectul si se restabileste excitatia mala a generatorului; _ — daca la pierderea excitaliei ADR a ramas conec- at, acesta se deconecteaz& si se stabileste cauza pier- <3!derii excitatiei, Dacé nu este posibila restabilirea exci- tatiei generatorului de la excitatoarea proprie se trece generatorul pe excitatia de rezervd. Trecerea generatorului pe excitatia de rezerva fara deconectarea acestuia de la refea se executa in urma- toarea succesiune (fig. 31): se pune in funcliune grupul motor generator de rezerva. si se verificd cu voltmetrul prezenta tensiunii pe bare; se stabileste tensiunea nece- sara cu ajutorul voltmetrului la excitatoarea de rezervd, se deschide intreruptorul cu pirghie I si se aplica ten- siunea de excitatie cu intreruptorul cu pirghie IJ. Dac& in decurs de 30 min din anumite cauze nu se poate restabili excitatia generatorului de la sursa pro- prie sau de la cea de rezerva, pentru a evita supraincal- Spce infesurarea rofervlu generatorulu! 1 cei Exitofoarea S generators- hie Wi by tok Rotoru! ies generatorutus ie general o> + [| Sore gerd GY } Excitatearea princivols Motorul de 7 generatorul) rezervé al Meee generaforvlut generaterulut Fig. 31. Hg 2: tis a8 = e la retea pentru stabilirea cauzelor pierderii excitatiei. _ Exemplul II, Trecerea generatorului in sarcinaé pe xXcitatia de rezervd. La colectorul excitatoarei genera- forului G, au aparut scintei puternice. Constructia gene- Tatorului nu permite regimul de functionare asincron. Dupa ce s-au verificat indicatiile ampermetrului ro- lui, personalul operativ micsoreaz& imediat curentul excitatie prin micsorarea sarcinii active si a celei @active al generatorului. Daca scinteierea neadmisibila a colectorului. conti- generatorul réminind sub sarcina, se trece pe exci- ja de rezerva, in urmatoarea succesiune (fig. 32): _— se pune in functiune grupul motor generator 7 al itatiei de rezerva a generatorului; — la excitatoarea de rezerva, cu ajutorul voltme- fului 2, se stabileste o tensiune mai mare ca tensiunea \dsurataé cu voltmetrul 3) a excitatoarei proprii a gene- torului cu aproximativ 10—15%; — se inchide intreruptorul cu pirghie 4 al excitatoa- ei de rezerva si imediat dupa aceasta se deschide intre- ptorul cu pirghie 5 al excitatoarei proprij (intrerup- 1 cu pirghii 6 este inchis); -— cu reostatul de suntare se stabileste tensiunea de tatie necesara a generatorului, 4, Prevenirea defectelor si avariilor in exploatarea motoarelor Cauzele principale ale deteriorarii motoarelor elec-. La centralele termoelectrice, in instalatiile servicii- 7 interne este montat un numar mare de motoare a or putere totala ajunge pind la 15%, din puterea itralei. ‘unctionarea normald a mecanismelor si agregatelor iciilor interne (alimentarea cu combustibil, prepa- 75| prafului de carbune, dispozitivele de tiraj si su- : pompele de alimentare si de circulalie etc.) are o Mare jmportanja pentru asigurarea sigurantei de func- fionare si a continuitatii procesului tehnologic al cen- tralei. Pentru asigurarea functionarii stabile a motoarelor serviciilor interne din centrala este necesar s& se ia in consideratie dacd acestea sint utilizate corect (starea mediului ambiant, frecventa pornirilor, a suprasarcinilor, durata sip valoarea declansarilor de tensiune, frecventa etc.) starea de exploatare, prezenja defectelor produse ja fabricarea motoarelor etc. Desi la centralele electrice nivelu] exploatarii mo- toarelor este cu mult superior celui din intreprinderile industriale, existé numeroase cazuri de avarie a motoa- relor din’ cauza personalului operativ si a celui de reparatie. Numeroase cazuri de avarie a infasurarilor statoa- telor motoarelor de inalté tensiune sint legate atit de cresterea umidité{ii aeruluj ambiant, cit si de patrun- derea directa a aburului sau a apei in motor. in afaraé de aceasta exist& cazuri cind motoarele care nu funcfioneazé, se pastreaza in incadperi cu umiditate ridicaté, si nu sint puse in functiune periodic pentru evitarea umidizdrii infasurarilor. in practica exploatarii exist§ cazuri de defectare a motorului datorité unei reparatii necorespunzatoare sau care nu a fost executaté la momentul oportun, Cauzcle principale de avariere a motoarelor din vina personalului ‘de reparafie a centralei (sau a personaluluj intreprin- derilor de reparajie ale sistemuluj energetic) sint: cali- tatea inferioara a lipiturilor locurilor de imbinare a diferitelor seclii intre ele si cu bornele de iesire, incli- narea scuturilor sau ale suportilor lag&relor si a cuzinetilor in corpul lagdrului, deplasarea rotorului fata de stator etc, = Numeroase cazuri de defectare a motoarelor apar, de asemenea, datorita incalcdrii de c&tre personalul de rledtehe a normelor de deservire a lagdrelor motoa- Telor. 76 Controlul insuficient al ungerii corecte, a, lagdrelor losirea uleiului cu impurita{i, introducerea unei can- fitati insuficiente sau prea abundente de ulei, scurgerea, uleiului etc.), cit si functionarea indelungataé a “motoare- lor in condifii de vibratii pronuntate duc in mod inevitabil la defectarea lagarelor, iar uneori la defecte: mai serioase. Una din cauzele principale de defectare prematura a wi numar important de motoare de joasa tensiune o prezinta functionarea acestora in doua faze. _ Intreruperea uneia din faze apare, de obicei, datorita derij fuzibililor de siguranje, cit si datorita ruperii mductorului de alimentare sau defectarii contactelor ‘ircuitelor aparatelor de comanda. Multe motoare sint , ariate datorité asambldrii necorespunzdtoare sau fa- icdrii de calitate scézuta la fabrica constructoare, cit "Si din cauza materialelor de calitate inferioara folosite in fabricatie. ' Dintre defectele principale care provin din fabricalie ic parte: defecte locale la izolatia spirelor si ale izola- principale a infadsurarii statorului, fixarea insuficienta ) partilor frontale ale inf statorului, ruperea Marelor infdsurarii rotorului, uscarea penelor din cres- ituri, ruperea paletelor ventilatorului, centrarea neco- ‘espunzadtoare si asamblarea incorecté a motorului. In centrale, inainte de montare, motoarele ‘noj sint puse unei examinari interioare atente la care, de re- julé, se scot in evidenta diferite defecte de fabricatie: Varierea izolajiei partilor frontale ale infasurdrii sta- rului, turnarea neglijenté a paletelor ventilatorului Mtorului, prezenta fisurilor si a gdurilor, defectarea elor de lemn, prezenta spanuluj metalic si a ramasi- felor de lipituri in canalele statorului si in suportu! igarului, inclinarea si necorespondenta jocurilor din © cauza a avarierii motoarelor o reprezinté uneori Nedlzirea neadmisibila a infdsurarii. Supraincalzirea mo- fOarelor in timpul functiondrii poate fi provocatéa nu humai de suprasarcina, ci si de murdarirea infasurarilor canalelor pentru acrul de racire, cit si de defec- FF‘tdrile interioare din motor sau de scdderea importanta a tensiunij retelei etc. Pornirile si opririle frecvente, legate de regimul de functionare al unor motoare, cu un timp mare de pornire si tensiunea marité a retelei serviciilor interne favori- zeaza, de asemenea, acest fenomen. Motorul se defecteazé adesea datorita incalzirii pu- ternice a infdsurdrii prin curentii de pornire marj la citeva porniri succesive, Pentru motoarele cu rotorul in scurtcircuit apare acest pericol daca se realizeazi tem- peratura de incdlzire a motorului se determina cu mij- loace destul de primitive, iar temperatura de incalzire a infasurarii ramine necunoscuta. Lipsa unor, mijloace speciale pentru controlul termic chiar si la motoarele de mare putere impiedica preveni- rea la timp a regimului de functionare periculos al mo- toarelor. Trebuie avut in vedere si faptul ca datorita pastrarii indelungate, izolatia infasurarij motorului (de rezerva) se deterioreazd in special cind motorul este pdstrat in- tr-o incdpere cu umiditate ridicata si cu praf, sau intr-o incépere cu aer la temperatura ridicata, in timpul functionarii motorului trebuie urmarita sarcina acestuia (cu ajutorul ampermetrului), incalzirea Jagérelor, iar pentru motoarele de putere mare—tempera- tura aerului de intrare sj de iesire si incalzirea fierului. La exploatarea masinilor de curent continuu trebuie urmarita cu aten{ie starea colectorului si a periilor. Pra- ful metalic si de c&érbune, care se formeaza datorita ero- ziunii colectorului si periilor, amestecindu-se cu uleiul si umezeala din aer, patrunde pe colector si provoaca scinteierea periilor. De aceea colectorul trebuie suflat periodic cu aer comprimat sau sters cu o cirpa curata inmuiata in benzina. La functionarea masinilor de curent continu existé situa{ii cind unele perii se incalzesc mai puternic decit celelalte, Cauza acestej incdlziri o reprezinté apasarea neuniforma a periilor. La reglarea apasdrii periilor tre- ‘buie obtinutad o presiune uniforma.a periilor pe colector. 78 Pentru motoarele serviciilor interne ale centralelor se admite o funcfionare indelungata la sarcina nominala “cu abaterea tensiunii faté de valoarea nominala de —5 si —10%,. Cresterea tensiunii cu 10% nu este pericu- loas& pentru izolatie deoarece, aceasta din urma are 0 _rezerva suficienta de rigiditate dielectricé. Motorul va fi in acest caz in conditii mai usoare decit in cazul func- _ fionarii cu tensiunea coborita, a5 : Pe scala ampermetrului se noteaz cu o linie rosie valoarea curentului ce depdseste curentul nominal] al - motorului cu 5%, valoare ce corespunde puterii totale a motoruluj avind in vedere abaterile posibile ale ten- siunii in reteaua serviciilor interne ale centralei- a Actiunea personalului la aparifia defectelor gi avarii- jor la motoare. In cazul aparitiei unui zgomot anormal, “a unui miros de izolatie arsé, a fumului, a vibratiilor intense sau a unei temperaturi deosebit de ridicate la ' lagdre, motorul trebuie oprit, dupa ce se conecteaza -motorul de rezervd. fh v tn cazul accidentarii personalululi de deservire, in cazul defectarii mecanismului actionat de motor sau in cazul aparitiei unui defect evident care poate provoca incendiu sau distrugeri de echipament daca se mai men- ine o fracliune motorul, acesta din urma trebuie deco- ~nectat imediat de la retea. q In cazul deconectaérii de avarie a motorului, se conecteazd imediat manual motorul de rezerva al agre- gatului. Reconectarea automata a motorului care a fost deconectat se face numai dupad examinarea acestuia si _ cu aprobarea personalului operativ superior. Daca la deconectarea automata a motorului este imposibila conectarea motoruluj de rezervé a mecanis- mului, pentru a evita micsorarea sarcinii pe centrala se admite executarea unej singure conectéri a motorului deconectat, Reconectarea manuala a motorului deconectat trebuie facuté cu mare atentie pentru a evita producerea unei avarii sau scurtcircuit prin punerea sub tensiune la -barele de servicii interne ale unei centrale sau statii a ‘unui motor defect, 79Dacé apar indicii evidente de scurtcircuit, de acci- dente cu oameni sau de defectare a mecanismului actio- nat, este strict interzisi reconectarea automataé a mo- torului deconectat. Mai jos sint prezentate unele din defectele motoare- lor intilnite cel mai frecvent in practica, Motorul asincron nu funcfioneazd la conectare. Cauze posibile: lipsa tensiunii — trebuie controlate dis- pozitivele de pornire (intreruptorul cu pirghie al porni- torului etc.) si sigurantele; avarierea rotorului (dezlipi- rea barelor si a rotorului scurtcircuitat, actiunea bloca- rii, intrerupere in reostat, contact slab la perie la rotorul trifazat) conectarea gresita a capetelor fazelor motorului, scurtcircuit in infasurarea statorului sau sarcina prea mare Ja pornire, care provoacd arderea sigurantelor sau actiunea protectfiei prin relee de declansare. La pornire din motor a iesit fum si scintei. Motorul trebuie oprit imediat. Cauze posibile: in urma dereglarii intrefierului (cu aer) dintre rotor si stator s-a produs fre- carea rotorului de stator, sau, din cauza neglijentei per- sonaluluj de reparatie sau exploatare a patruns in motor un corp strain, sau s-a produs arderea unei bare a ro- torului sau a coliviei de veveri{a la motoarele scurtcir- cuitate, Corpul motorului electric se incdizeste, puiernic (se determing prin pipaire sau cu termometrul), Cauzele po- sibile: motorul este supraincarcat, infésurarea s-a umezit, rezistenta izolatiei a scdzut sub valoarea admis& de nor- me, ventilatia motorului este defectuoasé sau tempera- tura aerului ambiant este ridicata, infasurarea statorului este gresit conectata, in loc de stea in triunghi (daca in- calzirea se constata dupa reparatie}, scurtcircuit intre spirele infasurarii unei faze a statorului, lipsa tensiunii la o faz& (in cazul inc&lzirii indelungate a infdsurarii, izolatia poate sa se arda). Motorul vibreazd. Cauze posibile: placa de fundament sau cadrul agregatului nu -corespund calculului, rotorul nua fost corect echilibrat, centrarea intre axul motoru- lui si al agregatului este necorespunzatoare, scurtcircuit intre spirele bobinelor statorului, lagaérul este avariat. 80 _ La conectarea motoruluj arde una sau mai multe si- guranje sau funcfioneazd protectia maximald. Cauze po- bile: pozitia necorect&é a reostatului sau a mecanismu- Jui de scurtcircuitare, adic& pornirea motorutui cu rotorul trifazat s-a produs cu inelele scurtcircuitate sau cu reo- rentul de demarare al protectiei pind la valoarea nor- ata, in caz contrar motorul se scoate in reparatie pen- tru verificarea izolatiei fiecdrei faze a cablului care urtcircuit este mic; cablul de alimentare este avariat. In timpul functiondrii motorului ampermetrul indica ‘un curent mare si a apdrut un zgomot anormal. Cauze posibile: s-a ars siguranta unei faze, scurtcircuitul intre pirele unei faze a statorului, suprasarcina mecanica a otorului. _ Dac& cauza este reprezentaté de o puternicd supra- jarciné sau de arderea sigurantei, trebuie indepartata prasarcina sau inlocuita siguranta care a ars. Dac&é cauza functionaérii anormale o reprezinta un nleiul s-a introdus in lagdre peste linia marcata si se jroduce o scurgere pe arbore, inelul de gresare alimen- 4a o canlitate mare de ulei datorita greutatii sale re- duse si rotirei mai rapide (inelul trebuie inlocuit cu unul lai greu); are loc o absorbjie de ventilatie a uleiului arbore prin etansarea nesatisfacatoare. Uleiul suplimentar trebuie scurs prin robinetul de yntrol. Dacé nu se reuseste inlaturarea defectelor, mo- forul fiind in functiune, cu prima ocazie ‘se scoate mo- forul in reparatie. in timpul functiondrii motorului s-a ars infdsurarea le rejinere a demarorului magnetic si motorul s-a oprit. Siguranjo exploatarii echipamentulul electric 81Trebuie pornit agregatul de rezervd si scos motorul in reparatie pentru inlocuirea infdsurarii. Daca nu exista un motor de rezervad se porneste ma- nual motorul care s-a oprit; pentru aceasta este necesar s& se introducd o garnitura la demarorul magnetic cu conditia ca demarorul magnetic s& serveascé numai pen- tru comanda la distan{a a motorului, adicé protectia ca- plului de alimentare si a motorului nu se realizeaza prin elementul termic al pornitorului magnetic ci prin sigu- rante. Datoritd avarierij cutie? terminale a cablului motorul S-a oprit (nu existé motor de rezerva). Trebuie scos mo- torul in reparatie respectind regulile tehnicli securitatii muncii, apoi se fac leg&turile la cablul de rezerva pentru inlocuirea portiunii avariate. Dupd executarea incercd- rilor profilactice la cablu, se racordeaza acesta la motor si se conecteazd motorul Prevenirea defectelor si avariilor la lagdrele motoare- Jor. In exploatarea motoarelor, lagdrele acestora se de- fecteazi datorita reparafiilor necorespunzdtoare sau ex- ploatarii gresite. Detectarea cu intirziere a defectelor si neluarea de masuri corespunzdtoare care sé preintimpine defectele la- - garelor duce la avarii, De aceea, pentru functionarea fara avarii a motoarelor este necesar un control sistematic al starii lagérului. Una dintre ‘cauzele principale de defectare a lagdre- lor o reprezinta frecarea care in anumite condifii pro- voaca cresterea incdlzirii lagérelor. La motoare se folosesc:. lagére de alunecare cu un- gere inelaré sau cu ungere lichida fortataé; rulmenti cu bile sau cu role, unse cu vaselina. Defectele si avariile Jagdrelor de alunecare. Incalzirea neadmisibil de mare a lagarelor de alunecare apare da- torita defectelor cuzinetului, ale fusului arborelui, ale jnelului de ungere, ale asamblarii masinii si ale legd- turii cu mecanismul acfionat de motor. Defectele cuzinetuluj lagdrului: inclinarea si deplasarea axei cuzine- tului. Acest defect se produce la asamblarea motoru- 82 i i electric. Rotirea greoaie a rotorului motorului si opri- rea bruscd dupa deconectarea de la refea indica Uzarea cuzinetului. Acest defect se observa exploatare dupa zgomotul anormal, iar uneori este ct se stabileste prin masurarea jocului cu lera. In ca- i cind cuzinetul nu se inlocuieste la timp, rotorul se eaca de stator si motorul se avariaza. In acest caz se fecteaza nu numai infasurarea statorului si rotorului, ci si ofelul activ. ‘Sabaruirea nesatisfacdtoare. Acest defect provoacad deplasarea axei. Prezen{a defectului se deter- miné cu ajutorul lerei sau prin rotirea cuzinetului uns @u unsoare pe fus. In cazul unui intrefier anormal, cuzi- netul se roteste greu sau nu se roteste de loc. Cuzinetul cu jocul necorect se inc&lzeste in timpul nctionarii motorului, Defectu] se inlatura prin sabaru- rea cuzinetului pe locurile de frecare, care se observa ib forma de pete stralucitoare. Se roteste cuzinetul in corpul lag&ru- i, Cauza acestui defect o formeaza slabirea sau forfe- area surubului de blocare. Defectul provoaca incalzirea igdrului si topirea cuzinetului. _Topirea cuzinetului. Defectul este tnsotit de ncdlzirea lagérului si de aceea, la exploatarea motoru-~ incdlzirea este observata de personal la timp, iar cu- inetul se inlocuieste cu unul de rezerva sau se. toarna In nou. in caz contrar lagarul se defecteaza. Deteriorarea cuzinetului poate fio urmare a executarii corecte a canalelor de ungere (crestatura foarte ingusta jentru inelul de gresare, material necorespunz&tor etc.). _ Defectele de asamblare ale masinii: Inclinarea scuturilor sau suportilor la- Telor. Acest defect se manifesta prin. incalzirea érului. El poate fi observat prin rotirea greoaie sau m griparea rotorului la incercarea de rotire a acestuia mina; defectul se inlaétura prin introducerea unor ifturi de ghidaj. 83Inclinarea cuzinetului in corpul laga- rului. Defectul apare drept urmare a neglijentei asam- blarii motorului de c&tre personalul de reparatii. Absenta jocului longitudinal a roto- rului in lagaére (2—4mm), necesare pen- tru compensarea dilatarii liniare a roto- rului in cazul incdlzirii acestuia. Cauza defectului o reprezinté faptul ca surubul)de blocare nu a patruns in cuzinet. . Deplasarea rotorului fata de stator. Cauza defectului o formeazé necoincidenta cimpurilor magnetice ale statorului si rotorului sau asamblarea necorecté a rotii de antrenare sau a semicuplei. Defecte de ungere, Marca uleiuluj de ungere este necorespunzaétoare, Pentru lagérele ce functioneaza in diferite condifii de termperatura la diferite sarcini si vi- teze sint necesare marci corespunzatoare ale uleiului de. ungere, Contaminarea uleiului de ungere. Ni- sipul, praful. abraziv si celelalte impuritati' mecanice imbicsesc canalele de ungere din cuzinet si opresc acce- ‘sul unsorii spre suprafetele de frecare ale lag&rului. Ungerea insuficientda sau prea bogata cu ulei a.lagdrului ete Detectarea transmisiei Ja mecanismul antrenat: Centrarea necorecta O mare cantitate de defecte ale lagdrelor se produc datorita centrarii inco- recte a agregatului. Aceasta determina aparitia vibratii- jor intregului agregat si, ca urmare incdlzirea peste ma- surd a lagdrelor si defectarea rapida a cuzinetilor. De- fectul poate fi observat si dupa batdile din cupla de transmisie. La centrarea arborelui motorului acesta, cit si meca- nismul antrenat trebuie sé se afle pe o linie dreapta (sub masina se. introduc placi metalice in locurile de fixare a masinii pe fundatie, Vibratiile agregatului pot ap&rea si datorita diferite- lor cauze cu caracter mecanic si electric. Deplasarea axialé a mecanismului an- trenat. Defectul apare datorité lipsei jocului necesar intre semicuple. 84 Functionarea neuniforma a transmisieci la mecanismul antrenat. Cupla rigida functio- heazi uniform numai cind motorul si mecanismul au fundatie comuna si agregatul este corect centrat. Cuplele elastice necesita o centrare mai putin precisd, insd pentru siguranta ele trebuie sd pastreze uniformita- intinderea prea rigid&é a curelei de {ransmisie. Acest defect provoaca incalzirea laga- felor si o uzuré mare a cuzinetilor. Distanta mica&d intre rotile de .transmi- Sie. Grosimea prea mare a curelei de transmisie, dia- metrul prea mic al ro{ii de antrenare etc. Defectele si avariile lagdrelor cu. rulmenfi. Exploata- a rulmentilor consta in ungerea la timp si in observa- ‘a regulata a functiond _ Pentru siguranta funcfionarii lagdrelor ungerea trebuie facuta riguros la termenele stabilite (dupa graficul local). Ungerea trebuie facuta intre bile sau role si inele sifel incit, substanfa de ungere sa nu se prelinga pe tea laterald a inelelor; aceasta trebuie s4 umple pina _ aproximativ 2/3 din volum. O ungere prea bogata-este fundtoare si duce la incalzirea lagarelor. Rulmenjii sint foarte sensibili la murdarie deoarece in icest caz se freacd stratul incalzit de la suprafata bilelor, dlelor si inelelor, apar gauri silagarele se defecteazd. La exploatarea rulmentilor trebuie stabilit controlul emperaturii acestora (prin pipdire) si ascultarea zgomo- wlui. In cazul functiondrii normale lagarele produc un igomot uniform, iar temperatura lor nu este prea mare. In exploatare, rulmentii prezinté urmatoarele defecte n functionare: incalzirea lagarelor, zgomot suierator hormal, batai in lag&re, scurgerea substanjei de ungere in lagar. ' Personalul de exploatare trebuie sa stabileasca la timp Za incdlzirii si sA ia masuri pentru inldturarea aces- ia. In caz contrar un mic defect a lagarului poate duce ff avarierea motorului pentru un timp indelungat. Cauzele cresterii temperaturii lagdrelor cu rulmenti int: defecte legate de asamblarea incorecta a lagdrelor 85motorului; defecte de transmisie la mecanismul antrenat; ungere necorespunzdtoare; pdtrunderea in lagaér a unor ebiecte strdine; deteriorari mecanice ale lagdrelor (ga- uri, fisuri, ciupituri pe inele, bile si role, deformarea co- liviilor etc.); defectarea labirintilor de etansare etc. i In fig, 33, @ este reprezentat un rulment avariat ra- dial cu un singur rind, iar in fig. 33, b-d — un rulment radia] avariat cu role cilindrice scurte. Pentru stabilirea prezentei si tipului defectului tre- buie ascultate zgomotele lagérului in functiune. Un zgo- mot suierdtor indica de regula, lipsa substanjei de un- gere si deplasarea bilelor sau a rolelor pe inelele uscate. Tn cazul cind substanja de ungere confine impuritati sau cind s-au produs stric&ciuni, lagirele produc un scirfiit. Bataile in lagdr indicd prezenta unor ciupituri pe inele, bile, role, sau defectarea bilelor si a coliviilor rulmen- tului. ‘ In fig. 34, a este reprezentat un rulment radial ava- tiat cu role cilindrice scurte. In fig. 34, b este reprezen- tat un rulment radial cu un singur rind. Pleso avariaté 8 (vedere din inte ~ SR EOD es More! inelulvi) SS nv Locu! Ss - defect 2 <= 4 Ss $s 8§ Za NS = | * ce g 8 iS 3 S85 & eae & ess 8 RES Rs VS Ss SS SS S ss ss mw os © g 86 La rotirea inelului interior a] lagarului pe arbore sau @ inelului exterior in corpul lagdrului se produce, de asemenea, 0 bitaie. Incalzirea anormalaé a lagarului se inlatura cind sub- “stanta lichida care se scurge din lagar se jnlocuieste cu © substantd care se topeste mai greu. In acest caz tre- buie avut in vedere faptul cd dacd nu existé o anumita etansare intre lagare, flanse si arbore, cit si intre lagare, flanse si scuturi, chiar si la o ungere corecta substanta de ungere este impinsa afara in condifii normale de tem- peratura. in cazu]l exploatarii lagérelor cu rulmenfi un mare Tnumar de defecte apar datorita pierderii sau surplusului substantei de ungere a lagarelor, Pierderea unsorij este provocata nu numai de cresterea temperaturii lagarului, i si de utilizarea unei substante de ungere cu tempera- ra de topire coborita ca vaselina gi solidolul. Schimbarea uleiului in lagaérele de alunecare trebuie se faci nu mai rar decit o data la sase luni. La mo- foarele cu lagare cu bile sau role adaéugarea substantei le gresare trebuie s& se facd, de asemenea, nu maj rar lecit o data la sase luni, Prevenirea deteriorarii infigurairilor motoarelor la in- treruperea unei faze. In exploatare se intilnesc cazuride defectare a motoarelor asincrone trifazate de joasa ten- siune datorita avarierii infasurarilor cind motorul func- fioneaz4 in doud faze. Din datele statistice, peste 60% din avarii Ja infasu- Arile motoarelor trifazate de joasa tensiune, sint provo- ate de functionarea acestora in doua faze. Daca se in- rerupe una din faze in timpul funclionarii motorului, se micsoreaza fluxu] magnetic al statorului, iar mecanismul trenat de caitre motor continua sa absoarba puterea lormala datorita cresterii curentului in: celelalte doud faze neavariate. Acest fapt duce la incalzirea neadmisi- bila a infasurarilor motorului. Trebuie mentionat insd faptul ca nu in toate cazurile intreruperea unei faze a motorului in functiune provoa' terioratea infasurarii acesteia, Probabilitatea avarie' nfdsurarii motorului depinde in acest caz de constructia 87{ motorului (de multiplul cuphilui maxim) si de valoarea sarcinei- La conectarea in dou& faze a motorului oprit, acesta nu porneste, deoarece lipseste cimpul magnetic rotitor al statorului Cu toate cé cuplul rotitor al motorului este in acest caz egal cu zero, motorul consuma din retea un curent cu mult mai mare decit valoarea normala a acestuia. De aceea oprirea unui astfel de motor in pozifia conectata provoaca in mod inevitabil avarierea infasurarii statoru- lui. In cazul intreruperii unei faze a cablului care alimen- teazi citeva motoare, oprirea si pornirea unuia dintre acestea se produce in mod normal. La toate motoarele alimentate de la acest cablu prin celelalte doug faze tre- ce un curent de 1,73 ori mai mare decit curentul de functionare normald. Acest fapt. provoaca deteriorarea izolatiei si defectarea motorului. intreruperile fazelor pot apdrea si datorita vibraliilor, cit si autodesurubarii di- feritelor imbinari. In cazul unei exploatéri normale pot fi evitate dete- riorarile motorului cind se intrerupe una din faze. Pen- tru aceasta se fclosesc urmatoarele metode de control si protectie a motoarelor: Alegerea curentului nominal al fuzibilelor trebuie facutd nu dupa curentul nominal al motorului, ci plecind de la sectitmea si lungimea cablului de alimentare a mo- torului luind in consideratie puterea transformatorului de alimentare, factori care determina valoarea curentu- lui de scurtcircuit trifazat la bornele motorului. Valoarea curentului fuzibilului trebuie s& fie in acest caz egala cu 1/25 din valoarea curentului de scurtcircuit trifazat. Pentru astfel de alegere a curentului fuzibilului se exclude avaricrea motoruluj datorité arderii siguran- fei la una din faze. Toate cele trei fuzibile trebuie sa fie identice, adici trebuie utilizate numai sigurante cali- brate. Cauza cea maj frecventé de ardere a sigurantelor unci faze o reprezint& utilizarea incorecta a sigurantei ca protectie de suprasarcina, 88. Defectarea motorului datorita avarierij infdsurdrilor ‘coneciale in stea cind se intrerupe una din faze se pro- duce mult mai rar decit in cazul conectérii infasurari- Jor in triunghi. ty _ Acest fapt se explicé deoarece cind se conecteaza infasurarile in stea prin elementele de protectie si prin fazele infdsurarilor trece acelasi curent, jar protectia nu Teactioneaza. 2 In cazul conectarii infasurdrilor statorului in triunghi, la intreruperea unej faze, curentul din infasurarile sta- orului se distribuie neuniform intre faze. Curentii de li- mie al diferitelor faze vor depasi in acest caz curentul de reglaj a] protectiei. Incdlzirea infdsurarilor duce la de- fectarea motorului. De aceea este rational ca in retelele cu tensiunea de 220 V sa& se foloseascd motoare preva- mute pentru tensiunea de 127/220 V la care infasurarile fe conecteaz4 in stea, Se admite conectarea motoarelor u tensiunea de 220/380 la reteaua de 220 V (infasura- tile fiind conectate in triunghi) insa acest lucru nu este de dorit- In refelele cu neutru legat direct la pdmint, in cazul paritiei unei puneri la pamint, arde siguranta fazei ava- jate si motorul continua sd functioneze in doud faze fig. 35),. Pentru prevenirea avarierii motorului in aceste refele se folosesc automate care declanseaza toate cele Transformotor 360 Fig. 35.trei faze ale motorului in cazul punerij la pamint a in- fSsurdrij statorului. De aceea avariile motoarelor prote- jate cu automate se intilnesc rar in practicd. Pentru mic- gorarea probabilitatii punerii la pamint a cablului izola- fia infasurarilor statorului motoarelor trebuie incercaté la tensiune marita. Controlul sever al stdrij contactelor din. circuitele aparatelor de comandd se stabileste pentru prevenirea intreruperii fazelor. in exploatarea motoarelor se folosesc o serie de pro- tecfii speciale ale motoarelor, destinate scoaterii in evi- denta la timp a pierderii unei faze, cit si controlului in- tegritdtii fuzibilelor sigurantelor. La motoerele sovie- tice se monteaza dispozitive speciale de semnalizare a arderii sigurantelor pe fazé. Controlul defectului sigu- rantelor se realizeaza cu ajutorul a trei relee de tensi- une sau a trei laémpi cu incandescen{a; conectate dupa schema in stea (fig. 36). Pentru controlul integritatii sigurantelor din circuitul cablului de alimentare a citorva motoare (a motorului ventilatoarelor cu racire artificiala cu aer a transforma- toarelor) se foloseste o semnalizare speciala. .Semnalizarea optica se realizeaza cu ajutorul a trfei lampi cu incandescen{&, conectate dupa schema in stea. Cind este necesara si prezenta semnalizarii acustice la punctul neutru al lampilor se mai conecteaz& un releu de tensiune (fig. 37). In cazul conectdrii bobinei demarorului- magnetic in- tre doud faze A si C, dupa cum este reprezentata in fig. 38, controlul pierderii unei faze se realizeaza numai pe aceste doua faze, § Daca in timpul functiondrii motorului electric:se va topi siguranta fazei B motorul va continua s4 funclione- ze in cele doua faze A si C pina se va avaria infasura- rea statotului motorului. Durata de functionare a mo- torului in douad faze depinde de valoarea sarcinii, Cu cit este mai mare sarcina, cu atit mai repede se va defecta motorul. In practic se jiau masuri de prevenire a arderii fuzi- bilului fazei B. De exemplu, in retelele cu neutru izo- 90 = Jat faza B se conecteaza fara siguran{a, iar in refelele cu neutru pus la pdmint siguranta acestei faze are curent nominal mare in comparatie cu sigurante.e insta- late pe celelalte douad faze. In acest caz ins trebuie avut in vedere multiplul curentului de punere la pamint. 220 s 2200 B B c Fig, 36. + senna fn Fig, 37. Daca punctul neutru al infdsurdrij statorului motoru- rului (conectat in stea) este scos afard, pentru protectia functionarii in doua faze se foloseste schema de control a tensiunii punctului neutru al infdsurarii statoruluj ro- torului dupa cum se reprezinta in fig. 384). In cazul unui regim trifazat simetric tensiunea punc- tului neutru este neglijabila si apare de obicei datorita asimetriei prezente a retelei si infasurarilor motorului. In cazul intreruperii unei faze cind motorul nu este in stare de functionare, de exemplu, la punerea in func- 1) Schema este reprezentata in stare de functionare, OFfiune a motorului in doua faze, tensiunea punctului neu- tru va fi egalé cu jumatate din tensiunea de faza. Daca se intrerupe o fazi cind motorul este in func- fiune tensiunea punctului neutru va fi mai mica decit cind motorul este in repaus. Valoarea tensiunii in acest caz va depinde de sarcina mo- 380 Y torului. De aceea tensiunea de acfionare a releului trebuie aleasdé. ceva mai mare decit tensiunea punctului neutru in regim trifazat normal. De obi- cei, in practica aceasta valoa- re se determinaé experimenial. Functionarea protectiei mo- torului cind acesta ramine in douad faze se produce in modul urmétor: cind apare tensiunea la punctul neutru, releele de tensiune R isi inchid contactele si trimit un impuls de deschi- dere a circuitului contactului K al demarorului magnetic P, dup&é care motorul se deco- necteaza de la retea. _, Acest mod de protectie a motorului contra ‘funcfiona- tii in doua faze se poate aplica numai la re}eaua cu neu- trul legat la pamint. In cazul cind se aplicdé aceasta schema de protectie la o re{ea cu neutrul izolat, fiecare punere la paémint din retea va duce la deconectarea tu- turor motoarelor. Pentru controlul integritdtii fuzibilelor siguranfelor pe toate cele trei faze ale motorului in circuitul de coman- dé al demarorului magnetic, in serie cu butonul ,,stop” se conecteazdé un releu de tensiune (fig, 39). Infasurarea demarorului magnetic P se alimenteaza de la fazele B si C, iar infasurarea releului cu tensiune V este conectata la tensiunca de faza de 220 V a fazei A. Daca se topeste unul dintre fuzibilele sigurantei fazei B sau C motorul este deconectat automat datorita intre- ruperii in circuitul de comanda al demarorului magnetic. 92 ae Pornire Stop Fig. 38. ___ Daca se topeste fuzibilul siguranfei fazei A inceteaz& alimentarea infasurarii releului de tensiune V; in urma ‘acestui fapt se deschide contactul normal deschis al re- leului, ceea ce,duce, de asemenea, la deconectarea au- ‘tomaté a motorului prin demarorul magnetic. In cazul E 4 380V 8 220 Shop Paraire ht Pe Stop ae j ent e e Lal” = Fig. 39. Fig. 40. -cind se aplicé aceasta schema trebuie avut in vedere ‘faptul ci dupa arderea sigurantei fazei A tensiunea ‘punctului neutru al motorului va fi cu mult mai mare decit in regimul trifazat simetric. Aceasta tensiune s-ar “putea sa fie suficientaé pentru menfinerea contactului re- -leului in stare inchisa- Tensiunea de actionare a releului trebuie aleasdé ceva ‘Mai mare decit tensiunea punctului neutru in cazul cind ‘se pierde una din faze, In caz contrar se defecteaza da- torita functionarii in doua faze. Relee de as‘metrie RA se folosesc pentru realizarea “unei protectii mai simple si mai sigure a motorului con- tra functionarii in doua faze (fig. 40). Functionarea pro- tectiei se bazeazd pe actiunea releului de asimetrie in funclie de valoarea tensiunii de deplasare a punctului “neutru al motorului in cazul pierderii unei faze, 93.Cind motorul functioneaz& normal, tensiunea de de- plasare a punctului neutru este practic egald cu zero. in cazul cind se pierde una din faze, aceasta creste la va- joarea tensiunii de succesiune homopolarda. In mod normal contactul releului de asimetrie conec- tat in serie in circuitul blocului contactului K al dema- rorului magnetic, este inchis. Dacé in punctul neutru al smotorului, deci si pe infaésurarea releului, apare tensiu- nea de deplasare, contactul releului de asimetrie se des- chide. Aceasta determin& intreruperea circuitului de alimentare a infasurarii demarorului magnetic P. Se pro- duce deschiderea contactelor principale ale demarorului magnetic. In zona de protectie a motorului, dupa cum reiese din figura intra sigurantele, cablul si infasurarea motorului. Aceasta schema se poate utiliza numai pentru motoarele la care infasurarea statorului este conectata in stea. Un avantaj al acestei scheme il reprezinta faptul ca sensi- bilitatea protectiei nu depinde de sarcina si de puterea motorului. Pentru protectia motorului ale carui infasurarj sint conectate in triunghi, al doilea cap&t al infasurarii releu- lui de asimetrie se conecteazé la fazele motorului sub siguranfe prin condensatoarele C., Scheme bazate pe principiul fazei se pot folosi pentru protectia motoarelor contra functionarii in doua faze, in cazul intreruperii unei faze, curentii in celelalte doua faze (cind lipseste conductorul neutru) vor fi de- calati intre ei cu un unghi de 180°. Aceasta da posibili- tatea sd se deosebeasca regimul in doud faze fata de ce- lelalte regimuri nesimetrice prin masurarea unghiului de decalaj de faza dintre curentii de linie ai motorului. Un avantaj al acestei protectii il reprezintaé faptul ca decalajul curentilor de linie din circuitul motorului nu depinde de puterea motorului si de modul de conectare a infasurarilor acestuia. De aceea una si aceeasi protec- fie poate fi folosita pentru motoare de diferite puteri fara a necesita o reglare suplimentara. 94 _ In practicé aceasta protectie nu a capatat o utilizare largé datoritaé complexitatii schemej si pretului ridicat al “aparatelor in raport cu costul motorului protejat. in cazul intreruperii unei faze in timpul funcfiondrii -Mmotorulut, demarorul care nu are infasurare, nu va de- clansa. Dupa oprirea motorului, insé demarorul nu an- clanseaza din nou si prin aceasta. se scoate in evidenta pierderea unei faze. O astfel de protectie se poate folosi “numaj pentru motoarele ce functioneaza in regim inter- _mitent.” Alte scheme de protectie a motoarelor contra func- tionarii in doua faze, bazate pe variatia tensiunilor din- tre faze sau de faza in cazul intreruperii unei faze, au 0 siguranté mai redusd. Tensiunea pe faza a fazei intrerupte scade pina la ju- mdtatea valorii nominale numai dupa oprirea motorului. Cind motorul este in stare de rotire aceasta tensiune se menfine datorita actiunii rezultante a cimpurilor mag- netice ale statorului si rotorului. De aceea, pentru func- fionarea sigurS a motoarelor nu trebuie schimbata ten- _siunea de atragere si revenire a infasurarii demarorului magnetic fala de valorile prescrise, 5. Prevenirea defectelor si avariilor fn exploatarea transformatoarelor __ Cauzele principale ale. deteriorarii transformatoare- lor. Deteriorarile transformatoarelor in comparatie cu cele ale altor aparate electrice, se intilnesc mai rar. Lip- sa elementelor rotative si faptul cd unele elemente ale transformatorului sint cufundate in ulei, creeazi conditii favorabile pentru functionarea acestuia. In exploatarea transformatoarelor se intilnesc cazuri _de avariere a circuitului magnetic, a infasurarilor, bor-. _nelor comutatoarelor etc. La circuitele magnetice ale transformatoarelor se constata o slabire a stringerii to- 95:lelor de otel si-o deteriorare a izolatiei suruburilor de stringere. Aparitia unei schimbéri a zgomotului si a unej am- plificéri a vibrafiei in timpul functiondrii transformato- rului, indic& slabirea stringerii tolelor circuitului magne- tic. Vibratiile distrug izolatia dintre tole si provoaca in- calzirea locala a circuitului magnetic. in cazul deteriorarij izolatiei suruburilor de stringere prin surub trece un curent mare, Acesta provoaca des- compunerea uleiului si pierderea proprietatilor electro- izolante ale acestuia. Mentinerea tensiunii la infaésurarea primard a trans- formatorului peste valoarea admisa provoaca, de aseme- nea, 0 incdlzire a miezului prin cresterea bruscé a cu- rentului de magnetizare si a pierderilor in otel. Se intil- mesc cazuri de avariere a transformatoarelor datorita supraincarcarij acestora, cit si din cauza actiunilor gre- site ale personaluluij Ja lichidarea avariilor. Lipsa controlului starij bornelor reprezinté, de ase- menea, o cauza a deteriorarii acestora din cauza ume- zir Pentru detectarea si inlaturarea la timp a tuturor de- fectelor posibile este necesar un control sever al functio- narii transformatoarelor si executarea la timp a repara- tiilor, ci si a probelor profilactice, Actiunea personalului la aparifia defectelor si avarii- lor in transformatoare. in cazul examinarii transforma- toarelor in functiune se constaté adesea diferite defecte, de exemplu o neglijabila scurgere de ulei, nivelul cobo- rit al uleiului in vasul de expansiune, murdarirea izola- fiei bornelor etc. care prin caracterul lor pot fi indepdr- tate fara deconectarea transformatoarelor sau printr-o deconectare planificaté. Uneori apar avarii si fenomene anormale care necesita deconectarea transformatorului. Daca in schema electricd a centralei sau statiei este prevdzutaé o rezerva, aceasta trebuie imediat folosita. Deconectarea transformatorului defect pentru reparatie este necesara in cazurile cind se observa: — un zgomot puternic si anormal, cit si trosnituri in interiorul cuvei transformatorului; 26 — o incalzire anormala crescinda a transformatorului qm conditiile de rdcire normala si la sarcina constanta; __ — atuncatea uleiului din vasul de expansiune sau distrugerea diafragmei din teava de esapare; —— scurgerea uleiului, care se observa prin scdderea Miveluluj uleiului fata de limitele indicatorului de nivel de sticla; — schimbarea pronunfataé a culorii uleiului, aparitia in ulei a carbunelui, apei etc; _ — aparitia fisurilor pe izolator sia descarcarilor alu- mecdtoare sau a urmelor de conturnare prin are electric. Majoritatea avariilor ce se produc in jnteriorul trans- formatorului sint controlate de releul de gaze, care emi- ‘te mai intij un semnal de prevenire, iar apoi actioneaza prin declansarea intreruptorului. in lipsa releului de gaze transformatoare cu puterea pina la 1 000 kVA) prezenta defectului se determina cu ajutorul termometrului dupa incdlzirea ridicaté a uleiului sau dupa revarsarea uleiu- Tui peste busonul de siguranta a] vasului de expansiune. Uneori dupa criteriile exterioare este dificil de stabilit im care parte a transformatorului (circuitul magnetic sau infdsurarea) s-a produs defectul. O cauza a deconectarii transformatorului o poate for- ma, de asemenea, asa-zisa deconectare falsi care se poa- te produce datoritaé atingerij conductoarelor Ja bornele ‘Teleului de gaze, unde izolatia de cauciuc a cablului sub influenta uleiului de transformator se deterioreazd; scd- derii nivelului uleiului in vasul de expansiune datoritaé scdderii pronuntate a temperaturij aerului ambiant; so- curilor in sistemul de ulei la pornirea pompelor de lei etc. Transformatorul deconectat datorita avariilor si scos dn reparatie trebuie examinat sub toate aspectele. in st caz se procedeaz&.in modul urmator: — se face analiza uleiului de transformator (se deter- ina continutul de acid, rigiditatea dielectrica, lipsa im- puritatlor aca ce si a particulelor de cérbune in sus- oFstrapungerilor izolatiei intre infasurdrile de inalta si de joasdtensiune, lipsa straépungerli la masa si a intreruperii infésurarilor sau a contactelor comutatorului); — se mdasoaraé rezistenfa infasurarilor (se constata contactele slabe la lipirea legaturilor exterioare ale in- fasurdrilor sau din interiorul infasurdrilor); ~— se determina raportul de transformare (se stabi- leste scurtcircuitul dintre spire sau _ scurtcircuitarea unei par{i din infasurare); — se incearca izolafia cu tensiune ridicata (se scot in eviden{a defectele de izolatie); — se incearca transformatorul la mers in gol (se scot in evidenté urmatoarele defecte: inc&lzirea si arderea ofelului transformatorului, contact electric incomplet in- tre spire-sau intre circuitele pararele ale infasurdrii); in cazul constatarii defectelor la releu] de gaze se va acu- mula o cantitate de gaz si releul va semnaliza acest lu- cru; cresterea curentului de.mers in gol al transforma- torului prin comparatie cu datele indicate in protocolul incercarilor precedente indica prezenta unui defect in in- teriorul transformatorului, iar degajarea de gaze confir- m4 avarierea transformatorului. Dintre defectele interioare din transformator la care reactioneaza releul de gaze, fac parte: — scdderea eluluj uleiului cind se avarieaza cuva si radiatoarele (in functie de m&rimea orificiului si de viteza scdderii nivelului de ulei din vasul de expansiune, personalul operativ trebuie sa decidaé singur problema func{ionarii in continuare a iransformatorului)); — defectarea izola{iei dintre tolele circuitului mag- netic datorita incdlzirii indelungate a tolelor prin curen- tii turbionari (in acest caz cresterea pierderilor din fier si ridicarea temperaturii uleiului transformatorului duce la imbatrinirea rapida a uleiului, la o degajare usoara de gaz, iar la analiza uleiului se constata precipitarea unei cantitati mari de murdarie, intunecarea culorii uleiului, scéderea temperaturii de aprindere); — avarierea izolatiei suruburilor de stringere (atin- gerea dintre suruburi si tolele circuitului magnetic duce Ja marirea curentilor turbionarj pe portiunea inchisa, la 98 calzirea surubului si la descompunerea uleiului; un re- tat al acestui fenomen poate sa fie micsorarea tem- peraturii de aprindere a uleiului si degajarea de gaze Care se acumuleaza in releul de gaze); _ — incalzirea fierului transformatorului {apare in Urma scurtcircuitului la suruburi, care, producind scurt- ircuit la tolele circuitului magnetic inc&lzeste, topeste $i sudeaz& aceste tole in zona de defect; un criteriu al Wefectului care se dezvolta i] formeazi scdderea puter- nica a temperaturii de aprindere si mirosul specific al leiului, aparitia gazelor in releul de gaze si in functio- ‘circuiteaza citeva din tolele circuitului magnetic); — toate tipurile de avarii ale infasurdrilor din trans- un gaz inflamabil, face ca releul de gaze sd lucreze (in acest caz trebuie sa functioneze si protectia diferentiala); — avarierea infasuradrilor datorité distantei insuf! ciente intre acestea, cit si datorita fixdrij nesigure a acestora (defectul se manifesta de obicei, prin topirea ‘sau arderea unei parf{i extreme si se constata prin dega- _tionarea acestuia); — avarierea comutatoarelor si a bornelor datorita _unor deficiente constructive, montajul gresit sau neco- respunzator etc; datorita utilizdrii unui comutator de- fect se formeaza un defect local insotit de degajarea unei cantitaé{i mari de gaz. F Depasirea termenului de executare a primelor re- paratii capitale cu examinarea miezului dupa repunerea _ transformatorului in exploatare provoacd adesea ava- rierea transformatorului. Cu timpul izolatia solidaé —din _ prespan, folositd ‘la transformatoare, se contracta, iar infésurarea este strinsd rigid, De aceea pentru stringerea ‘din nou a infdsurarii transformatorului trebuie scos in mod obligatoriu in vederea reparatiilor capitale dupa sase ani de functionare. oaStabilitatea dinamica insuficienté a infasurarilor pro- voaca adesea avarierea transformatorului. Numeroase socuri care apar la trecerea unui curent de scurtcircuit exterior, cit si a curentilor de pornire ale motoarelor care se pornesc in mod frecvent, favorizeaza avarierea transformatorului la care infasurarea este sldbita sau a fost slab asamblataé la uzina produc&toare. La deconectarea transformatorului cu intreruperea alimentarii consumatorilor se admite o reconectare a acestuia cind are protectia diferentiala si de gaze, daca deconectarea s-a produs prin una din aceste protectii fard a se constata criterii evidente de avatie si dacd cea- lalta protectie nu a functionat. Tn practicé exist& cazuri de autoremediere a scurtcir- cuitelor, care provoacd deconectarea transformatorului, cum este de exemplu arderea unui corp care a cadzut pe linie etc. In asemenea cazuri personalul trebuie s& stie ca reconectarea transformatorului avariat poate duce la cresterea proportiei avariei, Ja prelungirea termenului la scumpirea reparatiilor. In cazul cind functioneaza protectia de gaze prin semnalizare si cind existé un transformator de rezervaé este rationala punerea in functiune a acestuia din urma si deconectarea celui in functiune in vederea clarificarii cauzelor care au dus la functionarea protectiei. Dac&é la verificare gazul din releu este incolor si neinflamabil transformatorul poate fi repus in functiune. Daca, insa, gazul arde transformatorul trebuie scos in reparatie. In cazul cind deconectarea transformatorului nu este posibila, trebuie examinat acesta, cum si releul de gaze, se verificd nivelul uleiului din vasul de expansiune, se ja proba gazului si se verifica la aprindere. La transformatoarele cu racirea cu ulei si aer sa fie mentinute cu ventilatia in functiune’ si. cu circulatia uleiului independent de sarcina si de temperatura uleiu- lui, deoarece suprafata de racire (cuve netede fara radia-~ toare) a acestor transformatoare cu ulei se poate.incalzi puternic si la mersul in gol. 100 Transformatoarele cu rdcire cu aer permit functiona- ea cu ‘irea oprité, dacé temperatura straturilor supe- ioare de ulei nu depaseste 55°C, iar sarcina nu depaseste 100%, din puterea nominala a transformatorului. Exploatarea transformatoarelor fdra semnalizarea functiondrii sistemului de radcire nu este adm La ex- joatarea transformatoarelor personalul trebuie sd urma- Teasca ca depasirea tensiunii primare la priza data sa nu fie mai mare de 5%. Depasirea tensiunii cu mai mult de 5%, provoacé o crestere puternicd a pierderilor de ers in gol ale transformatorului si creeazd pericolul deteriorarii izolatiei. Temperatura maxima admisa a straturilor superioare le ulei cind sarcina transformatorului este la valoarea ominala, si temperatura mediului ambiant are valoarea maxima, se indica in instructiunile locale unde trebuie 88 fie indicata atit durata de funclionare a transformato- tului, cit si temperaturile admise ale’ straturilor supe are de ulei in cazul opririi in avarie a functfionarii islemului de racire. Transformatoarele de toate puterile cu tensiunea pina ja 400 kV inclusiv, independent de sistemul de racire, permit o suprasarcina de avarie a carei valoarea trebuie indicata in instructiunile locale. in cazul functiondrii cu suprasarcind a transformato- tului prevazut cu dispozitiv de reglare a tensiunij sub ‘Sarcind nu este admisd executarea de comutarj de plo- turi daca curentul de sarcinaé depdseste valoarea nomi- nal& a comutatorului (cu. exceptia transformatorului cu reglarea automata a tensiunii). Conectarea transformatoarelor la refea se efectuea ‘direct la tensiunea nominala dinspre partea de alimen- _tare care are protectia corespunzatoare. Aparitia in acest cay a supratensiunilor (datorita distributiei neuniforme a tensiunii pe infadsurare, cit si proceselor tranzitorii) si ‘eforturile dinamice (datorité socului curentului de ma- gnetizare) nu sint periculoase pentru transformator, de- oarece izolatia infasurarii este prevazuta pentru o supra- tensiune maj mare, datorita descarcarilor atmosferice, iar “stabilitatea infaésurarii este calculaté pentru un multiplu 101