Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

MASTERAT MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM

TURISMUL MONTAN DIN ITALIA

Masterand Dumitrache Ioana-Andreea

Cuprins
Capitolul 1: Prezentare general
Capitolul 2: Particularitile ofertei turistice
2.1.Regionare
2.2.Patrimoniu UNESCO
2.3.Resurse naturale i antropice
2.4.Cele mai importante staiuni turistice montane din Marea Britanie
2.5.Prezentarea elementelor definitorii pentru Marea Britanie
Capitolul 3: Particularitile cererii turistice
3.1.Turism emitor
3.2.Turism receptor
3.3.Baza tehnico-material

3.4.Mijloace de transport destinate turismului


3.5.Forme de turism practicate n zona montan
3.6.Indicatorii circulaiei turistice
Capitolul 4: Relaiile de colaborare dintre Romania i Marea Britanie
Capitolul 5: Propuneri
Bibliografie

Capitolul 1. Prezentare general


Situare : La nord, Italia se nvecineaz cu Frana, Elveia, Austria i Slovenia, frontierele
sale fiind n mare parte definite natural de Munii Alpi. Spre sud, ara ocup n ntregime
Peninsula Italic i cele mai mari insule mediteraneene, respectiv Sicilia i Sardinia, precum i
alte 68 de insule mai mici. Italia include i dou mici state independente: Vatican, la Roma i
Republica San Marino.
Suprafaa : 301 336 km2
Capitala: Roma
Populaia: 59 394 207
Orae principale: 1 Roma (Lazio) 2 781 692
2 Milano (Lombardia) 1 343 230
3 Napoli (Campania) 956 739
4 Torino (Piemont) 905 780
5 Palermo (Sicilia) 654 121
Limba naional : italiana

Mediul natural
Italia consist predominant dintr-o peninsul care se extinde n Marea Mediteran,
unde mpreun cu dou mari insule Sicilia i Sardinia (Sardegna) creeaz diferite pri ale mrii,
ca i Marea Adriatic la Nord-Est, Marea Ionic la Sud-Est, Marea Tirenian la Sud-Vest i, la
final, Marea Lingurian la Nord-Vest.
a) Relieful:
Aceast ar cuprinde o parte continental, format din versantul intern al arcului
Alpilor i din Cmpia Padului i o alta peninsular, ocupat de lanul muntos al Apeninilor, de
dealuri nguste i de cmpii litorale.
Alpii, aflai n Nord, se prezint sub forma unui zid masiv, desfurat pe circa 1200
km pe direcia Vest-Est, incluznd Alpii Piemontezi (vrful Monte Blanco, Alpii Lombarzi i

Alpii Veneieni.
Munii Apeninii, din centrul peninsulei, merg spre Est, se unesc cu Aplii formnd un
arc ce nchide Italia n Nord. Apeninii ocup cea mai mare parte a peninsulei, sunt fragmentai i
prezint altitudini mai sczute dect Alpii. Acetia sunt cunoscui prin caracteristicile lor
vulcanice. Tot aici se afl i o lagun aluvionar mare, Laguna Po-Veneia, care este strbtut de
rul Po i de muli aflueni ai si ce curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomiti. Munii Apenini au
vulcani stini, Vezuviu (Vesuvio) la 8 km Sud-Est de Napoli i vulcanul activ Etna, aflat n Sicilia,
care erupe periodic.
Cmpiile ntinse ale Italiei sunt situate n Vestul rii, n Apulia i Campania. ntre
cmpiile de coast i Apenini sunt zonele colinare.
b) Clima:
Este mediteranean n peninsul i n insule. n partea continental a Italiei, clima este
continental. Temperatura medie anual, n Alpi, n ianuarie este de -1 0C i de 70C n iulie. La
Milano, temperatura medie anual, n ianuarie este de 1 0C, iar n iulie de 240C. La Roma, avem
100C temperatur medie anual n ianuarie i de 250C n iulie.
Precipitaiile sunt de 1520 mm / an n Alpii de Vest i de 2000 mm / an n Alpii de
Est. n Valea Padului, Toscana i Latium, precipitaiile sunt de 500 mm / an, iar n Apulia, sudul
Siciliei i Sardinia precipitaiile sunt sub 500 mm / an.
c) Hidrografia:
Italia are o reea hidrografic bogat, cu ruri n general scurte i numeroase. Este
traversat de rurile Pad i Adige n Nord, ambele vrsndu-se n Marea Adriatic. La Vest, este
strbtut de Arno, care se vars n Marea Liguric, iar la Vest, este strbut de Tevere (Tibru),
care se vars n Marea Tirenian.
Italia se mai remarc prin existena unor lacuri galciare, precum Como, Garda i
Maggiore, lacuri vulcanice cum sunt Bolsena i Trasimeno, dar i lagune cum este Veneia.
d) Flora:
Flora variaz n funcie de altitudine i latitudine. Din teritoriu Italiei, 18% este
ocupat de pduri, mai ales de fag, stejar, frasin, castan, mslin, leandru. Fiind un climat umed i
rcoros, cresc pduri de foioase, dar i pduri mixte. Mari suprafee de pdure au fost defriate,
iar n locul lor au crescut arbori mici i arbuti. Pe pantele munilor i pe platouri se gsesc
puni alpine.

e) Fauna:
Fauna Italiei cuprinde att animalele rspndite pe ntreg teritoriul (vulpea, bursucul,
jderul, dihorul, veveria, iepurele), ct i animale care se mai ntlnesc doar n parcuri i
rezervaii naturale (cprioara i ursul brun).

Mediul demografic
Italia, este n general, o omogenitate lingvistic i religioas, totui cultura, economia
i politica sa sunt diverse i numr aproximativ 58.057.477 locuitori. Are a cincea densitate a
populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici.
Religia majoritar a Italiei este romano-catolocismul, 85% din copii nou-nscui fiind catolici.
Dup catolicism, n Italia exist i religia protestant i cea iudaic. Totodat, n ultima vreme, sa constatat o cretere a comunitii musulmane imigrante.
Populaia este concentrat, n mare parte, n jumtatea nordic i, n deosebi, n
Cmpia Vaduzului i n zona apropiat. n sud, principala concentraie de populaie este cea din
jurul oraului Napoli. Cele mai puin populate zone ale Italiei sunt Alpii, insula Sardinia i
sectorul peninsular, la Sud de Napoli.

Capitolul 2 : Particularitatile ofertei turistice


2.1. Regionare
Italia este divizat n 20 de regiuni (regioni, singular regione), dintre care cinci se bucur de o
stare autonom special, marcat de * :
Abruzzo
Molise
Basilicata
Piemont
Calabria
Puglia
Campania
Sardinia*
Emilia-Romagna
Sicilia*
Friuli-Venezia Giulia*
Toscana
Lazio
Trentino-Tirolul de Sud*
Liguria
Umbria
Lombardia
Valle d'Aosta*
Marche
Veneto
O regiune se subdivizeaz n provincii iar provinciile la rndul lor n comune. Centrele comunale
fiind de regul localitile cu acelai nume (numele comunei respective).
2.2. Patrimoniul UNESCO
Art rupeastr n Val Camnica

Biserica i Mnstirea dominican a Sfntei Maria delle Grazie cu Cina cea de Tain
a lui Leonardo da Vinci
Centrul istoric al Florenei
Plaza del Duomo, Pisa
Veneia i laguna sa
Centrul istoric din San Gimignano
I Sassi di Matera
Oraul Vicenza, vilele Paladio n Veneto
Centrul istoric al Sienei
Crespi dAdda
Centrul istoric al oraului Neapole
Ferrara, ora renascentist i delta rului Po
Monumentele paleocretine din Rvena
Centrul istoric al oraului Pienza
Castel del Monte
Trullile din Alberobello
Zona arheologic Agrigento
Su Nuraxi de Barumini
Palatul regal din secolul XVIII din Caserte cu Parcul, Apeductul Vanvitelli i Complexul
San Leucio
Oraul roman Casale
Catedrala, Torre Cvica i Piaa Mare, Modena
Grdina botanic (Orto Botanico), Padova
Portovenere, Cinque Terre i Insulele (Palmaria, Tino i Tinetto)
Costiera Amalfitana
Reedinele Casei Regale de Savoia
Zonele arheologice din Pompeya, Herculano i Torre Annunziate
Centrul historic al oraului Urbino
Zona arheologic i biserica patriarhal Aquiles
Parcul naional Cilento i Vallo di Diano cu spturile arheologice de la Paestum, Velia i
Certosa di Padula
Villa Adriana (Trivoli)
Cetatea Verona
Isole Eolie (Insulele Eoliene)
Ass, biserica Sfntul Francisc i alte cldiri franciscane
Villa d'Este, Tivoli
Oraele barocului trziu din Valle de Noto (sud-est de Sicilia)

2.3. Resurse turistice naturale i antropice


Italia este bine cunoscut datorit nenumeratelor ei monumente, printre care se
numra: Biserica Santa Maria Maggiore, Castelul SantAngelo, Dealul Capitoliului, Piaa

Navonna, Vatican, Arcul Pcii, Castelul Sforzescu, Galeria Vittorio Emanuele II, Scala, Palazzo
degli Uffizi.
Oferta turistic poate fi definit n urmtoarele moduri:
a) cadrul i potenialul natural i antropic care cuprinde:
- echipamentul de producie a serviciilor turistice;
- sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic;
- infrastructura turistic;
- condiii de comercializare;
b) totalitatea elementelor turistice sau a atraciilor care pot motiva deplasarea
turitilor i a elementelor destinate s le valorifice, s satisfac cererea.
c) ansamblul atraciilor naturale i istoria care pot determina vizitarea anumitor zone de ctre turiti
mpreun cu capacitatea organizatoric a reelei de a satisface n anumite condiii cererea
populaiei.
Castelul SantAngelo - cldirea, construit iniial ca mausoleu pentru mpratul
Adrian, este o construcie ciudat, circular, masiv, la care se ajunge traversnd unul dintre cele
mai frumoase poduri din lume: Pont Sant' Angelo, creaie a arhitectului Bernini.
Dealul Capitoliului - Sediu al autoritilor municipale, Dealul Capitoliului a fost
centrul guvernamental al vechii Rome i este centrul geografic al oraului de azi. Cea mai
frumoas privelite se poate admira noaptea, cnd este pustiu.
Vatican - Sfntul Scaun - Vaticanul - este probabil cel mai bogat stat independent din
lume, impresionant colecie de comori inestimabile de art compensnd lipsa total de resurse
naturale. Pentru iubitorii de art, Vaticanul este centrul suprem, adpostind comori universal
cunoscute, de la Capela Sixtin la celebra pia construit de Bernini. Vatican dispune de un
patrimoniu artistic i cultural inestimabil, care atrage anual milioane de turiti din ntreaga lume.
Arcul Pcii - construcia arcului a fost nceput n anul 1807 de marele arhitect Luigi
Cagnola fiind secondat de ali arhiteci celebri ai timpurilor respective: Canonica, Zanoja,
Landriani, Albertolli i inaugurat n 10 septembrie 1838 de mpratul Ferdinand I.
Domul din Milano - construcia Domului a fost nceput n anul 1386, cel mai
probabil la iniiativa lui Gian Galeazzo Visconti ce urmrea etalarea puterii sale politicoeconomice.
Columna lui Traian - este un monument aflat la Roma n Forumul lui Traian; ridicat
n 133 e.n. de ctre Apolodor din Damasc, din ordinul mpratului Traian, n amintirea victoriilor
mpotriva Dacilor (105 106) i are o nlime de 39,83m.
Fontana di Trevi - a fost construit de arhitectul Salvi n 1735 i terminat n 1762.
Aceasta fntna este un exemplu perfect de stil rococo cu efecte dramatice - creaturi acvatice de
marmur, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul Acqua Vergine, numit aa
deoarece, conform legendei, o fecioar le-a artat sursa soldailor nsetai. Povestea e sculptat n
dreapta lui Oceanus. Se spune ca trebuie s arunci un bnu n fntna ca s fii sigur ca te vei
ntoarce la Roma, dar i c dorinele puse la aruncarea bnuului se ndeplinesc.
Colosseumul - termenul de Colosseum provine de la statuia colosal - de 36 de metri
- care l reprezenta pe Nero n chip de zeu al soarelui, odinioar amplasat lng amfiteatru.
2.4. Cele mai importante staiuni turistice montane
Civetta

Evocatoare si relaxanta. Un peisaj fabulos printre sate pitoresti si munti maiestuosi, vai si paduri
minunate: aceasta este zona de schi intre Pelmo si Civetta, in inima muntilor Dolomiti Veneto.
Cortina d'Ampezzo ("Queen of the Dolomites" si "Queen of Snow") este paradisul sporturilor
de iarna prin excelenta in Alpi. Maiestuos acoperiti de zapada varfurile muntilor Dolomiti te lasa
fara respiratie cu formatiunile lor unice si frumusete de neegalat. Schi este un clasic, incat
niciodata nu iese din moda in Cortina, cu pante provocatoare punct de vedere tehnic si de
stimulare pentru schiori de experti, precum si pentru incepatori. Calitatea si starea partiilor sunt
asigurate chiar daca sunteti un schior alpin sau un entuziast de schi nordic.
Dincolo de schiul clasic, exista mai multe sporturi de zapada gata sa fie descoperte in Cortina.
Fi sedus de farmecul si eleganta "Telemark skiing", adrenalina de schi freestyle de-a lungul
culoarului abrupt, sau snowkiting. Chiar si snowboard-eri vor gasi provocari pe pantele din
Cortina, cu salturi, coborarii uluitoare, si o serie de trasee de diferite grade de dificultate.
Plan de Corones Kronplatz
Cu peste 100 km de partii si lifturi moderne, Kronplatz (2275 m), este un munte sofisticat
pentru schi si snowboarding. Platourile sale ample si insorite pe tot drumul pana in vale, in trei
directii cardinale sunt un adevarat festin pentru iubitorii de soare.
Kronplatz a fost conectat la calea ferata, care a stabilit radacinile in proiectul de "auto-freemobilitate".
Daca este necesar, Kronplatz dispune de instalatii pentru zapada artificiala pana la 100%. Plan de
Corones ofera numai partii de cea mai inalta calitate pentru schi si snowboarding, precum si un
nivel maxim de siguranta pe pante. Freeride-ul si freestyle-ul, la 750 m, sunt la ele acasa in
"Snowpark Kronplatz".
In mai multe locuri sunt si "Parcuri pentru copii", ofera o mare varietate de distractii pentru cei
mici prin programele profesionale ale scolii locale de schi.
Si nu mai putin de 30 de cabane de schi va ofera preparate culinare din bucataria alpina si
mediteraneana intr-o atmosfera de ospitalitate tipic de munte.
Alta Badia
Alta Badia, o vale mica in Tirolul de Sud, se afla in inima muntilor Dolomiti - UNESCO
Universal Heritage of Humanity. Alta BadiaAcesta este amplasata intr-un bazin insorit,
inconjurat de pante domoale si paduri verzi, incoronat de cateva varfuri maiestuoase, cum ar fi:
dl grup Sela, Sassongher, Gherdenacia, Sas dla Crusc, Lavarela si Conturines.
Cele sase sate alpine mici si fermecatoare, Corvara, Colfosco, La Villa, San Cassiano, Badia si
La Val, cu doar 6.000 de locuitori, ofera o gama variata de cazare si restaurante si o infrastructura
sportiva excelenta.
Val Gardena
"Cei mai frumosi munti din lume" spun cei mai multi oameni care au fost in prezenta acestor
formatiuni de roca gigantice. Formati in urma cu 200000 ani din oceanul primordial, azi ajung la
3.000 de metri. Dodat de Dolomieu (1750-1801) a descoperit si definit compozitia unica de
piatra, dandu-le muntilor numele lui. Acum, ei sunt printre cei nominalizati pentru UNESCO,
considerati ca situri de patrimoniu natural.
Arabba

Statiunea Arabba este cea mai "mare" destinatie de schi din Dolomiti, inconjurata de cei mai
frumosi munti. La picioarele muntelui maiestuos "Sella", Arabba are mai mult de 40 de km de
partii de schi. Aici se gasesc cele mai bune conditii de schi.
2.5. Prezentarea elementelor definitorii din Italia
Italia este recunoscut pentru complexa arie cultural de care s-a ocupat din cele mai vechi
timpuri. Este locul n care s-au nscut micrile artistice ale Rena terii i Barocului. Principalul
sport naional este fotbalul, Italia ctignd Cupa Mondial de nu mai pu in de 4 ori, iar
campionatul intern este unul dintre cele mai puternice din lume. Buctria tradi ional include
pastele i pizza, iar dintre buturile populare sunt de amintit, faimosul lichior Limoncello i
excelentul vin Brunello di Montalcino (regiunea Toscana fiind renumit pentru o gam ntreag
de vinuri celebre). Italia atrage i datorit caselor de mod, Milano fiind numit n repetate rnduri
capitala mondial a modei, iar italienii sunt printre cei mai elegani i arman i europeni. Dolce
far niente este expresia cea mai cunoscut din Italia i mai mult dect o expresie, define te o
atitudine a oamenilor n ceea ce privete relaxarea naional. Nu n ultimul rnd, Italia este
cunoscut i apreciat pentru ideea bucuriei de a tri i pentru via a frumoas pe care oamenii
ncearc s o triasc, subliniat i prin termenul foarte des ntlnit, la dolce vita.
Buctria italian este vestit prin pastele sale finoase (macaroane, spaghete), prin
pizza preparat cu brnzeturi, prin brnzeturile rase pe rztoare, prin consumul de vieti
mrunte de mare. Se mnnc mult carne de miel, orez, untdelemn de msline, citrice. Masa
principal este prnzul, butura preferat este vinul. Bucataria italian se bucur de o grandioas
popularitate; de aceea, este considerat una dintre cele mai populare buctrii din ntreaga lume.
Valoarea adus bucatelor italiene se datoreaz faptului c acestea se prepar prin utilizarea
ingredientelor proaspete, produsele alimentare italiene fiind unele extrem de sntoase.
Milano este capitala modei din Italia i nu puini sunt cei care consider acest ora
Raiul cumprturilor pe Pmnt. Iar dac punem n balan i faptul c acest ora, prin
facultile de profil, a pregtit designeri faimoi n ntreaga lume (Giorgio Armani, Miuccia
Prada, Dolce & Gabbana sau Versace sunt doar cteva nume de italieni care au marcat moda
internaional), atunci putem nelege de ce oamenii care triesc n acest ora sunt desprini parc
din revistele de mod. Pe lang istoria modei ce o adpostete, mai ntlnim atrac ii turistice
inedite i cunoscute la nivel mondial precum Domul din Milano, a treia biseric cea mai mare
din lume, Biblioteca Ambroziana ce conine desene i schie al celebrului Leonardo Da Vinci.
Milano este cel mai important ora din lume n privina Operei lirice, cu faimosul su Teatro alla
Scala (Teatrul La Scala).
Venetia, perla Adriaticii. Probabil cea mai populara destinatie turistica din toata Italia
este fosta stapana a marilor din secolele XII-XVI, Venetia. Splendidul oras construit intr-o laguna
si-a pastrat aproape intact aspectul de odinioara, iar turistii pot admira in voie monumentele
ridicate intr-o vreme cand aici era capitala comertului mondial. Catedrala San Marco si Palatul
Dogilor, cu a sa Punte a Suspinelor, au devenit repere turistice de notorietate mondiala, dar
Venetia reprezinta cu mult mai mult decat aceste celebre atractii. De fapt, pe fiecare straduta se
afla cate un monument vechi de 400-500 de ani, iar canalele care strabat orasul sunt flancate de
splendidele palate si case construite de cele mai multe ori pe piloni de lemn infipti adanc in solul
mlastinos al lagunei.
Venetia reprezinta insa mai mult decat suma monumentelor si muzeelor sale, este in
primul rand o stare de spirit. Nu degeaba se spune ca Venetia se simte, nu se viziteaza. Lucru

poate mai adevarat ca oricand in perioada Carnavalului, cand orasul se intoarce, pentru cateva
zile, la fastul de odinioara.
Pictura italian este caracterizat n mod tradiional prin cldura culorii i lumin (vezi
operele lui Caravaggio i Titian) i o preocupare pentru figurile i motivele religioase. Pictura
italian s-a bucurat de superioritate n Europa timp de sute de ani, de la perioadele Romanesque
i Gotic, de-a lungul Renaterii i Barocului, acestea din urm nfptuindu-se n Italia. Artiti
notabili care au aparinut acestor perioade includ pe Michelangelo, Leonardo da Vinci,
Donatello, Botticelli, Fra Angelico, Tintoretto, Caravaggio, Bernini, Titian i Raphael.
Roma este un oras plin de istorie, cultura si o multime de obiective turistice de vizitat.
Atrage foarte multi turisti an de an datorita frumusetii si unicitatii sale. Colosseum-ul este una
dintre cele mai faimoase cladiri vechi din lume. Acesta este situat chiar in inima Romei si sta
maiestuos ca un simbol al gloriei si al Romei Imperiale. Aceasta arena uriasa a fost construita in
urma cu aproape 2000 de ani si a fost folosita pentru diferite scopuri - ca un amfiteatru mare, cu
peste 60.000 de locuri sau ca o arena pentru lupte cu gladiatori precum si pentru alte evenimente
impresionante. In zilele noastre, va puteti cufunda complet in aceasta epoca trecuta, vizitand
sistemul bine conservat de canale subterane si pesteri. Peretii masivi cu arcade numeroase sunt,
de asemenea, o priveliste celebra, care prezinta viziunea fantastica arhitecturala a Romei
Imperiale. Piata Trevi si fantana sa uriasa - Fontana di Trevi, reprezinta o alta atractie majora a
Romei, deoarece aceasta fantana frumoasa si mare, este printre cele mai populare din lume. Este,
de asemenea, unul dintre cele mai romantice locuri din lume, deoarece mitul prin care va trebui
sa aruncati o moneda in fantana ar putea fi usor transformat intr-un ritual romantic. Luminile pe
timp de noapte, formele si interpretarile fantanii emit o abundenta de sentimente romantice si
emotii, in timp ce ornamentele baroce sunt cu adevarat impresionante.

Capitolul 3: Particularitatile circulatiei turistice


3.1. Turism receptor
Sosiri de turisti
2009

2010

2011

2012

2013

37963000

38648000

38011000

39156000

40767000

2009

2010

2011

2012

2013

Vizitatori

9166000

9510000

8671000

10982000

10851000

Turisti (cu
innoptari)

28797000

29138000

29340000

28174000

29916000

Sosiri

3.2. Baza tehnico-material


Cuprinde:
unitai de cazare: peste 40.000 hoteluri

unitati de alimentatie
Distributia lor in teritoriu:
Roma:
- Hotel VILLAFRANCA, 3 stele
- Hotel GAMBRINUS, 4 stele
- Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele
- Hotel VICTORIA, 4 stele
- Hotel VENETO, 3 stele
- Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele
- Hotel HILTON, 4 stele
Sicilia:
- Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa)
- Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me)
- Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania
- Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag)
Venezia:
- Hotel BAGLIONI, 5 stele
- Hotel AI MORI DORIENTE, 4 stele
- Hotel GIORGIONE, 3 stele
- Hotel KETTE, 4 stele
Sardinia:
- Hotel CAESARS, 4 stele, Cagliari
- Hotel JOLLY, 3 stele, Cagliari
- Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari
- Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari
- Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari
Milano:
- Hotel MARRIOT, 5 stele
- Hotel ADAM, 4 stele
- Hotel GALLES, 4 stele
- Hotel ASCOT, 4 stele
Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri:
- hotel
- motel
- camine de tineret
- cabane
- pensiuni turistice (turism rural)
- camine (manastiri) pentru pelerini
- campinguri
3.3. Mijloace de transport destinate turismului
Avion - Italia este una dintre cele mai importante destinatii europene, iar mijloacele de ajunge

din Romania in Italia sunt multiple. In ceea ce priveste transportul aerian, gama ramane la fel de
larga, toate biletele de avion fiind structurate pe orase.
Tren - daca vrei sa ajungi in Italia cu trenul sau pur si simplu sa cunosti tara pe sine, intotdeauna
poti apela la Eurail Train Passes, care ofera pachete avantajose in functie de tipul de calatorie si
serviciile incluse.
Auto - Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi, una dintre cele mai extinse din Europa,
reunind aproximativ 4000 mile/ 6400km de autostrazi expres si 180.000 mile/ 288.000 km de
sosele secundare. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite "autostrade") merg de-a lungul si
de-a latul peninsulei. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri
secundare, clasificate in diverse categorii, anume drumuri nationale (strade statali), drumuri
provinciale (strade provinciali) si drumuri municipale (strade communali). Datorita succesului
unor mari companii precum Fiat, Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini.
Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Doar in regiunile
sudice drumurile sunt mai putin aglomerate.
Retelele italiene de transport public functioneaza in sistemul integral, care ofera posibilitatea de a
calatori cu un singur bilet pe toate liniile urbane si interurbane. In functie de fiecare oras, sunt
accesibile atat mijloacele de transport de suprafata, cat si cel subteran (metrou). Cumpararea
biletelor de transport se poate face la chioscurile de bilete/abonamente apartinand societatilor de
transport din fiecare oras sau la chioscurile de ziare. In numeroase statii de metrou se gasesc si
distribuitoare automate, utile in orele de seara sau zilele de sarbatoare. Costul unui bilet de
calatorie este, de regula, de 1 euro, insa acest cost poate varia in functie de fiecare oras. Biletul
este valabil o perioada de 60 pana la 75 minute de la compostare (in functie de oras) si poate fi
folosit pe toata reteaua urbana. Biletul se composteaza la intrarea in mijlocul de transport.
Fiecare calator are obligatia de a composta biletul la urcarea in mijlocul de transport, iar in cazul
calatoriilor cu trenul, la compostoarele care se gasesc la capatul peronului. Fara a fi compostat,
biletul nu este valabil, iar calatorul risca sa fie amendat.
3.4. Forme de turism practicate n zona montan
Turism de sejur n staiunile montane cuprinde turismul practicat n vacane i week-end
aproape n tot timpul anului, iar n sezonul alb turismul pentru practicarea sporturilor de iarn
(schi, sniu, bob, patinaj, snowbord).
3.5. Indicatorii circulaiei turistice

Cererea turistic
Sejurul mediu total = noptri / nr.turiti=111.596.000/43.667.000=2,73 zile
Oferta turistica
Densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori
= 43.667.000 / 61.482.297 = 0,66 turisti/locuitor
Densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata
= 43667000/ 301340= 135,28 turisti/km2
Efecte economice
Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turiti plecai
=10141000000/ 20232000 = 501,23 EUR/turist
Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi
=28779000000/ 38648000 = 745 EUR/turist
Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori
= 28779000000/ 61482297 = 468 EUR/locuitor
Ponderea personalului din turism n populaia activ=Pt /Pa
=25280000/1113000 = 22,71%

Capitolul 4: Relaiile de colaborare ale Romaniei cu Italia


Volumul schimburilor economice dintre Romnia i Italia s-a ridicat in 2009 la 9,04
miliarde de euro. Romnia a exportat ctre Italia marfuri n valoare de 4,47 miliarde de euro, n
timp ce importurile din Italia au nsumat 4,57 miliarde de euro.Schimburile comerciale ntre
Romnia i Italia pe segmentul agroalimentar s-au ridicat n 2009 la 709,2 milioane de euro (n
cretere cu 9,9% fa de 2008 pe baza creterii exportului ctre Italia cu 28,9% fata de anul
precedent, asigurand Romaniei o balana net pozitiv).
Romnia a importat din Italia produse agricole i alimentare n valoare de 226,4 milioane
de euro, Italia situandu-se pe a asea poziie n topul rilor furnizoare de astfel de produse, dup
Ungaria, Germania, Olanda, Bulgaria i Polonia.Conform datelor publicate de Institutul Italian
de Statistic (ISTAT), principalele produse agro-alimentare exportate de Italia catre Romania au
fost: legume-fructe (59,1 milioane de euro), carne si preparate din carne (24,8 milioane de euro),
dulciuri i produse de patiserie (18 milioane de euro), peste i conserve de peste (13 milioane de
euro). S-au inregistrat, de asemenea, valori importante i la importul din Italia de cafea (11,9
milioane de euro), conserve si sucuri din legume si fructe (9,9 milioane de euro), vin (3,5
milioane de euro). Italia s-a confirmat ca primul furnizor de paste finoase (4,4 milioane de euro)
si de ulei de masline (4,2 milioane de euro).
Analiznd datele statistice publicate de ctre Institutul Roman de Statistica (INS) pentru
primele dou luni ale lui 2010 observm o relansare a schimburilor comerciale ntre Romnia i
Italia, importurile crescand cu 3,3% iar exporturile cu 0,7%. n ceea ce privete schimburile n
domeniul agroalimentar, importurile din Italia au crescut cu 11,6% iar exporturile catre Italia cu
38,3% faa de aceeai perioad a anului precedent.
Dimensiunea economic a confluentelor romno-italiene este extrem de relevan datorit
intensitii sau chiar a primordialitii acesteia: Italia este al doilea partener comercial al

Romniei, iar Romnia al 16-lea partener partener comercial al Italiei, dup mari state ale lumii
(state ale Uniunii Europene, SUA sau statele asiatice) i prima c importan din rndul state
central-est europene. De asemenea n Romnia firmele italiene dezvolta cele mai ample investiii
din ntreaga Europ Central i de Est. La aceasta se adaug efectul pozitiv al lucrtorilor romani
asupra economiei italiene, dat fiind faptul ca romanii constituie cea mai numeroas comunitate
strin din Italia.
Analizarea relaiilor romno-italiene dintr-o perspectiv comparatistica european, a
permis evidenierea importanei acestora n structura comerului exterior romanesc: dinamica
permanent ascendent, fluxul i valoarea mare a schimburilor bilaterale, grupe de produse
exportate predominant tradiionale i importuri intens prelucrate sau finisate.
Cercetarea fcut n legtur cu activitatea firmelor italiene n Romnia denot faptul c, n
raport cu alte state din Europa Central-Orientala, interesul investitorilor italieni pentru Romnia
a fost major n anii 90 i preponderent dup anul 2000. Faptul c Romnia a devenit n ultimii
ani tot mai mult o ar de referin pentru investiiile italiene o demonstreaz elaborarea de
strategii prin care statul italian dorete stimularea IMM-urilor italiene n spaiul romanesc i ntrun context mai larg, n cel balcanic.
Totui, Fondul Monetar Internaional a trimis de curnd un semnal de alarm Italiei,
avertiznd c recesiunea din Peninsula s-ar putea prelungi i pe parcursul anului 2010. Aceast
avertizare este coninuta de un raport al organizaiei financiare internaionale, intitulat Article
IV, fcut public recent.1
n raport se mai precizeaz faptul c Italia traverseaz, ca i celelalte ri europene, o
perioad caracterizat printr-o puternic degradare a economiei. n ciuda acestui fapt, observa
FMI, Italia a reuit s combat pn acum efectele nocive ale crizei economice.
n acelai raport, Fondul Monetar Internaional a confirmat veridicitatea previziunilor sale
pentru anii 2008 i 2009, previziuni care au corespuns cu cele ale Comisiei Europene i ale
bncii Banca dItalia.
n ceea ce privete anul 2010, FMI se dovedete mai pesimist dect Comisia European i
Banca dItalia, estimnd o ulterioar cretere negativ a economiei din Peninsula, spre deosebire
de celelalte dou instituii, care prevd o relansare economic pentru Italia.
n prezent, n Romnia i desfoar activitatea peste 26984 de firme italiene, valoarea
capitalului investit fiind de 935,9 milioane euro majoritatea provenite din Nordul Italiei i ntr-o
msur mai mic din zona central sau chiar sudic. Cea mai mare parte a firmelor italiene
prezente n Romnia sunt societi mici i mijlocii care dezvolt forme de internaionalizare
bazate pe delocalizarea i descentralizarea productiv i au ca obiect de activitate producia i
comercializarea produselor sau n unele cazuri doar activitile de import-export.
Raiunile care i determin pe oamenii de afaceri italieni s investeasc n Romnia sunt
legate de potenialitatea economic a rii (cretere economic progresiv), de resursele de
munc (fora de munc ieftin i calificat), precum i de avantajele pe care le prezint Romnia
ca nou stat al UE.
Dat fiind complementaritatea dintre economia italian i cea romneasc, firmele italiene
sunt prezente cu preponderenta n sectoarele industriale tradiionale (textile, confecii,
nclminte, lemn i mobil, construcii de maini), la care se adaug domeniul comercial,
agricol, al serviciilor, turismului i transporturilor. Strategiile industriale utilizate de ctre
investitiorii italieni n Romnia sunt bazate pe sistemul lohn, Traficul de perfecionare pasiv, pe
1

sistemul buy-back i n sfrit n domeniul bancar, pe strategii de tipul Mutuo senza frontiere.
Contribuia capitalului italian n Romnia consta ntr-un substanial aport de capital,
tehnologie, know-how i modele manageriale. De asemenea, firmele italiene dezvolt n
Romnia adevrate forme districtuale dup modelul IMM-urilor italiene n macro zone precum
Timioara, Cluj, sau Alb. Societile cu capital italian pot s se constituie ntr-un exemplu
pozitiv i eficient inclusiv n domeniul managementului administraiei locale, al relaiei cu
investitori administraie local, al colaborrii universitati-firme sau instituii publice locale.
Recenta integrare a Romniei n structurile UE va menine cu certitudine interesul
oamenilor de afaceri italieni pentru mediul de afaceri din Romnia din cel puin cteva motive:
perspectivele dezvoltrii economice ale rii, potenialitatea unei piee de desfacere i a unor
cereri tot mai mari, posibilitatea de a utiliza Romnia ca i baza de export pentru alte state din
zon. Costul sczut al minii de lucru va rmne i el un factor de atracie pentru investitorii
italieni, pentru cel puin civa ani, de asemenea vor conta i resursele naturale i ntr-o anumit
msur chiar i afinitile cultural-lingvistice existente ntre cele dou state.
Raporturile privilegiate dintre Romnia i Italia sunt date aadar de intensele schimburi
comerciale bilaterale sau de numeroas aciuni investiionale ale firmelor italiene n spaiul
romnesc, dar i de posibilitatea ca Italia, apropiat prin tradiie i cultura, s ofere Romniei
modele de dezvoltare durabil.

BIBLIOGRAFIE
1. Neacu Nicolae, Cristureanu,
C., Bltreu Andreea

Turism internaional (studii de caz), Editura Oscar Print,


Bucureti, 2002

2. Horia C. Matei, Negu Silviu, Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucuresti,
Ion Nicolae
2003
3. ***

Monitorul italian de cltorii

4. ***

www.wikipedia.ro