HAAS MANUAL .SL Traducere

1.
INTRETINERE
1.1 CONDIII GENERALE
Domeniu de temperatur
5 40C
Temperatura de depozitare
-20 pana la 70C
Umiditatea mediului ambiant : 20% - 95% umiditate relativa, fara condens
Altitudinea : 0 2300 m
CONDIII ELECTRICE
TOATE MAINILE NECESIT :
Curent de alimentare trifazic alternativ n DELTA sau WYE (TRIUNGHI / STEA), iar sursa de
alimentare sa aiba impamantare (ex. polaritate,sau polaritate centrala pentru TRIUNGHI si nul
pentru STEA)
Domeniul de frecventa intre 50- 60HZ
Fluctuatii de curent nu mai mari de 5%
SISTEMUL 20 CP
SL 20, TL15
Conditii tensiune electrica

(195-260V)
Conditii de inalta tensiune

(354 488V )
Puterea de alimentare
50 AMP
Sigurante HAAS
40 AMP
Daca alimentarea de la
panoul electric este cu sectiunea
cablului mai mica de 4mm se
utilizeaza cablu cu :
25 AMP
20 AMP
8 fire
12 fire
cablului mai mare de 4mm se
6 fire
10 fire
SISTEMUL 30 40 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune

TL-15BB, SL-20BB,
SL-30, SL-30BB,
SL-40, SL-40BB
( 195- 260 V )
Puterea de alimentare
100 AMP
Sigurante HAAS
80 AMP
cablului mai mica de 4mm se
cablului mai mare de 4mm se
( 354- 488V )
50 AMP
40 AMP
4 fire
8fire
2 fire
6 fire
0
AVERTIZARE!
Un cablu separat de impamantare, cu dimensiunea conductorului de alimentare al masinii este
recomandat a fi montat la batiul masinii
Acest cablu de impamantare este este necesar pentru siguranta operatorului si pentru o
corecta exploatare a masinii.
Aceasta impamantare trebuie sa fie de la impamantarea principala a intrarii de serviciu, si
trebuie sa se afle in acelasi conductor cu intrarea tensiunii la masina O conducta de apa sau
un drum de impamantare adiacent nu pot fi folosite in acest scop.
Tensiunea de alimentare a masinii trebuie sa aiba impamantare.Pentru alimentarea electrica in
stea, nulul trebuie sa fie impamantat.Pentru alimentarea in triunghi se va utiliza o faza central
de impamantare sau o faza de impamantare .Masina nu va functiona corespunzator daca nu
are o impamantare corecta ( Acesta nu este un factor pentru optiunea External 480 V).
Puterea nominala a masinii nu poate fi realizata,daca instabilitatea tensiunii de alimentare nu
este in limitele admise. Masina va functiona corespunzator , daca furnizarea de energie
electrica va fi corespunzatoare.Aceasta notificare este pentru cazul in care se foloseste un
convertor de faze.
Doar un singur convertor de faze poate fi utilizat, daca toate celelalte metode nu pot fi folosite.
Tensiunea maxima intre faze sau faza si nul nu trebuie sa fie mai mare de 260 V, sau 504 V in
cazul in care masina este echipata cu optiunea Inalta tensiune.
Curentul electric optim este afisat in interiorul masinii, pe placa cu sigurante, unde
deasemenea este afisata valoarea acestora.
Pentru o mai buna operare este indicat ca valoarea sigurantei de serviciu sa fie cu 20 25 %
mai mare , decat este indicata tensiunea de alimentare.
Inalta tensiune necesara este aratata pe configuratia de 400 V, care este standard pe
masinile Europene.
Pentru intern si ceilalti utilizatori, trebuie folosita optiunea Externa 480 V.
PRESIUNEA DE AER
Presiunea de aer necesara unui strung SL cu CNC este de minimum 100 psi ( 7 atm ), la
intrarea in regulatorul de presiune, care se afla montat pe partea din spate a masinii.
Aceasta presiune poate fi asigurata de un compresor cu o putere de 2 CP, si cu o capacitate
de minimum 100 l /min.Deasemenea compresorul sa aiba posibilitatea pornirii automate, cand
presiunea acestuia scade sub 7 atm.
TIPUL MASINII
Seria SL
REGULATORUL
DIMENS.FURTUNULUI DE
PRINCIPAL DE AER
ALIMENTARE
85 psi
3/8"
Metoda recomandata de cuplare a furtunului de presiune , este prinderea furtunului pe stutul

aflat in spatele masinii la regulatorul de presiune cu un colier.
Deasemenea poate fi folosita o cupla rapida de 3/8" .
NOTA : Uleiul si apa aflate in aerul comprimat care alimenteaza masina, vor duce la proasta
functionare a acesteia si in final la defectarea ei.
Filtrul de aer care se gaseste la regulatorul de presiune al masinii, este sub forma unui pahar
decantor, ce trebuie golit inainte de pornirea masinii. Aceasta operatie trebuie efectuata lunar
sau de cate ori este nevoie.
In consecinta utilizarea unui aer contaminat cu ulei, apa sau alte impuritati, va duce la
imbacsirea si infundarea valvelor, si ca urmare posibilitatea intrarii apei si a uleiului in partile
componente ale masinii si defectarea acesteia.
NOTA : Niplul aflat intre filtrul regulatorului de presiune si sistemul de ungere, ( a se vedea fig.
de la sectiunea conectarea la aer -),si care se afla amplasat in spatele masinii sub dulapul
electric, foloseste exclusiv optiunii cu masa rotativa. A NU SE FOLOSI aceasta conexiune
pentru o linie auxiliara de aer.
Daca este necesara o conectare auxiliara, aceasta se va face in partea stanga a regulatorului
de presiune.
AVERTIZARE !
In cele ce urmeaza este prezentata o lista ce cuprinde intretinerea regulata a strungurilor din
seria SL HAAS.
Lista cuprinde intervalele de service, capacitatea si tipul de fluid utilizat.
Aceste intervale de intretinere trebuie respectate intocmai, pentru o buna functionare a masinii
si pastrarea valabilitatii GARANTIEI.
1.2 GRAFICUL DE INTRETINERE
INTERVALUL
CE TREBUIE VERIFICAT
ZILNIC
-Verificarea lichidului de racire

-Verificarea nivelului uleiului din rezervor la sistemul
de ungere
-Indepartarea spanului de pe capacele de protectie ale
ghidajelor si din vana colectoare
-Curatarea spanului de pe turela
-Verificarea nivelului uleiului hirdaulic (Doar ulei DTE-25)
Capacitatea de 3 L
SAPTAMANAL
-Controlul filtrului decantor de la regulatorul de presiune

-Verificarea drenarii filtrului regulator
-Verificarea ceasului de presiune de la rergulator si a
presiunii
acestuia la 85 psi
-Curatarea exterioara a masinii cu o laveta moale, a nu
se folosi SOLVENTI
-Curatarea spanului marunt din cosul aflat in rezervorul
lichidului de racire
LUNAR
-Inspectarea aparatorilor cailor de rulare, si ungerea

acestora cu o pelicula subtire de ulei
-Demontarea pompei de la rezervorul lichidului de racire,
curatarea sedimentelor din interiorul rezervorului si
montarea la loc a pompei
ATENTIUNE! inaintea acestei operatii, deconectati
pompa de la masina iar masina trebuie sa fie
oprita ( POWER OFF)
-Verificarea uleiului la transmisie. Daca uleiul nu este
vizibil in partea de jos a vizorului,demontati ultimul panou
2
si completati cu ulei DTE 25 prin orificiul aflat in partea

superioara.Nivelul este corect atunci cand uleiul se afla
la jumatatea vizorului.
LA 6 LUNI
-Inlocuiti lichidul de racire si curatati rezervorul

-Inlocuiti filtrul de la ansamblul hidraulic
-Verificati toate furtunele si linile de ungere in vederea
depistarii eventualelor fisuri sau pierderi.
ANUAL
-Inlocuiti uleiul la cutia de viteze

Cu presiunea de aer inchisa, ( OFF ) demontati si curatati
filtrul mic care se afla la capatul lubrificatorului (acesta
se afla pozitionat in partea dreapta a masinii)
-Curatati filtrele de ulei si indepartati rezidurile aflate pe
fundul acestora.
-Inlocuiti la fiecare 2 ani filtrul de aer de la panoul electric
CANTITATEA REDUSA A LICHIDULUI DE RACIRE POATE FI CAUZATA DE UN FILTRU MURDAR
Pentru a curata filtrul:

- Opriti pompa de racire
- Scoateti filtrul
- Indepartati pompa
- Curatati si apoi reinstalati filtrul
1.3 DIAGRAMA DE UNGERE
Denumirea
Capacitatea
LICHID DE RACIRE
SL-10 60 L
SL-20 - 132 L
SL-30 - 190 L
SL- 40 290 L
CAI DE UNGERE
TRANSMISIE
2 2,5 L, depinde de tipul

pompei
2,5 L
Tipul lichidului
Solubil in apa sau sintetic
(Uleiurile minerale de
taiere vor deteriora
cauciucul ce intra in
componenta pieselor
masinii )
Ulei VACTRA # 2
Ulei MOBIL DTE 25
3
AVERTIZARE !
Cand se prelucreaza fonta, nisipul din procesul de turnare al acesteia, sau
la prelucrarea aluminiului turnat sau a otelului turnat,exista posibilitatea ca
particole fine ce rezulta in urma procesului de prelucrare, sa intre in
componenta lichidului de racire si impreuna cu acesta sa formeze o pasta
abraziva care deasemeni va scurta viata pompei.
De aceea este necesar folosirea unui filtru aditional de tip cartus de 100
de microni ca filtru intermediar. Contactati dealerii HAAS pentru a va
recomanda solutia optima.
Prelucrarea ceramicii duce la pierderea garantiei si declinarea oricarei
responsabilitati din partea vanzatorului, toate acestea facandu-se pe riscul
clientului.
Deasemenea se modifica timpul intre doua intretinerii, in sensul descurtare
a timpului intre doua perioade de intretinere,tinand cont de felul materialului
prelucrat.
Lichidul de racire trebuie schimbat mai des si deasemenea rezervorul
acestuia trebuie curatat de sedimente. Este recomandat folosirea unui
rezervor marit.
Scurtarea vietii de functionare a pompei,reducerea presiunii acesteia
datorat intretinerii necorespunzatoare, nu sunt acoperite de garantie.
RECOMANDARI DE UNGERE
Fiecare falca de prindere a mandrinei necesita sa fie unsa la fiecare 1000 de cicluri de
inchidere sau deschidere
Sau cel putin o data pe saptamana
Tipul vaselinei : cu Disulfat de Molybden ( sa contina cel putin 20-25 % Molybden )
1.4. INTRETINEREA MANDRINEI
Intretinerea mandrinei
Asigurati-va ca toate partile in miscare sunt gresate
Verificati uzura excesiva a falcilor (clestilor )
Verificati uzura nuturilor in forma de T
Verificati bolturile de fixare ca acestea sa nu fie deteriorate
Atentiune: Lipsa unsorii mandrinei poate duce la diminuarea fortei de strangere,
si o prindere necorespunzatoare a piesei
Demontati si verificati anual starea mandr
Pentru procedura de demontare a mandrinei, urmati instructiunile din manualul
mandrinei
Verificati daca au aparut uzuri excesive
Curatati caile de ghidare de impuritati, span si lichid de racire
Gresati mandrina inainte de reasamblare
1.5 SISTEMUL DE UNGERE

Tot sistemul de ungere al masinii este asigurat de un sistem extern de lubrifiere.
Rezervorul acestui sistem este amplasat in partea de jos a masinii ( vedeti fig. )
Nivelui uleiului este vizibil in rezervor.Daca este necesara completarea acestuia , se va umple cu ulei
prin orificiul superior al rezervorului , pana la nivelul corespunzator.
4
Filtru de aer /
regulator
Linie de aer ,spre

duza de aer
Pompa de
ulei
manometru
Filtru
de ulei
Rezervor de
ulei
Alimentarea cu
aer a masinii
Sistemul extern de lubrifiere
ATENTIUNE !
NU COMPLETATI CU ULEI , PESTE LIMITA ADMISA SI INSCRISA PE REZERVOR
NU LASATI SA SCADA NIVELUL DIN REZERVOR SUB LIMITA INSCRISA PE REZERVOR .
ACEASTA POATE DUCE LA DEFECTAREA MASINII.
Pentru asigurarea ungerii, este necesara prima oara tragerea in sus a butonului aflat langa orificiul
de umplere a rezervorului, dupa care masina se va lubrifia automat, si va trimite in sistem 3 cc de
ulei la un timp regulat pe tot timpul functionarii acesteia.
1.6
COMPLETAREA
CU
ULEI
A
TRANSMISIEI
Orificiu de
umplere
1.7 ELIMINATOR DE SPAN MELCAT

INTRETINERE
In timpul functionarii,majoritatea spanului se aduna in jgheabul de colectare a spanului dupa care
este eliminat. Cateodata particule mici de span se elimina cu lichidul de racire si pot duce la
infundarea sitei aflate in rezervor. Este indicata curatarea periodica a acestei site, pentru a nu afecta
cantitatea de lichid necesara racirii.
1.8 INTRETINEREA PERIODICA
O pagina separata cu intretinerea periodica se afla pe afisajul Current Commands si are
denumirea SCHEDULED MAINTENANCE, aceasta poate fi accesata prin apasarea tastelor PAGE
UP sau PAGE DOWN (pagina sus / pagina jos ) si permite operatorului sa activeze sau sa
dezactiveze o serie de verificari.
Orice informatie din aceasta lista poate fi selectata prin apasarea in sus sau in jos a
sagetilor.Informatia selectata este activata sau dezactivata prin apasarea tastei ORIGIN.
Cand o informatie este activa , orele ramase pana la urmatoarea intretinere vor fi afisate, in
partea dreapta a ecranului. Cand o informatie este dezactivata, semnul " " va aparea imediat pe
ecran. Deasemenea va putea fi aflat timpul cat masina a fost pornita (ON-TIME) sau cat timp a fost
in ciclu de lucru ( CS-TIME)
Atata timp cat masina este alimentata , fiecare ora trecuta se va scadea
din totalul de ore ramas pentru fiecare informatie activata. Daca s-a ajuns la
zero sau exista valoare negativa , mesajul MAINTENANCE DUE ( intretinerea
trebuia facuta) va aparea pe partea inferioara a ecranului. Un numar de ore
negativ va arata cate ore au trecut de la timpul expirat.
Informatia privind timpul de intretinere poate fi modificat cu ajutorul sagetilor
Dreapta sau stanga.O ora poate fi adaugata sau scazuta prin apasarea tastei,
pana la maxim 10.000 ore si minim o ora.Apasand tasta ORIGIN se va restabili timpul.
Acest mesaj nu este o alarma si nu va influenta in nici un fel operare pe masina.
Intentia este de a-l atentiona pe operator, ca uneia din aceste informati trebuie sa i se acorde
atentie.
Dupa ce intretinerea a fost efectuata, operatorul poate selecta informatia pe ecranul
SCHEDULE MAINTENANCE, prin apasarea tastei ORIGIN pentru a o dezactiva.
O noua apasare pe tasta ORIGIN o va reactiva si contorul va incepe din nou sa
numere orele ramase. (Aceste valori sunt determinate de software si nu pot fi
modificate de operator.)
Informatiile disponibile sunt :
COOLANT(lichid de racire)-trebuie inlocuit 100 ON- TIME
6
AIR FILTER (in interiorul dulapului electric) inlocuit 250 ON-TIME

OIL FILTER inlocuit-250 ON-TIME
GEARBOX OIL(ulei cutia de viteze) 1800 ON-TIME
COOLANT TANK (rezervor lichid racire) verificat nivel,scurgeri sau ulei in lichid 10 ONTIME WAY LUBE SYSTEM (verificat nivel) 50 CS-TIME
GEARBOX OIL (verificat nivel) 250 ON-TIME
SEALS / WIPERS (garnituri) lipsa, uzate sau sparte 50 CS-TIME
AIR SUPPLY FILTER (filtru suplimentar de aer) verificat 10 ON-TIME
HYDRAULIC OIL (verificat nivel) 250 ON -TIM
1.9 FERESTRELE DIN POLICARBONAT ALE MASINII
Ferestrele de protectie din Policarbonat ale masinii sunt expuse deteriorarii in timp datorita
lichidului de racire amestecat cu span care este pulverizat pe suprafata lor, pierzandu-si in timp
claritatea. Aceasta pierdere de claritate este de aproximativ 10% pe an si apare abea dupa cel putin 2
ani de exploatare.
Este indicat ca in cazul unei proaste vizibilitati sa se inlocuiasca aceste ferestre imediat.
1.10 LUMINA INTERIOARA DE LUCRU
Inlocuirea becului
1 Decuplati masina de la retea, prin comutatorul general.

2 Scoateti lentila protectoare impreuna cu inelulul de fixare a acesteia.
3 Inlocuiti becul defect.
4 Montati la loc lentila protectoare impreuna cu inelul acesteia.
5 Cuplati din nou masina la retea.
Inel de
fixare
Bec
Ansamblul iluminatului interior
si schimbarea becului
Lentila de
protectie
Carcasa
OPERARE
2.1 INTRODUCERE , NOTIUNI DE BAZA
Sectiunea ce urmeaza asigura cunostintele de baza necesare programarii si operarii in bune
conditii in vederea inceperi lucrului pe masina.
Intr-o masina cu NC (Controlata Numeric), scula este controlata de un sistem de coduri ce
permite operarea pe masina cu un minim de supraveghere si o mare repetabilitate in executie
O masina cu CNC ( Control Numeric Computerizat) are acelasi sistem de operare cu deosebirea
ca masina este monitorizata de un computer.
7
Aceleasi principii sunt folosite in operarea manuala a unei masini cu cele folosite in programarea
unei masini cu NC sau CNC,.
Principala diferenta consta in lipsa manivelelor de manipulare a masinii la un punct fix, pe o
masina controlata numeric, dimensiunile sunt inmagazinate in memoria masinii o singura data.
De fiecare data cand masina este pornita cu un program in derulare , aceasta se va deplasa in
acelasi punct si in aceiasi pozitie.
Operarea pe un strung din seria SL, are ca cerinta ca programul sa fie indicat , scris ,si apoi
introdus in memoria masinii.
Cea mai obisnuita cale de scriere a unei parti dintr-un program , este acela OFF-LINE.
Facilitatea de a salva un program de la un CNC si trimiterea lui direct in memoria masinii (CNC
control).Calea obisnuita de trimitere a partilor unui program este prin intermediul unei interfete RS232.
Strungurile HAAS au o interfata RS 232 care este compatibila cu majoritatea computerelor si a
CNC-urilor.
In vederea operarii si programarii unei masini cu comanda numerica, sunt necesare cunostinte
de baza in programare, si in felul de operare a unei astfel de masini, deasemenea este important ca
operatorul sa se familiarizeze cu panoul de comanda al masinii , al intrerupatoarelor , amplasarea
tastelor, a afisajelor de pe display ,etc.
Acest manual poate fi folosit ca manual de programare , dar si ca manual de operare, pentru
intelegerea de BAZA a programarii CNC si aplicatiile acesteia.
Nu este un studiu aprofundat in ceace se poate executa cu masina, ci doar o privire de
ansamblu a situatilor ce pot aparea in timpul programarii.
Mult mai multe informatii si timp de scolarizare sunt necesare inaintea de inceperea executarii
unui program.
Sectiunea de programare din acest manual, este un ajutor suplimentar pentru strungurile
HAAS.Informatiile obtinute din acest manual pot fi folosite in programarea altor masini cu CNC.
2.2 SISTEMUL DE COORDONATE
Prima diagrama se numeste LINIE NUMERICA. Aceasta linie numerica are un punct de referinta zero
, care se mai numeste si ZERO ABSOLUT si care poate fi plasat pe orice punct aflat dealungul liniei
Linie numerica orizontala
Linia numerica are deasemenea incremente numerotate de ambele parti ale lui zero absolut.
Mutarea de la zero spre dreapta ,sunt incremente pozitive, iar mutarea de la zero spre stanga sunt
incremente negative. Semnul + sau incrementele pozitive, se subinteleg de aceia nu necesita semn.
Linie numerica verticala

Se folosesc valori incrementale pozitive si negative, pentru a indica relatia existenta intre aceste
valori si zero de pe linie.
In cazul liniei precedente , daca alegem o deplasare spre un al treilea increment pe minus (-) de
la zero, atunci se va numi 3.
Daca alegem al doilea increment, spre plus il vom numi 2. Relatia noastra este cu distanta si
directia de la zero.
Reamintiti-va ca zero poate fi amplasat , pe orice punct aflat dealungul liniei, si odata plasat o
parte a zeroului va avea incremente negative si o alta parte va avea incremente pozitive.
Ilustratia urmatoare ne arata cele doua directii de lucru pe un strung.
Linile axelor
X si Z
indicate la un
SL-20 20
Prima linie numerica este usor sa ne-o inchipuim in dreapta si in stanga masinii sau a axei Z a
masinii .
Daca amplasam o linie similara din fata catre spatele masinii, sau axa X , atunci incrementele
care sunt pe axa spre operator ,vor fi negative, iar cele care merg pe linia numerica spre spatele
masinii vor fi incremente pozitive.
Incrementele de pe fiecare linie numerica de la un strung HAAS sunt egale cu 0,001mm
Linia numerica teoretic poate fi infinit de lunga , pe oricare directie, dar in realitate suntem limitati
de cursele de lucru ale masinii.
Pozitia zero poate fi pozitionata pe orice punct aflat pe unul din cele doua linii numerice, si de
fapt ea va fi diferita la fiecare setare a masinii.
9
Ce este de mentionat aici ,este faptul ca in mod uzual axa X este setata cu pozitia de lucru zero,
pe linia centrala a spindelului,pe cand zero de pe axa Z este setata in mod uzual, la terminarea piesei
prelucrate.
Aceasta va plasa toate axele X intr-un domeniu pozitiv al cursei, pe cand axele Z de taiere vor fi
intr-un domeniu negativ al cursei.
In urmatoarea figura sunt aratate axele X si Z fata de operator, prin intersectarea a doua linii se
stabileste un zero comun.sectoarele rezultate se numesc QUADRANTS si reprezinta baza a ceace
este cunoscut ca programare in coordonate rectangulara.
Oricand setam un zero pe axa X si oriunde pe axa Z, automat vom avea o intersectare de doua
linii.
Aceasta intersectare unde se intalnesc doua zerouri, face ca automat sa apara patru patrate, in
sus, in jos si in partile laterale
De exemplu, daca setam zero exact in mijlocul axei Z si zero de la axa X pe linia de centru a
arborelui ( spindel) ;atunci vom crea patru quadrate.
2.3 POZITIA MASINA HOME
Pozitia- machine home -se poate vedea atunci cand prin executarea unei referinte manuale
masina executa o deplasare pe toate axele, pana la un anumit punct stabilit.
Daca se da o comanda ( ZERO RET ), dupa ce masina a fost pornita , toate axele se deplaseaza
spre valoarea pozitiva cea mai mare , pana cand intra in actiune limitatorul de cursa.Dupa ce aceasta
conditie este satisfacuta , singura modalitate de a misca o axa este aceea de a da o comanda spre o
directie negativa.Aceasta se intampla deoarece un nou zero a fost setat pentru fiecare axa atunci
cand masina a fost adusa la punctul de referinta (machine home).
Pozitia machine home este plasata la marginea fiecarei curse a axelor.Ca efect , quadrantul
pozitiv nu poate fi extins, si toate miscarile X si Z se vor afla in quadratul X- si Z-.
Cateodata in timpul prelucrarii unei piese, apare nevoia de a utiliza mai mult decat un X sau Z
quadrat. Un bun exemplu este acela in cazul pieselor ce urmeaza a fi prelucrate frontal.
2.4 POZITIONAREA ABSOLUTA SI INCREMENTALA
Pana acum ne-am ocupat de un sistem de pozitionare a sculelor , care este cunoscut ca o
pozitionare absoluta. La pozitionarea absoluta , toate punctele de coordonate comandate , vor fi in
raport de origine (un punct zero fix) si se vor considera originea piesei.
Un alt tip este pozitionarea incrementala, Pozitonarea incrementala este definita folosind U si
W.Caracterul U este utilizat pentru a specifica o miscare incrementala pe axa X, iar caracterul W este
utilizat pentru a specifica o miscare pe axa Z in raport de distanta si de directie.
10
O noua coordonata incrementala se introduce folosind U si W si va fi data de pozitia

precedenta si nu in raport de punctul zero al originii fixe. Cu alte cuvinte, dupa executia unui bloc de
informatii, noua pozitie pe care o ocupa scula, reprezinta noul punct zero al urmatoarei deplasari.
Adresa U este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa X, iar adresa W este
folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa Z
Un exemplu de utilizare a unui sistem incremental este reprezentat mai jos.
Remarcati, ca pentru a face deplasarea de la Z-3,375 la Z-,625 se realizeaza o deplasare
incrementala pozitiva de W 2,750 chiar daca miscarea W si pozitionarea sculei se face pe partea
nugativa a scalei.
Deplasarea se defineste in raport de punctul de plecare si fara a avea in vedere ultimul punct,
si fara a se tine cont de punctul de referinta zero.
Semnele + si - servesc la indicarea directiei, fara a tine cont de punctul zero.
Un exemplu de
miscare
incrementala
Gandindu-va la o pozitionarea absoluta , se considera directia si distanta in raport de un

punct zero, iar la pozitionarea incrementala , se considera directia si deplasarea de la ultima pozitie
sau punct punct de plecare.
2.5 PROGRAMAREA CU CODURI

Un program este o propozitie, constituita dintr-o succesiune de comenzi, ce urmeaza a fi
executate. Aceste comenzi arata astfel :
Linia # 1
Selectarea sculelor de taiere prin comanda blocului urmator.
Linia # 2
Pornirea arborelui (spindel) selectarea vitezei de rotatie si directiei
Linia # 3
Pornirea lichidului de racire
Linia # 4
Pornirea rapida spre pozitia de start a prelucrarii piesei
Linia # 5
Alegerea avansului si inceputul prelucrarii
Linia # 6
Oprireaarborelui, si a lichidului de racire
Linia # 7
Deplasarea sculei in pozitia de asteptare si selectarea sculei
urmatoare .
Comanda numerica a masinii va intelege aceste comenzi, doar atunci cand ele vor fi introduse sub
forma de coduri (functii).
Cateva reguli ce trebuiesc descrise in legatura cu semnificatia si utilizarea codurilor (functiilor) :
1. Functiile sunt repartizate in grupe. Fiecare grupa dispune de propria sa grupa de cifre ,
codurile cu aceiasi adresa alfabetica nu pot fi folosite decat o singura data pe aceeasi
linie.
2. Un cod G este in grupe.Fiecare grup de cod G are un nr. de grup. poate fi inlocuit de un
alt cod G din aceeasi grupa. Un cod Gdin aceeasi grupa nu poate fi utilizat decat o
singura data pe aceeasi linie .
3. Exista coduri modale G dupa activare raman active (eficiente) pana ce un alt cod din
aceeasi grupa il va inlocui.
4. Exista coduri G non-modale care odata chemate sunt valabile doar in blocul in
care sunt scrise, si dupa care sunt uitate imediat de comanda control a masinii.
11
2.6 Reglajul de referinta al masinii

Reglajul de baza este o functie automata a comenzii numerice
La pornirea masinii, comanda se refera la originea tuturor axelor si citeste toate valorile
functiilor G prereglate. Acesta este un reglaj de baza.
Reglajele de baza la strungul HAAS sunt listate in acest manual, si sunt indicate cu un asterix
*dupa codul G specificat.
La pornire comanda citeste automat toate functiile G.
G00
G18
G20
G40
G64
G80
G97
G99
Avans rapid
X - Z selectarea planului circular
Selectare inch
Anulare compensatie de taiere
Anulare oprire exacta
Anulare ciclu inchis
Anularea vitezei constante.
Avans / rotire
Nu exista reglaj de baza pentru FEED RATE (codul F) dar odata programata o functie F , ea
este valabila pana ce este inlocuita cu o alta functie sau pana ce masina este oprita..
2.7 FORMATUL UNUI PROGRAM
Forma si stilul programului , sunt elemente importante in prelucrarea pe masini cu comanda
numerica. Fiecare programator isi va construi diferit programul si in majoritatea cazurilor un
programator nu va putea identifica un program care nu a fost scris de el. Este important ca un
programator sa fie consecvent si eficient si care sa scrie functiile in asa mod incat ele sa apara intr-o
anumita ordine in program.
De exemplu:
Program X, Z este ordine alfabetica in orice bloc. Masina va citi X, si Z intr-o ordine favorita,
dar noi vrem sa fim consecventi . Inatai scriem X, pe pozitia a doua Z.
In prima linie sau primul bloc dintr-un program unde se utilizezaza o functie G activa, trebuie sa
existe o comanda de intoarcere la punctul zero al masinii , orice schimbare de scula trebuie sa fie
precedata de o intoarcere a masinii la zero , aceasta comanda nu este necesara , dar este o masura
buna de siguranta.
A doua linie trebuie sa contina o schimbare de scula, coordonate de lucru, sau viteza maxima
a arborelui, in raport de scula ce urmeaza a fi folosita.
In a treia linie sau in al treilea bloc se indica o comanda de avans rapid (G00) Trebuie anulata
orice viteza de prelucrare a suprafetei mod ( G97 ). Trebuie selectata o scula si adaugata in offset cu
comanda Txxyy.Si trebuie specificata o comanda de viteza a arborelui (S___) precum si o rotatie in
sens orar (M03) a brosei.
In a cincea linie optional , se poate specifica viteza constanta cu ( G96 ), avansul / min. cu
( S), si optional pornirea lichidului de racire cu ( M08 ).
Un exeplu de program cu primele cinci linii ar arata in felul urmator:
G12345;
(Numele programului va fi afisat aici sub List. Prog.
N1 G28
N2 T101 (O.D.Tool x .031 TNR)
N3 G50 S2400
N4 G97 S800 M03
N5 G54 G00 X2.Z0.1 M08
N6 G96 S425
12
Toate codurile necesare pentru fiecare operatie sunt listate mai sus. Acest format este o practica
buna, pentru a separa stilul Dvs .de cel al altor programatori.
2.8 CICLI DE PRELUCRARE
Un ciclu de prelucrare este folosit pentru a simplifica prelucrarea unei piese.
Cicli de prelucrare sunt definiti de cele mai comune si repetitive operatii, cum ar fi strunjire,
filetare , gravare si gaurire.Exista doua cicluri de prelucrare, modali si ne modali.Ciclul modal de
strunjire cum ar fi G 90 , ramane activ dupa ce a fost definit.
Orice subsecventa pe pozitionarea X sau Z , va fi executata cu acest ciclu de prelucrare.
Ciclurile modale raman active ,pana cand sunt anulate de G80 , G00 , sfarsit de program sau
RESET.Ciclurile non-modale sunt active doar in blocurile care la contin.
FILETAREA PE STRUNG
Se pot executa o multitudine de gauri filetate, cu ajutorul diferitelor dispozitive.
Filetarea se poate executa cu ajutorul unui tarod fixat pe o port scula ( filetare rigida ),cu
ajutorul unei mandrine de compensare, cu un cap de filetare reversibil, sau o frezare elicoidala de
filet. Fiecare metoda are avantajele ei distincte.
Filetarea se face cu ajutorul ciclilor de prelucrare.Trebuie sa selectati viteza de filetare,
folosind pasul filetului,calculati avansul si l introduceti in comanda F.Pagina ajutatoare HELP /
CALC va calcula pentru Dvs aceste valori.
2.9 PANOUL DE COMANDA
Panoul de comanda al masinii,

cu taste luminoase
In timpul exploatarii este important a se cunoaste selectarea modului de lucru la o masina
cu comanda numerica. La aceasta comanda numerica exista sase moduri de lucru, precum si un
mod de simulare.
Aceste sase moduri de lucru sunt inscriptionate pe taste dupa cum urmeaza :
EDIT
pentru editarea unui program deja memorat
MEM
pentru derularea unui program deja memorat
MDI / DNC
pentru derularea unui program introdus manual sau pentru

selectarea modului de lucru DNC
HANDLE JOG
pentru utilizarea modului manual e lucru, sau modului de reglare

13
ZERO RET
pentru revenirea la punctul zero al masinii
LIST PROG
pentru afisarea listei de programe, precum si pentru transmiterea

si receptionarea de programe
Modul de simulare grafica va fi activat prin selectarea tastei DISPLAY.

Modul MEM sau MDI permite pornirea unui program prin apasarea tastei CYCLE START. In
timpul derularii unui program nu este posibila schimbarea unui mod de lucru; trebuie sa asteptati
pana ce programul este terminat, sau puteti apasa tasta RESET si opriti programul.
Cand modul MDI este deja selectat, modul DNC poate fi selectat printr-o a doua apasare a
tastei MDI, in cazul in care modul DNC a fost activat prin parametrii de utilizare.
Prin orice mod enuntat mai sus, puteti utiliza cele taste DISPLAY pentru a afisa pe ecran
informatia dorita.
PROGRAM/CONVRS afisaza programul selectat
POSIT
afiseza pozitia axelor
CURENT COMDS
afiseaza comanda in curs, precum si timpul
ALARM / MESG
afiseaza mesajele si mesajele utilizatorului
PARAM/ DGNOS
afiseaza parametrii sau datele din diagnoza
SETG / GRAPH
afiseaza parametrii utilizatorului si selectarea
HELP-CALC
afiseaza manualul de utilizare si calculator
Cand un program este in curs de derulare, puteti alege sa se afiseze una din informatiile de mai
sus sau o lista de programe care se afla in memoria masinii prin apasarea tastei LIST PROGR.
Aceasta este utila pentru a putea stabili care program cu BACKGROUND EDIT poate fi editat.
BACKGROUND EDIT este la dispozitia masinii Dvs. si poate fi selectat prin afisarea programelor.
Intreaga functionare a masinii cu comanda numerica este comandata de la pupitrul de comanda al
operatorului.Acesta cuprinde ecranul (DISPAY) , tastatura, intrerupatorul de pornire si oprire,
ampermetrul, roata de mana ca si tasta EMERGENCY STOP (oprire de urgenta), CYCLE START
(ciclul de pornire) precum si FEED HOLD (oprirea avansului).
TASTATURA este o membrana plata , cu domenii de tastare care se activeaza printr-o usoara
apasare. Prin apasarea tastei SHIFT se modifica functia tastelor conform semnului albastru din coltul
stanga sus. De fiecare data tasta SHIFT trebuie apasata o data pentru comutarea semnelor. Printra
doua apasare a tastei SHIFT comutarea este anulata.
ROATA DE MANA permite comanda avansului manual si incremental. Fiecare increment de la
roata de mana corespunde valorilor de : 0,001, 0,01 si 0,1 mm pentru axele liniare si 0,001, 0,001 si
0,01 pentru axa rotativa. Roata manuala are 100 de pasi / rotatie. Deasemenea ea poate fi folosita
in modul EDIT pentru deplasarea cursorului pe ecranul masinii .
Prin apasarea tastei EMERGENCY STOP (oprire de urgenta) miscarea masinii este oprita imediat,
deasemenea servo-motoarele , arborele principal, schimbatorul de scule precum si pompa lichidului
de racire.
14
La apasarea tastei CYCLE START (pornire ciclu), se porneste un program de lucru in modul MEM
sau MDI si se permite continuarea miscarii dupa FEED HOLD sau continuarea deplasarii dupa stop
SINGLE BLOCK.
La apasarea tastei FEED HOLD (intreruperea avansului) miscarea pe toate asele este oprita pana
cand este apasat din nou CYCLE START.
Prin apasarea tastei FEED HOLD se va opri miscarea pe toate axele pana cand CYCLE START
este apasat.
ATENTIUNE!
FEED HOLD nu va opri miscarea arborelui, a turelei, a pompei de racire sau a papusii
mobile.
Prin apasarea SINGLE Block (operare bloc cu bloc) de pe pupitrul de comanda se
anclanseaza si se declanseaza modul bloc cu bloc.
Prin acest mod , comanda executa un bloc dupa care se opreste.
La fiecare apasare a tastei CYCLE START, un nou bloc va fi prelucrat.
La apasarea tastei RESET de pe panoul de comada se vor opri intotdeauna servomotoarele,
arborele principal, schimbatorul de scule, precum si pompa pentru lichidul de racire. Serveste
deasemenea la oprirea executarii unui program in derulare.
Aceasta nu este o metoda recomandata pentru oprirea masinii, deoarece la plecarea mai
departe din punctul unde s-a oprit este mai dificila, SINGLE BLOCK si FEED HOLD sunt prevazute
pentru o intrerupere de parametrii cu urmarirea programului.
RESET nu opreste nici una din axele ajutatoare dar ele se vor opri totusi la sfarsitul deplasarii
in curs.
FUNCTIILE BUTOANELOR
F1 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY se demareaza definitia unui bloc. In
modul LIST PROGR, F1 executa un duplicat al unui program deja memorat si ii atribuie un nou nume
la pornirea liniei de comanda
In afisarea OFFSET F1 introduce valoarea , ca informatie de decalaj.
F2 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY , termina definitia unui bloc.
F3 in modul EDIT si MDI , copiaza linia ajutatoare pentru a fi evidentiata intr-o miscare
circulara, pe linia de introducere date, afisata pe randul de jus al ecranului. Aceasta tastare este utila
si va fi folosita atunci cand apelati la solutia de dezvoltare a uneideplasari circulare. Apasati tasta
INSERT (inserare) pentru a ajuta linia de comanda in executrea unei deplasari circulare in programul
Dvs. La functiile ajutatoare (calculator) aceasta tasta copiaza valoarea afisata in fereastra de calcul,
in zona de introducere date, pentru a evidentia functiile trigonometrice, circulare sau frezare.
F4 in modul MEM si la afisarea PROGRAM DISPAY aceasta tastare permite selectarea
functiilor BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin
introduderea Onnnnn si a numarului programului de editare.
PROGRAM REVIEW este selectat doar prin apasarea tastei F4. Prin aceasta tastare, va fi afisat in
partea stanga a ecranului, un rezumat al programului aflat inderulare, iar pe partea dreapta se poate
vedea programul. La tasta HELP CALC cu functiile ajutatoare ale calculatorului se pot efectua :
scaderi, adunari, inmultiri sau impartiri ale valorilor date de calculator si evidentiate de functiile
trigonometrice, circulare sau de frezare.
REGLAREA STRALUCIRII ECRANULUI
15
Buton de reglare a
stralucirii ecranului
2.11 TASTATURA
Tastatura tabloului de comanda este impartita in noua sectoare dupa cum urmeaza :
RESETARE
= 3 taste
FUNCTIONARE
= 8 taste
JOG (deplasari)
= 15 taste
AVANSURI
= 15 taste
AFISARE
= 8 taste
CURSOR
= 8 taste
LITERE
= 30 taste
MODURI DE LUCRU = 30 taste
NUMERICE
= 15 taste
O descriere exacta, cum si cand se folosesc aceste taste , o gasiti in registru. In cele ce
urmeaza veti gasi o scurta descriere a tastelor pe sectoare.
Tastele RESET se afla in partea stanga sus a panoului de comanda
RESET
opreste toate deplasarile masinii, iar comanda numerica

a masinii sare automat la inceputul programului actual
aflat in derulare.
POWER UP / RESTART Dupa pornirea masinii si dupa apasarea acestei taste, se executa o
trecere in fiecare punct de referinta a axelor masinii si deasemenea
scula cu numarul 1 este pusa in pozitia de taiere
AUTO OFF
Pozitionarea automata a axelor masinii pe zero, si pregatirea

masinii pentru oprire
TASTE FUNCTIONALE Sub tastele RESET se gasesc tastele functionale.

Acestea sunt in numar de opt si permit executarea de
functii speciale care se afla implementate
in soft-ul masinii.
16
F1 F4
sunt taste le folosite pentru editare, grafica, editare in fundal, si

ajutor pentru calcularea executiilor de functii speciale
X DIAM MESUR
Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa X,in

pagina de offset ,in timpul setarii
NEXT TOOL
Aceasta tasta serveste pentru selectarea urmatoarei scule
X/Z
Se foloseste pentru schimbarea axelor X si Z in modul manual, in

timpul setarii
Z FACE MESUR
Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa Z,in

pagina de offset ,in timpul setarii
Tasta JOG
Tastele se afla in partea stanga a panoului de

comanda,sub tastele de functii. Aceste taste determina pe
care axe trebuie trimise semnalele de la roata de mana.
Selectarea unei axe pentru comanda prin roarta de mana
se face prin apasare scurta pe tasta apropiata. Daca o
tasta este apasata si mentinuta, axa respectiva se
deplaseaza atata timp cat tasta ramane apasata. Daca
mentinem apasat o tasta + miscarea pe axa se face
astfel incat pozitia sculei in raport cu coordonatele se
modifica in sens pozitiv. Daca se apasa si se mentine
apasata o tasta - miscarea pe axa se face astfel incat
pozitia sculei in raport cu coordonatele se modifica in
sens negativ.
+Z, -Z
Selecteaza axa Z
+X, -X
Selecteaza axa X
RAPID
Daca aceasta tasta este apasata simultan cu una din

tastele (X-, X+, Z-, Z+) atunci deplasarea se va face
spre directia selectata, cu maximum de viteza in modul
manual.
Pe partea dreapta a tastelor JOG, se gasesc trei taste pentru controlul eliminatorului de span.
CHIP FWD
aceasta tasta porneste eliminatorul de span, in sensul de eliminare

a spanului.
CHIP STOP
opreste miscarea eliminatorului de span
CHIP REV
porneste eliminatorul de span in sens invers
Pe partea stanga a tastelor JOG, se gasesc trei taste pentru controlul optiunii papusii mobile .
TS
Apasand aceasta tasta, papusa mobila inainteaza spre arbore

17
TS RAPID
TS
Creste viteza papusii mobile, cand este apasata simultan

cu o alta tasta a papusii mobile
Apasand aceasta tasta , papusa mobila se deplaseaza dinspre

arbore in dreapta
OVERRIDES
Tastele OWERRIDE se gasesc in stanga panoului de comanda si

permit operatorului sa aplice owerride , adica sa poata modifica
miscarea de avans precum si viteza arborelui principal.
FEED RATE
Nu are tasta
-10
Diminueaza viteza de avans existenta cu 10%( de la 0-200%)
100%
Regleaza viteza de avans a comenzii la valoarea programata
+10
Mareste viteza de avans cu 10% ( de la 0-200%)
SPINDLE
Nu are tasta
-10
Diminueaza viteza programata a arborelui cu 10%( de la 0-200%)
100%
Regleaza viteza brosei la viteza programata
+10
Mareste viteza existenta a brosei cu 10% ( de la 0-200%)
FWD
Porneste rotirea arborelui in sens orar. Exceptie masinile CE
STOP
Opreste arborele
REV
Porneste rotirea arborelui contra sensului orar.Exceptie masinile

CE.
5%
Limiteaza avansul rapid la 5% din valoarea maximala
25%
50%
100%
Permite avansul rapid la valoarea maxima
AFISAREA
Tastele de afisare se gasesc in mijlocul panoului in partea de sus

Aceste taste permit accesul la diferite afisari legate de functiile de
lucru si contribuie la sprijinirea programelor pe care utilizatorul le
poate ordona. O singura tasta din acestea poate avea mai multe
functiuni, la o apasare repetata a lor pot aparea pe ecran mai
multe afisari. Afisajul prezent apare intotdeauna in coltul de sus
stanga al ecranului
18
PROGRAM/CONVRS
este o tasta cu dubla functiune. L aprima apasare apare pe ecranul

masinii programul selectat actual. La o a doua apasare se deschide
programarea QUICKCOD.
POSIT
indica pozitia axelor masinii. Prin apasarea pe PAGE UP sau PAGE

DOWN, operatoruilpoate vedea distanta parcursa in prelucrare.
Aceasta afisare apare cu litere mari.
OFFSET
acesta indica lungimea si raza sculelor. Prin apasarea PAGE UP se

afiseaza valoarea offset a axei de lucru.
CURNT COMDS
afiseaza programul actual, valorile modale ale programului si

valorile in curs de executare. Daca se apasa de mai multe ori pe
PAGE DOWN apar afisate valorile modale, functionarea ca timp a
sistemului, macro variabilele, durata de utilizare a sculelor, precum
si informatii despre incarcarea sculelor.
ALARM MESGS
afiseaza textul complet al alarmei, cand becul de alarma al masinii

clipeste precum si fereastra de pe ecran. Prin apasarea si mutarea
sagetilor spre dreapta sau spre stanga , vor fi afisate alarmele
anterioare aparute la masina. Daca se apasa PAGE DOWN apare
prima pagina pentru anuntare si notite folosite de utilizator.
PARAM DGNOS
afiseaza posibilitatile de modificare ale parametrilor fixati de

fabricant. Daca se apasa PAGE UP vor fi afisate corectiile arborelui
conducator. Prin apasari multiple pe PAGE DOWN se vor afisa
parametrii generali precum si X, Y, Z, A si B. Daca tasta PARAM
este apasata de doua ori, apare pe ecran prima pagina cu datele
despre DIAGNOZA. Aceasta pagina arata intrarile si iesirile. Prin
apasarea PAGE DOWN apara a doua pagina cu datele DIAGNOZA,
pe care apar intrarile suplimentare de date si unde figureaza date
analogice.
SETNG GRAPH
afiseaza posibilitatile de modificare a setarilor utilizatorului. Daca se

apasa de doua ori SETNG se da posibilitatea tracerii in mod grafic ,
unde utilizatorul poate corecta programul curent si programul
genereaza vizual traiectoria sculei.
HELP CALC
afiseaza o versiune prescurtata a manualului. Daca se apasa a

doua oara HELP se afiseaza calculatorul de ajutor. Existra trei
pagini ajutatoare care pot fi utilizate. Prin apasare pe PAGE DOWN
apare ajutor pentru strunjire , filetare, trigonometrie sau ajutor
pentru executii circulare.
CURSOR TASTE
HOME
Tastele pentru cursor se gasesc in mijlocul panoului de

Comanda. Acestea permit utilizatoruluui sa deplaseze
cursorul pe ecranul masinii pe diferite domenii ale
comenzii. Deasemenea ele servesc la editarea
programelor CNC.
tasta cu functiune de corelare a contextului. In mod
normal , deplasaza cursorul in partea superioara a
19
ecranului, ceea ce la editare inseamna primul bloc din

program. In mod grafic reprezinta afisajul ferestrei
tabloului de vizualizare dupa ce a fost apasata tasta F2.
Este utilizat pentru deplasarea cursorului pe linii
(UP ARROW)
In editor pentru derularea unei pagini in sus sau in

modul grafic ca lupa
PAGE UP
Tasta utilizata pentru selectarea de pozitii ce pot fi

editate individual in interioarul textului. Cursorul se
deplaseaza spre stanga. Selectarea de date facultative
intr-un camp editat. In mod grafic , fereastra lupei este
deplasata spre stanga.
(LEFT ARROW)
La fel ca LEFT ARROW , numai ca deplasrea se face

spre dreapta. Tasta in corelatie cu contextul.
(RIGHT ARROW)
(DOWN ARROW)
END
Identic cu UP ARROW, numai ca deplasarea se face in

jjos.
Se foloseste pentru schimbarea afisajului pe display, deplasarea in

jos a paginii in editor sau pentru inchiderea zoomului cand ne aflam
in modul grafic.
PAGE DOWN
In general, cursorul este deplasat in pozitia cea mai joasa a ecranului.
La editare aceasta reprezinta ultimul bloc din program.
ALPHA KEYS :
SHIFT
Tastele alfabetice permit utilizatorului sa introduca 26 de

litere din alfabet impreuna cu alte caractere speciale.
Tasta Shift permite accesul la caracterele albe din tastatura. Apasand tasta Shift
impreuna cu o litera (caracter) alb, aceasta litera va fi trimisa in comanda control a
masinii. Daca comanda control a masinii are instalata a 5-a axa axa B este selectata
pentru actionarea prin taste, apasand
Shift urmat de +,- tasta A.
EOB
Acesta este caracterul END OF BLOC (sfarsit de bloc). Semnul va fi afisat pe ecran ca
punct si virgula si va semnifica sfarsitul unui bloc de programare.
()
parantezele sunt folosite pentru separarea comenzilor din programul CNC, de

comenzile utilizatorului. Ele trebuie sa fie utilizate tot timpul pereche si nu este
obligatoriu sa contina semne suplimentare. In momentul transmiterii programului de
20
fiecare data cand o linie de cod care nu este valabila apare prin intermediul interfetei
RS-232, aceasta este inserata intre doua paranteze si este adaugata programului.
in cateva comenzi analogice FANUC, caracterele de suprimare a blocului sunt utilizate

pentrua alege intre doua posibilitati existente in acelasi bloc NC. Aceste caractere de
suprimare nu se vor afla niciodata la inceputul unui bloc. De exemplu : in urmatoarea
linie, T 2 este executat cand optiunea blocul de suprimare este oprita . Cand functia de
suprimare este anclansata atunci T.1 este executat
T1/T2
N1 G54
Aceasta nu se poate executa cu comanda HAAS.
Pentru a avea acelasi rezultat programarea trebuie facuta dupa urmatoarea metoda :
/T2 M99; (T2 este utilizat si BLOCK DELETE este declansat, OFF)
T1; (T1 este utilizat si BLOCK DELETE este anclansat ON)
N1 G54;
[ and ]
parantezele drepte sunt utilizate pentru functii si expresii macro.
TASTE MODURI DE LUCRU
tastele de selectare a modului de exploatare se afla pozitionate in

partea de sus dreapta ale panoului de comanda Prin intermediul
acestor taste se poate lucra cu masini cu comanda CNC.
Tastele sunt impartite in sase moduri principale de lucru. Utilizatorul
are posibilitatea de selectare a unui mod de lucru prin apasarea pe
tasta cu sageata care se afla in partea stanga, prin aceasta apasare
se deschide calea de lucru a tastelor ce se gasesc pe acel rand.
Altfel aceste taste nu sunt disponibile. Modul actual de lucru se
gaseste afisat intotdeauna in partea dreapta sus a ecranului.
EDIT
selecteaza modul EDIT
INSERT
insereaza texte in memoria masinii, dupa pozitia momentana a

cursorului. Este deasemenea folosit pentru copierea de blocuri de
coduri dintr-un program.
modifica pozitia pe care se afla cursorul, conform cu textul de
introducere a datelor. Instaleaza un program MDI in lista de
programe.
sterge pozitia pe care se afla cursorul
ALTER
DELETE
UNDO
sterge sau anuleaza pana la 9 pozitii, ce au fost modificate in

editare.
MEM
selecteaza modul MEM
SINGLE
anclanseaza modul de lucru bloc cu bloc, asadar cand
BLOCK
tasta CYCLE START este apasata, masina va prelucra doar un

singul bloc, din programul ce se afla in derulare.
21
DRY RUN
este utilizat pentru verificarea deplasarii in curs a masinii, fara ca

piesa sa fie prelucrata. Viteza programata va fi inlocuita cu ajutorul
tastelor de viteza din modul JOG.
OPT STOP
anclanseaza oprirea optionala. La detectarea unui cod M01 dintr-un

program, opreste automat executia programului. Daca programul
este pregatit pentru interpretarea mai multor blocuri si cand
optiunea stop a fost apasata, exista posibilitatea ca M01 sa nu fie
dat din comanda (vezi G103)
BLOCK DELETE
blocurile marcate cu o bara oblica \ ca prim semn, vor fi ignorate

sau nu vor fi executate cand aceasta optiune este activata.
MDI / DNC
selecteaza modul MDI sau modul de operare DNC
COOLNT
porneste sau opreste lichidul de racire
JOG
Roteste arborele la viteza selectata in Setting 98
SPINDLE
( Spindle Jog RPM )
TURRET FWD
roteste turela de scule inainte , pana la urmatoarea scula.

Daca turela este pozitionata pe numarul de scula cel mai
ridicat , aceasta va avansa la scula nr 1.
Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa la scula
nn.Exceptie pe masinile din CE.
TURRET REW
HANDLE JOG
roteste turela de scule inapoi , pana la scula anterioara.

Daca turela este pozitionata pe scula nr.1, turela va merge in sens
invers, la numarul de scula cel mai mare
Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa in
directia inversa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.
selecteaza modul JOG
.0001, .1
0001 inch sau .001 mm per increment la roata de mana. La mers in

gol .1 inch/min
.001, 1
.001 inch sau .01 mm per increment la roata de mana. La mers in

gol 1.inch/min.
.01, 10.
.01 inch sau .1 mm per increment la roata de mana. La mers in gol

10.inch/min.
1, 100
.1 inch sau 1 mm per raster la roata de mana electronica. La mers

in gol 100 mm inch/min.
ZERO RET
selectarea modului ZERO RET
AUTO ALL AXES

ORIGIN
deplasarea la punctul de referinta al masinii a tuturor axelor

aducerea la punctul zero, a diverselor afisari si numerotari
22
ZERO SINGLE AXIS
Cautarea punctului zero a axei, care a fost specificata pe

linia de introducere a datelor
HOME G28
SINGLE AXIS
HOME G28
SECOND HOME
LIST PROG
toate axele se deplaseaza in miscare rapida la punctul de referinta

al masinii
Oricare din axele X, Z sau B (papusa mobila) pot fi intoarse la zero
individual
Pentru a putea fi folosita aceasta caracteristica, operatorul trebuie
sa introduca X, Z sau B dupa care sa apese tasta HOME
G28.Apasand tasta HOME G28, fara a introduce mai intai litera
pentru axa respectiva, toate axele se vor intoarce la zero.Daca axa
selectata a fost invalidata, un mesaj DISABLED AXIS va fi afisat pe
ecranul masinii.Daca deplasarea pe axa dorita poate cauza intrarea
turelei cu scule in papusa mobila , mesajul X IN THE WAY va
aparea pe ecran si nici o deplasare nu va fi posibila.
NC va trimite rapid (care au 2 ND HOME BTN bit-1 )toate axele la
coordonatele specificate in WORK OFFSET
G129.Aceasta
caracteristica a fost adaugata pentru a inlesni miscarea turelei de
catre operator, si de aducere a turelei in fata ferestrei si a putea
introduce manual scule.Pentru a lucra in modul adecvat , operatorul
trebuie mai intai sa seteze G129 din WORK OFFSET la valoarea
dorita.
afiseaza pe ecran lista cu programele aflate in memoria masinii.
SELECT PROG prin tastarea acestei taste programul care este luminat in lista de
programe, devine program actual. Pentru acest program in derulare
apare un asterix in lista de programe.
SEND RS 232
transmiterea de programe prin interfata RS 232
RECV RS 232
receptionarea de programe prin interfata RS 232
ERASE PROG
sterge programul actual, sau programul specificat in linia de

introducere date.
TASTELE NUMERICE
acestea permit utilizatorului sa introduca cifre si alte semne

specifice in comanda masinii
CANCEL
tasta CANCEL este utilizata pentru stergerea ultimului semn

introdus pe linia de introducere date.
SPACE
reprezinta spatiul pentru formatarea unui comentariu in interiorul

unui program
WRITE /
ENTER
aceasta este o tasta cu multiple utilizari. Ea trebuie

apasata de fiecare data cand utilizatorul introduce date noi sau
cand acestea sunt schimbate in comanda masinii.
23
_.,+,=# si *
accesul la aceste simboluri se face la inceput prin apasarea tastei

SHIFT, iar dupa aceea prin apasarea tastei pana la aparitia
simbolulii dorit. Aceste caractere sunt folosite la expresiile macro.
?,%,$,!,&,@ si :
accesul la aceste simboluri suplimentare se obtine la fel ca mai sus

prin apasarea tastei SHIFT. Aceste simboluri sunt folosite la
comentariile programelor.
2.12. Pornirea / Oprirea

Pornirea
Este o singura metoda de pornire a acestei masini cu CNC si ea se face cu ajutorul butonului
verde care se afla sus in partea stanga a panoului de comanda. In momentul apasarii butonului verde
intrerupatorul general al masinii care se afla amplasat in spatele masinii , trebuie sa fie pe pozitia
deschis. La fiecare intrerupere de tensiune, masina se opreste si de fiecare data trebuie apasat acest
buton pentru repornire. La fiecare noua pornire masina trebuie sa-si gaseasca fiecare punct de
referinta fix pe care il are inainte de inceperea unei operatii.
Dupa apasarea tastei AUTO POWER UP, la pornire acest punct se fixeaza. Modul ZERO
RET ca si tasta AUTO ALL AXES pot initializa sistemul si dupa aceea toate alarmele sunt sterse. O
axa se poate selecta individual doar prin apasarea unei taste X, Y, Z sau A si dupa aceea prin
apasarea tastei ZERO SINGL AXIS. Pozitia gasita corespunde punctului zero al masinii.
ATENTIE !!!! Dupa pornirea masinii , aceasta nu cunoaste pozitia ei initiala si nici limita
axelor, de aceea trebuie daplasata la punctul de referinta M/C prin activarea tastei AUTO POWER UP
sau ZERO RET / ALL AXES. Un avans lent este posibil de imprimat masinii , in mod incremental cu
ajutorul rotii de mana. In acest caz daca se executa o deplasare necontrolata in directia negativa a
masinii se poate deteriora carcasa de protectie precum si arborele principal prin incarcarea
(tensionarea bilelor de la rulmentii brosei). Pentru a evita acest lucru, trebuie masina trebuie
deplasata cu ZERO RET la punctul de referinta, inainte de a se executa orice altceva.
NOTA: Turela de scule se pozitioneaza intotdeauna pe scula Nr.1 si numai dupa aceea se aduce in
pozitia care este definita de parametrul 81 utilizat.
Dupa fiecare noua pornire trebuie apasata tasta HOME G28, prin acesta cele doua axe Z si X vor fi
repozitionate in pozitia initiala . Daca axa Z este pozitionata inainte de aducerea la punctul zero al
masinii, atunci axa X va fi deplasata prima.
NOTA : Interventiile la motoare, la arborele principal precum si la intrerupatoarele de repunere la zero
care au o importanta majora pentru punctul de referinta al masinii, vor fi efectuate doar de
tehnicieni specializati de producator. Un punct de referinta al masinii reglat incorect, poate
provoca avarii importante asupra arborelui principal, al protectiei cailor de rulare, al ghidajelor
liniare si a rulmentilor sau a turelei de scule.
.
Oprirea
Exista diferite metode de oprire a masinii. Prin apasarea butonului rosu POWER OFF, masina
se opreste imediat.Deasemenea masina poate fi programata sa se opreasca dupa fiecare sfarsit de
ciclu (M30), sau dupa un anumit timp cat masina nu are activitate. Acestea sunt setarile 1 si 2.
O alta metoda , care este preferabil a se folosi, consta in apasarea tastei POWER DOWN.
Masina este oprita si pastreza ordinea secventelor pentru o noua pornire si oprire , iar secventa de
oprire s-a executat corect. La activarea acestei taste , axele se reintorc la punctul zero al masinii,
scula nr.1 este introdusa in brosa, iar masina se opreste in 30 de secunde .
Deasemenea masina poate fi programata , ca la sfarsitul unui ciclu sa se opreasca (M30) sau
dupa un timp prereglat in care masina nu lucraza. Acestia sunt parametrii 1 si 2 ai utilizatorului.
24
Masina se opreste deasemnea automat, cand exista o supra tensiune pe retea, sau cand apare o
supraincalzire. Daca acestea persista 4, 5 minute, masina anunta pe monitor ca in urmatoarele 30 de
secunde va initia procedura de oprire automata. Alarma afisata referitoare la supraincalzire are nr.
176, iar cea referitoare la supratensiune are nr. 177. Pentru reluarea lucrului trebuie avut din nou
curent si tasta POWER ON sa fie apasata.
PROCEDURA DE SETARE
Urmatoarea secventa de operare este un exemplu de de cum se seteaza masina pentru
prelucrarea unei bare
1 - Incarcati un program in memoria masinii. Acesta se poate introduce cu ajutorul
tastelor,sau direct in comanda control a masinii prin intermediul interfetei RS-232
2 - Asigurati sculele necesare.
3 - Pregatirea mandrinei, a pensetei, sau dispozitivului de prindere a piesei.
4 - Schimbati in modul JOG si displayul in OFFSET. Acesta este posibil cu ajutoru tastelor
de setare aflate sub tastele de functii aflate pe tastatura.Tastele de setare sunt X DIA
MESUR, NEXT TOOL,X/Z ; si Z FACE MESUR :
Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul exterior.
5 - Incarcati setarile piesei sau a materialului
6 - Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula. Aceasta se poate executa
deplasand axele X si Z in mod manual spre un loc unde nu se poate interfera cu
mandrina, piesa sau dispozitivul de prindere.
Succesiv puteti apasa pe HOME G28, care va duce toate axele la punctul zero al masinii.
7 - Alegeti o scula de strunjire, aceasta poate fi scula nr.1sau in general o scula de strunjire
si finisare. Selectati scula prin introducerea numarului de pozitie stationara a acesteia
dupa care apasati NEXT TOOL. Aceasta schimbare va face ca scula nou introdusa sa
fie scula curenta.Dealtfel pe ecran va fi luminata pozitia cu numarul sculei din offsetul
de scule pentru pozitia respectiva, care va trimite informatia in comanda control a
masinii pe axa X in modul manual.
Pentru masurarea pozitiei sculei pe X din offset se vor executa urmatoarele:
8 - Porniti arborele pentru o atingere superficiala a suprafetei de prelucrare adiametrului
exterior. Aceasta atingere usoara a materialului se executa in modul manual.Puteti folosi
tasta X/Z, pentru a schimba axele de pe X sau Z , daca este necesar. In general puteti
pleca de la un punct apropiat de arbore, si sa prelucrati indepartandu-va pe aceiasi axa
de acesta.Curatati piesa sau materialul respectiv pe o portiune de aprox. 75%, puntru a
putea masura diametrul exterior al acesteia cu micrometrul.
9 - Retrageti-va pe axa Z de la partea strunjita, opriti arborele cu ajutorul tastei STOP, si
masurati diametrul exterior.
10 - Apasati X DIA MESUR pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii la
suprafata strunjita.Introduceti valoarea diametrului masurat in controlul masinii pe linia
de introducere date si apasati WRITE. Aceasta va adauga diametrul la offset , asa ca X
offsetul pentru varful sculei va fi in centrul arborelui.
Pentru masurarea pozitiei sculei pe Z din offset se vor executa urmatoarele:
11 - Pozitionati scula pentru a executa o curatire a piesei sau materialului.. Apasati X/Z
pentru a selecta X
12 - Porniti arborele cu ajutorul tastei de pornire in sens orar al acestuia. Indepartati-va de
suprafata piesei in modul manual ,retrageti-va pe axa X de la piesa, si opriti arborele .
13 - Apasati Z FACE MESUR Pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii pana
la suprafata piesei.Daca partea din program nu face o referinta la atingerea exterioara
a piesei , puteti adauga o valoare aditionala in offset, prin introducerea valorii
respective in memoria masinii, pe linia de introducere date si apoi prin apasarea tastei
WRITE.
25
Masurarea aditionala a diametrului exterior in offsetul de scule , prin selectarea altui diametru
exterior, prin atingerea sculei pe axele X si Z a piesei strunjite.
14 - Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula, a se vedea punctul 6 anterior
15 - Apasati NEXT TOOL, pentru a obtine scula urmatoare, a se vedea punctul 7 anterior
16 - Mutati scula in modul manual intr-un punct aflat in afara piesei si efectuati o atingere
exterioara a acesteia.Dupa ce ati atins cu varful piesa, apasati tasta X DIA MESUR,
pentru a fi inregistrata in pozitia X a offsetului. Introduceti diametrul piesei si apasati
tasta WRITE.
17 - In modul manual mutati scula la un punct de pe suprafata piesei, si executati o atingere
exterioara a piesei.
Dupa ce ati atins cu varful piesa, se apasa tasta Z FACE MESUR pentru inregistrarea
valorii in pozitia Z din offset.Orice valoare suplimentara se poate introduce in offset prin
apasarea tastei WRITE.
18 - REPETATI pasii anteriori de la 14 la 17 , pentru toate sculele ramase ptr. Diametrul
exterior.
Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul interior.
19 - Selectati un burghiu de pe turela de scule, si in modul manual veniti cu el in centrul
arborelui.
20 - Porniti arborele ,si efectuati o gaura in material destul de adanca ,pentru a putea
introduce un instrument de masura. Extrageti burghiul pentru a putea face o schimbare
de scula
21 - Selectati o scula de strunjire a diametrului interior, prin apasarea tastei NEXT TOOL si
procedati la fel ca la pozitia 7
22 - Pozitionati pe axa X, in asa fel incat sa puteti masura diametrul interior.selectati axa Z
cu ajutorul tastei X/Z, si rotiti. Deplasati scula inapoi pentru a curata interiorul , dupa
care masurati.Inregistrati valoarea in offsetul X de scule( procedand ca la poz. 10 ) cu
ajutorul tastei X DIA MESUR.
23 - Repetati procedeul de la punctul 14 la 17 pentru toate sculele ramase si folosite la
strunjirea interioara, cu exceptia in care doriti sa faceti o atingere interioara a
diametrului interior, pentru a seta piesa, altfel decat a diametrului exterior.
2.13 MANUAL DE OPERARE
INTRODUCEREA MANUALA DE DATE (MDI)
La alimentarea manuala a datelor aveti posibilitatea de a introduce date ce pot fi executate
imediat, linie dupa linie, fara a avea nevoie de a utiliza modurile EDIT si MEM. In aceasta comanda .
MDI este de fapt o memorie care poate trata liniile continand instructiuni, fara a deranja programul
principal. Datele MDI raman intacte, chiar in timpul unei comutari intre moduri sau a unei scoateri de
sub tensiune.
Editarea prin MDI se face la fel ca editarea din memorie.
Deasemenea in modul MDI se poate folosit si pornirea lichidului de racire, a arborelui precum
si executarea schimbarii de scula.
Un program in MDI poate fi introdus in memorie ca un program desemnat normal, punand
cursorul pe prima linie ( HOME ) si introducand apoi un numar de program Onnnnn,
( mumar
nou de program ) in linia de intrare si confirmand cu tasta ALTER. Acest nume va fi adaugat la lista de
programe si va fi sters din MDI.
Totalitatea progamelor MDI pot fi sterse in mod MDI actionand tasta ERASE PROG.
O metoda rapida pentru selectionarea unei scule consta in apasarea pe Tnn si actionarea
tastei TURET FWD sau TURET REV in loc de INSERT. Cu aceasta scula va fi comandata direct.
Cand DNC este validat cu ajutorul setarii 55, o a doua apasare a tastei MDI, vor comuta comanda
control in modul DNC.
26
Cand parametrul 57 DOOR STOP este setat pe 1, schimbarea manuala a sculei nu este
permisa cu usa deschisa.Legat de aceasta, viteza de rotatie a arborelui va fi de maximum 500 RPM.
Roata de mana
Este posibila deplasarea manuala a axelor prin actionarea tastei HANDLE JOG si prin
folosirea tastelor JOG cu ajutorul rotii de mana. Tastele JOG precum si roata de mana sunt libere in
paralel, fara a fi necesar a alege una din ele.Displayul se va schimba pe afisarea pozitiei
In comanda manuala a papusii mobile, operatorul poate apasa- B- handle jog-, si dupa aceia in
modul manual se poate deplasa papusa mobila. Alternativ in cazul in care operatorul foloseste tastele
TS sau TS si dupa ce tasta a fost eliberata , controlul masinii va sta in modul manual, si papusa
mobila poate fi folosita si in modul manual.
Avansul manual poate fi selectat prin cele patru taste aflate in partea dreapta a tastei
HANDLE JOG.
Dupa ce a fost apasata ,tasta HANDLE JOG permite selectarea unei viteze de avans
incremental de la 2,5 mm/min. pana la 250 mm/min., sau cu ajutorul rotii de mana de la 0,001 mm
pana la 1 mm.
Axele ajutatoare nu pot fi deplasate manual in modul de tastare existent pe tabloul de
comanda. Pentru aceasta se poate utiliza o tasta de avans incremental al unei axe individuale.
In mod incremental viteza de avans se poate selecta de la tabloul de comanda. Pasul de progresie al
rotii de mana ramane nemodificat.
Pentru a comanda sau a selecta o alta axa folosind modul manual, se utilizeaza tastele +/- X
sau Z. Cand una din aceste taste este apasata,aceasta axa este selectata pentru modul manual, dar
ea nu se va misca daca tasta nu este apasata cel putin sec. Dupa sec axa se va deplasa in
directia dorita, si cu avansul selectat
Axele atribuite tastelor +A si A se mentin si raman chiar daca se schimba modul de lucru
sau dupa oprire.
2 .14 OPERARE AUTOMATA
MOD DE OPERARE
La strungurile HAAS exista sase moduri de lucru. Acestea sunt:
EDIT
serveste la executarea de modificari manuale la o parte din
program
MEM
serveste la derularea unui program ce se afla in memoria

masinii
MDI/DNC
este o tasta cu dubla functiune. La o prima apasare se activeaza modul

de lucru MDI. Acesta serveste la introducerea rapida a unei secvente de
prelucrare dintr-un program.
HANDLE / JOG
serveste la deplasarea axelor cu ajutorul rotii de mana sau cu tastele JOG.
ZERO RET
se utilizeaza pentru cautarea punctului zero al masinii, si intoarcerea

automata a acesteia la punctul zero
LIST PROG
serveste la citirea programelor, trimiterea , receptionarea si stergerea de

programe.
Schimbarea modurilor de lucru se executa prin apasarea tastelor aflate in partea dreapta
superioara a panoului de comanda , taste ce au fost mentionate mai sus.
27
Cand o operatiune este pornita, ca exemplu derularea unui program, nu exista posibilitatea
de schimbare a modului pana ce aceasta nu este oprita. Cele sase taste ale modului de lucru sunt
dispuse vertical, iar tastele ce se gasesc in dreapta sunt atribuite modului selectat.
SELECTAREA UNUI PROGRAM
Selectarea unui program se face plecand de la modul LIST PROG. Acest mod afiseaza lista
de programe existente in memoria masinii , din care se alege un program principal. Acesta va fi
programul care se deruleaza, dupa ce trecem in modul MEM si se apasa tasta START. Pe afisajul
LIST PROG, programul principal este acela care este marcat cu *.. Programul afisateste acelasi cu
cel care se vede pe EDIT .
Pentru selectarea unui program existent se apasa tasta cursorului, sageata in sus sau
sageata in jos, pana ajungeti la programul dorit (acesta va fi luminat) dupa care apasati tasta
SELECT PROG. Semnul *.* se va pozitiona pe acest program.
Pentru selectarea unui nou program (crearea unui nou program) sau pentru selectarea unui
program existent , se poate introduce cu ajutorul tastaturii : Onnnnn iar dupa aceea apasarea tastei
SELECT PROG:
PORNIREA IN REGIM AUTOMAT
Inainte de a putea lasa un program sa se deruleze, acesta trebuie sa fie selectat in memoria
masinii. Pentru alegerea unui program, se apasa tasta modului LIST PROG. Se utilizeaza cursorul
pentru alegerea programului dorit dupa care se apasa SELECT PROG. Lista programelor contine
numele programelor, precum si primul comentariu. Daca alimentarea cu curent a fost intrerupta ,
automat acest program se afla in memoria masinii si este deja selectat.
Dupa ce masina a fost pornita, trebuie apasata tasta AUTO POWER UP pentru ca toate
axele, precum si schimbatorul de scule sa fie initializate, actuala comanda fiind afisata ,
modul MEM anclansat si comanda numerica operationala.Apasand pe tasta CYCLE START aflata in
partea stanga jos a panoului de comanda, va incepe executia programului.
Pentru inceperea unui program dintr-un alt loc decat de la inceput , se alege numarul de bloc
prin folosirea tastaturii si a tastelor cu sageti in jos sau cu PAGE DOWN pana la punctul dorit dupa
care se actioneaza tasta MEM si CYCLE START, pentru a porni din acel punct.
Functia PROGRAM RESTART selecteaza pagina 36, modifica modul de derulare a
programului, chiar daca va aflati pe o alta pozitie, decat de inceput a primului bloc. Reglarea cu
indicarea Program Restart On garanteaza selectarea corecta a sculei precum si corecta pozitionare
a axei, daca cumva va aflati pe o alta pozitie decat cea de inceput de program.
In cazul in care exista o eroare in program, automat se declanseaza o alarma, care va opri
derularea acestuia. Alarmele tipice in astfel de cazuri sunt : depasirea valorilor limitelor de deplasare,
lipsa codului Q, I si J. Incercarea de deplasare peste valorile limita provoaca anclansarea unei
alarme.
Mesajul RUNNING apare afisat pe partea inferioara a monitorului in timpul executarii oricarui
program si nu este afisat cand programul este terminat, este oprit de operator sau in cazul aparitiei
unei alarme.
REPORNIREA UNUI PROGRAM
Functia Program restart poate fi selectata din pagina de Setting.. Ofera posibilitatea
repornirii unui program dintr-o alta pozitie decat cea de inceput a primului bloc de executie. Aceasta
se poate efectua in modul MEM, prin apasarea tastelor cursorului cu sageti in sus sau in jos,
pentru gasirea si selectarea blocului de demarare a operatiei, iar dupa aceea prin apasarea butonului
CYCLE START. Chiar daca Program Restart este anclansat, interpretarea programului se face de la
primul bloc, dar nu se va efectua nici o miscare a masinii, pana cand aceasta nu va gasi noul bloc de
repornire. In acest moment axele si scula se vor aseza in pozitia corecta de deplasare si atunci va
incepe operatia normala din acel punct.
28
OPRIREA FUNCTIONARII AUTOMATE

Exista diferite metode de oprire a derularii unui program, opririle normale anormale si la
aparitia unei alarme.
1.
oprirea normala cu M00, M01, M02 sau M30
2.
intreruperea avansului (FEED HOL) comandata de operator. Prin reapasarea tastei
START se poate continua executia programului.
3.
stop Bloc cu Bloc (SINGLE BLOCK) in cazul in care aceasta este comandata de
operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia programului.
4.
oprirea cauzata de operator in cazul deschiderii usii. Programul va reporni
dupa ce usa a fost inchisa
Opririle anormale sunt:

1.
2.
3.
4.
Resetarea comandata de opertor. Prin aceasta toate miscarile axelor si ale

schimbatorului de scule vor fi oprite. Brosa (arborele principal) si pompa lichidului de
racire vor fi deasemenea oprite. Programul nu poate reporni din acest punct, de unde
s-a facut oprirea. Daca SETTING 31 este pe pozitia ON, comanda numerica a masinii
va sari direct la inceputul programului.
Oprirea de urgenta , comanda oprirea miscarilor axelor , a schimbatorului de scule, a
servomotoarelor, a brosei precum si a pompei lichidului de racire. Programul nu poate
reporni din acest punct. Vor fi oprite deasemenea miscarile axelor ajutatoare. Pentru
anularea alarmei si pentru repornire este necesara apasarea de cel pitin doua ori a
tastei RESET.
Aparitia unei alarme . Oprirea se poate declansa , intotdeauna cand in pro-gram apare o
alarma. Nu se poate reporni programul prin apasarea tastei RESET, din punctul in care
a avut loc intreruperea programului. Alarmele pot aparea din greseli de programare sau
alarme ale masinii. Pentru rectificarea erorilor aparute in program este indicat a se
verifica programul inainte de prima utilizare in modul de simulare grafica.
Decuplarea . Toate motoarele se vor opri in interval de o secunda dar nu se garanteaza
pastrarea nici unei conditii la recuplare.
INTRERUPATORUL DE OPRIRE DE URGENTA

Intrerupatorul Oprire de urgenta este de tipul normal inchis. Cand intrerupatorul este
deschis sau defect alimentarea cu energie electrica se intrerupe imediat. Magazia de scule,
antrenarea arborelui si pompa lichidului de racire se vor opri imediat.
Va atentionam ca parametrul nr.57 al masinii sub textul POF AT E-STP poate influenta
intrerupatorul Oprire de urgenta . Cand bit-ul este pozitionat pe 1 tensiunea de alimentare este in
totalitate intrerupta.
Ar fi bine ca schimbarea de scula sa nu fie intrerupta cu butonul Oprire de urgenta deoarece
magazia de scule nu se gaseste in acel moment intr-o pozitie de baza , deplasarea ei in pozitia finala
cerand un efort suplimentar.
Daca schimbatorul de scule nu functioneaza corect, controlul masinii automat va genera o
alarmaToate mesajele de eroare de schimbare de scula pot fi usor eliminate . Apasati tasta
EMERGENCY STOP.
Pentru a corecta elimina cauzele mecanice, iar apoi mesajele de eroare se pot sterge prin
apasarea RESET. Apasati tasta ZERO RETURN ,si apoi AUTO ALL AXES, pentru a reseta axa Z si
schimbatorul de scule. Nu introduceti niciodata mana la schimbatorul de scule , pana nu este apasata
tasta EMERGENCY STOP.
LAMPA DE SEMNALIZARE
Lampa de semnalizare rosu si verde se afla montata pe bratul de prindere a panoului de
comanda si permite operatorului sa observe de la distanta starea de functionare a masinii. In timpul
lucrului normal lampa de semnalizare de culoare verde este aprinsa.
29
Lampa de semnalizare culoare verde lumineaza intermitent cand :

- Operatorul apasa tasta FEED HOLD si deasemenea cand modul de operare
este BLOC CU BLOC si comanda numerica a ajuns la sfarsitul unui bloc.
- Cand comanda numerica se afla sub influenta M00, M01, M02 si M03.Se va
opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET.Cand in controlul masinii se
afla un M02 sau M30.
Lampa de semnalizare de culoare rosie lumineaza intermitent cand:
- Apare un mesaj de alarma, sau cand este apasata tasta Oprire de urgenta
EMERGENCY STOP. Se va opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET si
au fost sterse toate alarmele.
2.15 MEMORAREA SI EDITAREA DE PROGRAME
In urma utilizarii altor functii,in afara de HELP sau mesaje de functionare , tastele alfa-numerice
se afiseaza in parte inferioara a ecranului Aceasta linie se numeste linie de introducere date .
Aceasta se numeste linie de intrare de date si contine ceea ce se doreste a se introduce, dupa cere
se tasteaza WRITE (scriere), ALTER (modificare) sau INSERT (introducere, inserare).
Daca pe ecran este selectat HELP. tastele alfa-numerice servesc la selectarea unei teme,
motiv pentru care ele nu sunt afisate pe ecran, pe linia de introducere de date.
Daca functia Message este selectata, se poate pozitiona cursorul pe ecran si se poate scrie
direct pe ceea ce este afisat.
CREAREA DE PROGRAME
Pentru stabilirea unui nou program, trebuie sa va aflati in afisajul PRGRM/CONVRS si in
modul LIST PROG. Se introduce litera O ( O nu 0 ca cifra) urmat de patru numere si se apasa
SELECT PROG. Programul selectat este un program principal (de baza) si este acelasi care se vede
in MEM si EDIT. Se apasa EDIT pentru a se vedea noul program care va fi compus din Onnnn si
EOB (;) . Toate celelalte intrari se vor executa prin apasarea unei litere urmate de o valoare numerica
si se vor incheia prin apasarea unei din tastele INSERT, ALTER sau WRITE.
Toate elementele introduse intr-un program sunt date de adrese (o litera alfabetica urmata de un
numar) , un comentariu ( aflat intre doua paranteze)sau un sfarsit de bloc (End Of Blok = EOB sau ;)
CURSORUL cu sageata in sus, sau cu sageata in jos se foloseste pentru a cauta valorile care au
fost introduse. Se introduce simplu pe linia de baza valoarea cautata si se deplaseaza cursorul cu
sagetile in sus sau in jos. Cursorul cu tastele sagetii in sus va cauta elementele in sens invers pana la
inceputul programului iar cursorul cu tastele sagetii in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul
programului .
Esista si functia de cautare in modul MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de
o cifra, cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera care va fi insotita de un
numar oarecare.
ATENTIE ! Prin actionarea tastei INSERT noile date sunt introduse dupa datele marcate (imagine
negativa). Cu ajutorul cursorului tastele sageata in sus sau tastele sageata in jos
precum si cu ajutorul tastelor cu sageata dreapta sau sageata stanga se pot selecta
datele marcate, iar tastele HOME si END va vor duce la inceputul sau la sfarsitul
programuluiTastele PAGE UP (pagina in sus) si PAGE DOWN (pagina in jos executa
deplasari pe distante mari). Toate aceste taste sunt operationale in modul de lucru
EDIT, MEM si MDI.
Un comentariu se poate edita, fara ca acesta sa fie introdus intreg inca odata. Prin simpla
deplasare a cursorului la semnul marcat ce trebuie modificat se introduce semnul nou dupa care se
30
apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE. Utilizand tasta UNDO este posibila intoarcerea
la orice schimbare facuta, ea actioneaza doar pe ultimele noua intrari .
Dupa stabilirea unui program , acestuia i se poate modifica usor numele si la fel de usor se
poate modifica cu alter Onnnn. Daca numarul maxim de programe este atins, mesajul DIR FULL
apare afisat si programul nu se poate realiza.
EDITAREA DE PROGRAME
Modul de lucru EDIT permite efectuarea de modificari intr-un program, care se afla deja in
memoria masinii. Daca in memoria masinii nu exista nici un program se poate crea unul in modul
LIST PROG. La creerea unui nou program acesta contine doar un nume de program Onnnn si un
EOB.
Pentru a intra in modul de lucru EDIT se apasa tasta EDIT. Programul actual va aparea pe
ecran sau daca nu exista nici un program se va afisa O0000.
Pentru creerea unui nume de program, se muta cursorul pe litera Onnnn , se va da literi O
suita unui numar crescator, ex: =1234 si se apasa tasta ALTER. In partea dreapta a ecranului va
apare noul numar al programului. Datele introduse vor aparea intai in partea stanga jos a ecranului
iar dupa apasarea tastei INSERT , ALTER sau WRITE: se vor muta in partea superioara a ecranului.
Pentru a introduce un program se vor tasta datele dorite si se va apasa tasta INSERT. Inainte
de actionarea acestei taste exista mai multe posibilitati in afara de a introduce un cod, ca de exemplu
X, Y sau Z. Dupa intrarea in program exista posibilitatea de a modifica date. Se muta cursorul cu
ajutorul tastelor pe cuvantul ce ar trebui editat. Se efectuaza modificarea dorita in partea de jos a
ecranului dupa care se apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE.
Cu ajutorul tastei UNDO se poate anula modificarea facuta si deasemenea este eficienta
pentru ultimele noua date introduse. Cu ajutorul cursorului, cu sageata in sus sau cu sageata in jos
se pot cauta valorile care au fost introduse. Cursorul cu sageata in sus va cauta elementele inapoi
pana la inceputul programului iar cursorul cu sageata in jos va cauta elementele inainte pana la
sfarsitul programului. Exista deasemenea si functia de cautare in modul de lucru MEM. Daca se
introduce o litera care nu este insotita de o cifra , cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data
aceasta litera , care va fi desigur insotita de un numar oarecare.
Afisarea erorilor la editare :

Guarded Code
Bad Code
Editing Error
Bad Name
Invalid Number
Block too Long
No Code
CanUndo
End of Prg
s-a incercat eliminarea Onnnn din pornirea unui program

o linie contine date care nu sunt valabile , sau un comentariu
contine mai mult de 80 de semne
o mai veche operatie de editare nu a fost terminata; se elimina
problema si dupa aceea se apasa UNDO
numele programului Onnnn nu este valabil sau lipseste.
cifra, alaturi de codul alfabetic nu este valabila
un bloc poate contine maxim 256 de semne
o operatie de inserare a fost facuta fara a exista date
se pot anula doar ultimele noua modificari.
sfarsitul de program EOB nu se poate sterge
EDITAREA DIN PLAN SECUND

Cu editareaq BACKGROUND EDIT (editare din plan secund). Prin aceasta se poate edita un
program in memoria chiar daca in derulare se afla un alt program. Editarea in BACKGROUND EDIT
se poate valida sau invalida cu ajutorul Parametrului 57.
31
BACKGROUND EDIT se poate utiliza in modul MEM , la afisajul PROGRAM DISPAY. Se introduce
O0000 pentru editarea programului si se apasa tasta F4. In cazul in care nu se introduce O000, se va
obtine afisajul PROGRAM REVIEW.
Daca suntem in BACKGROUND EDIT exista posibilitatea de a executa toate operatiile
disponibile din modul EDIT. Pe ultimele cinci linii de pe ecran, se va afisa starea programului in
derulare , iar pe linia superioara va fi afisat numele si numarul de linie al programului aflat in derulare.
Pentru a iesi din BACKGROUND EDIT se apasa tasta F4.
Pentru citirea programelor aflate in memorie, se va introduce o noua afisare , pentru a putea
vedea lista de programe. Afisajul se numeste LIST.
El se poate vedea prin apasarea LIST PROG. Afisajele sunt identice cu cele din LIST PROG,
numai ca functiile de transmitere, receptie, copiere , selectare sau stergere de date nu sunt
disponibile.
Butonul CYCLE START nu poate fi folosit in modul BACKGROUNG EDIT. Daca programul
contine o oprire M00 trebuie sa se iasa din BACKGROUND EDIT si apoi sa se apese CYCLE START.
Toate modificarile executate in BACKGROUND EDIT sunt stocate intr-un alt domeniu de
memorie al masinii, pana cand programul aflat in derulare nu se opreste. Ceea ce inseamna ca se
poate edita un program sau subprogram fara ca modificarile efectuate sa influenteze programul aflat
in curs.
La prima selectare a unui program pentru BACKGROUND EDIT se obtine un mesaj PROG
EXISTS ceea ce inseamna ca acesta se afla deja in memoria masinii sau NEW PROG daca nu
exista.
Mesajul NEW PROG insemna ca programul este stocat si la origine el este gol. In amandoua
cazurile se poate edita programul. La a doua selectare a unui program pentru BACKGROUND , fara
a se opri programul in derulare, se obtine mesajul SECOND EDIT. Daca suntem in BACKGROUND
EDIT si programul aflat in derulare este terminat, afisajul se schimba automat pe programul
PROGRAM DISPLAY unde desemenea se va afisa terminarea programului. Pentru
continuarea editarii programului trebuie selectat LIST PROG si se trece pe display in modul de lucru
EDIT
BACKGROUND EDIT nu este disponibil in modul MDI si nici in DNC.
STERGEREA DE PROGRAME
Pentru stergerea unui program NC, trebuie ales modul de functionare LIST PROG. Aici
programele NC sunt listate impreuna cu numerele lor. Cu jutorul tastei UP (sus) si DOWN (jos) se
selecteaza programul dorit sau se poate scrie numarul de program si prin apasarea tastei ERASE
PROG se sterge programul.
Toate programele se pot sterge odata printr-0 singura comanda, cand cursorul se gaseste pe
ALL si prin apasarea tastei ERASE PROG.
ATENTIUNE ! Programele sterse nu pot fi reinstalate cu ajutorul tastei UNDO !

TASTE CU FUNCTII SPECIALE
Tastele F1, F2, F3 si F4 servesc la executarea diferitelor functiuni, in raport de afisaj si de modul
de lucru existent. In cele ce urmeaza vom face o deschriere a tastelor Fn.
F1
In modul de lucru EDIT si la afisarea PROGRAM DISPLAY, porneste definirea unui bloc. In
modul de lucru LIST PROG F 1 executa duplicarea de program, dupa un program deja
memorat si ii atribuie un nou nume. In afisajul OFFSET F1 introduce valorile datelor in
offset.
F2
In modul EDIT si cu afisajul PROGRAM DISPLAY, defineste terminarea unui bloc. I
F3
In modul EDIT si MDI tasta F3 copiaza fereastra luminata a codului G, cu ajutorul functiei
ajutatoare din calculator, din linia de intrare a datelor de la baza ecranului. Aceasta se poate
utiliza atunci cand se doreste determinarea unei solutii pentru o miscare circulara in program.
32
In functia ajutatoare de calcul, HELP, aceasta tasta copiaza valoarea in fereastra de calcul
pentru functii ajutatoare trigonometrice sau circulare.
F4
In modul de lucru EDIT daca nu ruleaza nici un program se introduce Onnnnn pe linia de
intrare date si la apasarea F4 va incepe editarea programului Onnnnn.
In modul de lucru MEM si la afisajul PROGRAM DISPLAY , F4 selecteaza modul
BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin
introducerea Onnn si a numarului de programul editorului si apasand tasta F4.
BACKGROUND EDIT nu poate fi selectat cand se ruleza un program. PROGRAM REVIEW
poate fi selectat cand rulaeza un program prin simpla apasarte F4. Daca un program este in
derulare PROGRAM REVIEW va aparea in jumatatea stanga a ecranului si operatorul va
putea vedea programul in partea dreapta a ecranului.
In functia calculator HELP la tastarea F4 se vor putea face adunari, scaderi, inmultiri sau
impartiri calcule ale valorilor trigonometrice, circulare si de filetare.
TASTA UNDO
La editare este posibila anularea tuturor modificarii operatiilor de editare sau a procedeelor
executate . La fiecare apasare a tastelor INSERT, ALTER sau DELETE, blocul original este memorat
si poate fi reinstalat prin tastarea UNDO. Prin apasarea UNDO se pot reinstala ultimele noua
modificari in ordinea inversa a introducerii lor.
Tasta UNDO se poate utiliza in modul EDIT, BACKGROUND si MDI. La comutarea din modul EDIT in
MDI sau invers nu se poate utiliza tasta UNDO , lista de date memorata fiind stearsa.
OPERAREA CU BLOCURI
Operarea cu blocuri se poate executa in grup cu unul sau mai multe blocuri ce se afla in
componenta unui program. Aceste operatii includ :Duplicarea unui bloc, Deplasarea unui bloc si
Stergerea unui bolc. Inainte de selectarea unui bloc se afiseaza in partea dreapta a ecranului se
afiseaza cum este definit un bloc, tasta F1 este apasata atunci cand cursorul se afla pe prima linie de
bloc, iar tasta F2 se apasa atunci cand cursorul se afla pe ultima linie de bloc.
Cand un bloc este definit, el apare in imagine negativa , iar jos in partea dreapta a ecranului, se
arata cum trebuie manipulat acel bloc. Tasta INSERT permite duplicarea blocului selectat pe care se
afla pozitionat cursorul, tasta DELETE serveste la stergerea blocului. Blocul se deplaseaza cu
ajutorul tastei ALTER, iar tasta UNDO sterge definitiv blocul.
Cand un bloc este definit atunci cand cursorul este indicat cu simbolul >, simbol care se afla
mereu la inceputul liniei. Daca un bloc este copiat sau deplasat, atunci liniile se adauga dupa bloc, cu
ajutorul cursorului. Numai linii intregi de comanda pot fi deplasate cu ajutorul functiilor de bloc.
Un segment dintr-un program NC poate fi copiat in alt program NC. Pentru a realiza acest lucru
se utilizeaza tastele F1 si F2. Daca segmentul respectiv este luminat , atunci se selecteaza fisierul de
destinatie , care deja exista, ori se activeaza deschiderea unui nou program NC. Mai departe se
pozitioneaza cursorul pe locul unde trebuia copiat segmentul de program si se apasa tasta INSERT
sau WRITE. Ultimul bloc NC din segmentul copiat va devani blocul actual. Modul de copiere va fi
abandonat dupa apasarea tastei UNDO .
Blocuri (propozitii) NC pot fi copiate dintr-un program NC in MDI. Nu se pot copia blocuri NC
dintr-un program MDI in alt program NC. Cu ajutorul functiei RENAME, fisierul poate fi redenumit si
se poate utiliza ca un program NC normal.
2.16 INTRARI SI IESIRI DE DATE

RS-232 INTRARI / IESIRI DE DATE
33
Programele vor fi trimise si receptate prin intermediul primului serial port RS-232, ce se afla
amplasat pe partea din spate a dulapului de comanda al masinii. Se va avea grija ca racordarea sa
se faca pe prima mufa de sus. Toate datele vor fi trimise si receptate in ASCII. Pentru folosirea mufei
serial-port conexiunile cablului trebuie sa fie urmatoarele :
pinul #1
ecranajulpinul
#2
pinul #3
receptare date RXD pinul #4
pinul #5
optional CTS pinul
#7
Cablul pentru RS-232 trebuie sa fie ecranat
Urmatoarea lista cuprinde rata de transfer si lungimea cablului :
transmitere de date TXD

optional RTS
impamantare
9600 baud rate(rata de transfer) =30 m RS-232

38400 baud rate =8 m RS-232
115200 baud rate =2 m RS-232
Mufa RS-232 este de tip DB-25 si se racordeaza ca DTE . Aceasta inseamna ca
transmiterea se face prin conductor TXD, iar datele sunt receptionate prin conductor RDX.
Chiar daca este putin complicat vom da o scurta explicatie. Cea mai simpla legatura la
computer se poate realiza cu un cablu standard, care are la unul din capat are o mufa tata de tip
DB-25 si la celalalt capat o mufa de tip DB-25 mama.
34
Pinul 2 de la de la un capat este legat cu pinul 3 de la celalalt capat. Pinul 3 cu pinul 2 si

pinul 7 cu pinul 7 de la celalalt.
Toate datele de la interfata RS-232 sunt in cod ASCII, dar numarul de Bit-i (cifra binara),
reglarea paritatii precum si viteza de transmitere se pot modifica in raport cu parametrii folositi de
utilizator. Numarul de biti sunt selectati de SETTING 37, pentru fiecare 7 si 8. Paritatea este selectata
cu ajutorul parametrului de utilizare 12 si este :nu, par, impar sau zero.
In caz de paritate zero, bit-ul de paritate este intotdeauna pozitionat pe 0.
Viteza de transmitere a datelor, este selectata intotdeauna de parametrul de utilizare 11.
Cand legatura cu computerul este realizata si verificata, se intra in pagina Setting si se
selecteaza viteza de transmitere, numarul de biti de oprire, formatul sfarsitului de bloc (EOB) si
deasemene parametrii pilot necesari.
Toate programele trimise comenzii trebuie sa inceapa cu o linie care contine un singur % si
trebuie sa se sfarseasca cu o linie care contine deasemenea un singur %. Toate programele trimise
comenzii trebuie sa contina acest semn %.
Pentru receptionarea unui program se apasa tasta LIST PROG. Se misca cursorul pe
cuvantul ALL si se apasa tasta RECV RS-232 si comanda va receptiona toate probramele de baza si
subprogramele pana cand se recpteaza semnul % , semn care insemna sfarsitul intrarii de date.
Aveti grija ca la intrebuintarea ALL, toate programele trebuie sa aiba o adresa Oxxxxx
pentru a fi inregistrate. In cazul in care nu exista un numar de program , atunci introduceti un numar
inainte de a apasa RECV RS-232 si programul va fi memorat sub acest numar.Deasemenea se poate
selecta un program pentru a fi introdus si acesta va fi inlocuit. Cu un semn ASCII EOF (cod 04) se
poate deasemenea termina transmisia datelor. Caracterele doua puncte (:) poate fi utilizat in loc de
O in numele programului dar va fi intotdeauna reprezentat pe ecran O.
La receptionarea datelor RS-232, pe ecran apar afisate urmatoarele mesaje :
WAITING
cand functia RECV RS-232 este activata
LOADING XXX cand primul semn % este receptat ; daca in XMODEM, XXX este
blocul curent incepe incarcarea.
LOADING Onnnnn
cand numele programului este receptat
RS232 DONE cand transmiterea este completa si ultimul % a fost receptat
RS232 ABORT cand transmiterea datelor a fost oprita anormal
Pentru a trimite un program, se muta cursorul pentru a selecta programul si apoi se apasa
tasta SEND RS-232. Se poate selecta totul cu ALL pentru a transmite toate programele aflate in
memorie. Un reglaj permite completarea spatiilor goale ale distribuirii RS-232 si imbunatateste
lizibilitatea programului.
Protocolul de sincronizare pentru trimiterea de date este selectat din setarea 14. Aceasta
setare poate fi facuta pe XON/XOFF ,RTS/CTS, DC CODES , sau XMODEM.
Transmisia se poate opri cu ambele caractere XON/XOFF , sau RTS/CTS.
Parametrul de utilizare 14 se poate defini cu XON/XOFF, STS / CTS, DC CODES sau
XMODEM. Parametrii de utilizare, parametrii masinii, valorile din offset si macro-variabilele se pot
transmite individual prin RS-232, selectand modul LIST PROG cu afisajul pe ecran dorit,si apasand
tasta SEND. Pentru receptie se apasa tasta RECV.
Setarile continute de comanda RS-232 sunt:
11
12
13
14
24
BAUD RATE
PARITY
STOP BITS
SYNCRONIZATION
LEADER TO PUNCH
35
25
37
EOB PATTERN
NUMBER DATA BITS
Semnul EOB (punct si virgula) nu vor fi transmise prin intermediul interfetei RS-232. Daca
acesta este receptionat de interfata, atunci el este receptionat ca o linie goala in program
Formatul de date pentru trimiterea si receptionarea parametrilor utilizatorului, parametrii
masinii, si valorile offset arata in felul urmator :
%
N0 Vnnnnnn
N1 Vnnnnnn
N2 Vnnnnnn
...
...
%
Urmatorul tabel arata cum este folosit numarul N in iesirea fisierelor cand sunt salvate in
RS-232 sau pe disk.
Geometria sculei :
Scule /functia
1
2
.
.
50
X Offset
101
102
150
Z Offset
001
002
050
Raza
201
202
250
Conicitate
301
302
Tip
501
502
350
550
Numerele nnn pentru ofset sunt urmatoarele :

Offset/axa
G52
G54
G55
.
.
X
351
357
363
Z
353
359
365
B
355
361
367
G59
G110
G111
.
.
G128
G129
387
393
399
389
395
401
391
397
403
489
495
491
497
493
499
N reprezinta numarul de date si V este valoarea. NO este un cod CRC , care prin intermediul
comenzii este determinat de transmitatorul de date.
Valoarea NO este obligatorie cu parametrul dar este optional pentrui parametrii de utilizare si
valoarea offset. Daca se fac modificari in valorile de date memorate, si se incarca vechiul CRC va
36
aparea o alarma atunci cand se cauta datele incarcate. La modificarea datelor memorate se va
sterge linia NO la parametrii utilizatorului si valoarea Offset.
Nota : Datele trebuie incarcate chiar daca o alarma a fost generata.
Datele receptionate sunt transformate intr-un comentariu si memorate in program
cand o alarma este declansata. In plus orice eroare de paritate sau eroare de incadrare vor declansa
erori si vor opri operatiunea de transmitere.
La sfarsitul functiei de transmitere sau receptie , in coltul din stanga ecranului va fi
afisat RS232 DONE pentru terminarea normala , sau RS232 ABORT daca o eroare cauzeaza
oprirea. Aceste erori vor fi listate in afisajul ALARM.
Optional portul serial de la CNC HAAS,poate asigura secvente de cod complete
DC1, DC2, DC3,si DC4 care sunt compatibile cu inregistrarea pe suport de hartie citirea si perforarea
acesteia. Setting 14 este folosit pentru a putea utiliza acest mod de operare.
Setting 14 poate fi setat pe DC CODES si atunci va aparea pe ecran:
1-DC2 (0x12)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea unui
perforator de banda .
2-DC4 (0x14)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru oprirea unui
perforator de banda .
3- DC1 (0x11 X on)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea unui
cititor de banda .
4- DC (0x13 X off)- dupa ce a fost receptionat ultimul %, cand iesirea de date de la portul
serial se va face pentru oprirea unui cititor de banda.
Notati ca Setting14 selectand X ON/ XOFF este similar cu selectarea DC CODES.
Aceste doua setari folosesc codurile DC1 / DC3 XON / XOFF, pentru a porni sau opri
transmiterea de date,daca acestea sunt receptionate prea repede.
XMODEM poate fri deasemenea selectat in SETTING 14. Se prezinta ca un protocol de receptionare
a datelor si transmiterea acestora in blocuri de 128 biti.Setand sincronizarea la XMODEM, adauga
interfetei RS 232 un nivel ridicat de siguranta, deoarece integritatea fiecarui bloc este verificata.Daca
receptorul sesizeaza o eroare recenta,acesta cere emitorului sa incerce sa trimita din nou blocul de
informatii.
Ca atare pentru a folosi XMODEM, paritatea trebuie sa fie pe NONE , iar bitul de date RS 232
trebuie setat pe 8.
Portul #2 aflat pe dulapul electric al masinii , serveste pentru comunicarea cu axele auxiliare.
NOTA: Una din cele mai frecvente cauze al aparitiei defectiunilor electrice si electronice , este aceia
a slabei legaturi de impamantare, atat pentru computerul aflat in legatura cu masina cat si a comenzii
numerice ale acesteia.
O legatura de impamantare gresit facuta va duce la defectarea computerului, a CNC sau la
defectarea ambelor.
( DNC ) DIRECT NUMERICAL CONTROL

Standard aceasta masina este livrata cu disponibilitatea de a lucra cu DNC.
Cu aceasta caracteristica , nu exista limite in ceace priveste marimea unui program
CNC.Programul este executat direct de controlul masinii, dupa care este trimis prin intermediul
interfetei RS-232.Acest port serial este primul de sus aflat pe dulapul electric al masinii. A nu se
confunda DNC cu RS-232 ( incarcare, descarcare )
Daca doriti sa utilizati DNC, acesta este disponibil prin intermediul parametrului 57 si Setting 55.
NOTA : Floppy disc este selectat prin introducerea numelui de fisier al disketei,si apasarea de doua
ori a tastei MDI , cand ne aflam in acest mod.
Nu apasati de trei ori consecutiv pe MDI, in acest caz pe ecran va aparea DISK ABORT.
Cand este validat , DNC este selectat prin apasarea de doua ori a tastei MDI.Modul DNC nu va
fi validat, daca nu exista minimum de 512 biti de memorie libera disponibila.
37
Cand modul DNC este selectat PROGRAM DISPLAY va arata in felul urmator :
WAITING FOR DNC
Aceasta indica faptul ca nici o data DNC nu a fost receptionata inca , si ca din acel moment
puteti transmite date.Trebuie mai intai sa transmiteti programul spre controlul masinii, inainte ca
butonul CYCLE START sa fie apasat.
Dupa inceperea derularii programului spre comanda controlul a masinii, pe ecran in partea
superioara , va aparea o parte din program precum si un mesaj DNC PROG FOUND.
Dupa ce programul a fost gasit, puteti apasa pe tasta CYCLE START, ca la derulare normala a
unui alt program aflat in memoria masinii.
Daca incercati sa apasati CYCLE START inainte de receptionarea unui program , va aparea
mesajul NO DNC PROG YET. Acest mesaj apare din simplul motiv de a nu permite comanda CYCLE
START inainte de receptionarea unui program DNC, si este pentru siguranta.In timpul executarii unui
program DNC, nu este permisa schimbarea modurilor de lucru
Mai intai trebuie sa apasati RESET, pentru oprirea programului.
Cand este receptionat sfarsitul unui program DNC, mesajul DNC END FOUND va fi afisat.
Dupa terminarea programului DNC, pe PROGRAM DISPLAY, vor aparea ultimele lini din
program.Trebuie sa iesiti din DNC sau sa apasati RESET , inainte de putea derula un alt
program.Daca incercati sa apasati CYCLE START, inaint de RESET anterior DNC, va aparea mesajul
RESET FIRST.
DNC suporta Dripmode. Controlul masinii va executa un bloc in acelasi timp de la portul RS-232.
Fiecare bloc intrat va fi executat imediat, fara o citire in avans a blocului aflat pe linia de
buffering . Exceptie o face compensatia de taiere,care necesita trei blocuri de comanda a miscarii,
pentru introducerea prioritara de compensare a unui bloc dupa existenta de executare a acestuia.
Exista severe restrictii in ceea ce se poate executa intr-un program DNC. Un M30 nu este
permis si nu este posibil la pornirea de inceput.
Cicluri inchise ( Canned cycles ) ca G70, G71 ,G72 si G73 nu pot fi programate in
DNC.deoarece acestea cer comenzii control o citire in avans.
Programul trebuie sa inceapa cu un semn % , la fel ca ori care alt program transmis prin RS232, si tot cu acest semn trebuie sa se termine.
Viteza de transmitere a datelor pentru RS-232 trebuie sa fie selectata si setata pentru a fi
indeajuns de rapida si pentru a putea executa blocurile din program. Daca viteza este prea mica ,
scula se va opri in taiere, daca a fost comandata o taiere.Rata cea mai ridicata de transfer standard
RS-232 este de 115,200 biti / sec.
Este recomandat ca DNC sa fie derulat cu Xmodem, sau paritate selectata, deoarece o eroare
in transmisie va fi detectata si va opri operatia programata fara a avea loc o coliziune. Pagina de
Setting este utilizata pentru a selecta paritatea.
Setarea RS-232 recomandata pentru DNCeste urmatoarea:
9600 sau 19200 BITS PER SECOND
EVEN PARITY
1 STOP BIT
XON / XOFF
Comunicarea completa in duplex prin intermediul DNC, este posibila prin folosirea comenzii
G102 sau DPRNT, ca iesire de coordonare a axelor, spre controlul computerului.
Pentru derularea DNC in grafic , trebuie selectat mai intai DNC,apoi mers in modul grafic si
trimiterea programului la CNC.
OPERARE CU DISKETA
Toate fisierele trebuie in format MS-DOS, 1,44M floppy disk si trebuie sa fie in radacina
directoare. Parametrul 209 DISK ENABLE trebuie sa fie pe 1.
NOTA : In comanda de validare floppy disk drive , trebuie introdus. un cod de deblocare.
Daca este necesar contactati departamentul de service pentru mai multe informatii.
38
NOTA : Utilizati un floppy disk gol (DISKETA), pentru o operare mai rapida.
Toate programele trebuie sa inceapa cu o linie care sa contina un semn %, si trebuie sa se
sfarseasca cu o linie care sa contina un semn %.Toate programele salvate de control vor avea acest
semn.
Programele trebuie incarcate si salvate de pe disketa. Pentru a incarca un program, apasati
tasta LIST PROG, cu PRGM selectat.
Introduceti numele fisierul disketei si apasati F3. Controlul va receptiona toate programele
principale si sub programele , pana cand va intalni semnul% , care indica sfarsitul introducerii de
date. De notat este faptul ca folosind ALL toate programele trebuie sa aiba o adresa Oxxxx pentru a
putea fi fisiere.Un caracter ASCII EOF ( cod 04 ) va termina deasemenea intrarea de date. Caracterul
; ( punct si virgula ) trebuie folosit in loc de O pentru un nume de program, dar intodeauna el va fi
afisat ca O .
Cand incarcam de pe disketa, intodeauna in partea de sus a ecranului va aparea un mesaj.
Acesta va arata astfel:
LOADING Oxxxx
cand numele programului a fost receptionat
DISK DONE
cand receptia a fost completa si ultimul % a fost receptionat
DISK ABORD
cand din orice cauza anormala transmisia a fost intrerupta
Pentru a salva un program pe disketa apasati tasta LIST PROG cu PRGM selectat, introduceti
numele fisierului disketei, utilizati cursorul pentru a selecta programul, si apasati tasta F2. Puteti
selecta ALL ( tot ) pentru a trimite toate programele in memorie.
NOTA : SETTING 23 trebuie sa fie pe off.
Parameters, Settings, Macro Variables si Offsets, pot fi de asemenea trimise (inregistrate )
individual pe disketa, prin selectarea modului LIST PROG , introducerea numelui fisierului disketei,
selectand afisajul de pe ecran (PARAM,SETNG ,OFSET sau pagina cu Macro variables din CRNT
CMDSsi apasand tasta F2. De receptionat se poate efectua prin apasarea tastei F3.
Daca un EOB ( punct si virgula ) este receptionat atunci in program va aparea o linie goala.
Formatul de transmitere sau receptionare de date pentru setting, offset,si parametrii arata astfel :
%
N0 Vnnnnnn
N1 Vnnnnnn
N2 Vnnnnnn
.
.
.
%
N este numarul datei, iar V este valoarea. N0 este un cod CRC si este procesat de control inainte de
transmiterea datelor. Valoarea N0 este obligatorie cu parametrii, dar este optional cu settings si
offset. Daca faceti o schimbare a valorilor datelor, si lasati vechiul cod CRC, va aparea o alarma cand
incarcati datele.
Cu settings si offsets, trebuie sa stergeti linia cu N0, daca faceti schimbari la datele salvate.
Pentru obtinerea DIRECTORY LISTING selectati modul PRGM / LIST PROG si apasati tasta F4.
Aceasta va genera un Disk Directory Listing care va fi salvat in program Oxxxx unde xxxx este definit
de parametrul 227. Valoarea lipsa este 8999.
In pagina LIST PROG tastati DEL <filename> unde < filename> este numele unui fisier de pe
disketa.Apasati write. Mesajul DISK DELETE va aparea, si fisierul va fi sters de pe disketa. Dupa
salvare sau dupa terminarea incarcarii, in coltul sus stanga a ecranului va aparea DISK DONE ,
pentru o completare sau incarcare nurmala , sau DISK ABORT cand o eroare a oprit transmiterea.
Eroare aparuta va fi afisata pe ecranul ALARM.
IMPRIMAREA DE LA O MASINA HAAS
39
IMPORTANT ! : Este necesar a avea un cablu serial si o imprimanta serial care este
compatibila cu controlul HAAS.
Setarea Printerului
Introduceti cordonul de alimentare al Printerului
Conectati Printerul la portul RS 232
Porniti Printerul
Asigurati-va ca urmatoarele setari sunt corecte
NOTA : Notati undeva vechile setari in cazul in care le ve-ti schimba la loc.
SETARILE MASINII IN VEDEREA PRINTARII:
Setting # 11
9600 (Baud)
Setting # 12
None ( Parity)
Setting # 13
1 (Stop Bit)
Setting # 14
X on / X off (synch)
Setting # 37
8 (Data Bits)
REGULI DE PRINTARE:
Programul trebuie sa fie in memorie. Programele nu pot fi printate in modul MDI
Un program aflat in derulare nu poate fi printat.
PRINTAREA UNUI PROGRAM:
Asigurati-va ca printerul este conectat
Verificati daca este hartie in printer
Duceti-va la LIST PROGRAMS
Selectati programul ce urmeaza a fi printat
Apasati SEND RS 232
Pentru a putea scoate ultima pagina a programului, apasati butonul de avans
al hartiei de la imprimanta.
2.17 FUNCTIONAREA TUBULUI DE ACTIONARE A MANDRINEI

TUBUL HIDRAULIC DE ACTIONARE
Unitatea hidraulica asigura presiunea necesara de prindere a pieselor.
Presiunea hidraulica a pompei este proportionala cu forta de prindere.
Procedura de ajustare a fortei de prindere.
1. Mergeti in pagina de Setting, la setting 92 si alegeti intre I.D. sau O.D. prindere
NOTA: Controlul masinii nu va permite ca Setting 92 sa fie schimbat atata timp cat un
program se afla in derulare
2. Daca este necesara o schimbare a fortei de prinderea piesei, aceasta se va observa in tabelul
urmator, care se refera la reglarea presiunii pompei hidraulice.
NOTA: Presiunea hidraulica maxima este de 500 psi iar cea minima este de 50 psi.
Slabiti butonul de fixare aflat in partea inferioara a butonului de reglaj
Invartiti butonul de reglaj pana ce indicatorul de presiune ajunge la presiunea dorita.
Strangeti la loc butonul de fixare.
3. Prindeti piesa in mandrina, si apasati pedala de picior, pentru eliberare apasati din
40
nou pedala de picior
Furtun cilindru
hidraulic
Blocul de
valve
Furtun hidraulic
papusa mobila
Unitatea hidraulica a pompei

DIAGRAMA CU FORTA DE PRINDERE A TUBUL HIDRAULIC DE ACTIONARE A MANDRINEI
Urmatoarea diagrama indica relatia intre presiunea hidraulica si forta aplicata tubului hidraulic de
actionare a mandrinei.
Forta de actionare a
tubului hidraulic (LBS)
1LBS = kgf x 100
Pentru penseta normala 5C
Presiunea hidraulica ( PSI )

1psi=0,070 kgf/cm
=0,068atm.
Recomandata max ptr. Penseta 5C
Pentru mandrina normala
41
Diagrama cu presiunea hidraulica / forta de prinderere a tubului de actionare a mandrinei
AVERTIZARE !
Vor rezulta deteriorari la masina in cazul folosirii materialelor mai lungi decat lungimea
masinii.
Nu prelucrati pe masina piese mai mari decat diametrul mandrinei ( universalului )
Presiunea hidraulica trebuie setata corect in vederea prinderii piesei , fara a o deforma
Prinderea improprie sau inadecvata va duce la aruncarea piesei cu o forta mortala
Viteza mare de rotatie, reducerea forta de prindere a mandrinei
Nu depasiti valoarea maxima de rotatie a mandrinei
Bacurile mandrinei nu trebuie sa depaseasca diametrul acesteia
NOTA : Mandrina ( universalul ) trebuie gresat saptamanal, si curatat de reziduri.
SPECIFICATIILE TUBULUI DE ANTRENARE A MANDRINEI
42
43
44
45
REPOZITIONAREA BACURILOR DE LA MANDRINA

Repozitionarea bacurilor de la mandrina se poate face atunci cand, cursa acestora nu asigura
o forta de strangere suficient de mare pentru fixarea materialului, sau cand se prelucreaza un
material cu un diametru mai mic.
Materialul sau piesa nu va fi suficient de stransa in mandrina, daca nu exista o strangere mai
puternica a bacurilor
Consultati manualul de operare strunguri, la capitolul presiunea specifica de strangere si rot /
min.
1. Folositi o cheie hexagonala pentru a slabi cele doua suruburi care fixeaza bacurile pe
mandrina
2. Deplasati bacurile pe noua pozitie, si strangeti din nou cele doua suruburi.
3. Repetati aceasta procedura cu celelalte doua bacuri.In final bacurile de prindere trebuie sa
ramana concentrice.
2.18 LUCRUL PE MASINA ( OPERARE )

FUNCTIONARE IN GOL
Functia DRY RUN este folosita pentru a verificarea rapida unui program , fara a
prelucra piesa.DRY RUN poate fi selectat prin apasarea butonului DRY RUN , in modul MEM sau
MDI. In DRY RUN vitezele si avansurile se pot selecta de la butoanele de viteza ale JOG-ului.La
baza ecranuluiva fi afisata viteza de avans ca de ex. 2540, 254, 25,4 sau 2,54 mm/ min.
DRY RUN nu poate fi activat in timpul derularii unui program.El poate fi activat doar in cazul in care
programul este complet terminat sau este resetat.Prima apasare a butonului DRY RUN va activa
aceasta functie, iar a doua apasare va derula din nou programul.In DRY RUN nu va fi executata nici
o schimbare de scula. Viteza utilizata in DRY RUN poate fi modificata in orice moment, iar operatorul
poate verifica daca miscarea programata este ceea ce intentioneaza sa execute. Acest mod grafic
46
este indicat a fi folosit inaintea derularii unui program , pentru a verifica programul , si inainte de a
pune in miscare masina.
AFISAJE PE ECRAN
Din cele 8 taste care pot fi folosite, puteti selecta si utiliza pe DISPLAY , urmatoarele
:
PRGRM / CONVRS
Pentru a afista sau edita programul selectat ,sau pentru

selectarea modului QUICK CODE
POSIT
Pentru a afisa pozitia axelor
OFSET
Pentru a afisa , sau a intra in offsetul de lucru
CURNT COMDS
Pentru a afisa comanda curenta si timpul
ALARM / MESGS
Pentru afisarea alarmelor si mesajele utilizatorului
PARAM / DGNOS
Pentru afisarea datelor referitoare la parametrii si diagnoza
SETNG / GRAPH
Pentru afisarea sau intrarea in setting sau selectarea
modului de simulare grafica
HELP / CALC
Pentru afisarea datelor ajutatooare si calculator
Aditional, cand un program este in derulare, trbuie sa apasati tasta LIST PROG pentru a
selecta o lista cu programele din memoria masinii. Acesta este un ajutor , pentru a determina care
program poate fi editat in BACKGROUND EDIT,si care a fost selectat din PROGRAM.
MESAJE
Pe ecran vor fi afisate intodeauna informatii care au fost selectate si conditionate de
comanda masinii.
Unele au un statut fix,si vor descrie starea actuala , pozitionare, etc a
masinii.Urmatoarele informatii vor putea fi vizualizate pe ecran :
-
Selectare display ,in coltul stanga sus.

Selectarea modului, in paranteza.
Selectarea programului ,in coltul dreapta sus
Linia de numere actuala ,in coltul dreapta sus
Pana la 18 linii de variabile
Oricare din urmatoarele situatii pot aparea pe ecran:

ALARM
BLKDEL
BUF
C CLAMPED
DOOR HOLD
DRY RUN
DWELL
FEED
FEED %
FEED HOLD
OPTSTP
RAPID %
RUNNING
SINGBK
Clipeste in coltul dreapta jos in momentul cand apare o alarma

BLOCK DELETE este pornit
Cand urmatorul bloc este gata in continuarea prelucrarii
Arborele a fost fixat de o comanda M 14. (Ptr. optiunea scule
rotitoare)
O usa deschisa a masinii a oprit programul
DRY RUN este selectat
Cand un G04 incepe executia
Cand o miscare de avans este in progres
Rata de crestere a avansului este activa
FEED HOLD este activ
OPTIONAL STOP este activat
Avansul rapid este activ
Cand programul este in derulare
SINGLE BLOCK este activat
47
SINGBK STOP
Cand un program este oprit in SINGLE BLOCK
SPIND%
Viteza arborelui este activa
Urmatoarele mesaje de eroare sunt receptionate in cazul apasarii gresite a unei taste
ALARM ON
Nu poate fi demarata o operatie ,pana ce nu este resetata alarma
ALTER
Textul selectat poate fi acum inlocuit
AUX AXIS BUSY
Una sau mai multe axe auxiliare sunt ocupate in operare
BAD CODE
Codul introdus nu este inteles
BAD NAME
Numele programului introdus nu este Onnnnn.
BLOCK TOO LONG
Blocul editat este prea lung
CAN NOT COPY
Programul selectat nu poate fi copiat
CANT RENAME
Programul selectat nu poate fi redenumit
CANT UNDO!
Ultima functiune nu poate fi rechemata
C CLAMPED
Arborele a fost fixat de o comanda M 14
CHUCK UNCLAMPED Mandrina hidraulica este deschisa
CNVEYR DISABLED Conveiorul a fost dezactivat de parametrii, sau miscarea conveiorul
a fost comandata pe o perioada de timp
COOLANT OFF
Pompa de racire a fost deconectata
COOLANT ON
Pompa de racire a fost conectata
DEL ALL ( Y/N )
Doriti sa stergeti tot , DA sau NU ?
DELETE
A fost ceruta stergerea textului
DIR FULL
Numar maxim de programe incarcat
DIR NOT FOUND
Directorul de pe disketa nu este gasit
DISABLED AXIS
Axa ceruta a fost dezactivata si nu poate fi deplasata
DISK ABORD
Ceva a cauzat o oprire anormala
DISK DIR
Directoare de program pe FLOPY DISK
DISK DONE
A fost completat si ultimul semn % a fost receptionat
DISK FOUND
Floppy disk drive este prezent
DISK NAME REQ
Nume de program cerut pentru fisierul de pe floppy disk
DISK NOT ENABLE
Floppy disk drive nu a fost validat de parametrii
DISK NOT IN DRV
Nu exista disk in floppy disk drive
DISK NOT RDABLE
Floppy disk-ul nu poate fi citit de controlul masinii
DISK READ
Citire de pe floppy disk
DISK WRITE
Scriere pe floppy disk drive
DISK WRT PROTECT
Nu poate fi salvat pe disketa ,este protejata
DISPLAYS OFF
Indica ca M76 a fost utilizat pentru deconectarea display-ului
DIVIDE BY ZERO
A fost facuta o incercare de impartire la zero in modul calculator
sau exista o eroare in sistem
DNC END FOUND
Sfarsitul unui program DNC a fost gasit
DNC PROG READY
Programul DNC este gata de derulare
DOOR IS OPEN
Usa este deschisa,anumite functiuni nu sunt permise
DRY RUN OVERRIDE
Modul DRY RUN a fost extins
EMPTY PROG
Nu exista program intre cele doua % intalnite
END FOUND
A fost receptionat un sfarsit de program
END OF PROG
Programul a fost derulat in intrgime
ENTER DIAM
Introduceti diametrul dorit pentru taiere
EOF FOUND
Sfarsitul unui fisier a fost gasit
EXIT BG EDIT
Iesire din modul de editare Background
FILE NOT FOUND
Acest fisier cerut nu a fost gasit
FUNCTION ABORTFunctia ceruta nu a fost executata
FUNCTION LOCKED
Aceasta functia este blocata din setare
48
GUARDED CODE
INSERT
INSUF DSK SPACE
INVALID AXIS
INVALID NUMBER
JOG COMD
LOADING
LOPW COOLANT
M00 AFTER TC
MACHINE LOCKED
MACRO LOCKED
MEMORY FULL
MEMORY LOCKED
NEW PROGRAM
NO DNC PROG YET
NO DISK FOUND
NO INPUT
NO NAME ENTRY
NO PROG YET
NO ZERO X .
NO ZERO Z.
NOT AVAILABLE
NOT FOUND
NOT IN DRYRUN
O CODE ONLY
ONE BIT ONLY
ONE PROG ONLY
OVERWRITE (Y/N)
PLEASE WAIT
PROG EXIST
PROG NOT FOUND
PROG READY
PROGRAM END
PROGRAM IN USE
RANGE ERROR
RESET FIRST
RIGID TAP
RS-232 ABORT
RS-232 DONE
RS-232 ERROR
SEARCHING
SEL HI GEAR
SEL LOW GEAR
SENDING OFFSET
Nu poate fi deplasat Onnnnn la inceputul programului.

Textul selectat poate fi acum inserat
Insuficient spatiu pe disc pentru a salva fisierul
Selectarea axei nu este validata
Numarul introdus nu este validat
A fost comandata o miscare manuala pe o axa
Citirea programelor sau a datelor de la RS-232
Nivelul din rezervorul lichidului de racire este scazut
Nu putem avea un M00 dupa un TC
Panoul frontal a fost blocat din setare
Macro de la 9000 pana la 9099 este blocat din setare
Spatiul de memorie este plin
Memoria este blocata din setare
Un nou program poate fi introdus
Incercare de pornire a programului, inainte de receptionarea
completa
Nu poate gasi floppy disk drive-ul
Nu poate inlocui ,pana nu se introduce o data in memorie
Nu a fost introdus nici un nume de fisier
Nu se poate apasa Cycle Start pana ce nu a fost receptionat un
program
Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al
axei X
Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al
axei Z
Functia ceruta nu este validata in acest timp
Informatia nu a fost gasita in editare
Cerinta de folosire DRY RUN, dar controlul masinii nu este
prezent in acest mod
Un cod O ( nume de program ) trebuie introdus
Doar 0 sau 1 este acceptat pentru a modifica un parametru
Deoarece a fost selectat numele programului, nu pot fi selectate
toate programele existente
Vreti sa inlocuiti fisierul, DA sau NU ?
Asteptati pana se opreste arborele
Nu se poate redenumi la un program deja existent
Programul cerut nu este in memorie
Programul a fost receptionat, si este gata de derulare
Nu se poate sterge ultimul EOB din program
Programul este deja in utilizare
Data introdusa , este in afara domeniului de validare
Mai intai trebuie apasat RESET, inaintea executarii acestei
Functii
Filetare se poate executa
RS-232 a fost intrerupt de operator
Operarea prin RS-232 este completa
Eroare RS-232 ( a se vedea in alarme )
Cautare program pentru textul sau codul G cerut
Viteza mare selectata in program
Viteza mica selectata in program
Trimiterea offsetului prin RS-232
49
SENDING PARS
SENDING SETTING
SENDING VARS
SENDING
SERVO IS OFF
SERVO IS ON !
SETTING 104 ON
SREED COMD
SPINDLE CCW
SPINDLE CW
SPINDLE HIGH
SPINDLE IN USE
SPINDLE LOCKED
SPINDLE LOW
SPINDLE ORI
SPINDLE STOP
SYSTEM ERROR
TOOL OVERLOAD
TURRET IN USE
WAIT OR RESET
WAIT
WAITING
WRONG MODE
X IN THE WAY
Trimiterea parametrilor prin RS-232

Trimiterea setting prin rs-232
Trimiterea variabilelor prin RS-232
Iesirea RS-232 se deruleaza
Cand servomotoarele sunt sunt oprite , nu se poate porni un
program
Incercarea de schimbare a parametrilor a fost executata cu
servomotoarele pornite. Acest lucru este foarte periculos.
Functia comandata nu este validata , deoarece SETTING 104
este pe ON
Trebuie comandata o viteza a arborelui
Arborele se roteste contra sensului orar
Arborele se roteste in sens orar
Arborele este intr-o viteza mare
Arborele este controlat de program, controlul manual nu este
posibil in acest moment
Orientarea arborelui este completa , si acum se afla blocat pe
pozitie
Arborele seafla in viteza mica
Se efectueaza orientarea arborelui
Arborele nu se roteste.STRING TOO LONG. Textul care a fost
introdus este prea lung
Contactati dealerul
Scula de taiere este supra solicitata (forta de incarcare este
mare )
Miscarea turelei a fost deja comandata
Functia ceruta nu poate fi executata , pana nu se termina
programul sau se apasa tasta RESET
Asteptati pana ce functia va fi executata
Asteptare de intrare a datelor pentru RS-232
Functia ceruta este valabila doar in alt mod
Introducerea unei comenzi HOME G28, poate cauza intrarea
turelei cu scule in papusa mobila aflata in zona restrictiva
Urmatoarele afisaje vor apare doar in modul grafic :

CIRCULAR
LINEAR
M30 FUOND
NO ZOOM IN 3D
RAPID
Se executa o miscare circulara

Se executa o miscare lineara
S-a gasit un sfarsit de program, si executia a fost oprita
ZOOM-ul nu este posibil in modul grafic 3D
Se executa o miscare rapida
Aditional, ecranul poate afisa urmatoarele 8 tipuri de date in 18 linii de variabile

Program Display (Afisarea programului)
PROGRAM DISPLAY se utilizeaza pentru a prezenta programul intr-unul din modurile MEM, EDIT
sau MDI .
POSITION DISPLAY (Afisarea pozitiei)

POSITION DISPLAY se utilizeaza la selectarea pozitiilor axelor X, Z individual in
oricare sistem de coordonate.
50
Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.
OFFSETS DISPLAY (afisarea coordonatelor )

OFFSETS DISPLAY se utilizeaza pentru a introduce si afisa pozitia sculei, uzura
acesteia si coordonatele de lucru.
Tatele PAGE UP si PAGE DOWN va selecta pe fiecare din acestea.
CURENT COMMAND DISPLAY (Afisarea comenzilor actuale)
CURENT COMMAND DISPLAY este utilizat a afisa Program Command Check
(verificarea programului actual) , Running Times (timpul de prelucrare), Tool Life Timers
(durata de viata a sculei) Tool Load Monitor (verificarea incarcarii pe scula), Axis Load Monitor
(verificarea incarcarii pe axe)
Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.
ALARMS / MESSAGES DISPLAY (Alarme / Mesaje afisate)
ALARMS / MESSAGES DISPLAY se utilizeaza pentru a afisa alarmele si a introduce si
afisa mesajele utilizatorului. O a doua apasare pe tasta ALARM va selecta mesajele afisate.
Intrand in afisajul ALARMS vom vedea textul intreg al unei alarme, cand acest mesaj de
alarma clipeste pe ecran. Aici exista trei tipuri de alarme. Prima va indica alarma activa curenta
.Apasand tasta cu sageata dreapta , vor aparea pe ecran toate alarmele existente (istoricul
lor ). Apasand a doua oara pe tasta cu sageata dreapta vom reveni la afisajul alarmelor. Acest
afisaj indica doar alarma existenta in acel moment cu descrierea ei (daca aceasta alarma
exista)Cu ajutorul tastelor cursorului (sus si jos) se pot vizualiza toate alarmele. Deasemenea
utilizatorul poate introduce un numar de alarma si apasand WRITE, pe ecran va aparea textul
alarmei solicitate. Apasand din nou sageata dreapta, se revine la pagina de baza a alarmelor
curente. Cu ajutorul tastei PAGE DOWN ( pagina jos ) va fi afisata o pagina unde se pot face
anumite notificari sau se pot lasa mesaje ( de ex pentru schimbul urmator, etc. )
Parameters / Diagnostics Display (Parametrii / Afisarea diagnozei)
Afisarea parametrilor arata toti parametrii de control ai masinii si datele diagnostice. A
doua apasare a tastei PARAM/DGNOS va selecta afisarea diagnozei . Tastele PAGE UP si
PAGE DOWN , vor selecta date aditionale pe ecran.
Settings / Graphics Displays (Setarea / afisari grafice)
SETTINGS DISPLAY este folosit pentru a afisa si a schimba parametrii de control ai
utilizatorului. A doua apasare a tastei SETGN / GRAPH va selecta modul de afisare grafica
Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza setari aditionale
Help / Calculator Displays (Ajutor / Afisare calculator)
HELP DISPLAY arata un mini manual pe ecran cu informatiile ajutatoare . Fiecare tasta
alfabetica selecteaza o tema diferita pe afisajul HELP. O a doua apasare pe tasta HELP va
afisa modul calculator . Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se vor selecta diferitele functii
ale calculatorului.
AFISARE PROGRAM
PROGRAM DISPLAY este utilizat pentru a arata programul existent in modul EDIT sau un
program existent ce ruleaza in modul MEM. In modul MEM este disponibil a fi afisat si PROGRAM
REWIEW.
PROGRAM DISPLAY utilizeaza 18 linii text din afisajul ecranului in care arata blocurile de
comanda a programului CNC. Afisajul inseamna 40 de pozitii pe latime si blocurile mai lungi de 40 de
pozitii sunt continuate pe linia urmatoare a afisajului.
Functia PROGRAM REVIEW este disponibila oricand un program este in functiune. Aceasta va
permite sa revedeti programul care ruleaza. Aceasta se selecteaza apasand F4 in modul MEM si
PROGRAM DISPLAY. Ecranul este incarcat in stanga cu pana la 80 de coloane afisate in afisarea
normala MEM si PROGRAM
51
REVIEW in dreapta. Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a
schimba afisajul in dreptul oricarei parti din program. Afisajul din stanga va arata progresia
programului in derulare . Pentru iesirea din PROGRAM DISPLAY selectati alt afisaj.
PROGRAM D ISPLAYS
Cand rulati un program functia BACKGROUND EDIT este disponibila ca parte standard.
BACKGROUND EDIT va permite sa editati orice program cunoscut din memorie in timp ce orice
program se deruleaza in memorie. BACKGROUND EDIT se selecteaza din modul MEM in afisajul
PROG prin introducerea Onnnnn cu numarul programului si apasand F4. Afisajul se va schimba pe
primul programul aflat initial in derulare . BACKGROUND EDIT este posibil cu ajutorul parametrilor
masnii .
AFISARE POZITII
In controlul masinii se afla urmatoarele cinci pozitii ale afisajului :
Home Page
Acest afisaj arata patru afisaje in acelasi timp, cu caractere mici. Celelalte afisaje arata
caractere mari. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN vor schimba afisajele. Ultimul afisaj selectat va
afisa CURNT COMDS si SETNG / GRAPH cand acestea sunt selectate.In acest afisaj orice axa
aflata pe pozitia zero va fi luminata intens.
Operator Display (Afisajul operator)

Acest afisaj este folosit la dorinta de operator / persoana care regleaza procesul si nu este
utilizat de controlul masinii pentru nici o pozitie functionala. In modul JOG si cand acest afisaj este
selectat tasta ORIGIN poate fi utilizata pentru reglarea pozitiei zero. Acest afisaj indica pozitia
relativa a punctului zero selectat.
Work Display (Afisaj lucru)

Acest afisaj arata cat de departe este scula fata de X si Z zero a piesei programate. La
pornire valoarea va fi afisata in ofset-ul de lucru G54 automat. G54 poate fi schimbat prin G59,
G110 prin G129 sau prin comanda G29. Masina utilizeaza acest sistem de coordonate pentru
executia piesei.
Machine Display (Afisaj masina)

Acest afisaj indica sistemul de coordonate al masinii care sunt automat setate la pornirea
masinii si la primul ZERO RET (luarea punctului de referinta al masinii) Nu poate fi modificat de
operator nici o coordonata de lucru a sistemului si va indica intotdeauna distanta de de la punctul
zero al masinii. Nu poate fi folosita de o comanda ne-modala G53.
Distance To Go (Distante de parcurs)

Acest afisaj este un afisaj incremental care arata distanta ramasa de parcurs inainte de
oprirea axelor.
Cand este in modul ZERO RET , acest afisaj indica valoarea de diagnoza. Cand este in
modul JOG, afisajul arata distanta totala parcursa. La filetare acest numar descreste la zero
pana la fundul gaurii si apoi creste din nou cand are loc cursa de intoarcere.
AFISAREA OFFSETULUI DE SCULE

Geometria sculelor, uzura acestora si coordonatele de lucru sunt afisate pe acest ecran.
Atat YASNAC cat si FANUC sunt compatibile cu acest tip de offset.
Aparitia afisajului offsetului de scule,se va schimba putin depinzand de felul setarii SETTING
33, COORDINATE SYSTEM, daca sunt setate pe YASNAC sau FANUC.
52
Offsetul de scule poate fi vazut sau setat conform cu afisajul OFFSETS.

Pe afisajul OFFSET sunt vizibile trei sectiuni majore. Daca SETTING 33 este setat pe
YASNAC, atunci paginile cu postul sculei,uzura acesteia si offset zero de lucru sunt disponibile.
Daca SETTING 33 este setat pe FANUC, atunci geometria sculei, uzura sculei si offset zero de
lucru sunt disponibile.Exista 50 de posturi (pozitii ) disponibile pentru geometria sculei, 50 de pozitii
pentru uzura sculelor ,si 24 de pozitii pentru offsetul de lucru.
TOOL GEOMETRY (geometria sculei)
Este o metoda FANUC de compensare a diferitelor lungimii de scula.Offsetul cu geometria
sculelor este numerotata de la 1 la 50. Fiecare offset contine valori pentru distanta de la punctul zero
al masinii ,la varful sculei, cand scula este pozitionata pe ( X0, Z0 ) in coordonatele curente de lucru.
Valorile sunt plasate in pagina de TOOL GEOMETRY , iar valorile nu se vor schimba pe toata
durata operatiei de prelucrare. Acolo exista o geometrie pentru axele X si Z impreuna cu varful razei
si directie.
Fiecare scula are o caracteristica proprie in offset. Intr-un cod de adrese T cand este
specificata o scula, al treilea si al patrulea numar sunt asociate cu geometria sculei.
Pentru FANUC al treilea si al patrulea numar din codul de adrese T selecteaza simultan
ambele , si geometria sculei si uzura acesteia, pentru scula indicata de primul si al doilea numar.
TOOL SHIFT ( postul sculei )
Valorile TOOL SHIFT sunt o versiune YASNAC a TOOL GEOMETRY FANUC. Offsetul
posturilor sculelor sunt numerotate de la 51 la 100.Pagina tool shift este destinata datelor care nu se
modifica in decursul derularii programului. Ea contine valorile posturilor pentru X si Z impreuna cu
raza sculei , varful si informatiile ce sunt folosite la compensarea de raza a sculei. G50 este folosit
pentru tool shift offset. Fiecare scula trebuie sa aiba un post separat, iar offsetul tool shift trebuie sa
contina o comanda G50 inainte de schimbarea acelei scule.Apelati la sectiunea SETUP
PROCEDURES pentru instructiuni ale setarii automate TOOL SHIFTs.
TOOL WEAR ( uzura sculei )
Valoarea uzurii sculei este destinata pentru a inregistra si modifica in offset , cerintele de
compensare, pentru o uzura normala in timpul unei prelucrari.Valoarea uzurii se refera la X ,Z si raza
sculei. Valoarea uzurii sculelor este numerotata de la 1 la 50.
Tool wear offset se aplica practic prin introducerea unui numar de la 1 la 50, in al treiea si al
patra adresa a unui cod T. Folosind 00 pentru uzura intr-un cod de adrese T, aceasta va anula uzura
atat in coordonatele YASNAC cat si FANUC
Uzura sculelor este adaugata la coordonatele curente de lucru, in scopul de a adauga o
anumita valoare , ce se pierde in timp prin uzura sculei.Uzura sculei este setata si se foloseste ca o
valoare a diametrului acesteia.Initial aceasta valoare este introdusa in pagina posturilor, prin setare
de catre personalul abilitat. Dealungul operatiilor , operatorul face schimbari minore in ceace priveste
uzura sculelor pe aceasta pagina. Aceasta metoda permite operatorului sa observe actuala uzura,prin
limitarea acesteia. Valoarea initiala se poate introduce automat in offset, pe pagina cu posturile
sculelor, prin folosirea tastelor X DIA MESUR sau Z FACE MESUR in timpul procesului de setare.
WORK ZERO OFFSET (offset zero de lucru ) aceste valori sunt folosite doar cand SETTING
33 este setata pe FANUC. Coordonatele de lucru sunt G54 pana la G59 si G110 pana la G129. Work
zero offset poate accesat prin apasarea PAGE UP in pagina OFFSET, pana cand WORK ZERO
OFFSET devine vizibil. Stilul FANUC in coordonatele de lucru poate fi folosit pentru posturile tuturor
sculelor, ca o valoare a geometriei individuala a acestora.G 54 este absent in coordonatele de lucru,
cand comanda control a masinii este pornita . Daca intentionati sa folositi coordonatele de lucru in
timpul lucrului , trebuie sa setati toate axele pe zero a coordonatelor de lucru G54, si sa va asigurati
ca G54 este folosit de controlul masinii.
PAGE DOWN ( pagina jos ) in afisajul OFFSET, va derula pana la 50 de posibile afisari ale
posturilor sculelor precum si geometria acestora, si dupa aceia schimbati pe work zero
offset. Dupa toate cele 27 de offseturilor de lucru , PAGE DOWN va afisa toate cele 50 de posibile
uzuri ale sculelor din offset. Pentru o cautare anume in offset, puteti introduce numarul din offset dorit,
53
dupa care apasati tasta sageata DOWN ( jos). Introducand cifra 1 pana la 50 comanda masinii va
cauta uzurile din offset. Introducand 51 pana la 100, va cauta posturile si geometria sculelor.
De ex. In modul de coordonare FANUC daca doriti sa cautati geometria numarului 3 (scula),
introduceti nr. 53 urmat de apasarea tastei -sageata jos-.
Compensare de taiere este controlata de G41 si G42 si de selectarea razei sculei din offset.
Valori pozitive pentru compensarea de taiere sunt pentru lucru normal. Valorile negative pentru
compensarea de taiere trebuiesc folosite pe partea opusa a compensarii de taiere. Aceasta inseamna
ca un G41 negativ va lucra ca un G 42 pozitiv cu acelasi numar.
Offsetul poate fi trimis si receptionat cu portul RS-232. A se vedea sectiunea Data input /
output pentru informatii suplimentare referitoare la felul cum se face acest lucru.
AFIAREA COMENZII CURENTE

Urmatoarele 7 afisari ale comenzii curente existente in memoria masinii :
PROGRAM COMMAND CHEK.VERIFICAREA COMENZII PROGRAM
CURRENT DISPLAY COMMANDAFISAREA CURENTA A COMENZII
OPERATION TIMERSCRONOMETRU DE OPERARE
MACRO VARIABILE
TOOL LIFE TIMERS.CRONOMETRU ptr. DURATA
DE VIATA SCULELOR
TOOL LOAD MONITOR..MONITORIZAREA INCARCARII PE SCULA
AXIS LOAD MONITOR.MONITORIZAREA INCARCARII AXELOR
Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se poate selecta intre aceste afisari.
PROGRAM COMMAND CHEK
Acest afisaj arata o imagine de
ansamblu curenta a principalelor comenzi.Indica viteza arborelui
(Snnnnn), viteza arborelui conducator (CMDnnnnn) si daca
]
parametrul 278 bit ACT DISPLAY este setat pe 1, precum si encoderul
actual al vitezei arborelui (ACTnnnnn).
Aditional este afisat sensul de rotire (sens orar sau contra sensului orar), sau
oprirea comenzii inainte de trimiterea acesteia catre arbore. De asemenea este afisata viteza dupa
cum urmeaza HIGH GEAR (viteza mare), LOW GEAR (viteza mica), sau NO GEAR (nu
viteza).Afisarea mai indica si pozitia axelor.
Afisarea coordonatelor ( de operare, lucru, masina sau distanta de parcurs) sunt
selectate prin folosirea tastelor cursorului sus UP sau jos DOWN.
CURENT DISPLAY COMMAND
Acest afisaj arata toate adresele alfabetice ale codurilor ( G , M , S ) si valorile lor curente
Aceste valori nu pot fi modificate in acest afisaj.
MACRO VARIABLES
Acest afisaj indica o lista a macro variabilelor cu valorile lor actuale.
Variabilele acestea pot fi modificate in acest afisaj .Pentru mai multe informatii asupra acestui afisaj le
puteti gasi in sectiunea MACROS din acest manual.
OPERATION TIMERS DISPLAY
Acest afisaj arata cat timp masina a functionat , timpul cat a prelucrat precum si timpul avansurilor
rapide.
Timpul afisat poate fi resetat si adus la zero, prin folosirea cursorului UP si DOWN, cu aducerea
celulei luminoase pe informatia dorita si apasarea tastei ORIGIN.
Aceasta lista a timpilor, are doua contoare activate de M30 , si care pot fi setate independent ca nr.
de piese executate de un schimb sau ca nr. de piese executate in total.
Ambele contorizari sunt in crestere cand M30 este operational
PERIODIC MAITENANCE
54
Intitulat grafic de intretinere , aceasta pagina poate fi accesata prin PAGE UP sau PAGE DOWN, si
da posibilitatea operatorului de activare sau dezactivare a unor verificari de intretinere periodice.
TOOL LIFE DISPLAY
Acest afisaj arata timpul cat a lucrat scula, cat timp scula a fost in avans de lucru si
de cate ori a fost utilizata scula
Aceste informatii pot fi utilizate ptr. a putea aprecia durata de viata a sculei .Valori
pot fi modificate si resetate prin folosirea cursorului si apasarea tastei ORIGIN. De asemenea acest
afisaj poate genera o alarma,daca durata de utilizare a unei scule se apropie de timpul setat de
operator.Si aceasta afisare se poate seta si aduce la zero.
TOOL LOAD MONITOR
Cu afisajul incarcarii pe scula , operatorul poate incarca pe orice scula o anumita
valoare , specificata de altfel pe tabelul de incarcare a sculei livrata de producator.Concret ficarei
scule i se poate da o anumita incarcare in raport de materialul ce urmeaza a fi prelucrat si viteza
avansului comandat.Aceasta functie este operationala intodeauna cand masina se afla intr-o operati
de avans ( G01, G02 sau G03 )si nu atunci cand masina se afla in modul constant de finisare
(G96).Vaolarea introdusa pentru incarcarea pe scula este verificata.
In comparatie cu incarcarea arborelui motor.Daca limita este depasita ,
supraincarcarea pe scula este specificata in Setting 84 ( alarma, oprire avans, beep,sau auto avans).
Daca Alarm- este selectat iar limita este depasita, atunci va aparea alarma 174
TOOL LOAD EXCCEDED.Aceasta alarma va opri axele motoarelor si arborele motor, de asemenea
va opri lichidul de racire si va decupla servomotoarele.
Daca in timpul avansului incarcare pe scula ajunge la limita de incarcare, iar AUTO
FEED este selectat,atunci ea va reduce avansul la procentajul specificat in parametrul 301 ( 1%) la
rata specificata de parametrul 300 (20 % ).Daca incarcarea pe scula scade mai jos de 95% decat
limita admisa de incarcare, atunci caracteristica AUTOFEED va regla automat, in sensul ca va creste
avansul la valoarea initiala din start, cu rata specificata de parametrul 299 ( 10% / sec.). Aceasta
ajustare se va face intr-un increment de 0.1 sec.
M 19 ORIENT SPINDEL ( orientare arbore )
Daca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load ( comanda curenta ,incarcare pe scula ), o
comanda M 19 va orienta arborele pe pozitia zero. O anumita valoare poate fi adaugata , ce va
orienta arborele intr-o anumita pozitie particulara ( in descrestere ).
Pozitia specificata de ultimul M 19 va fi afisata cand parametrul 278 bit 24 LIVE TOOLING ( scula
rotitoare )este setat pe 1.
SUB SP RPM CMD ( live tooling only)-Doar pentru scule rotitoareDaca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load (comanda curenta ,incarcare pe scula)
ultima comanda a sculei rotitoare conducatoare RPM, specificata de un M 133 sau M134, este afisata
cand parametrul 278 bit 24 LIVE TOOLING (scula rotitoare) este setata pe 1.
BALL SCREW TEMPERATURES ( temperatura suruburilor cu bile )
Cand masina este echipata cu aceasta optiune TempTrack, atunci suruburile conducatoare ale
axelor X si Z, prin intermediul senzorilor, vor afisa temperatura, in raport cu incarcarea pe axa.
Aceasta se intampla cand parametrul 266 sau 268 (respectiv) bit 9 TEMP SENSOR este setata pe 1.
Monitorizarea incarcarii pe axa
Incarcarea pe axe reprezinta o valoare de 100% din maxima valoare de
incarcare.Deasemenea este posibil sa poata fi afisata o valoare de 250% sau mai mare de 100%,
pentru o anumita perioada de timp ,dar aceasta este o perioada scurta, dupa care va aparea o
alarma de supraincarcare a axei.
AFISAJUL ALARMELOR / MESAJE

Afisarea alarmelor poate fi selectata in orice moment prin apasarea tastei ALARM /
MESGS. Daca nu exista nici o alarma , atunci pe ecran va aparea NO ALARM, iar in cazul in care
55
exista, aceasta va fi afisata in partea inferioara a listei cu alarmele aparute anterior. Exista trei tipuri
de alarme ce pot fi afisate. Prima afisare indica alarma activa curenta.Apasand sageata dreapta ,
afisajul se va schimba pe istoricul alarmelor aparute. Apasand a doua oara pe sageata dreapta,
afisajul se va schimba pe ecranul de observare a alarmelor. Pe acest ecran se poate observa o
singura alarma , timpul cand a aparut, si descrierea ei. Operatorul poate trece in revista toate
alarmele aparute, prin apasarea sagetilor sus si jos. Deasemenea operatorul poate introduce un
numar de alarma , dupa care apasand tasta WRITE, aceasta va aparea automat pe ecran.Apasand
din nou sageata dreapta , se va reveni la pagina cu alarmele curente.
Apasand PAGE DOWN ( in josul paginii ) pe ecran va aparea o pagina ce poate fi
folosita de operator, pentru notari, sau pentru mesaje.
Tastele CURSORULUI , PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a trece in
revista un larg numar de alarme.
CURSORUL dreapta sau stanga , poate fi folosit pentru a porni sau a opri istoricul
afisarii alarmelor.
MESSAGE DISPLAY ( afisare mesaje )
Acest afisaj poate fi selectat in orice moment , prin apasarea tastei ALARM MESGS de doua ori. Este
un afisaj de mesaje al operatorului, si nu are nici un efect asupra comenzii control al masinii.Orice
mesaj poate fi tiparit si afisat mai tarziu . Acest tip de mesaj ajuta operatorul la efectuarea unor
intretineri zilnice, la schimbarea sculelor dupa efectuarea unui anumit numar de piese, sau simplu la
lasarea unui mesaj pentru schimbul urmator.Datele sunt introduse prin simpla tastare, care apar
afisate pe ecran. Cu butonul DELETE se poate sterge o linie intreaga.
AFISAJUL PARAMETRILOR SI DIAGNOZA

PARAMETER DISPLAY poate fi selectat oricand prin apasarea tastei PARM DGNOS.
Schimbarea parametrilor poate fi efectuata in orice mod exceptand doar perioada de derulare
a unui program prin apasarea tastei PARM DGNOS. Cursorul sus si jos se poate muta pe diferiti
parametrii si tastele PAGE UP si PAGE DOWN muta prin grupele de parametrii. Parametrii 1, 15,
29,43 si 57 sunt afisati ca o singura pagina ca o informatie discreta. Selectarea intre informatiile
discrete se poate face cu tastele dreapta sau stanga. Parametrii nu pot fi schimbati cu servo
pornite.Este indicat ca schimbarea parametrilor sa se faca cu servo oprite.Butonul EMERGENCY
STOP poate fi utilizat penmtru deconectarea servo.
Parametrii au fost regrupati astfel ca sa fie grupati impreuna intr-o asociatia logica. Aceasta
grupa logica este localizata impreuna pentru a putea fi accesata pe o pagina de ecran. Cea mai
comuna schimbare de parametrii este plasata la inceputul paginii .O lista cu paginile parametrilor,
precum si succesiunea lor este prezentata in continuare.
PAGE TITLE ( titlul paginii )
DATA DESCRIPTION ( descrierea )
COMMON SWTCH
COMMON PAGE 1
COMMON PAGE 2
COMMON PAGE 3
MACRO M CALL
Parametrii generali
Prima pagina a parametrilor generali
A doua pagina a parametrilor generali
A treia pagina a parametrilor generali
Parametrii care sunt impreuna cu codurile M
pentru subprograme
Parametrii care sunt impreuna cu codurile G pentru
Macro
Comutare biti pentru axa X
Prima pagina a parametrilor axei X
Pagina a doua a parametrilor axei X
Comutare biti pentru axa Z
Prima pagina a parametrilor axei Z
Pagina a doua a parametrilor axei Z
MACRO G CALL
X BIT SWITCH
X PARAMETERA
X PARAMETERB
Z BIT SWITCH
Z PARAMETERA
Z PARAMETERB
56
B BIT SWITCH
B PARAMETERA
B PARAMETERB
X SCREW COMP
Z SCREW COMP
Comutare biti pentru axa B

Prima pagina a parametrilor axei B
Pagina a doua a parametrilor axei B
Valoarea de compensare a suruburilor axei X
Valoarea de compensare a suruburilor axei Z
Tasta HOME afiseaza prima pagina a parametrilor generali COMMON SWITCHApasand tasta PAGE DOWN ( pagina jos ) urmatoarea pagina a parametrilor va fi afisata.
Tasta END afiseaza ultima pagina a parametrilor B PARAMETERB. Apasand PAGE UP
( pagina sus ) va fi afisat pagina precedenta a parametrilor din lista. Daca nu sunteti familiarizati cu
acest format nou al parametrilor, puteti cauta cu ajutorul numarului parametrului. Introduceti numarul
parametrului ce doriti a fi vizualizat, si apasati cu ajutorul sagetilor sus sau jos . Pagina cu parametrul
respectiv va fi afisata , iar parametrul va fi luminat intens. Pentru mai multe informatii , vedeti capitolul
Parametrii.
AFISAJUL DATELOR DE DIAGNOZA
Acest afisaj poate fi selectat in orice moment, prin apasarea tastei PARAM DGNOS de doua ori. Aici
exista doua pagini de diagnoza , si cu ajutorul tastelot PAGE UP SI PAGE DOWN se poate selecta
intre acestea.Dupa aceasta este afisat timpul actual al derularii programului si numarul de schimbari
de scula.
FUNCTIA DE SETARE GRAFICA

SETTINGS DISPLAY poate fi selectat in orice moment apasand tasta SETGN / GRAPH. Cand
apare afisajul pot fi facute schimbari in reglaje. Acolo sunt cateva functii speciale ; se refera la
sectiunea SETTINGS pentru mai multe detalii.
GRAPHICS FUNCTION inseamna vizualizarea derularii programului pentru piesa fara a fin
evoie de miscari pe axe si faa risc de coliziuni ale sculelor din cauza erorilor de programare. Acesta
functiune este de departe cea mai eficienta cand se utilizeaza modul DRY RUN pentru ca toate
setarile de lucru, pentru scule si curse pot fi verificate inainte de punerea in miscare a masinii. Riscul
unei coliziuni in timpul reglajului fiind in mare masura redus.
Pentru rularea programului in GRAPHICS, trebuie sa fiti intr-unul din modurile MEM sau MDI.
Dupa incarcarea programului in memorie selectati MEM (sau MDI) si apasati tasta
SETNG/GRAPH de doua ori pentru a selecta modul Graphics Simulation (Simulare grafica). Aceasta
functiune opereaza ca rularea unui program pe masina , fara ca masina sa intreprinda vreo actiune
fizica.
Afisajul grafic este compus din urmatoarele zone :
DISPLAY TITLE AREA (Afisarea zonei titlu)
Zona Titlu este pe linia superioara in partea stanga a ecranului si indica
(GRAPHICS), modul in care va aflati (MEM sau MDI), numarul oprogramului si
programul curent ce este executat. Este acelasi lucru in partea superioara la
toate afisajele.
KEY HELP AREA (Zona tastei ajutor)
Partea dreapta din linia superioara este zona tastei functionale ajutor.
Tastele functionale sun in mod curent disponibile cand sunt afisate aici cu o
scurta descriere pentru folosirea lor.
LOCATOR WINDOW (Fereasta de fixare)
In partea centrala a ecranului se afla o fereastra mare in care se poate vizualiza
starea axelor X si Z.Este deasemenea vizualizata cursa ( drumul ) urmat de scula , in
cursul simularii grafice. Miscarea rapida este afisata ca o linie punctata grosiera, iar
avansul ca o linie fina continua. Drumul rapid ( traiectoria ) poate fi invalidata de
SETTING 4.
TOOL PATH WINDOW
57
In centrul afisajului exista o fereastra mare care reprezinta vederea de

perspectiva a axelor X Y. In aceasta fereastra cursele sculei pot fi scalate . Dupa
rularea programului puteti scala orice portiune a cursei sculei prin apasarea F2 si apoi
utilizand tastele PAGE DOWN si ARROW pentru a selcta portiunea pe care doriti sa o
mariti. Pe durata acestui proces va aparea un dreptunghi fara fereastra TOOL PATH si
fara ca fereastra de fixare sa indice cand procesul de marire este complet. Tasta PAGE
UP micsoreaza dreptunghiul cu un pas. Dupa dimensionarea sau mutarea
dreptunghiului apasand tasta WRITE procesul de marire / micsorare va fi complet. Prin
apasarea tastei F2 si apoi a tastei HOME fereastra TOOL PATH va fi extinsa pe intraga
masa. Dupa ce fereastra TOOL PATH a fost micsorata aceasta va fi stearsa si puteti
relua rularea programului sau a altei portiuni pentru a vedea calea (cursa) sculei.
Aceasta cursa a sculei nu va fi retinuta de controlul masinii. Scalarea si pozitionarea
TOOL PATH este salvata in comanda in SETTING 65 prin setarea 68. Orice scalare
produsa in fereastra TOOL PATH este retinuta. Puteti parasi simularea grafica pentru
editarea programului, iar la intoarcere ,scalarea isi va pastra efectul.
POSITION WINDOW (Fereasta de pozitionare)
Amplasarea tuturor axelor disponibile poate fi vizualizata in aceasta fereastra. In
lipsa este inchisa. Aceasta fereastra poate fi deschisa apasand tasta F3. Apasarea inca
odata a tastei F3 sau apasarea sagetilor sus sau jos vor afisa diverse formate de pozitii
retinute de controlul masinii. Aceasta fereastra afiseaza scara curenta la care este
prezentata cursa sculei si numarul curent al sculei a carei miscare este simulata.
Valoarea reprezentata de dimensiunea pe verticala a cursei sculei este etichetata XSIZE. La pornire aceasta va fi intraga cursa pe axa Z. Cand mariti o portiune din
suprafata mesei aceasta valoare va deveni mica indicand faptul ca vizualizati o portiune
mica a mesei.
Pentru iesirea din modul Grafic se selecteaza un alt afisaj sau un alt mod. Cand iesiti din
modul Grafic imaginea grafica se pierde si trebuie reconstruita prin rularea din nou a programului.
FUNCTIi AJUTATOARE / CALCULATOR

Functiile ajutatoare pot fi selectate prin apasarea tastei HELP. Aceasta functie va afisa pe
ecran un mini manual.
Exista acolo 26 de zone tipice ce pot fi selectate cu ajutorul tastelor de la A la Z
Apasand tasta D, va fi afisat un director al temei ce va intereseaza.
Zonele ( temele )acestea acopera urmatoarele:
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
START UP AND RUNNING. PORNIRE SI MERS

PROG.REVIEW /DNC/BGEDIT/POWER DOWNVIZUALIZARE PROGRAM,
EDITARE,DECUPLARE
G/M/S/T COMMAND CODESCODURI DE COMANDA
RETURN TO THIS DIRECTORY..INTOARCERE LA ACEST DIRECTOR
EDITING PROGRAMSEDITARE PROGRAME
SETTING PAGE...PAGINA DE SETARE
SPECIAL G CODESCODURI SPECIALE G
TROUBLE SHOOTINGPROBLEME DE DECLANSARE
MDI/MANUAL DATA INPUT.INTRODUCERE MANUALA DE DATE
JOGGING/ HANDLE FUNCTION.FUNCTIONARE MANUALA
CRT DISPLAY / KEYBOARD..ECRAN SI TASTATURA
ALARMS / MESSAGESALARME/ MESAJE
MAINTENANCE REQUIREMENTSINTRETINERE
SET UP PROCEDURES..PROCEDURI DE SETARE
58
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
OVERIDES FEED/SPIN/COOLANT..SUPRAVEGHERE AVANS, ARBORE

RACIRE
PARAMETERS /DIAGNOSTICSPARAMETRII/ DIAGNOZA
POSITION DISPLAYAFISARI
RECV / SEND PROGRAMSTRANSMITERE SI RECEPTIONARI DE
PROGRAME
SAMPLE PROGRAM...MOSTRA (ex) de PROGRAM
TOOL OFS / TOOL LIFE / LOAD OFFSET DE SCULE,VIATA SI
INCARCARE SCULA
GRAPHIC FUNCTION...FUNCTIE GRAFICA
TOOL TURRET..TURELA DE SCULE
WORK COORDINATES.COORDONATE DE LUCRU
CREATING PROGRAMS..CREARE PROGRAME
SPECIAL FUNCTION.FUNCTII SPECIALE
ZERO RETURNINTOARCERE LA ZERO
o Tastele PAGE UP si PAGE DOWN fac posibila deplasarea la informatia dorita.

o CURSOR-ul sus si- jos selecteaza fiecare tema. Cand afisajul HELP este selectat , tastele
alfa numerice nu pot fi folosite pentru introducerea de date , pe linia de introducere a datelor
de pe ecran.
o Functia calculator,poate fi selectata prin apasarea a doua oara pe tasta HELP.Pe ecran vor
aparea trei pagini.
o Interpolare circulara, Functii ajutatoare de trigonometrie si ajutor pentru strunjire si filetare.
o Functiile ajutatoare de trigonometrie, interpolare circulara si strunjire sunt selectate folosind
tastele PAGE UP si PAGE DOWN.
o Tastele Fn pot fi folosite pentru mutarea datelor de la un alt afisaj la /de la calculator.
o Functiile ajutatoare ale calculatorului pot efectua adunari, scaderi, inmultiri si impartiri. Cand
una din cele trei functii, Trigonometrie, interpolare circulara sau strunjire este selectata, atunci
va aparea o fereastra (LOAD ) in coltul stanga sus al ecranului unde este posibil de efectuat
operatia de inmultire , adunare ,scadere sau impartire.
o Initial fereastra LOAD apare ca o fereastra luminata ( activata ) iar celelalte optiuni pot fi
selectate cu ajutorul tastelor cu sageti dreapta stanga.
o Numerele vor fi introduse prin tastare, si vor aparea in partea stanga jos a ecranului, iar cu
tasta WRITE confirmate.
o Cand un numar este introdus, si LOAD este selectat, atunci acel numar va fi introdus direct in
fereastra calculatorului.
F 3 . In modurile EDIT si MDI tasta F 3 va copia valorile ( triunghi, circular, frezare si filetare ) Aceasta
se foloseste cand doriti sa rezolvati o problema de miscare circulara. Apasati INSERT pentru a
adauga o miscare circulara in linia de program a Dvs.
F 4. In functile ajutatoare aceasta tasta executa operatii de adunare, scadere, impartire si inmultire a
valorilor (trigonometrice, circulare,sau frezare si filetare ) ce se afla inscrise in fereastra ( celula )
luminata.
Functii ajutatoare trigonometrice
Aceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de triunghiuri. Introduceti
lungimile si unghiurile unui triunghi , iar cand sunt suficiente date introduse, controlul masinii va
rezolva aceasta problema si va afisa restul valorilor pe ecran. Se foloseste CURSOR UP sau DOWN
pentru a selecta valorile, iar cu tasta WRITE se confirma acestea.Pentru problemele care au mai mult
de o singura rezolvare, introduceti ultimele valori de date a doua oara , si va fi posibila o a doua
solutionare a problemei, ce va fi afisata pe ecran.
Tastele F3 si F4 fac posibil acest import si export de functii.
Ajutor pentru interpolarea circulara
59
Aceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de cerc.Introduceti valorile pentru
centrul ,raze, unghiuri ,punctele de plecare si sosire ,si cand sunt suficiente date introduse, controlul
masinii va rezolva aceasta problema pentru miscarea circulara si va afisa deasemenea restul
valorilor.Aditional va afisa patru cai posibile de programare si efectuare a unei miscari cu G 03 sau G
04.Aceste patru linii pot fi selectate , folosind CURSORUL sus sau jos, si tasta F3 va importa linia
luminoasa ( celula ) in programul pe care il editati.
Cursorul sus / jos va selecta valorile care vor fi introduse si confirmate cu WRITE.
Pentru introducerea de date a unei probleme, ce are mai mult de o solutie, introduceti a doua oara
valoarea datelor , si pe ecran va aparea urmatoarea solutie posibila.
Introducerea datelor CW ( sens orar ) sau CCW ( contra sensului orar ) pot fi schimbate la alte valori
prin apasarea WRITE.
Functii ajutatoare de Frezare / Filetare
Pagina ajutatoare de strunjire / filetare va va ajuta sa rezolvati trei ecuatii legate de strunjire si filetare.
Acestea sunt :
1. SFM = (TURNING DIAMETER IN.)* RPM*3.14159 / 12
2. ( CHIP LOAD IN.) = ( FEED IN. / MIN. ) / RPM / #FLUTES
3. ( FEED IN. / MIN. ) = RPM / * (THREAD PITCH )
TRADUCERE
1. SFM = (Diametru de strunjire in inch ) x rot/min x 3,14159 / 12
2. ( incarcare span in inch ) = ( avans in inch / minut ) / rot/min.# scobitura
3. ( avans in inch / minut ) = rot / min x ( pasul filetului )
De notat este faptul ca valoarea RPM pentru ecuatile 1 si 2 au aceeasi (intrare)
inregistrare.
Cand unitatea metrica este selectata, atunci afisajul se schimba in milimetrii ,mm/
min, filetare / min.,respectiv metrii.
CIRCLE LINE Tangent calculator ( calcularea unei linii tangente la cerc)
Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a unei linii la un cerc
(Tangent ).Utilizatorul asigura doua puncte A si B pe o linie, si un al treilea C in afara liniei. Controlul
masinii va calcula punctul de intersectare unde o linie din C se va intersecta cu linia AB, ca o distanta
perpendiculara la acea linie. Acesta este echivalentul calculului razei si a punctului tangential la un
cerc, ce are centrul localizat in punctul C, si cu o raza egala din punctul C la linia A B. De notat ca in
cazul in care nu sunt introduse toate datele , pe ecran va aparea mesajul NO SOLUTION YET. Un
exemplu ar fi cand centrul cercului se afla pozitionat pe linia respectiva, nu va exista nici o solutie
deci nu se poate calcula.
CIRCLE CIRCLE Tangent calculator ( calcularea a doua cercuri tangente )

60
Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a doua cercuri sau a

doua puncte. Utilizatorul asigura locatia a doua cercuri cu razele respective acestora. ( O raza zero
specifica un punct, in loc de un cerc ). Controlul masinii va calcula toate punctele de intersectare care
se formeaza de linia tangenta , la ambele cercuri sau puncte. Este important de notat ca pentru
fiecare data introdusa , acolo unde exista doua cercuri separate, vor exista mai mult de opt puncte de
intersectare. Patru puncte de intersectare sunt obtinute din desenarea linilor drepte tangente, si patru
puncte prin intersectarea tangentelor. Tasta F1 este folosita pentru articularea celor doua diagrame.
Cand F 1 este apasat , controlul va determina conturul la punctele ( A,B,C,etc.) care specifica
segmentul diagramei. Daca segmentul este un arc ,controlul va determina conturul pentru C sau W
( CW sau CCW)-sens orar sau contra sensului orar. Codul G este apoi afisat pe linia de introducere
date in partea inferioara a ecranului. Cand se apasa M, codul G va face articularea intre modurile
G90 si G91.Modul ramane activ pana cand operatorul face schimbarea .Deoarece codul G este
intodeauna pe linia de introducere date, utilizatorul poate comuta intre modurile MDI sau EDIT si
apasarea tastei ENTER, pentru a introduce codul G in program.
OPERATIA DE SCHIMBARE A SCULEI

Presiunea scazuta de aer sau volumul insuficient, vor reduce presiunea aplicata
pistonului de fixare sau deblocare a turelei.Din acest motiv turela nu va fi idexata, existand
posibilitatea alunecarii de pe pozitie a acesteia .
Dupa POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va asigura ,ca turela
de scule se afla intr-o pozitie normala.
Pentru incarcarea sau schimbarea sculelor,selectati modul MDI,si apasati TURET
FWD ( turela inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), iar masina va indexa turela pe pozitia
sculei.Daca introduceti Tnn inainte de TURET FWD sau TURET REV, turela va aduce scula introdusa
in aproprierea pozitiei de taiere. Folosind afisajul CURNT COMDS vom vedea care scula este in
pozitia de taiere.
61
Sculele pot fi schimbate de pe turela , doar una cate una ,iar scula selectata
trebuie sa se afle in pozitia de taiere.
Pozita de taiere
Surub de fixare
Orificiu de pozitionare
Nut de pozitionare
Nut de blocare
Cheie speciala HAAS
Operatia de schimbare a sculei

1.
2.
3.
4.
Introduceti scula de taiere in port scula,dupa care strangeti surubul cu cheia.

Introduceti scula in buzunarul gol al turelei,asigurandu-va ca nutul de pozitionare se afla
aliniat cu orificiul de pozitionare.
Strangeti surubul care se afla pe partea din spate a turelei , folosind cheia cu un singur
pin ( cheia speciala HAAS )
Strangeti complet piulita cu cheia speciala cu doi pin HAAS
62
Pentru o strangere mai puternica si o rigidizare extrema, port scula are trei suruburi de fixare.
IMPORTANT! Asigurati-va intodeauna ca ati scos cheia , inainte de a roti turela.
5.
In modul MDI utilizati TURET FWD sau TURET REV pentru a muta la urmatoarea
pozitie a sculei
SPECIFICATIE PENTRU PORT SCULA
2.20 LIMITAREA CURSELOR

La aceasta masina limitarea curselor este definita de intrerupatoare de limita in directia
pozitiva , si de limitarea de cursa prin setarea parametrilor pentru directia negativa.
Inainte de stabilirea pozitiei de baza Home Positions- cu ajutorul tastelor POWER UP /
RESTART sau AUTO ALL AXES neexistand limitare de cursa , operatorul trebuie sa fi atent sa
63
nu intre cu turela in opritoare si sa deterioreze suruburile sau aparatorile cailor de rulare. Inainte
de stabilirea pozitiei de baza ( home positions ) POWER UP / RESTART sau AUTO ALL AXES, nu
este permisa miscarea masinii in modul manual.
Setarea 53 poate fi pusa pe on,si atunci este posibila deplasarea masinii in mod manual
inainte de aducerea acesteia la zero.Aceasta miscare poate anula limitatoarele de curse si atunci
pot aparea defectiuni grave la masina.
De notat ca toate deplasarile sunt in directie negativa de la punctul zero al masinii.
Limita de cursa pentru orice axa auxiliara, este setata in controlul sigular al axei.
In modul manual , o incercare de deplasare peste cursa admisa nu va genera o alarma, dar
masina se va opri la limita de cursa. Manipularea in acest mod manual poate fi ignorata.
Cand derulam un program , o incercare de depasire a limitelor de curse , va genera o alarma
inainte de pornirea masinii si programul va fi oprit instantaneu.O exceptie face o miscare circulara,
care are un inceput si un sfarsit in interiorul limitelor de curse, dar deplasrea in afara limitelor in
decursul operatiei va caua o alarma ce va area in timpul deplasarii.
Deasemenea in modul Grafic cand se deruleaza un program si se depasesc limitele de curse,
va aparea o alarma si programul se va opri.
2.21 AVANS RAPID / COMANDA ASUPRA ARBORELUI

Avansul poate fi variat de la 10 % la 200 % din valoarea programata in timpul operarii.
Aceasta se poate face cu ajutorul tastelor + 10% , - 10% si 100%.Cresterea avansului este
lipsita de efect in ciclul de filetare G76 si G92. FEED RATE nu va schimba viteza pe nici o axa
auxiliara. In modul manual, se poate ajusta rata avansului cu ajutorul butoanelor de la tastatura.
Aceasta permite un control fin al vitezei in modul manual.
Deasemenea viteza arborelui poate fi variata de la 10% la 150% folosind SPINDLE
override.Deasemenea este lipsita de efect in cazul lui G76 si G92.In modul SINGLE BLOCK
arborele poate fi oprit. El va porni automat in cazul pornirii programului.
Daca viteza arborelui este variata in modul G99 (FEED PER REV) avans /rot.- atunci rata
avansului va fi reglata automat pentru a tine avansul constant per rot.
Avansul rapid poate fi limitat la 5, 25 , sau 50% din maximum. Daca avansul de 100% este
prea rapid, el poate fi setat la 50% din maxim prin SETTING 10.
In pagina de setting, este posibila dezactivarea tastelor de comandare a acestor valori, in asa fel
ca operatorul sa nu poata face aceste selectari.Acestea sunt setarile din SETTING 19, 20, si 21.
Tasta FEED HOLD ( oprire avans ) actioneaza ca un buton de oprire a avansului si a avansului
rapid ,aducand valoarea acestora la zero in momentul cand este apasat.
Dupa ce FEED HOLD a fost apasat , trebuie actionata tasta CYCLE START.
In partea inferioara stanga a ecranului va fi indicata optiunea FEED HOLD daca aceasta a fos
actionata. Intrerupatorul de la usa masinii are un efect similar, doar ca pe ecran va aparea DOOR
HOLD, cand aceasta este deschisa. Dupa inchiderea usii, masina va continua ciclul normal de
lucru. Ca dispozitiv de siguranta door hold poate fi setat cu SETTING 51.
DOOR HOLD si FEED HOLD nu vor opri nici o axa auxiliara.
Cand parametrul 57 este setat pe 1 , atunci orice deschidere a usii va opri servo si arborele
masinii.In orice caz DOOR HOLD , nu va opri o operatie de schimbare de scula,
o operatie de filetare si nu va opri pompa lichidului de racire.Deasemenea in cazul in care se va
deschide usa masinii, viteza arborelui va fi limitata la 500 rot/ min.
Exisat o functie de reglare a racirii suplimentare.Ea se poate face de la SETTING 32.
Setarea- NORMAL- verifica nivelul scazut al lichidului de racire, si opreste sau porneste
pompa cu ajutorul codului M. Setarea-OFF- ignora alarmele de racire, dar ne va atentiona in cazul
ca dorim sa pornim racirea.Setarea IGNORE- este utilizata pentru a ignora toate comenzile de
racire, si nivelul scazut al acestuia. In timpul derularii unui program, operatorul poate regla racirea
64
prin apasarea tastei MDI Coolant. Pompa va ramane pornita sau oprita pana cand urmatoarea
comanda M este actionata.
Reglajul poate fi resetat cu un M30 sau RESET. Aceasta caracteristica este selectata de
SETTING #83.
2.22 COMPENSAREA de INCALZIRE

Cand masina este pornita , iar SETTING109, si mai apoi una din setarile 110 sau 112 este
setata la o valoare nonzero, urmatoarea avertizare va fi afisata:
CAUTION! Warm-up Compensation is specified- Compensarea de incalzire este
specificataDo you wish to activate
Doriti sa o activati
Warm-up Compensation ( Y/N)
Compensare de incalzire DA sau NU
Daca operatorul raspunde Y-( da ) , controlul masinii foloseste imediat compensarea totala,
( setting 110 sau 112 ) si compensarea incepe sa descreasca in cursul timpului de prelucrare. De
exemplu dupa 50% din timpul in SETTING 109 consumat, distanta de compensare pentru axa X
in SETTING 110 va fi de 50%.
La fel si cu alte setari , compensarea de incalzire, poate fi schimbata in orice moment.
Updatarea timpului compensarii de incalzire, este posibila prin activarea acestuia, dar
schimbarea distantei pe X sau Z prin setare nu va activa aceasta compensare.
Pentru RESTART-ul perioadei de timp , este necesara oprirea si apoi pornirea masinii, dupa
care urmeaza raspunsul afirmativ yes- la intrebarea legata de compensare, la inceputul startului.
ATENTIUNE ! Schimband setarile 110 sau 112, in timp ce compensarea este in progres,poate
aparea o miscare ( deplasare )brusca, de pana la 0,044 inch.
Totalul timpului ramas al compensarii de incalzire, se afla afisat in coltul de jos dreapta al
ecranului la afisajul DIAGNOSTICS INPUTS2, folosind formatul standard hh : mm : ss.
Totalul timpului de incalzire porneste si este utilizat , din clipa pornirii si settarii 109 WARMUP
TIME IN MIN.
2.23 CUM ACTIONEAZA CONTROLUL ASUPRA MISCARII MASINII
Accelerarea si decelerarea apare atunci cand masina schimba vitezele. Accelerarea apare
atunci cand viteza este in crestere, si decelerarea cand viteza este in scadere.
Masina nu poate schimba viteza instantaneu, asa ca in timpul schimbarii vitezei va aparea o
valoare a timpului si a distantei.
Schimbarea vitezei va afecta controlul asupra deplasarii pe ambele miscari, - deplasarea
rapida si miscarea de avansDeplasarea rapida are loc independent pentru fiecare axa in miscare, si foloseste accelerarea
pentru fiecare axa in parte.
Miscarea de avans coordoneaza una sau mai multe axe pentru accelerarea la unison,
deplasare la unison si decelerarea la unison. Acest tip de avans poarta numele de Accelerare
inaintea interpolarii si foloseste o rata fixa a accelerarii pentru toate axele.
DEPLASAREA RAPIDA
Deplasarea rapida foloseste o accelerare si decelerare constanta, cu o accelerare maxima si
o viteza maxima ce este setata de paramerii per axa. Punctul de sosire final, in deplasarea rapida,
apare ca o curba ( arc ) S, pentru a preveni vibratiile soc la masina. O deplasare rapida urmata de o
alta deplasare rapida , este imbinata cu o rotunjire a coltului, controlata de un parametru numit In
position Limit ( in pozitie limita ). In mod curent este de aprox. 0,06 inch. O deplasare rapida urmata
de o miscare de avans, in modul Exact Stop- va decelera la un stop exact, inaintea urmatoarei
deplasari.
Viteza curbei S , se refera la rata de schimb a accelerarii sau decelerarii. Fara aceasta curba
( arc )S, se va face o schimbare brusca a decelerarii, dand nastere unor vibratii pe masina.
65
Cu aceasta curba caracteristica , la sfarsitul unei deplasari rapide, se va face o schimbare

graduala a deceleratiei si atunci vibratile vor fi reduse.
MISCAREA DE AVANS
O miscare de avans,coordoneaza sau interpoleaza miscarea pe mai multe axe. Miscarea de
avans foloseste intodeauna accelerarea inaintea interpolarii. Cu controlul HAAS se pot deplasa pana
la cinci axe. Acestea sunt X, Y, Z, A si B. Avansul maxim este de 12,7m (500 inch) pe min. pentru
avansul liniar (X Y Z ), si 300 pe min. pentru axele rotative (A, B).
Imbinarea miscarii axelor este controlata de SETTING 85 ( Max Corner Rounding )- rotumjirea
max. a coltului- , si de comanda G 187.Setarea 85 si G 187 asigura o ajustare continuua in domenile
de rotunjire a coltului, intre o oprire exacta si o oprire inexacta.Valoarea setarii este maximum
deviatiei permise de drumul sau directia programata. O deplasare liniara ( G 01 ) va avea o pornire
exacta si o terminare exacta , si nu vor exista erori de pozitionare.Aceasta inseamna ca traseul
programat va fi urmat cu exactitate.
O miscare circulara ( G02 sau G03 ) nu este tratata diferit , ca o miscare de avans liniar.Intr-o
miscare circulara cand un start al avansului la un stop exact si o oprire a acestuia la un stop exact, nu
pot fi introduse erori de pozitionare, deoarece nu conteaza rata avansului. Avansul intr-o miscare
circulara este limitat la 300 inch / min. Rotunjirea colturilor poate aparea cand o miscare circulara
este combinata cu o miscare liniara sau circulara, dar este totusi controlata de SETTING 85 si G 187.
CURSA AVANSULUI LOOK AHEAD (citire in avans)

Blocul look ahead este necesar intr-o oarecare masura atunci cand distanta pe care o
necesita controlul pentru a creste viteza , este mai mare decat jumatatea cursei liniare programata.
Fara look-ahead , controlul va avea o acoperire partiala a decelerarii pe o cursa ,cu
accelerarea cursei urmatoare.aceasta va limita viteza de miscare , bazata pe lungimea acestor curse.
Controlul HAAS are aceasta caracteristica LOOK-AHEAD standard, dar fara optiunea HIGH
SPEED MACHINING ( prelucrare cu inalta viteza ), aceasta este limitata.
2.24 SISTEM DE FILTRARE AUXILIAR

Acest filtru auxiliar se foloseste pentru a proteja pompa de inalta presiune, de particulele ce se
afla in lichidul de racire, si care pot deteriora pompa.
Acest filtru este recomandat la prelucrarea aluminiului turnat , a fontei turnate sau a titanului.
Este deasemenea indicat la prelucrarea cu inalta viteza, cand spanul rezultat are dimensiunu
foarte mici, si practic in urma prelucrarii rezulta o pulbere foarte fina.
Filtrul este compus dintr-un sac filtru cu dimensiuni foarte mici, carcasa respectiva , tubulatura,
fitingurile si furtunurile adiacente.La anumite intervalle de timp , acesti saci de filtrare se vor inlocui.
Pentru reducerea uzurii si prelungirea vietii intregului sistem, un furtun din plastic este
conectat intre carcasa filtrului si intrarea principala a lichidului de racire, pentru amorsarea sistemului
de racire. Este interzisa folosirea pompei in lipsa lichidului de racire.
INLOCUIREA FILTRULUI
Inlocuiti filtrul, cand ceasul indicator indica indica un nivel al vacumului de 5 in Hg sau mai
mult. Nu lasati niciodata ca acest nivel sa depaseasca 10 in Hg , deoarece pot aparea defectiuni ale
pompei .HAAS recomanda folosirea filtrelor tip sac , cu dimensiunea de 25 microni. Un astfel de filtru
este livrat odata cu intreaga instalatie.Acest filtru are codul
Nr.93-9130, codul trebuie specificat
in comanda adresata dealer-ului.
IMPORTANT
La prima utilizare a sistemului de filtrare , sau dupa inlocuirea sacului filtrant, lasati timp de
patru minute sa functioneze pompa ,pentru umplerea acestuia cu lichid de racire.
66
Filtru murdar
Ceas indicator al filtrului
2.25 LUMINA DE INALTA INTENSITATE

Sistemul de inalta luminozitate lucreaza automat.In partea superioara sunt montate doua
becuri cu halogen, care asigura o iluminare superioara.
Cand usa este complet deschisa, un comutator aprinde automat lumina in incinta masinii.
Tot optional, acest sistem de iluminat poate fi comandat manual prin intermediul unui
comutator instalat pe partea laterala a consolei de comanda.
2,26 TESTARE 200 DE ORE

Aceste optiuni ( Quick Code, Macro etc ) necesita un cod de deblocare pentru a putea fi
activate, acestea pot fi acum activate si dezactivate timp de 200 de ore. Aceasta se face introducand
cifra 1 pentru deblocare si apoi cifra 0 pentru blocare. Aceste optiuni se vor dezactiva automat dupa
200 de functionare.Aceasta dezactivare se va produce cand masina va fi oprita si in nici un caz cand
se afla in miscare.
Toate aceste optiuni pot fi activate definitiv doar prin introducerea unui cod de dezactivare.
3. PROGRAMARE
Controlul CNC foloseste o varietate de sisteme de coordonare,si offseturi ce permit
utilizatorului sa localizeze exact pozitia sculei fata de piesa, intr-o maniera eficienta si precisa.
Strungul HAAS permite utilizarea ambelor stiluri de sisteme de coordonate si offset atat
YASNAC cat si FANUC.Aceasta sectiune descrie interactiunea intre diferitele sisteme de coordonate
si offseturile de scule. Diferentele si similitudinile intre sistemele FANUC si YASNAC sunt detaliate.
Referitor la- Procedura de setare- , aceasta se poate vedea la descrierea detaliata a setarii
offsetului.
Referitor la -codurile G- , mai multe informatii gasiti la coordonate de lucru si offset.
Sistem efectiv de coordonare
Sistemul efectiv de coordonare , este suma totala a tuturor sistemelor de coordonate, si a
offseturilor aflate efectiv. Este sistemul afisat sub eticheta ( WORK )-lucru- aflat pe ecran.
67
Este de altfel identic cu valorile programate intr-un cod G, program ce cuprinde numarul sculei
cu varful de compensare al acesteia inainte de executie.
Coordonate efective = Coordonate globale
+ Coordonate comune
+ Coordonate de lucru
+ Coordonate auxiliare
+ Offset de scule
Urmatoarea figura indica asocierea cu fiecare sistem de coordonate
Sistem efectiv de coordonate, cu componentele lui.

NOTA: Toate aceste coordonate si offseturi sunt disponibile si pot fi utilizate pentru programarea de
prelucrare a piesei. Sunt rare cazurile cand doua sau trei sunt utilizate pentru a prelucra o
piesa.
Sistemul coordonatelor de lucru ( FANUC )

Coordonatele de lucru sunt niste coordonate aditionale optionale ale postului, corespunzatoare
sistemului global de coordonate.Exista 26 de sisteme de coordonate la un HAAS control , Dela G 54
pana la G59 si de la G110 la G129. Coordonatele de lucru sunt retinute in memorie si la o scadere a
tensiunii..Ultimele coordonate de lucru raman active , pana cand alte coordonate de lucru sunt
schimbate sau pana cand masina este scoasa de sub tensiune. Daca SETTING56 este pe ON si se
va comanda un M30 atunci se selecteaza un G54.
G54 este coordonata de lucru activa atata timp cat controlul este sub tensiune ( alimentat ).
G54 poate fi deselectat prin asigurarea ca,valorile pentru Z si X de pe pagina offsetului de lucru
pentru G54, sunt setate pe zero.
Sistemul de coordonate de lucru FANUC este deasemenea valabil ,cand SETTING 33 este
setat pe YASNAC.
Sistem de coordonate auxiliar ( FANUC )
Un sistem auxiliar de coordonate este un sistem de coordonate ce contine coordonate de
lucru. Doar un singur sistem de coordonate este valabil , si este setat prin comanda G52.
Fiecare program trebuie setat clar, ca un sistem de coordonate auxiliar.Neexistand lipsa unor
coordonate auxiliare, si fiecare G52 setat prin executia programului , este inlocuit prin terminarea
programului, M30 , reset sau prin oprirea tensiunii.
Sistem comun de coordonate (FANUC )
Acest sistem comun de coordonate este deasemenea valabil pentru programare.El se
gaseste pe pagina a doua a ecranului , la offsetul coordonatelor de lucru, sub sistemul global de
coordonate (G50).
68
Sistemul comun de coordonate este retinut in memorie, chiar si atunci cand tensiunea este
oprita.Sistemul comun de coordonate poate fi schimbat manual , cu comanda G10 sau prin folosirea
macro-variabilelor.
Postul coordonatelor de lucru (YASNAC )
Controlul YASNAC duce deasemenea la deplasarea coordonatelor de lucru. Serveste
functiuniilor identice cu cele ale sistemului comun de coordonate.
Cand SETTING 33 este setat pe YASNAC, aceste coordonate se gasesc pe pagina offsetului de
lucru ca T00
Sistemul de coordonate ale masinii
Valorile coordonatelor reale , sunt luate de la coordonatele zero ale masinii. Coordonatele
masinii pot fi referentiate prin specificarea G53 cu X si Z intr-un bloc de deplasare( miscare).
Offsetul de scule (FANUC )
Aici exista doua offseturi valabile, offsetul pentru geometrie, si offsetul de uzura a sculelor.
Offsetul de geometrie permite CNC-ului sa ajusteze diferite lungimi si diametre ale sculelor, in asa fel
ca fiecare scula sa revina la aceiasi referinta plana fata de piesa programata.
Offsetul geometriei este setat in mod curent ca timp de utilizare a sculei si va ramane fix
pe toata durata derularii programului. Offsetul uzurii sculelor,permite operatorului sa efectueze
ajustari minore ale ale geometriei, in raport cu compensarea normala a uzurii. Uzura sculei este in
mod curent zero , la inceputul programului , dar poate fi schimbata in decursul timpului.
Intr-un sistem FANUC ambele geometrii,precum si uzura, sunt utilizate in calcularea reala a
sistemului de coordonate.
Offsetul de scule (YASNAC )
Cand SETTING 33 este setat pe YASNAC, offsetul de scule lucreaza diferit fata de
descrierea anterioara. Offsetul uzurilor este aplicat in aceiasi maniera. In modul YASNAC, offsetul
geometriei nu este valabil, acesta fiind inlocuit cu offsetul posturilor sculelor.
Offsetul posturilor sculelor in YASNAC , modifica coordonatele globale, pentru a permite
modificarea lungimii sculei.Offsetul postului sculei,trebuie specificat inainte de folosire a sculei, prin
comanda G50 Txx00. Orice comanda G50 nu tine cont de selectarea anterioara a postului sculei. In
offsetul posturilor sculelor exista 50 de pozitii, numerotate de la 51 la 100.
G50 YASNAC postul sculei

Setarea automata a offsetului de scule
69
Offsetul sculei poate fi inregistrat automat prin folosirea tastelor X DIA MESUR sau Z FACE
MESUR .Trebuie acordata mare atentie la folosirea acestor chei.
Daca offsetul de lucru comun, global sau curent este selectat, si are anumite valori,
inregistrarea offsetului de scula , va fi diferit de actualele valori de coordonate ale masinii.
Dupa setarea sculelor pentru lucru ,toate sculele trebuiesc programate pentru a avea o
siguranta fata de coordonatele punctelor de referinta X si Z , in vederea schimbarii locatiei.
Toate sculele trebuie sa vina in acelasi punct.
Sistemul de coordonate global (G50 )
Sistemul de coordonate global ,este un sistem singular de coordonate , care schimba toate
coordonatele de lucru si offsetul de scule in alta directie de la punctul zero al masinii.
Sistemul de coordonate global are avantajul ca este calculat intimpul mersului de comanda
numerica a masinii, de unde rezulta ca locatia curenta a masinii devine, coordonata efectiva ,
specificata de comanda G50. Valorile sistemul de coordonate globale calculate,pot fi vazute pe
ecranul masinii,pe pagina a doua a coordonatelor de lucru, sub offsetul auxiliar de lucru129.
Sistemul global de coordonate este adus la zero automat, in clipa cand comanda numerica este sub
tensiune. Coordonatele globale nu se schimba cand se apasa tasta RESET.
3.1 STRUCTURA UNUI PROGRAM

Partea unui program CNC contine unul sau mai multe blocuri de comanda.
Daca vizualizam un program, vom observa ca un bloc este identic cu o linie a unui text.
Fiecare bloc se termina cu semnul ; (punct si virgula), semn care poarta numele de EOB
( End
of bloc ).
Blocurile sunt concepute din coduri de adrese alfabetice, si pot contine optional simbolul / .
Codurile de adrese sunt intodeauna formate dintr-un caracter alfabetic urmat de o valoare numerica.
De exemplu, pentru specificarea unei deplasari pe axa X, intodeauna va exista un numar
urmat de simbolul X.
Simbolul / numit si slash, este utilizat pentru a defini un bloc optional.
Un bloc care este pornit cu acest simbol / , poate fi ignorat cu ajutorul tastei BLKDEL, in
timpul derularii unui program.
Urmatorul este un ex. de program, asa cum apare pe ecran.
Cele doua puncte aflate dupa un cuvant nu fac parte din program , ci sunt puse numai
pentru modul explicativ.
%
:Programul trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul %
O12345
:Litera O urmata de un nr. de program format din 5 DIGIT
(SPINDLE PART)
:Numele progr.va fi afisat in capul listei de programme.
N101 G28
:Rapid spre punctul zero al masinii
N102 T101(scula ptr. strunjirea rogozitatii) : Scula 1, Offset1( in paranteze inf.despre scula)
N103 G50 S2000
:Defineste vit. maxima a arborelui la 2000 Rot / min.
N 104 G97 S554 M03
:Anulare CSS cu o vit. constanta a arborelui de 2200 rot/min.
N 105 G54 G00 X3.1Y0.1M08 :Offset lucru G54, Rapid la locatia X-Y,pornire lichid.de racire
N 106 G96 S450
:Pornire vit. constanta de finisare la 450 SFM
N 107 G71 P108 Q117 D0.095 U.010 W0.005 F0.010 : Strunjire rugozitate G71,ciclu inchis
utilizand calea PQ
N108 G00 X1.648
: Bloc P #, comandarea primului bloc de geometrie G71
N109 G01 Z0. F0.01
:Definirea intre blocurile N108 pana la N117
N110 G03 X1.748 Z-0.05 R0.05 F0.003 : Avans ciclu rugozitate la .010 inch/rot in G71
N111 / G01 Z-2.5
:Toleranta rest de finisare de .010inch in diametrul X
N112 / X2.25
:si .005 in axa Z cu o adancime de taiere de . 095
N 113 G01 3.25
: N111 si N112 au un simbol / slash pentru a putea ignora
N114 X2.742 f0.005
;aceasta linie a traseului daca comutati pe on
N115 X2.942 Z-3.35
:stergere blok
70
N 116 Z-4.1
:
N117 X3.1
:Q Block #, ultimul bloc de geometrie OF G71 comanda.
N118 G97 S554 M09
:Anulare viteza de finisare , oprire lichid de racire
N120 M01
:Optional ,comanda stop
N201 G28
:Rapid, la punctul zero al masinii
N202 T202(scula de finisare)
:Chemare scula 2,offset 2 (in paranteze info. Scula)
N203 G50 S2000
:Definirea vitezei maxime a arborelui la 2000 rot/min.
N204 G97 S554 M03
:Anulare viteza constanta de finisare la 554
N205 G54 G00 X3.1 Z0.1 M08 :Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N206 G96 S450
:Pornire viteza constanta de finisare la 450 SFM
N207 G71 P108 Q117
:Terminare strunjire G70 ,geometria piesei intre P si Q
N208 G97 S554 M09
: Anulare viteza constanta de finisare, oprire lichid de racire
N209 G28
:Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N210 M01
:Optional, comanda stop
N301 G28
:Rapid la punctul zero al masinii
N302 T303(1/2 Diam.punctare centru gaura) :Chemare scula 3,offset 3 (in paranteze info.
Scula)
N303 G97 S2200 M03
:Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2200 rot/min
N304 G54 G00 X0 Z1. M08 :Offset lucru G54, rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N305 G82 Z-0.2 P0.3 R0.1F.0025
:Temporizare .3 sec pentru punctare gaura la baza
N306 G80 G00 Z1. M09
: Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racire
N307 G28
: Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N308 M01
: Optional, comanda stop
N401 G28
: Rapid la punctul zero al masinii
N402 T404(burghiu 5/6 diam.) :Chemare scula 4,offset 4 (in paranteze info.scula)
N403 G97 S2750 M03
: Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2750 rot/min
N404 G54 G00 X0 Z1. M08 : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N405 G83 Z-1,5 Q0.2 R0.1 F0.003
:Gaurire la o adancime de 1.5 la fiecare 0.200
N406 G80 G00 Z1. M09
N407 G28
N408 M01
N401 G28
: Rapid la punctul zero al masinii
N402 T505 (3/8-16 tarod)
: Chemare scula5,offset 5 (in paranteze info.scula)
N403 G97 S650 M03
: Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 650 rot/min
N404 G54 G00 X0 Z1. M08 : : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N405 G84 Z-.825 R0.2 F0.0625 :Filetare pe dreapta, la o adancime de .825
N406 G80 G00 Z1. M09
N407 G28
N408 M01
%
:Programul trebuie sa se termine cu semnul %
Acest program strunjeste grosier, si finiseaza un cilindru cu doua diametre diferite, dupa
care gaureste si taie filet la unul din capete.
A se nota ca fiecare scula incepe cu setarea vitezei arborelui, si se termina cu o intoarcere
la o pozitionare de schimbare de scula.
In mod curent se procedeaza la fiecare operatie cu pregatirea codului si se termina fiecare
operatie cu intoarcerea la punctul zero al masinii pentru o schimbare de scula.
Aceaste moduri se executa pentru siguranta , si de a se afla intr-o zona sigura, in cazul in care
operatorul incepe derularea programului de la mijlocul acestuia, dupa eventualitatea ruperii unei scule.
71
Aceasta este o practica comuna in programare.

Mai mult de un program poate fi stocat in memoria CNC.Fiecare program inmagazinat are
un nume de program Onnnn, si o adresa de cod, pentru a definii numarul acelui program.
Acest numar este utilizat pentru identificarea programului, pentru selectarea lui ca program
principal ce urmeaza a fi derulat, sau ca un sub-program chemat dintr-un program principal.
----- Rapid
X2.942
Z-4.1
Z-3.25
-- Avans
X1.748
Traseu programat
Z0
S Pozitia de start
P Pornire blocuri
Q Terminare blocuri
Exemplu de program ptr. strung
3.2 DIMENSIUNEA SCULELOR SL 20, SL-30, SL-40
72
Scula HAAS / VDI OD
Scula HAAS / VDI ID
Scula BOT OD
Scula BOT ID
Scula radiala rotitoare
Scula axiala rotitoare
Dimensiuni
SL-10
A-Papusa mobila
la capat de cursa
B-Cursa papusa mobila
C-Turela HAAS VDI
pozitie baza
D-Turela BOT poz.
baza
E-Suprafata frontala
arbore
F-Diametru universal
G-Suprafata frontala
universal
H-Bacuri universal
J-Lungimea din scula
HAAS OD care iese
din diametrul turelei
K-Scula OD HAAS
pozitie de baza
L- Scula ID HAAS
SL-20
SL-30
SL-40
237mm
344mm
278mm
508mm
306mm
867mm
323mm
1118mm
N/A
654mm
1013mm
1395mm
482mm
654mm
1013mm
1388mm
54mm
165mm
35mm
210mm
35mm
254mm
36mm
381mm
144mm
32mm
139mm
51mm
155mm
46mm
196mm
80mm
N/A
32mm
29mm
34mm
N/A
113mm
185mm
325mm
73
pozitie de baza
M-Scula BOT OD
pozitie de baza
N- Scula BOT ID
pozitie de baza
P-Scula rotitoare
radiala poz. de baza
R- Scula rotitoare
radiala X , Zona T/S
S- Scula rotitoare
radiala Z , Zona T/S
T-Lungimea din scula
radiala care iese din
diametrul turelei
U- Lungimea din scula
axiala care iese din
diametrul turelei
V-Scula rotitoare axiala
X, Zona T/S
W- Scula rotitoare axiala
Z, Zona T/S
N/A
190mm
262mm
406mm
132mm
131mm
205mm
365mm
147mm
146mm
220mm
388mm
N/A
120mm
193mm
338mm
N/A
89mm
148mm
293mm
N/A
112mm
102mm
211mm
N/A
72mm
105mm
123mm
N/A
189mm
262mm
406mm
N/A
89mm
148mm
293mm
N/A
112mm
102mm
211mm
X- Cursa axa X
159mm
215mm
287mm
432mm
Z-Cursa axa Z
356mm
508mm
864mm
1118mm
3.3 ADRESE DE CODURI ALFABETICE

Adrese de coduri folosite in programare strungului.
A
miscarea de rotatie a celei de a patra axe
Adresa caracterului A este utilizat , pentru a specifica miscarea de rotire a celei de a patra axe ( axa
A ) acesta este optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.
Este intodeauna urmat de un semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct
zecimal, ultima cifra se presupune a fi 1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001 grade, cea
mai mica valoare negativa este 8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.
In mod curent axa A este rezervata pentru turela de scule si ea este ascunsa programatorului.
Unitatea de rotatie indica pozitia sculei ca 1000 reprezentand scula # 1.
B
miscarea liniara a axei B
Adresa caracterului B este utilizat , pentru a specifica miscarea absoluta a axei B. Specifica o pozitie
sau o distanta dealungul axei B.Daca este in inch este urmat de patru zecimale , iar daca este in mm
este urmat de trei zecimale. Este urmat de un semn numeric cuprins intre 8380.000 si 8380.000.
Daca nu este introdus un punct zecimal, ultimul numar este considerat a fi 1/10000 inch sau 1/1000 mm.
In mod curent axa B este rezervata papusii mobile.
C
miscarea de rotatie a celei de a cincea axe
Adresa caracterului C este utilizat , pentru a specifica miscarea externa axei C, aceasta este
optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.Este intodeauna urmat de un
semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct zecimal, ultima cifra se presupune a fi
1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001 grade, cea mai mica valoare negativa este
8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.
D
adancimea de taiere
Adresa caracterului D se foloseste pentru a alege adancimea de taiere a fiecarui ciclu de trecere, pentru
indepartarea adaosului. Daca este in inch atunci este urmat de patru zecimale , iar daca este in mm,
este urmat de trei zecimale.
74
avans , 6 locuri de precizie ( la fel ca F )

Adresa caracterului E este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a codurilor G, ori a
ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi specificate pana la sase pozitii
fractionale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ), poate fi schimbata pe unitate / minut, cu G 98.
Atat controlul YASNAC cat si FANUC sunt compatibile pentru a utiliza codul E, atunci cand sunt
dorite 5 sau 6 locuri de zecimale.
F
Adresa caracterului F este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a codurilor G, ori a
ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi specificate pana la sase pozitii
zecimale ale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ) poate fi schimbata pe unitate / minut, cu G 98. In mod
normal codul E a fost capabil doar de 4 pozitii zecimale de precizie, dar pe aceasta comanda numerica
puteti specifica pana la 6 coduri F de pozitii de zecimale de maximum 154.000000 inch ( 393.000000
mm ). Codurile E si F sunt echivalente.
G
pregatirea functiilor ( coduri G )
Adresa caracterului G , este folosit pentru a specifica tipul operatiei care apare intr-un bloc.G este
urmat de doua sau trei numere , cuprinse intre 00 si 255. Fiecare cod G face parte dintr-un grup
numerotat. Grupa codurilor 0 nu sunt modale. Aceasta inseamna ca specifica o functie,doar pentru acel
bloc, si nu afecteaza alte blocuri.Celelalte grupe sunt modale,si specificarea unui cod intr-un grup,
anuleaza codul aplicat anterior in acel grup.
Un cod modal G aplicat tuturor sub segmentelor blocurilor, face ca acele blocuri sa nu necesite respecificarea aceluiasi cod G.Intr-un bloc pot fi amplasate mai multe coduri G in ordinea specificarii
conditilor unei operatii, Dar fara a avea doua coduri G din aceeasi grupa numerica. A se vedea
sectiunea cu coduri G , pentru o lista mai detaliata.
H
nu este folosit, optional macro-parametrii
I
date optional , ciclu inchis si circular.
Adresa caracterului I se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de
miscari circulare, fie in inch, si atunci sunt cu patru zecimale, fie in mm , avand in acest caz trei zecimale.
I este urmat de un semn numeric cuprins intre - 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, sau intre 39300.000 si 39300.000 mm pentru sistemul metric.
J
Adresa caracterului J se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de
miscari circulare, ca format este identic cu datele I.
K
Adresa caracterului K se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de
miscari circulare, Este formatat identic cu I si K si este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, sau intre - 39300.000 si 39300.000 mm pentru sistemul metric.
L
numararea ciclurilor,pentru cicluri repetitive
Adresa caracterului L se utilizeaza in specificarea calcularii repetitive, pentru unele cicluri inchise si
functii auxiliare. Este urmat de un semn numeric cuprins intre 0 si 32767.
M codul M, diverse functiuni
Adresa caracterului M e utilizeaza in specificarea unui cod M pentru un bloc. Acest cod este folosit
pentru a controla diferite functiuni ale masinii. De mentionat este faptul ca doar un singur cod M este
permis intr-un bloc , dintr-un program CNC.Codul M se foloseste la sfarsitul unui bloc.
N
numar de bloc
Adresa caracterului N este optionala. Poate fi folosit pentru identificarea fiecarui bloc dintr-un
program. Este urmat intodeauna de un numar cuprins intre 0 si 99999.
Functiile M97 si M99, fac referinta la un N , numar de linie.
O
numar de program / nume
Caracterul O este folosit la identificarea unui program,este urmat intodeauna de un numar cuprins
intre 0 si 9999. Un program salvat in memoria masinii are intodeauna un Onnnnn
( numar de
identificare ) in primul bloc, acesta nu poate fi sters. Schimbarea lui O in primul bloc poate determina
redenumirea programului. Un Onnnnn poate fi introdus in ori care bloc dintr-un program , dar aceasta nu
75
va avea efect , si poate fi confundat la citire. Doua puncte ( : ) pot fi folosite in loc de O , dar intodeauna
vor fi afisate ca O.
P
timp de intarziere, sau numar de program
Adresa caracterului P este utilizata pentru a introduce un timp in secunde , un numar de program,
pentru a chema un subprogram , sau o linie de numer pentru inlocuirea unei parti a unui ciclu. Daca este
folosit ca timp ( pentru G04, oprire temporizata ) poate fi o zecimala pozitiva intre 0.001 si 1000.0. Daca
este folosit ca o linie de numar ( pentru M97 ) sau ca un nume de program ( pentru M98 ), valoarea
trebuie sa fie un numar pozitiv, fara punct zecimal pana la 9999.
Q
date optionale ciclu inchis
Caracterul Q este folosit in ciclu inchis , ca un numar pozitiv, in inch sau mm cuprins inter 0 si 100.0
R
date optionale ciclu inchis si circular.
Caracterul R este utilizat in cicluri inchise si interpolarea circulara. Daca este in inch are patru pozitii
zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . R este urmat de un semn numeric cuprins intre
15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000 pentru sistem metric. Uzual este
folosit pentru a definii planul de referinta a ciclului inchis.
S
comanda vitezei arborelui
Adresa S se foloseste pentru a specifica viteza arborelui, sau a vitezei de suprafata ( finisare ). S
este urmat de un numar cuprins intre 1 si 99999. Comanda S nu va porni sau opri arborele , ci doar va
seta viteza dorita. Aceasta comanda nu va influenta o schimbare in cutia de viteze
T
cod de selectare a sculei
Codul T este folosit pentru a selecta scula , si pentru a specifica postul sculei, geometria si valoarea
uzurii ce urmeaza a fi aplicata. A se vedea sectiunea 4.4 pentru o descriere detaliata a acestui cod.
U
miscare incrementala pe axa X
Acest caracter U se foloseste la definirea unei miscari pe axa X. Specifica o pozitie incrementala ,
sau distanta dealungul axei X relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in inch are patru pozitii
zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . U este urmat de un semn numeric cuprins intre
15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem metric.
V
optional macro-parametrii
W Caracterul W se foloseste la definirea unei miscari pe axa Z. Specifica o pozitie incrementala , sau
distanta dealungul axei Z relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in inch are patru pozitii zecimale
iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . W este urmat de un semn numeric cuprins intre
15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem metric.
Formatarea este identica cu U.
X
miscare liniara pe axa X
Caracterul adresei X este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa X. Specifica o pozitie
sau distanta dealungul axei X. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei
pozitii zecimale . X este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru
inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem metric. Daca nu este introdus un punct zecimal ,
atunci ultimul numar se considera a fi 1 / 10,000 pentru inch , sau
1 / 1000 mm.
Y
nu este folosit, optional macro- parametrii
Z
miscare liniara pe axa Z
Caracterul adresei Z este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa Z. Specifica o pozitie
sau distanta dealungul axei Z. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei
pozitii zecimale . Z este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru
inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem metric. Daca nu este introdus un punct zecimal ,
atunci ultimul numar se considera a fi 1 / 10,000 pentru inch , sau
1 / 1000 mm
3.4 INFORMATII UTILE

PROGRAMARE
Stergerea fisierului de pe Floppy Disk- Se merge la pagina LIST PROG, se tasteaza
( nume de fisier ) si se apasa tasta WRITE.
Mesajul DISK DELETE va aparea , si fisierul va fi sters de pe floppy disk.
DEL
76
Conditia necesara ,este ca floppy disk drive-ul sa aiba versiunea 2.11.

Comanda curenta va afisa pe ecran , incarcarea arborelui si a axelor, avansul si viteza actuala, precum
si 15 linii din programul curent.
Tasta ORIGIN poate fi utilizata pentru a aduce la zero offsetul si macro-variabilele. Aceasta se face
prin accesarea afisajului Offset ( Macros ) si apasarea tastei Origin. Controlul va afisa ZERO ALL ( Y/ N )
da sau nu daca se apasa Y , adica da, atunci intreaga zona afisata va fi setata la zero. Valorile din
pagina comenzii curente pot fi aduse la zero dupa dorinta. Durata de functionare, incarcarea pe scula ,
precum si contorul de timp, pot fi aduse la zero , prin selectarea optiunii de aducere la zero si apoi
apasarea tastei origin. Pentru aducerea la zero a unei intregi coloane, mutati cursorul in varful coloanei,
chiar sub titlu ,dupa care apasati ORIGIN.
Offsetul, parametrii si setting pot fi salvati pe o disketa sau RS-232. Pentru a salva pe o disketa,
apasati LIST PROG, dupa aceea selectati pagina afisata OFSET, SETNG sau PARAM. Introduceti un
nume de fisier, si apasati F2 pentru a transpune pe disketa , sau apasati F3 pentru a citii fisierul de pe
disketa. Pentru a salva prin RS-232, apasati mai intai LIST PROG, dupa aceea selectati OFSET ,SETNG
sau PARAM si apoi apasati SEND RS-232. Pentru receptionare apasati RECV RS-232.
Pentru selectarea rapida a unui program, aceasta se poate executa prin introducerea numarului de
program ( Onnnnn ), si apasarea sagetilor sus sau jos.Masina trebuie sa se gaseasca in modul MEM sau
EDIT.
Pentru cautarea unei comenzi specifice intr-un program, aceasta poate fi facuta in ambele moduri
MEM sau EDIT. Introduceti adresa codului ( A, B, C etc ) sau adresa codului si valoarea (A 1.23 ) si
apasati tasta cu sageti sus sau jos. Daca adresa codului este introdusa fara valoare, cautarea se va opri
la urmatoarea litera identica folosita.
Conveiorul de span , poate vi pornit si oprit manual, cu ajutorul tastei de pe panou, sau in program
cu ajutorul codurilor M, folosind M31, ( Chip FWD conveior inainte ) sau M32 (Chip REV conveior inapoi )
si M33 (Chip STOP ) cand un program este in derulare. Timpul pentru ciclul conveiorului poate fi setat
prin SETTING 114 si 115.
Arborele poate fi oprit sau pornit la un single block stop sau la Feed Hold. Cycle Start se foloseste
pentru a restarta programul la viteza initiala a arborelui.
Se poate transfera si salva un program in modul MDI in lista de programme.Daca pozitionam
cursorul la inceputul programului in modul MDI, introducem un numar de program Onnnnn, dupa care
apasam ALTER, vom transfera programul din MDI in lista de programme, sub numarul nou introdus.
Trecerea in revista a programului
Apasand F4 in timpul modului MEM si afisajului PRGRM, ecranul masinii va fi impartit in doua
sectiuni.In partea stanga a ecranului va fi afisat programul in derulare, iar in dreapta afisarea
programului pentru a da posibilitatea operatorului sa treaca cu cursorul in revista programul.
Editarea din plan secund
Introduceti un numar de program( Onnnnn ), al programului pe care doriti sa-l editati, dupa care
apasati F4,va aparea afisajul PRGRM.( Programul poate fi derulat in modul de operare MEM ).
Edit, Insert, Alter, Delete si Undo (editare, inserare, inlocuire, stergere ) pot fi efectuate intr-un program
existent, un program nou sau intr-un program in derulare. Nu se vor putea efectua schimbari intr-un
program aflat in derulare , pana cand nu se termina programul cu un M30 sau Reset.
Fereastra zoom pentru grafice
F2 va activa fereastra zoom. Page down va face zoom-ul, si pagina va fi marita.Folosind tastele cu
sageti, putem muta fereastra pe zona dorita a piesei si se apasa Enter. Apasand F2 si Home, vom avea
posibilitatea de a vedea intreaga imagine.
In modul Edit un program poate fi copiat ( Insert ) intr-un, alt program, o linie, sau un bloc de linii .Se
porneste prin definirea unui bloc in Edit, selectarea textului , dupa aceea cu ajutorul cursorului se
defineste ultima linie a ultimului program, se apasa F2 sau Write pentru a lumina acel bloc.Selectati un
alt program unde dorit sa faceti modificari , amplasati cursorul pe linia unde doriti sa iexecutati
modificarea ,si apasati Insert.
77
Incarcarea mai multor fisiere este posibila de la Advanced Editor. De la meniul principal merge la
Floppy Disk Directory menu. Controlul masinii va incarca fisierul selectat , cand apasati Enter.
Cursorul va ramane activ pentru a avea posibilitatea de incarcarea a altor fisiere selectate.Reset sau
Undo vor da posibilitatea de iesire din afisajul respectiv.
Editarea de programme
Apasand tasta F4 In timp ce va aflati in Advanced Editor, cu ajutorul ei, se poate afisa o alta
versiune a programului curent de editare. Acelasi program va fi afisat pe doua jumatati ale ecranului.
Diferite parti ale programului, pot fi editate alternativ,prin apasarea tastei Edit, pentru schimbarea de pe o
parte pe alta .Programul va fi updatat cand se comuta de pe o parte pe alta.
Multiplicarea programelor
Folosind modul List Prog, un program existent poate fi multiplicat. Pentru a face acest lucru
selectati numarul programului pe care doriti sa-l multiplicati, tastati un nou numar de program
( Onnnnn ) si apasati F1. Multiplicarea poate fi deasemenea facuta , prin selectarea Program menu apoi
Duplicate Active program menu in Edit.
Mai multe programme pot fi trimise prin port serial, prin tastarea numelor tuturor programelor impreuna,
fara a lasa spatii .Ex ( O1234O98765O45678 ) si apasarea tastei Send RS232.
Cand trimiteti fisiere catre floppy disk, trebuie sa puneti cursorul luminat, pe programul salvat sau
pe ALL, deasemenea numele introdus pe linia de introducere date, este numele fisierului de pe disketa.
Lichidul de racire poate fi oprit si pornit manual in orice moment ,in timpul derularii unui program.
Acelasi lucru este valabil si pentru conveiorul de eliminare a spanului.
Cand filetati nu este necesar sa porniti arborele cu comanda M03 sau M04. Controlul masinii va
porni automat rotirea arborelui, inaintea oricarui ciclu, si va fi mai rapid decat comanda data de Dvs.de
pornire a arborelui.
Compensarea conicitatii
Piesele care nu au un suport exact in centru, sau nesprijinite,pot suferii unele abateri datorate
lungimii sculei.Aceasta caracteristica permite utilizatorului, introducerea unei valori calculate pe miscarea
X , bazata pe pozitionarea taierii pe Z. Conicitatea este introdusa pe pagina cu posturile sculelor avand
la dispozitie 5 locuri de numere, si stocate intr-un tabel cu variabilele de scule, numite TAPER ( conicitate
) aflate pe pagina cu posturile sculelor / geometrie.
Alarme
Pe afisajul alarmelor , apasad tastele cu sageti ale cursorului Dreapta Stanga-, vor fi afisate
alarmele anterioare ( pana la 100 de alarme ), apasand oricare din taste din nou, se va reveni la afisarea
paginii de baza a alarmelor.
Ultimele 100 de alarme pot fi salvate pe o disketa ,prin introducerea unui nume de fisier si apasand
tasta F2, aceasta cand ne aflam pe pagina Alarm History.
Alarm History poate fi trimis la un PC folosind RS-232, si apasand SEND RS-232.
Offset-uri
Strungul ofera pana la 200 de offset-uri de scule.
Intrare offset : Apasand tasta WRITE, se va adauga numarul introdus, la valoarea selectata de
cursor.Apasand tasta F1 se va lua numarul introdus, si se va scrie peste registrul offset selectat de
cursor. Apasand F2 vom introduce valorile negative in offset.
Apasand OFFSET ne vom putea intoarce, la paginile offsetului lungimii sculei si offset zero de lucru.
Setari si parametrii
Modul manual poate fi utilizat pentru deplasarea prin parametrii si setting.
Acest control se poate opri singur , in cazul in care este reglat de setari. Aceste setari sunt : Setting 1
pentru oprire ,daca masina este inactiva pentru nn minute, si Setting 2 pentru oprire, daca este executat
un M30.
Aditional , pentru motive de siguranta , controlul masinii se va opri singur daca apare o supra
tensionare sau o supraincalzire, ce dureaza mai mult de patru minute.
Memory Lock memorie blocata- (Setting 8 ). Cand aceasta setare este pe ON, functiile de editare din
memorie sunt blocate. Cand este pe OFF memoria poate fi modificata.
78
Setting 9 schimba dimensionarea din INCH in MM. Aceasta va schimba toate valorile din offset in
concordanta cu acestea .
Setting 31 Reset Program Pointer. Inchide si deschide posibilitatea de trimitere de adrese de programe
inapoi la inceputul programului.
Setting 77 Scale Iteger F
Aceasta setare se foloseste pentru a schimba felul in care interpreteaza controlul masinii avansul.
Avansul care este introdus in program, poate fi interpretat gresit ,daca nu exista un punct zecimal in
comanda Fnn. Selectarea acestei setari poate sa nu fie prezenta , pentru a identifica patru pozitii
zecimale. Presupunem ca avem un numar intreg pentru o valoare in inch a avansului, sau pentru a
recunoaste un avans, pentru o pozitie zecimala selectata, sau un avans ce nu are zecimale.
Setting 85 Max Corner Rounding
Acesta se foloseste la setarea preciziei de rotunjire a colturilor, ceruta de utilizator.Frezarea poate fi
programata , pentru orice avans, pana la maximum, fara erori de prelucrare. Controlul va incetinii singur
avansul la colturi ,cand este necesara aceasta prelucrare.
Setting 88 Reset Resets Override
Comutand ON sau OFF, se va obtine o setare a tuturor reglajelor inapoi la 100 %.
Setting 103 Cycle Start / Feed Hold aceiasi tastaCand aceasta setare este comutata pe ON , Tasta Cycle Start , trebuie sa fie apasata, pentru a opri
derularea unui program.Eliberand tasta Cycle Start, va fi generata o conditie Feed Hold
oprire
avans-. Aceasta setare nu poate fi setata pe ON, atata timp cat Setting 104 este pe ON.
Cand una din aceste setari este pe ON , atunci automat cealalta setare se va comuta pe OFF.
Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.
Setting 104 Jog Handle to Single Block - mod manual in bloc cu bloc.
Cand aceasta setare este comutata pe ON, si single bloc este selectat, atunci modul manual poate
fi folosit ca pas cu pas, pentru un program. O comutare a modului manual , va duce la o situatie de Feed
Hold. Aceasta poate fi folosita cand se intalneste un bloc cu o miscare lunga de deplasare. Cycle Start
trebuie utilizat pentru inceperea derularii unui program. Aceasta setare nu poate fi comutata pe ON ,
atata timp cat Setting 103 se afla pe ON. Cand una din aceste setari este pe ON , atunci automat
cealalta setare se va comuta pe OFF.
Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.
Offset Lock ( Setting 119 ) Offset blocat
Cand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Offset-uri, aceasta fiind ca
o masura de siguranta.
Macro Variable Lock ( Setting 120 )
Cand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Macro Variabile.
Operatiuni
Optional Stop are efect pe o linie , atunci cad linia respectiva este luminata intens ( celula intens
luminata )si se apasa tasta Stop.
Block Delete stergere bloc
Aceasta tasta are efect dupa patru linii, de la apasare, cand este activata compensarea de taiere ,
sau doua linii cand compensarea de taiere sau compensarea varfului sculei nu sunt utilizate.
Block Look Ahead, -citirea in avans a blocurilorControlul citeste in avans pentru interpretare pana la 20 de blocuri. Aceasta nu este necesara , in cazul
prelucrarii cu viteza mare. Se foloseste pentru a ne asigura ca programul DNC este de calitate, si de a
permite compensarii de taiere de a nu avea introduse deplasari pe X Y, cand aceasta se afla pe ON.
Memory Lock memorie blocataAceasta comutare, nu da posibilitatea operatorului sa editeze programme, sau sa schimbe settari ,
atata timp cat memoria se afla pe pozitia- Lock- blocata
Tasta G 28 pozitia zero, sau de baza.
79
Apasan tasta G28 , vom intoarce toate axele la pozitia zero a masinii. Pentru a trimite doar o axa la
pozitia de baza zero in deplasaare rapida , introduceti litera pentru axa respectiva , si apasati Home
G28.
Atentiune ! nu exista nici o avertizare sau vreo alarma la o posibila coliziune.
Fiecare axa poate fi adusa la zero independent, pentru a arata pozitia relativa la un punct zero
selectat. Pentru a face acest lucru , mergeti la pagina POS OPER ( cu ajutorul pag. Sus sau pag. Jos )
pentru afisarea cu litere mari a pozitiei. Introduceti modul manual , pozitia axei X Y Z etc, la pozitia dorita
si apasati ORIGIN la zero. Un numar aditional poate fi introdus pentru pozitia axei.
Aceasta se face prin introducerea unei axe si a unui numar Ex. X2.125 si apoi apasarea tastei Origin.
Tool Life - durata de folosire a sculeiCand va aflati in pagina Current Commands, exista o afisare cu uzura sculelor. Acest contor
iregistreaza timpul de folosire a unei scule. Cand se ajunge la timpul setat pe aceasta pagina , masina se
va opri ,pentru a preveni reperea sculei sau deteriorarea piesei.
Tool overload- incarcarea pe sculaIncarcarea pe scula poate fi definita de TOOL LOAD MONITOR- , aceasta va opri masina , in
cazul ca incarcarea pe scula este mai mare decat valoarea setata.
Exista patru posibilitati de atentionare ( Setting 84 )cand aceasta valoare este depasita
1-Alarm se genereaza o alarma
2-Feedhold oprirea avansului
3-Beep- atentionare acustica
4-Autofeed-cresterea sau descresterea automata a avansului.
Puteti verifica viteza exacta a arborelui, prin verificarea in Curnt Comds a afisajului ACT.
Cand receptionati un program de pe disketa, setarea trebuie facuta -Recive All-, aceasta
inseamna ca pe disketa trebuie sa existe un nume de program Onnnnn . Numele pe care il introduceti pe
linia de introducere date , este numele fisierului.
Fisierele program de pe o disketa trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul % la fel si RS-232.
Puteti selecta o axa , pentru modul manual, prin introducerea numelui acelei axe pe linia de
introducere date, si apoi prin apasarea tastei Handle Jog. Aceasta este valabila pentru axele normale X,
Y, Z si A , si pentru axele auxiliare B, C, U si V.
Afisajul HELP ajutor contine listate toate codurile G si M.Pentru a ajunge repede la aceasta
pagina, apasati tasta Help, si dupa aceea tasta C.
In modul manual, viteza de 100, 10 , si 0,1 inch / sec a avansului poate fi reglata de butonul Feed
Rate Override , aceasta da posibilitatea unui control de 10 pana la 200%.
Daca palpatorul (sonda) de masurare a sculei este in pozitia jos , pedala papusii mobile este
dezactivata, deasemenea derularea programului si schimbarea de scula nu este posibila .
Reguli pentru functionare arborelui , universalului si a usi.
1. Un program nu poate fi derulat sau continuat ( Cycle Start ) cat timp usa este deschisa.
2. Un program nu poate fi pornit cu universalul deschis, ( acesta este asigurat de parametrul 278 bit
8 CHUCK OPN CS ,in cazul in care este setat pe 1.
3. Nu va fi posibila nici o comanda a arborelui, atata timp cat usa este deschisa.Cand comanda
numerica a masinii va primi o comanda S , aceasta va verifica mai intai daca usa este deschisa ,si
in cazul acesta va genera o alarma. Comanda de rotire a arborelui nu va fi executata atata timp
cat usa este deschisa.
4. Nici o comanda mai mare de cea a valorii parametrului 248 CHUCK UNCLAMP RPM, nu va fi
permisa cand universalul este deschis. Daca universalul este comandat pentru deschidere, si
arborele se roteste la o viteza setata de parametrul 248, sau universalul este deschis ,si arborele
este comandat la o rotatie mai mare decat cea setata de parametrul 248, atunci va fi generata o
alarma 172 UNCLAMP RPM HIGH.
5. Nici o deschidere a universalului nu va fi posibila atata timp cat arborele se roreste,
( operare manuala ) si usa este deschisa. O alarma va fi generata daca tastele CW ( sens orar )
sau CCW ( contra sensului orar )sunt apasate si usa este deschisa sau daca universalul este
80
deschis si viteza arborelui este mai mare decat cea setata de parametrul 248, sau universalul
este deschis.
6. Deschiderea usii va fi posibila , cu un cod M ( M85 ), in timpul derularii unui program, dar arborele
trebuie sa fie oprit. In cazul in care arborele se roteste, cand este comandat un M85, controlul
masinii va genera o alarma , si nu va permite deschiderea usii.
Advanced Editor editare avansata -.
Editarea avansata permite operatorului sa selecteze diferite programe( folosind tasta INSERT )
avand posibilitatea de a le trimite pe toate, la portul serial RS-232.
Apasand tasta F2, si folosind modul manual se poate deplasa pe linia din program .Pentru a opri
derularea in modul manual , si de a ramane pe pozitie apasati UNDO.
Calculator
Numarul din casuta de calcul , din coltul de sus dreapta, poate fi transferat pe linia de introducere
date, prin apasarea tastei F3 in modul EDIT sau MDI. Aceasta va transfera numarul din casuta
calculatorului in modul EDIT sau MDI al Bufferu-lui ( linie de introducere date ).
Mai intai va fi necesar sa introduceti litera X, Y, sau Z , pentru comanda ce doriti sa o folositi cu
numarul de la calculator.
Datele din celula luminoasa de trigonometrie, miscare circulara sau frezare , pot fi transferate spre
a fi luate in calcul , adunate , scazute, inmultite, impartite in calculator, prin selectarea valorii si apoi
apasarea tastei F4.
Pentru calcularea unui cerc, vor fi de exemplu patru cai diferite ce pot fi programate pentru o
miscare circulara , cu toate valorile introduse pentru o solutie calculata.
Patru linii de programare diferite vor fi afisate in partea de jos a ecranului pentru executarea unei
miscari circulare. Una din aceste patru linii de programme poate fi transferata in ambele moduri EDIT
sau MDI. Pentru a face acest lucru , puneti mai intai cursorul pe miscarea circulara pe care doriti sa o
folositi. Apasati modul EDIT sau MDI, acolo unde doriti sa introduceti miscarea circulara. Apasati tasta
F3,care va va transfera miscarea circulara pe linia de introducere a datelor de la baza ecranului.
Apasand INSERT vom adauga comanda circulara de pe linie ,in program.
Si o simpla expresie matematica poate fi introdusa in calculator, dupa care se apasa WRITE, si va fi
afisat rezultatul. Inmultirea si impartirea vor fi efectuate inaintea adunarii sau scaderii.
3.5 CONTROLUL AXELOR AUXILIARE

In afara de controlul posibil a cinci axe, o pozitionare aditionala externa a unei axe poate fi
adaugata. Aceasta axa V poate fi comandata direct din program. Comanda spre aceasta axa este
permisa doar in blocuri G00 sau G01. Conectarea la aceasta axa se poate face prin cel de al doilea port
serial RS-232 . Setarea 38 este folosita pentru selectare numarului auxiliar de axe ( 0 sau 1 ). Afisajul
pozitiei masinii va arata pozitia prezenta a acestei axe.
Daca un avans( G01 )este programat , valoarea avansului programat in CNC, este trimis la
controlul auxiliar, fara nici o schimbare. Pentru avansul unei axe V, la F 30.0 , aceasta inseamna ca axa
V se va deplasa cu 30 de grade / secunda. O miscare G00, va misca axa cu maximum de avans.
Tasta FEED HOLD si RESET nu vor opri axele auxiliare. EMERGENCY STOP si SINGLE BLOCK,
vor opri axele auxiliare.
Cand un control CNC asteapta miscarea unei axe auxiliare, sa fie terminata, in partea inferioara a
ecranului va aparea afisajul- V FIN-. O intrerupere a comunicarii RS-232 cu axa auxiliara va duce la
aparitia unei pauze nesfarsite pe ecran. Tasta RESET va intrerupe aceasta comunicare cu axa auxiliara.
Axa auxiliara nu poate fi deplasata manual de pe panoul frontal al masinii. Butonul manual de
control al unei axe, trebuie folosit pentru aceasta. Cand axa auxiliara este nefolosita , tasta JOG pentru
axa auxiliara poate fi folosita pentru miscarea axei.
Nu exista offset de lucru pentru aceasta axa , asa ca toate comenziile sunt in sistemul de
coordonate ale masinii. Daca o pozitie zero decalata a fost introdusa intr-un servo control HAAS, acea
81
pozitie va fi utilizata ca zero. Cand se intrerupe tensiunea la CNC, controlul axei auxiliare va fi
deasemenea initializat, si pozitia zero va fi decalata de valoarea setarii, in controlul singular al axei.
Pentru a seta un zero decalat, trebuie sa mutati controlul axei, la o noua pozitie zero, dupa care sa
apasati si sa tineti apasata tasta CLEAR a controlului axei. Aceasta trebuie facuta doar cand controlul
axei este diferit de modul inactiv.
Comunicarea cu axa auxiliara este intodeauna cu seven data bits( sapte biti) even parity (paritate
egala ) sau two stop bits ( stop doi biti). Rata de transmitere a datelor,este in Setting 54, si aceasta
trebuie sa fie setata pe 4800. CNC Setting 50 trebuie sa fie setat pe XON/XOFF.
Parametrul 26 in controlul individual al axei trebuie setat pe 5 pentru 4800 biti / secunda,
Parametrul 33 trebuie setat pe 1 pentru XON /XOFF. Parametrul 12 in controlul individual al axei trebuie
deasemenea setat pe 3 sau 4 pentru a preveni infasurarea circulara.
Cablul de conectare trebuie sa fie de tipul DB 25.( cu conexiune mufa tata la ambele capete)cu
conexiune la pinii 1,2,3, si 7 de la portul serial 2 ( cel de al 2 de pe panoul electric ) al CNC , la
conectorul din partea superioara a servo controlului.
3.6 OPERARE CU PAPUSA MOBILA HIDRAULICA

Operarea cu papusa mobila la strungul SL- 10 se gasesc la sfarsitul acestei sectiuni.
Optional papusa mobila hidraulica de la HAAS , este un element al masinii ,din fonta turnata , ce
culiseaza dealungul a doua ghidaje liniare.
Cei 508 mm ai cursei la SL-20 permit prelucrarea pieselor mai lungi. ( La SL-30 cursa este de 850
mm iar la SL-40 de 1118mm )
Deplasarea papusii mobile este controlata in unul din cele trei moduri.
1.Prin programarea codului
2.In mod manual
3.Prin intermediul unei pedale
Papusa mobila este conceputa a se deplasa in doua moduri.
1. Presiunea ridicata se numeste Rapid si poate fi programata cu G00.
2. Presiunea scazuta numita Avans care poate fi programata cu G01. Aceasta este folosita
pentru a tine piesa. Un cod F este cerut pentru modul de avans, dar care nu va afecta avansul
actual.
ATENTIUNE
1. Daca presiunea hidraulica a papusii mobile este setata sub 120 psi este posibil
ca aceasta sa nu lucreze corect
2. Este foarte important de a verifica spatiul liber intre turela si papusa mobila,
inainte de a opera pe masina , in caz contrar , pot aparea avarii serioase. Daca
este necesar ajustati Setting 93 si 94.
3. FEED HOLD (oprire avans) NU va opri papusa mobila hidraulica
Setarea unei zone delimitate pentru papusa mobila
Setarea 93 ( TAIL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DIFF@X CLEARANCE ) pot fi utilizate,
pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si cu nici o scula aflata
pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea de jos dreapta , a spatiului de
82
lucru al strungului. In zona delimitata este asigurata o distanta libera unde axa Z si papusa mobila
pastreaza o distanta adecvata intre ele.
Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a separarii.
Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere unei alarme
nr 609 (TAILSTOCK CONFLICT). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu este intodeauna ceruta (de
ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona delimitata, va fi necesar, de a restrange
zona libera la nimic- , adica prin plasarea unui 0 in Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting 93.
Determinarea unei valori pentru planul liber X
- Selectati modul MDI
- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare in planul
axei X
- Comutati controlul masinii in modul manual
- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile
- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula selectata.
- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o departare de
0.25 inch ( 6,37 mm )
- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting 93 ,se
retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in setting 93.
Determinarea unei separari penttru axa Z si B sub planul liber X
- Puneti controlul masinii in ZERO RET si HOME G28 toate axele
- Selectati axa X, si mutati turela in fata papusii mobile in centrul varfului.
- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior cu aprox.
6mm de la varful papusii mobile.
- Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting 94.
Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita zona
restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite sau de
dimensiunile piesei.
SETAREA PAPUSII MOBILE

Doua setari asigura protectia papusii mobile. SETTING 93 ( TAIL ST :X CLEARANCE ) si SETTING
94 (Z /TS DIFF @X CLEARANCE ) care interactioneaza impreuna, pentru a respinge orice deplasare ce
poate duce la coliziunea intre papusa mobila si turela de scule.
In figura urmatoare puteti observa raportul intre aceste doua setari, si cum pot fi ele folosite,pentru
a seta o zona de protectie a papusii mobile.
83
Turela de scule
Zona delimitata
Universal
Setting 93 este planul liber al masinii pe axa X, unde axa X nu se poate deplasa daca diferenta
intre pozitia axelor Z si B este mai mica decat Setting 94.Cand diferenta locatiei axelor Z si B, este mai
mare decat Setting 94, axei X ii este permisa deplasarea la limita de cursa. Atata timp cat este tinuta o
distanta propice intre Z si B , axa X se poate deplasa la limita de cursa . La fel , daca axa X este la
capatul cursei , sau in planul liber setat de Setting 93, atunci nu este posibil de a reduce diferenta axelor
Z si B sub Setting 94.
Lipsa valorilor acestor setari , sunt lasate de fabricant, pentru a prevenii lovirea papusii mobile in
turela de scule, atata timp cat aceasta este goala. Va trebui sa schimbati aceasta setare de protectie ,
pentru orice prelucrare a pieselor , pentru a evita coliziunea turelei cu piesa . Este recomandat de a
verifica aceste limite dupa schimbarea setarilor.
Presiune ridicata AV
.RAPID
Presiune scazuta
AVANS
Presiune ridicata
AV .RAPID
Diagrama setarilor 105 , 106 , 107.

93 TAIL ST. X CLEARANCE ( papusa mobila , zona libera X )
Aceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B.Lucreaza impreuna cu
Setting 94, pentru a defini o cursa in zona interzisa , delimitata de interactiunea intre papusa mobila si
84
turela de scule. Aceasta setare determina limita cursei axei X in coordonatele masinii, cand diferenta
intre locatiile axelor Z si B cad sub valoarea din Setting 94. Cand aceasta conditie apare , si programul
este in derulare, atunci va fi generata o alarma cu nr.609.
Cand ne aflam in modul manual , nici o alarma nu va fi generata ,dar cursa va fi limitata. Unitatile
sunt in inch. Lipsa valorilor pentru aceasta setare depinde de modelul strungului.
Valorile sugestionate sunt :
SL 20 6.0 (152,4mm)
SL 30 6.0 (152,4mm)
SL 40 6.0 (152,4mm)
94 ZB DIFF @X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B. Reprezinta minimul
diferentei permise intre axele Z si B , sau sub planul liber X al papusii mobile ( vedeti Setting 93 )
Unitatile sunt in inch.O valoare de 1.0000 , inseamna ca axa X este sub planul liber X (Setting 93 ),
Axa Z trebui sa fie mai mare de 1 inch departare de pozitia papusii mobile , in directia negativa a axei Z.
Lipsa valorii pentru aceasta seatre este 0.0 .
105 TS RETRACT DISTANCE ( distanta de mers inapoi )
Distanta de la HOLD POINT (Setting 107 ), papusa mobila va merge inapoi cand primeste o
comanda. Aceasta setare trebuie sa fie cu o valoare pozitiva. 3.0 este o valoare buna pentru start.
106 TS ADVANCE DISTANCE
Cand papusa mobila se deplaseaza inainte spre HOLD POINT (Setting 107 ), acesta este un punct
unde se va opri deplasarea rapida si de acolo va incepe o miscare de avans. . Aceasta setare trebuie sa
fie cu o valoare pozitiva. 2.0 este o valoare buna pentru start.
NOTA Daca valoarea din setting 105 si 106 este zero, papusa mobila nu va functiona corect.
107 TS HOLD POINT ( coordonatele absolute ale masinii )
Punctul de avans , pentru retinere cand M 21 este invocat. In mod curent acesta se afla pozitionat
in partea interioara a unei piese.Este determinat de modul manual de deplasare spre piesa , si se
adauga o anumita valoare la pozitia absoluta.aceasta valoare trebuie sa fie o valoare negativa .Papusa
mobila nu trebuie sa se afle in zona de influenta a punctului de retinere.
CODURI M PAPUSA MOBILA
M21 Avans papusa mobila ( Cod M standard )
Utilizeaza Setting 105, 106 si 107 pentru a avansa la HOLD POINT.
M22 Retragerea papusii mobile (Cod M standard )
Utilizeaza Setting 107 pentru retragere la RETRACT POINT.
OPERAREA CU PEDALA DE PICIOR A PAPUSII MOBILE
Comandati M21 sau M22, depinde de pozitia curenta
Daca papusa mobila se gaseste in partea stanga a punctului de retragere, apasand pedala de
picior va fi comandat M22 ( deplasatre la RETRACT POINT )
Daca papusa mobila se gaseste in partea dreapta a a punctului de retragere, apasand pedala de
picior va fi comandat deasemenea M22 ( deplasatre la RETRACT POINT )
Daca papusa mobila se afla la punctul de retragere, apasand pedala de picior, va fi comandat M21 (
deplasare la HOLD POINT ).
Daca se apasa pedala in timp ce papusa mobila se afla in miscare, papusa se va opri, si va trebui
inceputa o noua secventa.
OPERAREA MANUALA A PAPUSII MOBILE
In modul JOG , tastele TS si TS sunt folosite pentru deplasarea manuala a papusii

mobile la presiune scazuta ( avans )
La apasarea tastelor TS si TS impreuna cu TS RAPID presiune ridicata ( avans rapid )
se va face o deplasarea rapida
85
Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la ultima
deplasare manuala a axelor X sau Z.
ALARME APARUTE IN TIMPUL CURSEI
Daca o piesa este prinsa , si este detectata o miscare a papusii mobile, alarma ( 394 / 317 ) B
AXIS OVERTRAVEL va fi generata.
Aceasta va opri derularea programului si va opri in acelasi timp arborele masinii.
Aceasta alarma va aparea si atunci cand papusa mobila se deplaseaza la HOLD POINT, cu
presiune scazuta ( avans ), indicand ca piesa a cazut .
AFISAREA DIAGNOZEI PAPUSII MOBILE
IESIRI :
TSFAST 0 = presiune scazuta
1 = presiune ridicata
TS
1= papusa se deplaseaza de la universal in directie
Pozitiva
TS
Negativa
INTRARI
TS FSW intrare pedala de picior
Presiunea hidraulica recomandata pentru papusa mobila este de 120 psi
Operarea cu o presiune mai mica de 120 psi, duce la functionari nesigure a papusii mobile.
PRESIUNEA HIDRAULICA A PAPUSII MOBILE
Element de filtrare
Ajustare pres. papusa
Umplere cu ulei
Ajustare pres. Teava de

tragere
Nivel
Buson de drenare
86
Forta hidraulica a papusii mobile
Forta hidraulica a tevii de tragere
Viteza arborelui
Viteza arborelui
Presiunea maxima
recomandata a cilindrului
Forta de strangere a
universalului
SL 20 si SL 30
SL 30 BB si SL 40
87
Element filtrant
Reglare presiune papusa mobila
Umplere ulei
Reglare presiune teava de tragere
Nivel ulei
Buson drenare
Forta hidraulica papusa mobila
Presiune maxima
recomandata cilindru
Forta hidraulica teva de tragere
Forta de strangere a
universalului
( bacuri standard 330 psi )
OPERAREA CU PAPUSA MOBILA LA SL 10

Aceasta optiune , papusa mobila HAAS pentru SL-10, este actionata hidraulic, papusa
mobila este pozitionata manual, si blocata prin intermediul unei manete de blocare.deplasarea
papusii este controlata in trei moduri.
1. Prin coduri de programare
2. In mod manual
3. De un comutator de picior.
Apasand POWERUP / RESTART sau AUTOALLAXES, nu se va produce o miscare fizica a
centrului papusii mobile. Aceasta intra in atributiunile operatorului , de a muta papusa in asa fel incat
sa un existe posibilitatea unei coliziuni.
88
Deplasarea centrului papusii, folosind modul manual, sau cu ajutorul rotii de mana, nu sunt posibile.
Centrul papusii mobile este considerat intodeauna a fi la zero.Controlul masinii nu va sti
unde este centrul papusii mobile.
ATENTIUNE
1- Este foarte important de a verifica papusa mobila si zona libera a turelei, inaintea
unei operatii, deoarece pot aparea deteriorari serioase ale masinii. Daca este
necesar ajustati Setting 93 si 94.
2- FEED HOLD - NU va opri papusa mobila hidraulica.
3- Cand nu folositi papusa mobila, retrageti papusa la capat de cursa si setati
presiunea la zero. Papusa mobila poate fi pasiva in pozitia de retragere ,atata timp
cat electro-valva nu este activata.
SETAREA PAPUSII MOBILE
Doua setari asigura protectia papusii mobile . Setting 93 ( TAIL ST. X CLEARANCE ) si Setting 94
(Z / TS DIFF@X CLEARANCE ) actioneaza impreuna pentru a recunoaste si a respinge, orice
posibilitate de coliyiune intre turela de scule si papusa mobila . figura alaturata arata relatia intre cele
doua setari, si cum pot fi ele utilizate , pentru a seta zona de protectie a papusii mobile.
Setarea A zona restrictiva pentru papusa mobila

Setarea 93 ( TAIL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DIFF@X CLEARANCE ) pot fi utilizate,
pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si cu nici o scula aflata
pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea de jos dreapta , a spatiului de
lucru al strungului. In zona delimitata este asigurata o distanta libera unde axa Z si papusa mobila
pastreaza o distanta adecvata intre ele.
Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a separarii.
Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere unei
alarme nr 609 ( TAILSTOCK CONFLICT ). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu este intodeauna
ceruta (de ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona delimitata, va fi necesar, de a
restrange zona libera la nimic- , adica prin plasarea unui 0 in Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting
93.
89
Nota Aceasta asigura o zona restrictiva fixa, bazata pe home position. Software-ul va alerta
operatorul daca axele X si Z intra in aceasta zona, dar nu va alerta operatorul daca centrul papusii
mobile va ramane in zona.
Trebuie sa va asigurati, ca centrul papusii opereaza doar in interiorul acestei zone.
Determinarea unei valori pentru planul liber X
- Selectati modul MDI
- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare in planul
axei X
- Comutati controlul masinii in modul manual
- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile
- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula selectata.
- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o departare de
0.25 inch ( 6,37 mm )
- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting 93 ,se
retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in setting 93.
Determinarea zonei Z sub planul liber X
- Comutati controlul pe modul manual
- Selectati axa X, si mutati turela inainte spre arbore, atat cat permite aceasta.
- Selectati axa X si deplasati turela in fata papusii mobile, la varful acesteia.
- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior cu aprox.
6mm de la varful papusii mobile.
- Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting 94.
Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita zona
restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite sau de
dimensiunile piesei.
PROGRAMAREA PAPUSII MOBILE
M 21 va comanda deplasarea papusii mobile catre arbore.
M 22 va comanda retragerea papusii mobile dinspre arbore.
Cand se comanda un M 21 ,centrul papusii se va deplasa spre arbore , si va mentine o presiune
constanta. De notat este faptul ca programul nu va astepta, pana ce aceasta miscare este completa.
In schimb urmatorul bloc va fi executat imediat. O temporizare trebuie comandata , pentru a permite
varfului papusii mobile sa execute o deplasare completa , sau programul trebuie derulat in modul
SINGLE BLOCK.
Cand este comandat un M22, varful papusii se va deplasa dinspre arbore, in raport de timpul
specificat de parametrul 580, dupa care se va opri. Derularea programului va astepta trecerea acestui
timp.
NOTA Daca papusa mobila nu este utilizata in timpul unei operatii. Pot fi aplicate doua metode, ori
reducerea presiunii valvei la zero, ori reglarea timpului de retragere a presiunii. Acest timp se poate
regla cu ajutorul parametrului 580 TS HYH RETRACT TIME, care controleaza intervalul de timp.
Acesta se masoara in milisecunde. O valoare de 60,000 va avea un timp de 1 minut, 900,000 pentru
15 minute etc. Setarea strungului de la fabrica producatoare este de 5000 ( 5 secunde )
OPERAREA PAPUSII MOBILE CU PEDALA DE PICIOR
Se poate comanda M21 sau M 22, in raport de pozitia curenta.
A ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a se retrage, apasand pedala de
picior , aceasta va inainta cu presiune scazuta , si va mentine presiunea pe orice este prins,
pana cand primeste o alta comanda.
B ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a avansa , apasand si mentinand
pedala apasata, aceasta se va retrage cu presiune ridicata rapid pana cand pedala este
eliberata.
90
OPERAREA IN MOD MANUAL A PAPUSII MOBILE

In modul JOG , tastele TS si TS sunt folosite pentru deplasarea manuala a papusii
mobile la presiune scazuta ( avans )
La apasarea tastelor TS si TS impreuna cu TS RAPID presiune ridicata ( avans rapid )
se va face o deplasarea rapida
Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la ultima
deplasare manuala a axelor X sau Z.
AFISAREA DIAGNOZEI PAPUSII MOBILE
IESIRI :
TSFAST 0 = presiune scazuta
1 = presiune ridicata
TS
Pozitiva
TS
negativa
INTRARI
TS FSW intrare pedala de picior
SISTEMUL HIDRAULIC
1. Decuplati intodeauna masina inaintea inspectarii sistemului hidraulic, sau a curatirii
componentelor acestuia
2. Suflati cu aer praful acumulat pe componentele sistemului , si de pe capacul motorului.
3. Indepartati spanul din returul racirii tubului de tragere (drawbar)
Cilindru hidraulic DRAW TUBE
Cand nu se foloseste trecerea prin tubul de tragere ,este recomandat a se monta un capac la
intrarea acesteia , pentru a nu permite intrarea spanului in interiorul tevii.
4. Nu atasati niciodata un suport in spatele cilindrului hidraulic,pot aparea stricaciuni serioase.
5. Presiuni normale de lucru
PSI- kgf/cm
Presiunea hidraulica max. a universalului
300
(21)
Presiunea hidraulica max. a papusii mobile
200
(14)
DRAW TUBE presiune normala pentru penseta
160
(11)
DRAW TUBE presiune normala pentru universal
200
(14)
Papusa mobila presiune normala ptr. papusa mobila
50
(3,5)
Lucrand cu o presiune ridicata , la o turatie mare a arborelui, pot aparea incalziri foarte mari ale
cilindrului.
Temperatura normala de lucru este intre 100 si 140 F (56 78 C)
6. Schimbati la fiecare 24 de luni uleiul hidraulic . Acesta trebuie sa fie de tipul DTE 24 / 25
sau echivalentul lui.
91
Filtru ulei
Umplere ulei
Reglare presiune
papusa mobila
Reglare presiune tub de tragere
Nivel
Buson drenare
Forta hidraulica papusa mobila
Presiunea maxima
recomandata ptr. cilindru
Forta hidraulica tub de tragere
Forta de strangere a universalului

Bacuri standard 300 psi
DISPOZITIV DE SCOATERE A PIESEI

Dispozitivul de scoatere a piesei este un dispozitiv automat conceput sa lucreze cu un
alimentator de bare.Acest jgheab este activat cu ajutorul codurilor auxiliare M. El se roteste pentru a
prelua piesa finita , si a o depune intr-un cos aflat in fata usii.Pe afisajul ecranului apar codurile M ,
setate de fabricant. Acestea sunt :
M36 pentru activare
M 37 pentru dezactivare
92
Lungimea Max a piesei este de 140 mm ( la toate masinile)

Diametrul maxim al barei este de 50 mm la SL 20
Diametrul maxim al barei este de 63 mm la SL 30
OPERARE
Dispozitivul de scoatere trebuie sa fie aliniat corect inaintea inceperii executiei
1. Alimentati electric masina. In modul MDI introduceti un program care va activa acest
dispozitiv ( M36 ), dezactivati dispozitivul cu un ( M37 ), dupa care sariti la inceputul
programului cu un ( M99 )
2. Derulati programul in modul SINGLE BLOCK bloc cu bloc Verificati rotirea axului
dispozitivului de prindere, la fiecare pas.Acesta trebuie sa se roteasca contra sensului orar
cand este activat, si in sens orar cand este dezactivat. Daca functioneaza in mod
corespunzator, opriti programul cand axul se roteste contra sensului orar.
3. Slabiti surubul , de la colier ,reglati pozitia dupa cum se observa in imaginea
urmatoare.
Colier de prindere
Dispozitiv de prindere a
piesei
Dispozitiv de prindere a piesei la

SL- 20
93
4.Verificati ca miscarea facuta de dispozitiv , sa nu afecteze alte componenteale masinii . La

descarcarea piesei , rotiti acest jgheab pentru a descarca piesa in cosul aflat montat , dupa
care strangeti colierul.
NOTA Usa masinii trebuie sa fie inchisa , in momentul actionarii acestui dispozitiv.
5.Continuati derularea programului pas cu pas, in vederea verificarii dispozitivului de descarcare.
6.Cand folositi dispozitivul de descarcare, trebuie sa utilizati un cod M04, intre un M53 si M63,
pentru a acorda o pauza dispozitivului, pe pozitia deschis,o pauza destul de mare, pentru a avea timp
ca masina sa taie piesa si sa o depuna in tava de descarcare.
ATENTIUNE
Verificati axele Z si X , sculele , si turela ,in timpul actionarii dispozitivului, pentru a fi
siguri ca nu exista posibilitatea unei coliziuni.
Strungul SL 10
Bacurile prea lungi folosite la
universal, se pot interfera cu dispozitivul de
prindere.Asigurati-va ca exista spatiu suficient
intre acestea inaintea oricarei operatiuni.
DISPOZITIV DE PRESETAREA SCULELOR

Dispozitivul de presetarea sculelor ( TOOL PRE-SETTER), permite operatorului sa seteze
rapid masina , cu offset de lucru si cu scule.
OPERARE
Dispozitivul de presetare este localizat imediat dupa universal, si este ridicat si coborat
manual. Pentru activarea Tool Pre-setter , parametrul 278 bit TL SET PROBE trebuie sa fie setat pe 1
( cu aceasta setare este livrat din fabrica ) Cand bratul este in pozitia ridicat, pozitia HOME, atunci
intrarea # 23 PROBNH va fi afisata 0.
Odata ce bratul este coborat, turela poate fi manipulata manual, sau cu ajutorul tastelor Jog.
Afisajul # 23 PROBNH va fi pe 1, si tasta CYCLE START nu va functiona . Cand tasta CYCLE START
este apasata , va aparea mesajul PROBE IS DOWN -. Aceasta protejeaza operatorul de pornirea
accidentala a unui program , si implicit coliziunea cu bratul de presetare. O alta caracteristica este
aceea ca rata avansului manual ,este de maxim .01 si tasta RAPID nu poate fi folosita.
IMPORTANT! Inregistrarea si stocarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi efectuata doar
atunci cand se folosesc tastele Jog. Tastele de manipulare manuala pot fi folosite pentru a putea
atinge varful sculei cu testerul de probe ( sonda ), in momentul in care s-a efectuat atingerea ,
controlul masinii va emite un beep, iar axa isi va opri miscarea.
Valoarea trebuie introdusa manual in controlul masinii.
Odata ce sonda a fost atinsa , si controlul a emis beep-ul , controlul masinii nu va permite
operatorului sa continuie miscarea in acea directie.Aceasta protejeaza operatorul de alte inadvertente
si asigura in acelasi timp o mare acuratete.
94
ATENTIUNE
In momentul schimbarii unei scule, aduceti intodeauna scula la o distanta de siguranta fata de
sonda , pentru a nu intra in coliziune cu bratul.
Sonda poate fi apasata cu mana , pentru a testa existenta beep-ului, si pentru a verifica
intrarea de la PROBNH.Oprirea axei poate interveni si in momentul cand operatorul atinge prea
repede varful sculei cu sonda. Daca aceasta se intampla ,utitizati alta axa pentru a aluneca cu vatful
sculei pe sonda. Toate axele vor fi revalidate, daca aceasta nu functioneaza ,atunci bratul trebuie se
fie adus in pozitia de baza HOME position Daca bratul nu poate fi deplasat , atunci actionati intrerupatorul care sesizeaza aceasta
miscare, prin apasarea acestui intrerupator, toate axele vor fi revalidate, si scula va putea fi retrasa.
REALIZAREA SETARII
Setare X offset
1.Prindeti o bucata de material in universal si strunjiti pe diametrul exterior
2.Masurati diametrul exterior cu ajutorul unui micrometru , si notati valoarea pe o
bucata de hartie
3.Atingeti cu varful sculei partea strunjita,si folosind tasata ORIGIN , puneti pe zero
afisajul OPERATOR POSITION
4.Utilizand afisajul cu operator position ca ghid, deplasati scula pe axa X, pana cand
afisajul citeste aceeasi valoare , cu cea de masurare a diametrului , si folosind tasta
ORIGIN si zero de pe contorul ecranului.
5.Mutati scula intr-o pozitie sigura, coborati bratul de masurare ( tool setter ) si atingeti
varful sculei, in modul manual si cu avans de .001. Cand scula a atins sonda de
masurare,controlul va emite un beep ,iar miscarea pe directia respectiva va fi oprita.
6. Inregistrati valoarea respectiva si afisata in X operator position , in SETTING 59
PROBE OFFSET X +
7.Scadeti de doua ori valoarea diametrului sondei de la afisajul - X operator positionsi treceti aceasta valoare in SETTING 60 PROBE OFFSET X
Setare Z Offset
1. Valoarea lui SETTING 61 PROBE OFFSET Z+ trebuie sa fie zero.
2. Valoarea lui SETTING 62 PROBE OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea diametrului
sondei (palpatorului ) de ex. daca sonda are .3937, atunci SETTING 62 PROBE
OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea .3937
3.
SETARI
Urmatoarele setari se refera la offsetul sondei , si au fost executate in fabrica producatoare.
Schimbari ale acestor setari, pot duce la avarieri ale masinii.
Setting 59 PROBE OFFSET X+
Setting 60 PROBE OFFSET XSetting 61 PROBE OFFSET Z+
Setting 62 PROBE OFFSET ZDe notat este faptul ca Setting 63 TOOL PROBE WIDTH nu este utilizat.
95
Universal
Piesa
Palpator sonda
Universal
Piesa
Palpator sonda
Diametru
strunjit
Diagrama setarii sondei

SETAREA GEOMETRIEI SCULEI FOLOSIND PALPATORUL
NOTA: Setarile 59 pana la 62 ( probe offset ) trebuiesc setate in conformitate cu instructiunile
anterioare.
1. Setarea 33 COORDINATE SYSTEM controleaza oricare din Tool Offset,obtinut in urma
utilizarii presetarii sculei,si care se afla inregistrata in TOOL GEOMETRY ( FANUC ) sau
TOOL SHIFT ( YASNAC )
2. Comandati scula
3. Deplasati scula intr-o pozitie de siguranta,si lasati bratul palpator in jos
Atingerea sculelor pe diametrul interior sau exterior
4.In modul .001 inch, deplasati turela in directia X, pana cand atingeti cu scula palpatorul
NOTA: Odata ce scula a atins palpatorul si comanda masinii a emis un beep, operatorul nu
va mai avea posibilitatea sa continue deplasarea pe acea directie.
NOTA: Daca atingem a doua oara o scula Setting 64 trebuie sa fie pe OFF, pentru a ignora
valoarea pe G54.
IMPORTANT! Inmagazinarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi facuta doar prin
folosirea tastelor JOG. Modul manual poate fi deasemenea utilizat in cazul introducerii
manuale a valorilor in comanda.
5.Urmatorul pas, deplasati scula in directia Z, pana ce aceasta atinge sonda (palpatorul ).
Aceasta valoare va fi inscrisa in Offset Page. ( pagina offset )
Atingerea sculelor de gaurire, filetare si centru ambore
6. Comandati scula
7. Apasati tasta F2 , aceasta functie converteste valoarea in parametrul 254 (
Spindle Center ) intr-o unitate programata, inch / mm si o inmagazineaza in offsetul
de scule a axei X selectate.
8. In modul inch .001, deplasati scula pe axa Z , pana ce atingeti palpatorul.
Aceasta valoare va fi inmagazinata in offsetul de scule a axei Z selectate.
96
Setarea offsetului zero de lucru

Inainte de derularea programului, trebuie introdus zero offsetului de lucru WORK
ZERO OFFSET ( G52- G129 )
1. In pagina de OFFSET , selectati offsetul de lucru dorit.
2. Comandati ( chemati ) scula dorita, si atingeti cu aceasta suprafata piesei
3. Apasati Z FACE MESUR, aceasta va face ca restul sculelor sa ia referinta de la suprafata
piesei.
3.9 CONVEIOR MELCAT DE SPAN AUTOMATIC

Acest conveior automat de span ajuta operatorul la eliminarea spanului rezultat in urma
prelucrarii. In timpul mersului , conveiorul la o supraincarcare , sesizeaza acest lucru si automat isi
schimba sensul de rotire pana ce se deblocheaza, dupa care revine la sensul de scoatere a spanului
( parametrul 219 ).In timpul functionarii conveiorului, daca se deschide usa masinii, acesta se va opri
instantaneu, aceasta ca o masura de siguranta.Daca nu se efectueaza nici o miscare pe axe, sau nu
este actionata vreo tasta de setare a timpului in parametrul 255, atunci conveiorul va fi decuplat.
NOTA: Este recomandat ca folosirea conveiorului sa se faca intermitent, mersul continuu
poate duce la incalzirea motorului.
COMANDA TASTELOR PENTRU CONVEIOR
Conveiorul poate fi pornit in orice moment , din tastatura. Acesta poate efectua rotatii inainte sau
inapoi, prin apasarea tastelor,CHIP FWD sau CHIP REV si oprire prin apasarea tastei CHIP STOP.
Deasemenea poate fi oprit , prin apasarea tastei RESET.
PROGRAMAREA CONVEIORULUI
Se folosesc coduri M .M31 si M33 pot controla conveiorul in timpul derularii unui program, sau in
MDI. M31 comanda mersul inainte al conveiorului , iar M33 il opreste.
Pentru mai multe detalii consultati sectiunea M Coduri
PARAMETRII PENTRU CONVEIOR
Urmatorii parametrii controleaza conveiorul
97
CODURI M PENTRU CONVEIOR

M31 - conveior -mers inainte
M31 comanda mersul inainte al conveiorului. Mersul inainte defineste de altfel eliminarea spanului din
interiorul masinii.
M33 conveior STOP.
M33 opreste miscarea conveiorului.
3.10 SUBPROGRAME
Una dintre cele mai importante caracteristici ale unui program CNC sunt subprogramele.
Subroutine sau subprograme permit programatorului, sa defineasca o serie de comenzi, care
permit efectuarea unor comenzi repetitive,care pot fi chemate. Chemarea unui subprogram se face
cu M97 sau M98 si Pnnnn. Codul P este ca O numar, a unui subprogram ce urmeaza a fi
chemat .
Important este de mentionat ca exista o mica diferenta intre un program principal si un
subprogram. In afisajul LIST PROG acestea apar ca programme numerotate. Cand pornim executia
unui program, pagina cu LIST PROG este utilizata pentru a selecta un program PRINCIPAL, si di
interiorul acestui program se Cheama un subprogram.
Subprogramele locale pot fi folosite utilizand M 97.Acestea sunt mai usor de folosit decat M98,
deoarece subprogramul face parte dintr-un program principal, fara a fi nevoie de a definii unprogram
diferit Onnnn. Cu un subprogram local,puteti coda un M30 pentru un sfarsit de program, urmat de o
linie de numere si un subprogram, urmat de M99 sfarsit de program.
Subprogramul chemat dintr-un program principal, va fi executat acolo unde este introdus, in
programul principal. Pentru a reveni la programul principal este nevoie ca subprogramul sa se
termine cu un M99.
O alta caracteristica importanta a sub programelor este aceea ca dupa o chemare M98,
poate fi inclus un L Daca exista un L subprogramul poate fi repetat de cate ori este programat, inainte
ca programul principal sa citeasca blocul urmator.
3.11 POSTURILE SCULELOR

Codul Tnn00, este utilizat in selectarea sculelor si a offset-lui. Utilizarea acestor coduri difera
putin , in raport de Setting 33 , sistem de coordonate FANUC sau YASNAC.
Sistem de coordonate FANUC
Codul T are formatul Txxyy, unde x specifica numarul sculei, de la 1 la valoarea din parametrul
65, iar y reprezinta geometria sculei si uzura acesteia numerotate de la 1 la 51.
Valorile geometriei sculei X si Y sunt adaugate la offsetul de lucru. Daca compensarea varfului sculei
este utilizata, yy specifica geometria sculei pe raza, conicitate si varf.
Daca yy = 00, nu se aplica geometria sculei si uzura.
Sistem de coordonate YASNAC
Codul T are formatul Tnnn00, nn are insemnatate diferita, depinzand de faptul unde este
amplasat codul T , in interiorul sau exteriorul blocului G50.Valoarea 00 specifica uzura sculelor si
este numerotata de la 1 la 50.Daca compensarea varfului sculei este utilizata,
50 + 00,specifica
postul sculei pentru raza, conicitate si varf. Daca 00+00 este scris , atunci nu sunt aplicate uzura si
compensarea varfului sculei.
In afara unui bloc G50, nn specifica numarul sculei si este numerotat de la 1 la valoarea in
parametrul 65.
Introducand un bloc G 50, nn specifica postul sculei si este numerotat de la 51 la 100.
NOTA
Daca Tnn este utilizat, acesta lucreaza ca Tnnnn. Ex.00=xx.
98
OFFSETURILE SCULELOR APLICATE DE T 0101, FANUC vs YASNAC

Setand o valoare negativa a uzurii sculelei,in offsetul de uzura a sculelor ,vom muta
suplimentarea sculei in directia negativa a axei.Pentru strunjirea diametrului exterior si finisare,
setand un offset negativ in axa X , va rezulta un diametru mai mic al piesei, iar setarea unei valori
negative pe axa Z , va rezulta mai mult material ce trebuie strunjit.
NOTA
Nu este ceruta o miscare pe axa X sau Z, inainte de a face o schimbare de scula,deoarece se va
pierde timp in majoritatea cazurilor, cu intoarcerea axelor la opzitia de baza Home pozition -.
Intodeauna cand prelucrati piese mai mari , sau prindeti in universal piese cu gabarit marit , trbuie sa
faceti mai intai o pozitionare pe X si Z , inainte de a face o schimbare de scula, in vederea inlaturarii
unei coliziuni intre scula si piesa montata in universal.
O presiune scazuta de aer, sau un volum insuficient , va reduce presiunea aplicata pistonului turelei,
de fixarea , aparand posibilitatea ca aceasta sa nu fie indexata in timp sau sa nu poata fi blocata.
Dupas POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va verifica mai intai , daca turela cu
scule se afla in pozitia corecta.
Pentru a incarca sau a schimba scule, selectati modul MDI, dupa care apasati TURET FWD (turela
inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), turela va aduce scula dorita in pozitia frontala. Daca
introduceti Tnn, inainta de a apasa tasta TURET FWD sau TURET REV,turela va aduce scxula
solicitata in pozitia frontala.
Folosind afisajul CURENT COMDS, puteti observa ce scula se afla in pozitia curenta.
3.12 FUNCTIONAREA ARBORELUI

COMANDAREA VITEZEI ARBORELUI
Viteza arborelui este controlata prima data de adresa codului S. Adresa S specifica RPM
(rotatii / min ),in intreaga valoare de la 1 la viteza maxima a arborelui. ( Parametrul 131 A NU FI
SCHIMBAT DE UTILIZATOR )
Viteza mare sau viteza mica , sunt slectate prin programarea unui M41 (viteza mica) sau a
unui M42 (viteza mare) Arborele nu isi va schimba automat viteza, acesta trebuie sa se opreasca
mai intai si dupa aceea isi va schimba viteza.
Daca masina nu are cutie de viteza , atunci aceasta este invalidata de parametrii. Intodeauna
masina este setata pe viteza mare si M21 sau M22 sunt ignorate.
Trei coduri M sunt utilizate pentru a opri sau porni arborele. M03 porneste arborele in sens
orar acelor de ceasornic, M04 porneste arborele in sens contrar acelor de ceasornic, M05 opreste
arborele.
De notat este faptul ca un singur cod M este permis intr-un bloc.Daca doriti se reglati viteza cu
M 41 sau M 42,puneti Snnnn si M41 ( sau M42 )intr-un singur bloc, si M03 ( sau M04 ) in blocul
urmator.
CONTROLUL ARBORELUI PENTRU FILETARI
Filetarea fara mandrina de compensare, reduce costurile pentru achizitionarea port sculelor, in
cazul de fata a port tarodului, aceasta putandu-se efectua cu ajutorul unei pensete de prindere.
Arborele este sincronizat perfect cu domeniul axei Z.
Filetarea fara mandrina de compensare , elimina distorsiunile aparute la extragerea tarodului
la prima filetare, distorsiuni ce pot aparea datorita compresie / decompresiei arcului , capului de
filetare. Deasemenea puteti refileta o gaura, fara a exista riscul de a incaleca filetul, atata timp cat nu
99
se modifica si adancimea pe Z. Filetarea fara mandrina de compensare se utilizeaza cu ciclul inchis

G84 si G184.
Este validat de parametrul 57 RIGID TAP -. Cand este validat acesta schimba calea de lucru
G84 si G184.Pasul controlului este de o precizie de 0,0005 inch, iar exactitatea in repetabilitate este
de +/-0,005 inch.filetarea se poate efectua cu o viteza de la 100 la 2000 rot/min. cu un avans de
pana la 100 inch/min (2540mm).Pasul filetului este limitat de la 4 la 100 TPI (pasul filetului )
Pasul filetului unei gauri este definit de relatia intre rata avansului si viteza arborelui.
Cand filetarea fara mandrina de compensare este selectata , acestea doua trebuie setate cu
exactitate Encoderul montat pe arbore va da impulsul necesar deplasarii pe axa Z in vederea
realizarii filetarii.
Cu G84 / G184, nu este necesara se folosi M03, M04 sau M05. Acest ciclu inchis va porni sau
va opri automat arborele.
3.13 ACURATETEA CONTURULUI

Cand prelucrati o piesa , este de dorit a se folosi avansul cel mai rapid posibil,pentru obtinerea
unei acurateti maxime. Nici o masina nu poate accelera sau decelera instantaneu pentru a corecta
erorile aparute la schimbarea directiei axelor. O rata de avans ridicata la o frezare dreapta, va avea
ca efect rotunjirea colturilor la intersectare, cand in realitate doriti un colt ascutit. Similar se intampla
la avansul frezarii unei raze, aceasta va fi mai mica decat cea programata ,datorita distantei
accelerarii pe axa.Pentru a contracara acese impedimente controlul HAAS foloseste o functie
speciala numita COUNTORING ACCURACY ( acuratetea conturului) G187, dand astfel operatorului
posibilitatea se selecteze acuratetea ceruta.
Folosind aceasta functie,controlul masinii, va creste rata avansului programat la deplasarea in
linie dreapta , si va incetini la intersectare, sau la raze , pentru a obtine acuratetea ceruta. Aceasta
acuratete este uniforma in miscare tri-dimensionala.Utilizati Setting 85 pentru a defini absenta unei
valori, si un G187 pentru a programa o noua valoare direct din programul Dvs.
Programarea G187 este dupa cum urmeaza :
G187 E0.01
( pentru a seta valoarea )
G187
( pentru a reveni la valoarea setarii 85 )
Prima linie va seta acuratetea ceruta la 0,01 inch.G187 trebuie sa fie programat singur pe o
linie.daca nu exista codul E ,acuratetea revine la Setting 85.
Daca programarea MM este activa atunci unitatiile sunt in mm.Valorilor posibile sunt cuprinse
intre 0,001mm si 2,5 mm.
Cand degrosati un buzunar, setting 85 trebuie sa fie pentru viteza maxima , pentru ca la final
curatarea sa fie de o acuratete marita.Daca frezati un dreptunghi, si variind valorile pentru
COUNTOURING ACCURACY, ve-ti vedea diferenta .
3.14 COMPENSAREA CONICITATII

Arcuirea unei piese apare atunci cand nu este sprijinita in centru, sau este prea lunga.Din
aceasta cauza, taierea este prea putin adanca, si partea rezultanta este sub taiere.Aceasta poate
aparea la strunjirile exterioare sau cele interioare . Exista posibilitatea compensarii acestei
caracteristici, prin adaugarea la o valoare calculata la deplasarea X , bazata pe pozitia de taiere Z.
Punctul zero al conicitatii este definit fi 0.0 pe coordonatele zero de lucru pe Z. Conicitatea
este introdusa pe pagina cu postul sculei, si este reprezentat ca un numar cu 5 cifre, stocat intr-o
ordine indexata de scula, care este numita TAPER ( conicitate ) pe gagina TOOL SHIFT /
GEOMETRY. Utilizatorul poate modifica conicitatea in orice moment.
100
3.15 TURELA HAAS BOLT-ON

Turela BOLT ON consta dintr-un disc turela special, care accepta scule bolt-on in jurul
perimetrului acesteia. Aceasta turela are ca o caracteristica un numar standard de fante in forma de
stea pe suprafata ei, creeand posibilitatea montarii sculelor de strunjire pe directia dreapta sau pe
stanga.
Turelele de la strungurile SL-20 si SL-30, sunt compatibile cu LB-25 bolt-on tooling.si se
potrivesc pentru gaurirea barelor de pana la 50,8 mm ,si accepta scule patrate de strunjire de 25,4
mm.
Turela de la SL-40 este compatibila cu scule LB-45 bolt-on si se potrivesc pentru gaurirea
barelor de pana la 63,5 mm ( 2,5 Toli ),si accepta scule patrate de strunjire de 31,75 mm (1,25 Toli).
SL10-Turela cu 12 scule
101
Bloc duze de racire

Setare turela BOLT-ON
Inaltimea centrului port

sculei
Valoarea offsetului
port sculei
Valoarea centrului arborelui folosit in tabelul Offsetu-lui de Scule, a fost presetata de fabricant bazata
pe urmatoarele valori :
MASINA
SL - 10
SL 20
SL 30
SL 40
INALTIMEA CENTRULUI PORT SCULEI

25,4 mm
32 mm
32 mm
40 mm
102
PORT SCULE PENTRU TURELA BOLT-ON
Port scule BOLT-ON

SL-20/30 turela cu 10 si 12 posturi
SL-10 turela cu 10 posturi
TL-15 turela cu 12 posturi 6 BOT+6 VDI
Specificatie diam. Interior

scula
103
Scule BOLT-ON
lista de repere
Bloc de racire
Brida de
prindere pe
suprafata turelei
DUZE
SL 10
Turela cu 12 posturi
Specificatie diam.interior scula
104
Marimea
Set
Diagrama curselor axelor SL 10 BOT 12 posturi
105
Spatiu liber Turela de scule SL 10 cu 12 posturi
Diagrama curselor axelor SL-20 BOT
106
107
Duzele de racire trebuiesc

indepartate , pentru acest
diametru
Diametrul maxim al
piesei(214,38 mm) cu scula
la centrul arborelui, si scule
montate pe fiecare laterala
Diametrul maxim al piesei

261,38 mm
Diagrama curselor axelor SL-30 BOT
108
109
Duzele de racire
trebuiesc indepartate
pentru acest diametru
Diametrul maxim al piesei,

(218,68 mm) cu scula la
centrul arborelui, si scule
montate pe fiecare parte
Diametrul maxim al piesei

431,8 mm
Diagrama curselor axelor SL- 40 BOT
110
Spatui liber Turela cu scule

SL 40 cu 10 pozitii
3.16 STRUNG HAAS CU ALIMENTATOR DE BARE

In aceasta sectiune este aratata interdependenta intre comanda numerica a unui strung HAAS , si un
alimentator de bare. Aceasta interfata a strungului poate acoperii marea majoritate a tipurilor de
alimentator.
111
COD M SI INTERFATA M-Fin

Codul M si interfata M-fin de la HAAS este identica cu majoritatea altor CNC-uri.
Aceasta interfata este utilizata la alimentatorul de bare pentru a initializa alimentarea cu bara
sau pentru o schimbare a barei. Un conector amplasat pe partea laterala a dulapului electric , asigura
utilizarea acestei interfete, depinzand de codul de programare M121 si M124.
Cand un cod M121 sau un M124 , este programat, atunci CNC-ul masinii, va face o pauza in
executarea unui bloc, pana cand un semnal M-fin este receptionat.
Urmatoarea diagrama arata secventa de timp pentru iesirea lui M21:
Asteptare
M-fin
Avans bara
Asteptare
Mers ( functionare )
Asteptare
sfarsit Mfin
Asteptare
Forma inalta in aceasta diagrama indica un circuit activ sau un circuit inchis.
INTRARE SEMNAL SFARSIT DE BARA SI TESTARE
Multe interfete ale alimentatoarelor de bara furnizeaza un semnal catre controlul masinii, care
indica terminarea unei bare. In mod uzual aceasta inseamna ca nu se mai face alimentarea cu
bara ,si controlul masinii trebuie sa initializeze o schimbare de bara,sau STOP, pentru a permite
operatorului sa schimbe o alta bara.Exista mai multe semnale diverse de intrari spre CNC-ul HAAS,
care pot fi utilizate spre a determina statutul acestui semnal,inaintea initializarii unui avans de bara.
Doua semnale de intrare asigura intrarea in interfata alimentatorului de bare de la HAAS.
Ele sunt numite -END Of Bar- ( sfarsit de bara ) si LOAD- OK ( incarcare OK ) Ele sunt
conectate la pinul H si J, respectiv cu un semnalcomunpe pinul K.
Cel mai usor de folosit , pentrul semnalul End Of Bar, este etichetat A 161 pe IOPCB PCB
conector P52.
Aceasta poate fi testat cu urmatoarea linie de programare a codului G:
N 2000....
( programul continua pe aceasta linie )
.
..
.
M96 Q26 P2000
( se duce la linia 2000, daca intrarea 26 este circuit inchis )
In ordine pentru a testa al doilea semnal de intrare Loader OK codul Q 26 , trebuie
schimbat pe Q27. Daca Macro-variabilele sunt folosite pentru aceasta , ele trebuie sa fie
#1026 si respectiv # 1027.
112
SECVENTA DE PROGRAMARE PENTRU OPERATIA DE AVANS AL BAREI

O operatie tipica de avans al unei bare , necesita urmatorii pasi de programare in codul G :
1 oprire arbore
2 testare pentru sfarsit de bara, daca aceasta exista , folositi ambele coduri M ,pentru a schimba
bara sau pentru a opri masina.
3 Daca este necesar,pozitionati o scula selectata in fata arborelui ca stop.
4 deschideti arborele
5 daca este necesar, introduceti un cod M, pentru a aplica presiunea necesara
6 daca o scula este folosita ca tampon pentru bara, avansati in directia Z+, pentru a permite
avansul barei
7 inchideti arborele
8 daca este necesar,cu ajutorul unui cod M, decuplati presiunea.
Aceasta interfata nu necesita optiunea Macro.
Cu ajutorul unui cod G se poate realiza un program urmand pasii urmatori :
CODURI M PENTRU PORNIREA SAU OPRIREA UNOR RELEE DE REZERVA

Daca este necesara o iesire de la CNC pentru a porni sau opri presiunea, exista doua relee
care pot fi folosite pentru aceasta.Aceste doua relee sunt etichetate M21 si M24. Ele pot fi pornite si
oprite cu ajutorul codului M incorporat in controlul masinii.Deasemenea pot fi oprite si cu alte coduri
M. Prin urmatorul cod G , programul va porni releul M22 pentru o secunda :
M51
porneste M21
G04 P1.0
temporizare pentru o secunda.
M61
opreste M21
Urmatoarele pot fi folosite la control,sunt patru relee de rezerva pentru codul M.
M21 este pornit de M51 si oprit de M61
M24 este pornit de M54 si oprit de M64
M51 si M64 nu vor astepta nici un semnal M-fin. Ele nu vor vor comuta decat releul corespunzator
pe on sau off.
M121 si M124 vor comuta releul pe pornit si vor astepta un semnal M-fin.
113
INTRARE PENTRU OPRIRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :

Daca interfata dumneavoastra cere ca o conditie de baza , o oprire de urgenta la un semnal
extern de intrare, atunci exista o a doua intrare E- stop, pe IOPCB. Aceasta intrare este un conector
P40 etichetat 770 A. Este un contact normal inchis.Circuitul este de 12V CC, care trebuie sa se
inchida la o cadere de tensiune de 1 V si sa aiba 10 mA. Trebuie sa se deschida la mai mult de 200 k
ohmi, si sa se inchida la mai putin de 200 K ohmi. Statutul acestui intrerupator este etichetat E-STP ,
pe pagina cu afisajul diagnostic.
Pinul de intrare a opririi de urgenta este S si T.
IESIRE PENTRU OPRIRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :
Daca interfata dumneavoastra cere ca CNC HAAS sa asigure un semnal E-stop la alimentatorul
de bare, un al doilea intrerupator contact pereche, poate fi adaugat in spatele panoului frontal unde
se afla intrerupatorul de urgenta. Acesta poate fi conectat la alimentatorul de bare. Daca este necesar
un intrerupator normal deschis codul de la HAAS este 61-0020 ,daca este necesar un intrerupator
normal inchis codul de la HAAS este 61-0030. O intrare de la acest intrerupator este intodeauna legat
la controlul masinii.
Pinul de iesire a opririi de urgenta ede la controlul HAAS ste L si M.
INTRERUPATOR INCHIDERE / DESCHIDERE ARBORE STRUNG HAAS :
Daca un semnal de deschidere este cerut pentru alimentatorul de bare, acesta este asigurat
de interfata alimentatorului. Acest semnal este asigurat de pinul A si B. Cand universalul este deschis,
circuitul este deschis.Daca aveti dispozitiv hidraulic, doua intrerupatoare pot fi montate pe spatele
dispozitivului , pentru inchiderea si deschiderea universalului.
Aceste intrerupatoare sunt de la KITAGAWA si au ca numar de identificare PSW-CSS 18.
3.17 SCULE ROTITOARE *

* Aceasta optiune nu este instalata pe masina, si se comanda optional odata cu masina.
INTRODUCERE
Optiunea cu scule rotitoare, permite utilizatorului sa execute cu scule VDI axiale si radiale
operatii secundare ca : frezare, gaurire sau mortezare. Arborele principal de la strung este indexabil
in 1 grad incremental, pentru o executie precisa a piesei, pozitionare si repetabilitate. O frana
hidraulica blocheaza arborele in timpul unor taieri grele. Frezarea este posibila prin miscarea
arborelui in cod G si ciclu inchis.
Turela standard HAAS , este folosita in conjunctie cu adaptoare VDI HAAS. Aceste adaptoare ,
localizeaza , orienteaza si blocheaza, sculele VDI standard de 40 mm pe orice locas existent pe
114
turela HAAS. Optional se poate comanda o turela VDI , cu optiunea scule rotitoare. Turela VDI este
configurata pentru scule cu coada standard de 40 mm.
NOTA
-Sculele rotitoare se decupleaza automat cand intervine o schimbare de scula.
-Arborele principal poate prinde ( M14 si M15 ), pentru folosirea sculelor rotitoare, automat se
va decupla, cand o noua viteza va fi comandata arborelui principal , sau cand se apasa tasta RESET.
-Viteza maxima a sculelor rotitoare este de 3000 rot/min.
-Ciclurile inchise nu sunt asigurate
-Parametrii axei Y sunt folositi pentru sculele rotitoare, oricum axa Yramane deconectata.
PARAMETRII SCULE ROTITOARE

Parametrul 72 LIVE TOOL CHNG DLAY
Acest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ), dupa comanda data motorului
sculei rotitoare, pentru a comuta la viteza specificata de parametrul 143.Acest proces este necesar
pentru a activa motorul sculei rotitoare,si este intodeauna executat inaintea primului M 133 sau m134,
dupa o schimbare de scula .
Parametrul 143 LIVE TOOL CHNG VEL
Acest parametru specifica viteza comandata motorului sculei rotitoare, pe perioada specificata
de parametrul 72. Acest proces este necesar pentru a activa motorul sculei rotitoare,si este
intodeauna executat inaintea primului M 133 sau m134, dupa o schimbare de scula .
Parametrul 278 LIVE TOOLING Bit 24
Pentru strungurile cu scule rotitoare, acest bit trebuie sa fie setat pe 1. pentru celelalte
strunguri acest bit trebuie sa fie pe 0.
Parametrul 298 Y AX RTAP BACKLASH
Acest parametru este normal pe 0, dar poate fi ajustat de utilizator ( cu un numar de la 0 la
1000 ) , pentru a compensa jocul cuplajului dintre motor si scula rotitoare.are efect dealungul
G95 LIVE TOOLING RIGID TAP, cand scula a ajuns in fundul gaurii, si trebuie sa se intoarca inapoi
pentru a iesi.
Parametrul 304 SPINDLE BRAKE DELAY
Acest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ) de asteptare a franei arborelui
principal pentru a debloca arborele, dupa ce a fost comandata o viteza , si deasemenea timpul
necesar de asteptare a arborelui principal, dupa ce acesta a primit o comanda de oprire., pentru a
putea fi blocat.
CODURI M SCULE ROTITOARE

M19 ANGLE CMD ( optional )
Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .
Un M19 va orienta arborele la pozitia 0.Valoarea AP, poate fi adaugata ,pentru orientarea arborelui
intr-o pozitie particulara ( in grade ).Pozitia specificata de ultimul M19 va fi afisata cand parametrul
278 bit 24 LIVE TOOLING este setat pe 1.
M133 LIVE TOOL DRIVE FORWARD
Acest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inainte, si necesita un cod P , pentru a
specifica rot/ min, De ex M133 P1000.
M134 LIVE TOOL DRIVE REVERSE
Acest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inapoi, si necesita un cod P , pentru a
specifica rot/ min, De ex M134 P1000.
M135 LIVE TOOL DRIVE STOP
Acest cod M comanda oprirea sculei rotitoare.
115
AFISAJUL COMENZII CURENTE

SUB SP RPM CMD ( LIVE TOOL COMMANDED RPM )
Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .
Ultima comanda a RPM a sculei rotitoare,specificata de un M133 sau 134 este afisata, cand
parametrul278 bit 24 LIVE TOOLING este setat pe 1.
TOOL SPINDLE MOTOR :
M133 Pxxxx
=
arbore inainte@
xxxxrpm
M134 Pxxxx
=
arbore inapoi @
xxxxrpm
M135
=
arbore stop @
TOOL SPINDLE MOTOR
M19 Pxxx
=
idexare la unghiul xxx de la reperul arborelui
M14
=
prindere frana arbore
M15
=
deschidere frana arbore
Exemplu program
3 gauri @ 120 pe 3 inch BHC
Temporizare pentru servo-stabilizare (depinde de setare )
Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )
Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )
116
FREZARE SINCRONIZATA
Miscarea sincronizata G32, este un mod al controlului , unde axele X, Z sunt comandate de a
se deplasa pe o distanta, cu un avans constant , iar arborele este comandat sa se roteasca cu o
viteza constanta.
Deplasarea pe X si Z, pornirea arborelui in acelasi timp,si de al acelasi punct de referinta se
vor face in acelasi timp, si nu vor executa interpolari ci doar miscari de coordonata.
In mod curent G 32 se foloseste in executarea filetelor.
Arborele se roteste cu o viteza constanta si o miscare constanta pe Z , iar inceputul filetului are
aceeasi referinta pe cursa Z
Multe curse repetitive se pot efectua , deoarece punctul de referinta se afla la punctul de
plecare al filetarii. Pasul filetului poate fi creat folosind G32.
Miscarea G32 este mai dificila de adaptat in finalul programului.
Matematica ceruta pentru a calcula distanta de la un punct la altul, precum si avansul
comandat, necesita cunostinte de trigonomertie.
Un tabel tipic este generat de programator, sau un macro cod G este scris pentru a obtine
comenziile.
Pentru a usura sarcina utilizatorului, controlul CNC HAAS, are un cod G al unui ciclu inchis,
care simplifica crearea de forme geometrice. G77, este un algoritm general , care automatizeaza
miscarile pe 1,3 sau mai multe forme uniforme.
Folosind miscarea G32, si introducand variabilele pentru offsetul de unghiuri , numar de fete,
diametru etcse realizeaza acest lucru.
Aditional pentru miscarea sincronizata, G5 este un mod de deplasare,care accepta comenzile punct
cu punct , si controleaza arborele ca un dispozitiv rotativ, la fel ca o miscare a unei mese rotative.
Aceasta este comandata in unghiuri si distante punct cu punct.
Folosirea lui G32 se poate observa in figurile alaturate
G32, Traiectoria intre punctul comandat ,

este un arc de cerc
Miscarea G32 include avansul pe X si pozitia

comandata la o constanta a rot / min.
Folosind G32 ,si comandand multe deplasari mici,

rezulta forme geometrice
117
CODURI G PENTRU SCULE ROTITOARE SI

CODURI DE CONTROL FIN AL ARBORELUI
Introducere
Multi utilizatori de scule rotitoare, folosesc oprirea arborelui ,pentru a executa o taiere cu o
scula rotitoare. Pentru acest tip de operatie intodeauna , este necesara o miscare a arborelui intr-o
maniera controlata, pentru efectuarea acestor prelucrari.
Aceasta sectiune din manual , este un ghid al codurilor G , care sunt valabile pentru a executa
FINE SPINDLE CONTROL ( control fin al arborelui )
Utilizarea FINE SPINDLE CONTROL
FINE SPINDLE CONTROL ( FSC ) este cel mai comun mod de creare a acestei caracteristici,
pe sau la exteriorul unei piese , cum ar fi canelare, executarea de locasuri sau de fatuire plana.
Punctul terminus al unui punct de frezare,pe axa Z este folosit pentru executarea acestei taieri,
dupa efectuarea unei gauri pilot. Sculele rotitoare sunt necesare intodeauna la o secventa de utilizare
a FSC.Strunjirea unui singur punct nu este recomandata, deoarece avansul pe minut cerut este prea
mare pentru functia FSC.
LIMITARE A FINE SPINDLE CONTROL-ului
Functia primara a unui arbore este sa se roteasca cu rapiditate. Introducerea unui cod G
pentru FSC, nu trebuie sa schimbe caracteristicile mecanice ale arborelui motor. De aceea trebuie sa
fie determinata cu precizie divizarea care apare la rotirea arborelui in cupla de torsiune mica.
Aceasta limiteaza adancimea taierii care poate fi executata, cu scula rotitoare ,in intervalul de
timp cat arborele nu este blocat.
Numarul punctelor de control depinde de raza si de traiectoria directiei de taiere.Traiectoria

taierii cu o raza larga ,si un unghi mai putin adanc catre centru vor avea ca o consecinta , cateva
puncte de control. Vedeti traiectoria A
118
Minimum de unghi
controlabil
Traiectoria A
INSTALAREA SCULELOR RADIALE SI AXIALE

1- introduceti scula in bucsa cu piulita ER-AN. Insurubati bucsa in dispozitivul de prindere
2- Amplasati cheia tubulara deasupra sculei , si actionati asupra dintilor bucsei ER-AN ,insurubati
cu mana folosind cheia tubulara.
3- Puneti cheia de piulita nr 1 deasupra pinului, si blocati piulita
4- Cuplati dintii de la cheia tubulara cu cheia de piulite nr 2 si strangeti.
Cheie tubulara
ER 32-AN
Pin
Cheie de piulite nr.2
Cheie de piulute nr.1

Suport scula
Dispozitiv de prindere
ER 32 AN
piulita de
interior
119
Scule rotitoare , port scule si diagrama cuplului de torsiune
120
TURELA HAAS *
TURELA VDI
Port scula
AXIAL
Port scula
RADIAL
Port scula
AXIAL
Port scula
RADIAL
* Necesita set de adaptoare VDI (HAAS P/N
VDIA )
Sculele rotitoare HAAS sunt construite pentru regimuri medii de frezare si in otel mediu ca
duritate
Diametre mari ale sculelor necesita reductii pentru port scula
Lungimea sculelor trebuie tinuta la minim pentru rigiditatea port sculei
Pentru o operare medie cu scule rotitoare, viata rulmentilor port sculei este de aprox. 1000 ore.
Port sculele uzate folosite la masina vor influenta negativ calitatea prelucrarii.
121
Marimea maxima a sculelor este bazata pe cursele complete ale masinii

Restrictiile papusii mobile si ale piesei de prelucrare nu sunt incluse
Folosirea sculelor lungi , reduce cursa pe Z
Toate dimensiunile sunt in inch
INSTALAREA ADAPTOARELOR VDI

IMPORTANT
ADAPTOARELE VDI FAC POSIBILA FOLOSIREA SCULELOR VDI 40 IN TURELA HAAS
122
PROCEDURA DE INSTALARE
Montati placa peste coada sculei. Orientati placa spre adancitura de suruburi a
sculei VDI
Introduceti adaptorul
Asigurati-va ca dantura este corecta pe profil
Puneti O-ringul peste bucsa , asa ca in fig.
Montati scula VDI cu adaptor in turela . Asigurati-va ca pinul de aliniere si placa sunt
aliniate
Strangeti piulita, pentru fixarea intregului ansamblu
corect
VDI cu stift de fixare si ceas indicator
123
CAPACITATEA DE TAIERE A SCULELOR ROTITOARE LA SL HAAS
Sculele rotitoare axiale si radiale au o garantie de 1000 ore de functionare sau 6 luni, aceasta
in conditii normale de exploatare si tinand cont de montarea corecta a acestora.
124
3.18 SISTEM DE RACIRE DE INALTA PRESIUNE (HPC)

Aceasta este o optiune si nu este instalat pe masina.
Amorsarea sistemului de racire de inalta presiune
Rotiti turela pe o pozitie fara scula, deschideti valva aflata in fata schimbatorului de scule.
Inchideti usa.
Comutati in modul MDI, programati M88 si apasati Cycle Start. Lasati pompa sa lucreze un
minut. Apasati RESET pentru a opri pompa.
Operare
-Amorsati HPC cand porniti prima data masina, sau dupa curatarea rezervorului ,sau a filtrului.
Deasmenea amorsati sistemul daca masin a stationat o zi.
-Mentineti nivelul rezervorului plin. Sistemul de racire va consuma mai mult lichid decat in mod
normal.
NU porniti sistemul de racire normal, in cazul folosirii sistemului de inalta presiune (HPC) ( NU
COMANDATI M08 )
Butonul SHIFT/COOLANT
HPC poate fi activat prin apasarea tastei SHIFT, urmat de apasarea tastei COOLANT.
Notati faptul ca HPC si racirea normala au acelasi orificiu comun, ele nu pot fi folosite in acelasi timp.
Vedem ce se intampla , daca sunt apasate urmatoarele taste :
COOLNT (porneste racirea normala )
COOLNT (opreste racirea normala )
SHIFT/COOLNT (porneste racirea HPC )
SHIFT/COOLNT ( opreste racirea HPC )
COOLNT (porneste racirea normala )
SHIFT/COOLNT (opreste racirea normala,si porneste HPC )
SHIFT/COOLNT ( opreste HPC si lasa racirea normala oprita )
SHIFT/COOLNT ( porneste HPC )
COOLNT (opreste HPC si porneste racirea normala )
COOLNT ( opreste racirea normala si lasa oprit HPC )
AVERTIZARE!!
Opriti HPC inaintea unei schimbari de scula. Utilizati M89 pentru a opri HPC, in timpul derularii
programului si inaintea rotirii turelei.
HPC EFECTUL PRESIUNII
In timpul folosirii HPC si / sau racirii prin scula in timpul taierii, trebuie luata in consideratie
marimea sculei.Dupa cum se vede in figura alaturata cantitatea de lichid va fi diferita , precum si
presiunea la orificiul de iesire ( aceasta depinde de diametrul si de numarul de iesiri ale lichidului de
racire ale sculei ).
125
3.19 JET DE AER

Este optiune ,si nu este instalata pe masina
Auto jetul de aer , poate fi programat, pentru a sufla aer pe universal si curatarea acestuia de
span si lichidul de racire, rezultat in urma prelucrarii.
OPERARE
M12 porneste Auto jetul de aer
M13 opreste Auto jetul de aer.
3.20 OPTIUNEA USA AUTOMATA

Usa este programata sa se deschida si sa se inchida automat, in raport de operatie.
Pentru o siguranta sporita , cand butonul CYCLE START este apasat, CNC-ul masinii va
verifica daca usa este inchisa sau deschisa.
Daca usa este deschisa , controlul masinii va inchide usa inaintea inceperii prelucrarii.
Usa automata este actionata de un motor conducator cu lant.
Usa poate fi programata sa se deschida dupa terminarea programului, sau pentru schimbarea piesei.
Cand un nou ciclu din program este inceput, atunci automat usa se va inchide.
OPERARE
Operatia de deschidere si inchidere a usii nu necesita o programare speciala. Pentru activarea
usii automate, se seteaza parametrul 251 la o valoare cuprinsa intre 2400 si 4500.
Acesta este timpul necesar in mili-secunde pentru deschidere.
In cursul unei operatii normale , usa se va inchide in momentul apasarii butonului CYCLE
START, si se va deschide cand un cod M30 este introdus in program.
Aditional cu Setting 131 AUTO DOOR ENABLE setat pe ON , un M00 si un M01 va deschide usa.
Parametrul 57 SAFETY CIRC trebuie setat pe 0,si Parametrul 235 , 236 si 251trebuie sa fie
setat apropiat.
Coduri M
M 85 Deschidere automata a usii
La un strung prevazut cu o usa automata, un M85 va deschide usa iar un M86 o va inchide.
Pentru a realiza acest lucru este necesara urmatoarea setare :
126
o Setting 51 DOOR HOLD OVERRIDE setat pe ON

o Parametrul 57 bit 31DOOR STOP SP setat pe zero
o Setting 131 AUTO DOOR setat pe ON
Controlul va da beep-uri cand usa se afla in miscare
M 86 Inchidere automata a usii

AXA C
Aceasta optiune asigura o inalta precizie bi-directionala a arborelui motor cu o interpolare
completa cu X si / sau Z.
Viteza arborelui poate fi comandata de la .01 la 60 rot / min.
OPERARE
M154
cuplare axa C
M155
decuplare axa C
RPM domeniu 0.1 60
Acuratete+/-.01 grade
Torsiune 100 ft / lbs
Setting 101 Diametrul folosit la calculul avansului.
Parametrul 373 Grid Offset ( acest parametru este setat de fabricant )
Frana automata a arborelui cuplata / decuplata cu miscarea pe axa C.
Strungul decupleaza automat frana cand este comandata axa C pentru o miscare , sau o
recupleaza daca aceasta a fost decuplata. Pentru acestea Parametrul 498 NO I IN BRAK trebuie sa
fie setat pe 1.
Axa C Quick Rewind
Cand axa C este cuplata cu ajutorul lui M154, controlul masinii va aduce intai la 0 arborele ,si
motorul axei C va fi angrenat.
Cand este comandat un M154 ,controlul masinii va efectua o derulare , nu mai mult de o
jumatate de rotatie.
127
Derularea rapida va fi deasemenea folosita cand axa C este adusa la 0 sau cu o comanda
HOME g28.
Axa C miscare incrementala
Miscarea incrementala a axei C este posibila folosind un cod de adresa H, ca in ex. urmator :
G0 C90. ; ( deplasarea axei C la 90. grade )
H 10. ;
(deplasarea axei C la 80. grade )
EXEMPLE DE PROGRAME
EXEMPLUL # 1
EXEMPLUL # 1
Intrare intr-o gaura data anterior

retragere
128
3.22 TRANSFORMARE DIN CARTESIAN IN POLAR

Coordonatele polare sunt specifice aplicatilor de rotire. Pozitia este calculata avand la baza un
C unghi in grade, de la o linie fixa de referinta, dandui-se o raza definita de X.
Componenta C poate fi in egala masura negativa sau pozitiva in grade de rotatie, cand X
pleaca de la origine ,este intodeauna pozitiv. Daca privim intr-un cerc concentric , originea este in
centru. Gradele unghiulare sunt masurate intre o linie orizontala de pe partea dreapta a originii, si o
linie de la origine la un punct localizat. X este lungimea liniei de la origine la punct.
Coordonatele Cartesiene sunt intr-un format de program comun , pentru aplicatii de frezare.
Planul cartesian X ,Y formeaza o grila a unitatilor masurate. De la originea coordonatelor
X
zero si Y zero, o pozitie poate fi masurata in unitati, in distante pozitive sau negative dealungul
fiecarei axe. Arata ca o hartie milimetrica, unde originea este in mijloc, in dreapta este X pozitiv , in
stanga X negativ, in sus este Y pozitiv iar in jos Y negativ.
Ambele sisteme de coordonat , polar si cartesian, divizeaza axa Z , traversand respectivele lor
puncte de origina. Unitatea Z este pozitiva sau negativa, depinzand pe care parte a planului polar sau
cartesian este punctul.
Orice punct in spatiu poate fi raportat de la o origine comuna, in ambele sisteme de coordonata.
De Ex : un punct polar A pe X1.414 si C45 grade, convertit in echivalent cartesian X1, Y1.
Programarea coordonatelor cartesiene in polare , este o caracteristica ce converteste datele
introduse de utilizator pe X, Y intr-o comanda de rotire a axei C si o miscare liniara pe X.
Programarea cartesiana in polara, reduce mult, numarul de coduri ce trebuiesc introduse
pentru o comanda complexa de deplasare. Prelucrarea pe o linie dreapta , in coordonate polare,
necesita mai multe puncte programate pentru a defini traiectoria , pe cand in cartesian este necesar
doar punctul de sfarsit. Utilizand ambele optiuni la strung, scule rotitoare si axa C, deplasarea liniara
necesita in prealabil multe linii de coduri, care pot fi completate intr-o singura linie. Din aceasta cauza
se va reduce mult lungimea unui program.
Acesta poate fi mai compact si mai usor de citit.
Aceasta caracteristica a strungului permite prelucrarea programului in sistemul de coordonate
cartesian. Software-ul converteste codurile coordonatelor cartesiene in coordonate polare de
deplasare.
Programarea deplasarii trebuie sa pozitioneze intodeauna scula pe linia de centru. A nu se
folosi G41 sau G42 compensare de taiere.
Traiectoria sculei nu trebuie sa intersecteze niciodata centrul arborelui. Taierile care trebuie sa
intersecteze centrul arborelui , pot fi efectuate prin doua treceri paralele pe ambele parti ale centrului
arborelui.
Conversia cartesiana in polara este o comanda modala. G112 valideaza conversia si G113
invalideaza conversia. In acest timp deplasarea pe axa Z nu este permisa atata timp cat acest mod
este validat.
129
INTERPOLAREA CARTESIANA
Comandarea coordonatelor cartesiene, sunt interpretate intr-o miscare liniara a axei
( deplasarea turelei ), si o miscare a arborelui ( rotirea piesei )
Exemplu de program
130
3.23 FUNCTII 8 M Aceasta optiune adauga 8 iesiri aditionale, pentru fiecare optiune 8 M.
Masina poate fi dotata cu doua 8M optiuni, pentru a ajunge la un total de 16.Acest optiuni
servesc la activarea sondelor, a pompelor auxiliare, a diverselor sisteme de prindere etc.
Releul 8M de la masina are 8 relee cu iesiri ( M21 M28 ),si 2 terminale de conexiune P4 si
P5.Fiecare terminal are 12 pozitii care sunt normal deschis, normal inchi si comun.
Un total de 4 panouri cu 8 relee sunt posibile intr-un sistem HAAS.

Panoul 0 si 1 sunt interne pe I/O PCB. Panoul 1 include releele M 21- 25 in varful I/O PCB.
Panoul 2 cu adresele primelor 8 M optiuni PCB. Panoul 3 cu adresele urmatoarelor 8 M optiuni
PCB.
Doar un singur panou cu iesiri poate avea adrese cu coduri M in acelasi timp.Acesta este
controlat de parametrul352 RELAY BANK SELECT . Releele din panourile ne-activate sunt utilizabile
doar cu macro variabile. Parametrul 352 este livrat si setat pe 1 ca standard. Cand unul sau ambele
optiuni 8 M sunt instalate, M fin, si cablurile sondelor sunt mutate pe prima optiune 8 M PCB, si
parametrul 352 este setat pe 2 . Cu optiunea 8 M, codurile M M121-128 corespund releelor
etichetate M21 M28.
Corespondentele panoului 8M PCB, se efectueaza prin selectarea puntilor. Puntea MCD
trebuie sa fie selectata la JP1 pentru panoul 1 (primele 8M optiuni ) Puntea MCD trebuie sa fie
selectata la JP2 pentru panoul 2 (celelalte 8M optiuni )
M51 - M52 vor cupla releele, iar M61M68, vor decupla releele. M51 si M61 corespund lui M21 etc,
pe panoul cu relee 8 M.
Terminale normal inchis 1, 4 , 7, 10.
Terminale normal deschis 3 , 6 , 9 , 12.
Terminale comune 2 , 5 , 8 ,11.
Conectari relee 8 M
P4 contine
M21
Functi M
M22
Optiunea sonde
M23
rezerva
M24
rezerva
P5 contine
M25
M26
M27
M28
rezerva
rezerva
rezerva
rezerva
131
P1
P3
P2
P6
16-Pin releu de la IOPCB ( M21-M28 ) (540 ) ( intrare )

nefolosit
12V CC de la trafo 860A
16 pin- iesire relee, la celelalte 8 M relee.
3.24 PROGRAMAREA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei este o caracteristica , ce permite utilizatorului sa ajusteze
traiectoria programata lasata de scula ,in raport cu diferite taieri sau uzuri normale ale sculei.
Utilizatorul poate face acest lucru , prin introducerea in offset a unor date minime , in raport de
timpul cat a fost folosita scula respectiva.
132
CAND SE FOLOSESTE COMPENSAREA VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei se foloseste cand raza varfului sculei se modifica, si apare uzura
la taiere, la suprafete curbe si conice.
Aceasta compensare nu este necesara cand se efectueaza o taiere dealungul axelor X sau Z.
La taieri circulare sau conice,pot aparea schimbari ale razei sculei si atunci intervin devieri de
la traiect. Asa cum se poate vedea si in figura alaturata.C1 este raza geometriei din offset pentru a
urma conturul programat. Prin uzura intervenita la scula aceasta traiectorie se modifica, daca se face
aceasta compensatie la scula , atunci automat controlul masinii va urma acelasi contur , dar cu
compensarea corespunzatoare.
Traiectoria sculei
Taiere dupa uzura

Taierea dorita
Taierea dupa doua raze de taiere
133
Taiere incorecta
Traiectoria sculei compensate
Taierea dorita si traiectoria

programata
134
NOTIUNEA DE COMPENSAREA A VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei lucreaza prin decalarea PROGRAMMED TOOL PATH la dreapta
sau stanga. Programatorul va utiliza programul pentru a scoate piesa la forma si dimensiunea finala.
Cand se foloseste compensarea sculei,, controlul va compensa diametrul sculei , prin niste
instructiuni speciale introduse in program.
Doua coduri G sunt comandate pentru aceasta compensare . G41 comanda controlului sa
decaleze la stanga traiectoria programata, si G42 comanda controlulul sa decaleze la dreapta
traiectoria programata. O alta comanda ,G40 , anuleaza orice decalare facuta de compensare. G40 ,
G41 , si G42 sunt descrise in detaliu in sectiunea Coduri G de compensare a varfului sculei.
Decalarea directiei este bazata pe directia de miscare a sculei relativ la scula, si care parte a
piesei este de prelucrat. Comandand G41 , vom deplasa varful sculei spre stanga , si comandand
G42 acesta se va deplasa spre dreapta. La strung aceasta inseamna ca pentru o strunjire exterioara
se cere un G42 pentru o corecta compensare de scula , iar pentru strunjirea unui diametru interior se
cere o compensare G41.
Traiectoria si cursa sculei , in relatia cu piesa

Traiectoria programata
Compensarea
sculei pe dreapta
Compensarea sculei
pe stanga
Decalarea directiei
135
Figura 4.7-5
Raza varfului sculei

Extremitatea imaginara a
sculei
Prin compensarea varfului sculei, se intelege raza unei scule , ce trebuie compensata.Aceasta
se numeste TOOL NOSE RADIUS. Este dificil a se determina cu exactitate unde este cectrul exact al
acestei raze, in mod uzual se foloseste denumirea IMAGINARY TOOL TIP. Astfel controlul trebuie sa
stie care sete directia in care varful sculei este relativ fata de centrul razei varfului de scula, sau a TIP
DIRECTION.
Compensarea varfului sculei,se realizeaza prin citirea in avans a unuia sau a doua blocuri,,
pentru a determina cat trebuie sa se modifice blocul curent de coduri.Aceasta poarta denumirea de
BLOCK LOOKAHEAD sau LOOKAHEAD TIME PROCESSING.
La alimentarea masinii sau dupa un reset, compensare varfului sculei este anulata.
Compensare varfului sculei este activata intr-un program, prin programarea G41 sau G42.
Cand aceasta comanda este executata , controlul masinii va citii inainte unde trebuie sa
determine aceasta compensare. Prima miscare se numeste APPROACH, si se executa cand este
ceruta o compensare. DEPART este deasemenea cerut. La o deplasare DEPART, controlul se va
deplasa de la o pozitie compensata la o pozitie non-compensata.
O deplasare depart apare cand compensare varfului sculei este anulata cu G40 sau o
comanda Txx00.
FOLOSIREA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Aprroach and departure (apropiere si departare )
Asigurati-va ca acolo exista o miscare de apropiere,pentru fiecare traiectorie de compensare si
determinati daca G41 sau G42 trebuie folosit.
Deasemenea verificati daca este o miscare de departare pentru fiecare traiectorie compensata.
Raza varfului sculei si uzura
Folositi o introducere standard de date ( scula cu raza ) pentru scula care va fi folosita. Setati
raza varfului sculei pentru fiecare scula compensata. Aduceti la zero offsetul cu uzura varfului sculelor
a tuturor sculelor
136
Tool tip direction

Introduceti directia varfului sculei, pentru fiecare scula care foloseste compensarea G41 sau G42
Tool geometry offset ( offsetul cu geometria sculelor )
Setati geometria lungimii sculei,si aduceti la zero offsetul cu uzura lungimii celorlalte scule.
Verificati geometria compensarii
Verificati programul in modul grafic,si corectati orice compensare a varfului sculei unde apar
probleme. O problema poate aparea in doua moduri, o alarma poate aparea ca urmare a interferentei
compensarii, sau o geometrie incorecta va fi vazuta in modul grafic.
Derulati programul si inspectati prima piesa
Ajustati compensarea uzurii pentru piesa setata.
Toate aceste puncte vor fi descrise in detaliu in urmatoarele sectiuni
DEPLASARI DE APROPIERE SI DEPARTARE PENTRU COMPENSAREA VARFULUI SCULEI
Prima deplasare pe X sau Z pe aceeasi linie contin G41 sau G42 si se numeste APPROACH
(apropriere ) Prima deplasare trebuie sa fie o deplasare liniara, G01 sau G00. La startul unei
deplasari de apropiere, pozitia curenta nu este compensata. La sfarsitul unei deplasari de apropiere ,
pozitia masinii va fi complet compensata., ca in figura alaturata.
Traiectorie compensata
Traiectorie programata
Orice linie care contine G40, va anula compensarea varfului sculei , si se numeste miscare
DEPARTURE ( miscare de departare ) Ultima deplasare trebuie sa fie o misacre liniara, G01 sau
G00. La startul unei miscari de departare, pozitia curenta este complet compensata. Pozitia
compensata in acest punct va fi in mod normal ( unghi drept ) fata de ultimul bloc programat. La
sfarsitul miscarii de departare , pozitia masinii nu este compensata . a se vedea fig 4.7-6.
Figura 4.7-7 arata conditiile normale, inaintea anularii compensarii varfului sculei . Asemenea
geometrii vor genera intrari in piesa sau vor lasa mai mult material. Programatorul poate controla
acest lucru , introducand un I si un K , in blocul de anulare G40. Adresa I si K introduse intr-un bloc
vor defini un vector pe care controlul masinii il va folosi in determinare compensarii pozitiei din blocul
anterior. In fig. 4.7-7 se poate observa cum I si K pot corecta aceasta taiere nedorita , intr-o miscare
de departare.Pentru instructiuni de calculare ale valorilor I si K a se vedea descrierea de la G40.
137
Folosirea lui I si K intr-un bloc G40

OFFSETUL RAZEI VARFULUI DE SCULA SI OFFSETUL DE UZURA
Fiecare scula de strunjire care fioloseste compensarea varfului de scula necesita TOOL NOSE
RADIUS ( raza varfului de scula ) .Raza varfului de scula specifica controlului cat trebuie compensata
o scula data.Aceasta este determinata de geometria varfului sculei.
Pe pagina offset, este asociata cu fiecare scula TOOL NOSE RADIUS OFFSET. Pe coloana cu
RADIUS ( raza ) este locul unde se trece raza varfului de scula a fiecarei scule. Daca valoarea sculei
este trecuta zero, atunci nu va fi facuta nici o compensare.
Asociat cu fiecare raza din offset, este RADIUS WEAR OFFSET ( offset cu uzura razei )
Aceasta se gaseste pe pagina cu offsetul de uzura. Controlul masinii va adauga uzura la
pagina cu offsetul razei, pentru a obtine raza ce trebuie folosita pentru a avea valoarea compensata.
Mici ajustari ale offsetului de raza ,trebuiesc facute, in timpul prelucrarilor.
NOTA: Este important de a ne aduce aminte,ca aceasta valoare a compensarii varfului de
scula este in termeni de raza si dupa aceea diametru.Aceasta este important in blocurile
unde compensarea varfului de scula este anulata. Daca miscarea incrementala a unei
miscari de departare pe o traiectorie compensata nu este ca valoare de doua ori raza, a
sculei de taiere, atunci vor aparea taieri in plus din material.Amintiti-va intodeauna ca
traiectoria programata este pentru diametru, si permite de doua ori raza sculei la o
miscarede departare.Blocul Q a unui ciclu inchis, care necesita o secventa PQ, poate fi
deasemenea o miscare de departare.
Exemplul urmator ilustreaza cat de incorecta este programarea ,si va rezulta o intrare in plus ,
in material
Deplasarea este mai mica de .032, care este valoarea, pentru a evita intrarea in material,cu
o miscare de departare, inaintea anularii TNC (compensarea varfului sculei )
138
Eroare de taiere
Un program gresit ,folosind TNC si G70

VARFUL IMAGINAR AL SCULEI SI DIRECTIA
Pentru un strung nu este usor de a determina centrul razei unei scule. Marginea de taiere este
setata atunci cand scula este atinsa pe exterior, pentru a inregistre valoarea geometriei.
Controlul poate calcula centrul raza sculei , prin utilizarea informatiei exterioare, a razei si a
directiei de taiere. Geometria axei Z si X se intersecteaza intr-un punct , numit IMAGINARY TOOL
TIP ( varful imaginar al sculei ) care ajuta in determinarea directiei varfului sculei.TOOL TIP
DIRECTION ( directia varfului sculei ) este determinata de un vector, ce isi are originea in centrul
razei sculei, si se extinde spre varful imaginar al sculei. A se vedea fig 4.7-5
Directia varfului sculei pentru fiecare scula in parte ,este codat cu un numar intreg de la 0 la 9.
codul varfului directiei se afla pe pagina urmatoare a offsetului de raze, pe pagina cu offsetul
geometriei. Este recomandat ca acest varf de directie sa fie specificat pentru toate sculele care
folosesc compensarea varfului sculei. Fig 4.7-9 exemplifica schema cu orientarea varfurilor.
COMPENSAREA VARFULUI SCULEI SI LUNGIMEA SCULEI
Geometria lungimii sculei , foloseste compensarea varfului sculei, si se seteaza in aceeasi
maniera ca in cazul in care nu se foloseste compensarea sculei.Detalii gasiti in sectiunea
Procedura de setare-, la detalii referitoare la atingerea exterioara a sculei, si inregistrarea
geometriei lungimii sculei.
Cand o noua scula este setata, geometria uzurii trebuie adusa la zero.
Adesea sculele nu se uzeaza uniform.
Aceasta particularitate apare atunci cand se executa taieri mai grele pe o singura parte
ascutita a sculei. In acest caz este de preferat a se ajusta X sau geometria uzurii pe Z ( Z
GEOMETRY WEAR ) inainte sau decat RADIUS WEAR ( uzura razei ).
La ajustarea uzurii lungimii pe X sau Z, operatorul poate adesea compensa neuniformitatea
uzurii varfului sculei.
Uzura lungimii va schimba toate dimensiunile pe o axa.
Forma programului nu permite operatorului sa compenseze uzura , prin folosirea deplasarii
geometriei lungimii. Se poate verifica care uzura trebuie ajustata , prin masurarea exacta a piesei
finite.
Uzura care afecteaza dimensiunea pe o singura axa , sugereaza o uzura a lungimii. Un
program bine elaborat este bazat pe geometria piesei, si trebuie eliminate problemele legate de uzura
neuniforma.
139
Orientare varfului
imaginar al sculei
Localizarea centrului
sculei
Zero ( 0 ) indica ca nu este
specificata directia, se
foloseste cand nu se
doreste compensarea
varfului sculei
Varful imaginar al sculei
140
Orientarea imaginara a
varfului sculei
Localizarea centrului
sculei
Directia Z+ Muchia sculei
Varful imaginar al sculei
141
GEOMETRIA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Figura 4.7-10 arata varietatea geometriilor in compensarea varfului sculei. Aceasta este
organizata in patru categorii de intersectie, bazate pe miscarea bloc cu bloc. Intersectarea poate fi : 1
liniara cu liniara, 2 liniar cu circular, 3 circular cu liniar ,4 circular cu circular.
Dupa aceste categorii de intersectare sunt clasificate in unghi de intersectare si apropiere,
mod cu mod si miscare de departare.
Suporta doua tipuri de compensare FANUC, Tip A si tip B, compensarea lipsa este de tip A
COMPENSAREA VARFULUI SCULEI IN CICLU INCHIS
Aceasta sectiune descrie cum lucreaza compensarea varfului sculei, cand se foloseste un
ciclu inchis. Multe cicluri inchise ignora compensarea
Urmatoarele cicluri inchise vor ignora compensarea razei varfului sculei
Este recomandat de a se anula orice compensare inaintea efectuarii acestor cicluri
G74
ciclu de canelare, gaurire
G75
canelare exterioare/interioare , gaurire
G76
ciclu de taiere filete, multipli pasi
G92
ciclu de taiere filete, modal
Urmatoarele cicluri lucreaza bime , cand se utilizeaza o secventa de programare specifica.
Aceasta secventa de programare se numeste TEMPLATE ( model , sablon ).
Prin folosirea acestui model ,programatorul nu va avea probleme prin folosirea acestor cicluri
inchise cu compensarea varfului sculei
Aceste cicluri folosesc P si Q , pentru a identifica traiectoria cu care sa lucreze ciclul inchis.
142
LINIAR CU LINIAR - TIP A

UNGHI
APROPIERE
MOD CU MOD
PLECARE,INDEPARTARE
143
LINIAR CU CIRCULAR TIP A
NU este permis
144
CIRCULAR CU LINIAR TIP A
145
CIRCULAR CU CIRCULAR TIP A
146
EXEMPLE DE PROGRAME CU FOLOSIREA COMPENSARII

In sectiunea urmatoare se va exemplifica cate un model de cod G
S-a demonstrat ca aceste programme au lucrat, si sunt compatibile cu ambele controale HAAS
si FANUC
EXEMPLUL 1 : Acest exemplu ilustreaza utilizarea compensarii varfului sculei, cu interpolarea
standard a modurilor G01 / G02 / G03.
Pozitie start
Start bloc
Sfarsit bloc
Pregatire
SETTING 33 FANUC
SCULE
T1
T2
T3
inserare cu .0312 raza, degrosare

inserare cu .0312 raza, finisare
.250 scula lata cu.016 raza / aceiasi scula pentru offset 3 si 13
Selectare scula 1 si offset 1,varful directiei

ptr.offset 1 este 3
Deplasare la punctul S
147
Degrosare de la P la Q cu T1, folosind G71 si TNC

G71 P10 Q20 U0.02 W0.005 D.1 F0.015
Anulare compensare
Zero pentru schimbarea
sculei
Selectare scula 2 si offset 2, varful

directiei ptr.offset 1 este 3
Finisare de la P la Q cu scula T2 folosind G70 si TNC
Deplasare la punctul C , compensare pe dreapta
Canelare la punctul A , folosid offset 4

Schimbarea offsetului la alta parte a sculei
Deplasare la punctul C,TNC apropiere
Anulat TNC
G 28
M30
%
Modelul aratat mai sus foloseste G70.
148
Compensarea este valabila in secventa P Q, dar este anulata dupa ce G70 este complet.
TNC cu G71
EXEMPLUL 3
Selectare scula 1
Rapid la punctul de plecare
Strunjire de la P la Q cu scula 1, folosind G71 si TNC
Definirea traiectoriei piesei, secventa P Q
(P) G71 tip1,Compensare pe dreapta
Start pentru finisare
Sfarsit al conturului piesei
Anulare TNC
X zero pentru schimbare de scula
149
TNC cu G72
EXEMPLUL 4 : Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu un ciclu inchis de
strunjire G72
Selectare scula 1
Deplasare la punctul de start
Compensare stanga
Anulare TNC
Optional secventa de finisare
Zero pentru schimbare de scula

Selectare scula 2
150
Deplasare la punctul de plecare

Finisare de la P la Q,cu T2 si TNC,
folosind G70
TNC cu G73
EXEMPLUL 5 : Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu G73 ciclu inchis de
strunjire
Selectare scula 1
Compensare dreapta
Anulare TNC
Optional secventa de finisare
151

Selectare scula 2
Deplasare la punctul de plecare

G73 este bine de folosit ,cand se doreste o degrosare mai mare de material pe cele
doua axe X si Z.
TNC cu G90
EXEMPLUL 6 :
Acest exemplu foloseste compensarea , cu un G90 modal cu ciclu de degrosare
Selectare scula 1
Degrosare la un unghi de 30 grade,pe X2.si Z1.5 folosind G90 si
152
Optional cu o trecere aditionala

Anulare TNC
TNC cu G94
Acest exemplu foloseste TNC cu G94 modal pentru ciclu de degrosare
Desenul unei piese pentru TNC cu G94 ca exemplu
Selectare scula 1
Degrosare cu unghi de 30 grade,laX1.si
Z0.7, folosind G94 si TNC
Trecere aditionala optionala
Anulare TNC
TNC.
153
3.25 PROGRAMARE FARA COMPENSAREA SCULEI

Urmatoarea sectiune ii ajuta pe aceia ce nu au timp sau rabdarea necesara, pentru a invata sa
foloseasca compensarea sculei.
Sugestia noastra este, daca doriti sa economisiti timp si bani dealungul timpului, TNC va
poate ajuta.
CALCULAREA MANUALA A COMPENSARII SCULEI
Cand programati o linie dreapta, pe X sau Z ,varful sculei atinge piesa in acelasi punct, ca in
originalul din offsetul de scule , pe X si Z.
De cate ori programati un chamfren, sau un unghi, varful sculei nu trebuie sa atinga piesa in
acelasi punct.
Acolo unde varful sculei atinge piesa , depinde de gradul unghiului de taiere,si astfel de
marimea introdusa pe care o puteti folosi. Daca ve-ti incerca sa programati o piesa fara a folosi nici o
compensare , ve-ti vedea ca in piesa respectiva vor aparea taieturi in plus si in minus fata de piesa
propusa.
Pagina urmatoare va contine tabele si ilustratii , care vor demonstra cum sa calculati
compensarea in programul dumneavoastra, pentru o acuratete a piesei.
Exisata doua tabele cu 1/32 si 1/64 valori ale razei inserate pe ambele axe X si Z.
In aceste diagrame, exista ilustrate trei exemple de compensare, care folosesc ambele tipuri si
pe trei unghiuri diferite.Mai departe vom exemplifica cum a fost calculata compensarea.
1- Varful sculei arata ca un cerc cu punctele X si Z in afara. Acest puncte indica unde in mod
normal ve-ti atinge diametrul exterior X si suprafata frontala a offset-ului Z.
2- Fiecare ilustreaza o piesa cu un diametru de 3 inch, cu linii care se extind in afara piesei, si
intersecteaza unghiuri de 30, 45 si 60 de grade.
3- Acest punct unde se intalneste varful sculei cu ambele linii de intersectare, este punctul unde
se masoara valoarea compensare.
4- Aceasta valoare de compensare , este distanta de la suprafata varfului sculei, masurata la
coltul piesei.In acest moment varful sculei este in pozitia corecta , pentru urmatoarea
deplasare, si de a anula orice taiere, in ,si peste traiectoria programata.
5- Folositi valorile gasite in tabel, ( marimi de unghiuri si raze ), pentru a calcula corect pozitia
traiectoriei in programul Dvs.
154
DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA
COMPENSARE 1/32 TNR
Valoarea compensarii ptr.

unghi de 30 grade
COMPENSARE 1/32 TNR

unghi de 45 grade
COMPENSARE 1/32 TNR

unghi de 60 grade
155
TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE

RAZA 1 / 32
NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei
Unghi
Intersectare
Longitudinal
156
DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA
Compensare 1 /64 TNR
Folosirea valorilor de
compensare ptr, unghi de 30
grade
grade
157
TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE

grade
NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei
RAZA 1 / 64
Unghi
Intersectare
Longitudinal
158
COMPENSAREA VARFULUI DE TAIERE AL SCULEI FOLOSIND G112

Compensarea varfului de taiere al sculei, este o metoda de deplasare a traiectoriei, in asa fel
ca actuala taiere de finisare, sa poata fi deplasata spre dreapta sau spre stanga traiectoriei
programate.Normal compensarea de taiere este programata a fi deplasata, cu exact raza sculei, in
asa fel ca taierea sa urmeze traseul programat. Afisajul offsetu-lui se foloseste pentru a introduce
valoarea sculei ce trebuie decalata.Ofssetul poate fi folosit pentru introducerea datelor legate de
geometrie si de uzura sculei.Valoarea efectiva este suma dintre valorile geometriei si uzurii.
Compensarea razei de taiere este singura disponibila in planul X Y ( G17 ) in interiorul modului
cartesian (G112 )
DESCRIERI GENERALE ALE COMPENSARII VARFULUI DE TAIERE
G41 va selecta compensarea taierii pe stanga, astfel scula este deplasata in stanga traseului
programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata sa selecteze corect
marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de compensare contine o valoare negativa
pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera ca G42 care a fost specificat.
G42 va selecta compensarea taierii pe dreapta, astfel scula este deplasata in dreapta traseului
programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata sa selecteze corect
marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de compensare contine o valoare negativa
pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera ca G41 care a fost specificat.
Codul G40 va anula compensarea taierii, si nu va fi activ la pornirea masinii. Cand anulati,
traseul programat va fi pe centrul traseului de taiere.Nu trebuie sa terminati un program
( M 30,
M00, M01 sau M02 ) cu compensarea de taiere activa. Daca compensarea razei de taiere este
activa ( G41 sau G42 ),trebuie folosit doar planul X,Y pentru o miscare circulara (G17 ).Compensarea
razei de taiere este singura valabila in planul de coordonate X Y.
Este o regula simpla referitoare la compensarea taierii, care ajuta la clarificarea miscarii si
controlul foloseste commpensarea pentru marimea sculei. Controlul foloseste cate un bloc in timp.
Acesta va citii inainte, pentru a verifica urmatoarele doua blocuri, unde intalneste o miscare de
deplasare ce contine X Y. Setarea 58 va controla cum lucreaza aceasta parte a compensarii de
taiere.Acesta poate fi setat pe Fanuc sau Yasnac.
Cand Setting 58 este setat pe Yasnac, controlul trebuie capabil sa pozitioneze marginea
( muchia ) sculei dealungul tuturor taierilor programate, fara a intra in urmatoarele doua deplasari.
Toate unghiurile exterioare sunt lucrate de o miscare circulara.
Cand Setting 58 este setat pe Fanuc, controlul nu necesita ca marginea sculei sa fie plasata
dealungul tuturor taierilor programate. Intodeauna intrarile in piesa sunt protejate si daca exista
posibilitatea de intrare in piesa , atunci va fi generata o alarma.
Unghiurile exterioare mai mici sau egale cu 270 de grade sunt executate de un colt patrat, iar
unghiurile mai mari de 270 de grade sunt executate de o miscare liniara extra.
Urmatoarele patru diagrame indica cum lucreaza compensarea taierii ,pentru cele doua posibile valori
ale Setting 58.
INTRAREA SI IESIREA DIN COMPENSAREA DE TAIERE
Cand intram sau iesim din compensarea de taiere, sau cand schimbam de pe partea dreapta
pe stanga a compensarii,trebuie tinut cont de niste considerente. Taierea nu trebuie executata
dealungul celor trei miscari.Intr-un bloc unde se activeaza compensarea de taiere,pozitia de start a
deplasarii, este identica cu pozitia programata, dar pozitia de sfarsit vafi modificata de marimea
compensarii de taiere.
Intr-un bloc unde se dezactiveaza compensarea de taiere, punctul de start este modificat, iar
punctul de terminare nu este modificat. Similar se intampla la schimbarea blocurilor de compensare
de la stanga la dreapta, punctul de plecare este deplasat intr-o directie, iar punctul de sosire este
159
deplasat in alta directie. Rezultatul tuturor acestora, este acela ca scula este deplasata pe un traseu,
care nu va fi acelasi cu traseul sau directia dorita.
Cand compensarea de taiere este activata sau dezactivata intr-un bloc, fara nici o deplasare
pe X sau Y,atunci aici nu se va face nici o schimbare de compensare a taierii, pana cand nu apare
urmatoarea deplasare pe X sau Y. Pentru introducerea unei compensari de taiere, un cod D dar nu 0,
trebuie specificat in ambele G41 sau G42.
Pentru a iesii din compensarea de taiere trebuie specificat oricare D0 sau G40 sau ambele.
Daca un program se termina cu o compensare de taiere activa , o alarma va fi generata.
Deasemenea nu se poate activa sau dezactiva o compensare de taiere , la o miscare circulara
(G02 sau G03 ), intodeauna va aparea o alarma.
Nu se poate schimba codul offset sau partea intr-un bloc in timpul unei miscari circulare.
Cand activati compensarea de taiere intr-o deplasare, urmata de o a doua deplasare la un
unghi mai mic de 90 de grade, exista doua moduri de calcul a primei deplasari Compensarea taierii
tip A si Tip B ( SETTING 43 ).
Tip A nu este valabil in Setting 43, deoarece este normal ce se doreste, adica scula se
deplaseaza direct la punctul de start programat pentru a doua taiere.
Tip B este utilizat cand se doreste un spatiu liber in jurul unui dispozitiv de fixare, sau in cazuri
mai rare cand geometria piesei o necesita.
Figura alaturata ilustreaza diferenta intre tipul A si B in ambele setari Yasnac si Fanuc
( SETING 58 )
REGLAREA AVANSULUI IN COMPENSAREA DE TAIERE
Cand se foloseste compensarea taierii in miscarea circulara,exista posibilitatea reglarii vitezei
la ce a fost programat.
Daca se intentioneaza ca finalul taierii sa fie pe partea exterioara a unei miscari circulare ,
atunci scula trebuie sa incetineasca pentru a asigura, ca avansul nu depaseste ce a fost programat.
Intodeauna sunt probleme, cand viteza este micsorata. Din aceasta cauza SETTING 44 este
utilizat pentru a limita marimea avansului . Acesta poate fi setat intre 1 % si 100 %, si nu va schimba
viteza. Daca este setat pe 1% viteza poate fi incetinita la 1 % din avansul programat.
Cand taierea se efectueaza pe partea interioara a unei miscari circulare, nu exista ajustarea
vitezei facuta la rata avansului.
160
Compensarea taierii
G41 cu diametru pozitiv al
sculei,sau G42 cu diametrul
negativ al sculei
Centrul actual al
traseului sculei
Traseu programat
G41 sau G42 in acest

bloc
G40 in acest
bloc
Compensare de taiere
Compensarea taierii
G42 cu diametru pozitiv al
sculei,sau G41 cu diametrul
negativ al sculei
161
Compensare de taiere STIL FANUC

G42 cu diametrul pozitiv al sculei
sau G41 cu diametrul negativ al
sculei
G 40 in acest
bloc
G41 sau G42 in
acest bloc
Compensare de taiere STIL FANUC

G41 cu diametrul pozitiv al sculei
sau G42 cu diametrul negativ al
sculei
Actualul centru al traseului

sculei
Traseu programat
G41 sau G 42 in
acest bloc
G40 sau G42 in
acest bloc
INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE

( YASNAC )
162
Raza sculei
Traseu programat
Traseul centrului sculei
INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE

( FANUC )
163
Raza sculei
Traseul programat
Traseul centrului sculei
3.27 QUICK CODE (COD RAPID )

QUICK CODE este o cale inovativa de programare a masinilor cu CNC. Acesta combina
simplicitatea si flexibilitatea codurilor G de programare cu o fraza descriptiva in limba engleza ,pentru
validarea inceputului de construire a programelor, in doua parti dimensionale. Aceasta este posibil,
deoarece prin selectionarea unui menu,puteti inlocuii o varietate de numere de taste individuale, cu
doar cateva.
Un sistem deschis
Quick Code este adaptabil la mai multe programme. Nu toti programatorii au acelasi stil de
programare ,unii au preferinte speciale, cum ar fi : aducerea masinii la pozitia de baza, pentru o
schimbare de scula .Cu Quick Code puteti edita programul in asa fel, incat orice comanda in engleza
pe care doriti sa o ajustati, este posibila prin introducerea unui cod G.
Datorita acestui format deschis,se pot definii inovatii, si noi cai de programare a unor parti complexe
folosind QUICK CODE.
164
TERMINOLOGIA QUICK CODE

Inainte de a descrie Quick Code ,este necesar sa cunoasteti terminologia care urmeaza.
In cele ce urmeaza se gaseste lista cu termeni folositi in Quick Code , precum si afisarea aparuta pe
ecran.
UTILIZARE SI CARACTERISTICI
Accesare Quick Code
Introduce-ti Quick Code prin selectarea modului EDIT,si apoi prin apasarea de doua ori a tastei
PRGRM / CONVRS. Cand apasati tasta EDIT , vor aparea 80 de coloane de editare.
La prima apasare vor aparea 40 de coloane de editare standard,la a doua apasare a acestei
taste, va aparea ecranul QUICK CODE. La fiecare apasare a acestei taste se va comuta intre aceste
afisaje Advanced Editor, Standard Editor si modul Quick Code.
Editarea in Window
Editarea Window in Quick Code este identica cu editarea standard pe care o utilizati in
controlul HAAS.In orice moment cand selectati un grup de informatii, editarea Window va actualiza ,
pentru a se putea vedea, ce cod a fost adaugat la programul actual editat.
Aveti acces la toate functiile de editare, cu exceptia modului manual si a tastelor de copiere a
blocurilor. In editarea standard, puteti folosi modul manual , doar pentru a trece repede in revista
textul programului.In Quick Code modul manual este rezervat , pentru a putea vedea lista de grupe.
Deasemenea este restrictionata folosirea tastelor de copiere a blocurilor .Pentru aceasta , se
poate comuta intodeauna la modul de editare standard, prin apasarea tastei PROGRM / CONVRS.
De aici aveti acces la modul manual pentru comentarii lungi si functiile de copiere a blocurilor.
Grupul Window
Grupul Window afiseaza o lista de grupe care sunt definite de fisierul Quick Code. Grupele pot
fi deplasate pentru selectare , prin rotirea rotii de mana in sensul orar al celor de ceasornic. La fiecare
clic al rotii de mana,in directia plus, cursorul grupului Window, va avansa la grupa urmatoare. Pentru
a vizualiza in interiorul unui grup , rotiti roata de mana in sens invers acelor de ceasornic.Atata timp
cat invartiti roata de mana in directia negativa , cursorul va avansa, va afisa ,si va lumina intens
informatia curenta din grup.
Ajutor Window ( HELP )
Ajutorul Window se gaseste chiar in grupul Window. Este folosit pentru a afisa fisierele de
ajutor Quick Code, adresele codurilor de ajutor, si mesaje de atentionare catre utilizator.
Taste speciale
Actiunea Quick Code poate ocupa un loc , cand tasta WRITE este apasata. Daca exista un
text in linia de introducere a datelor, prin apasarea tastei WRITE, acel text ia locul respectiv. Daca pe
linia de introducere a datelor nu se afla nimic, apasand tasta WRITE, Quick Code va reactiona astfel :
- daca paragraful intens luminat al Quick code este construit doar ca text de ajutor, atunci
editarea Window nu este modificata.
- daca codul numeric de program este asociat cu celula luminata intens luminata de la Quick
Code, si cursorul editarii Window, este deplasat la sfarsitul blocului curent editat, atunci
codul asociat va fi inserat dupa acel bloc.
165
CONVERSIA QUICK CODE

Quick Code este folosit de operator pentru a obtine prompt informatiile necesare pentru
crearea unui program.
Comentariile prompte sunt create prin plasarea unui semn de intrebare ?, ca prim caracter
in fata comentariului ( ? comment )in fisierul Quick Code ( O9999 ).
Comentariul este orice text ce poate cuprinde pana la 34 de caractere, cuprins intre paranteze.
Cand un program este scris folosind Quick Code, comentariul prompt va aparea pe ecran,
cerand un raspuns de la operator.
Quick Code fisier program este O09999.
De exemplu definind o deplasare avans a axiei X, urmatoarea linie de coduri va fi in fisier:
cat este locati pe X
cat este rata avansului
Aceasta va produce raspunsul prompt cand cream un nou program, sub un numar de program
diferit ( O1234 ) folosind Quick Code.
Valoarea locatia lipsa pe X va fi afisata in felul urmator :
Si introduceti o noua valoare de 1.25 a locatiei X

166
Urmatoarea prompt comanda va veni cu valoarea ratei avansului
Operatorul poate introduce un numar valoric, si apoi apasand WRITE,pentru a schimba

valoarea ratei avansului, sau simplu apasand tasta WRITE / ENTER, pentru a accepta rata avansului.
Controlul va astepta un raspuns de la operator, inainte de a introduce blocul in editarea
Window.Un raspuns inacceptabil , ca de ex. care sa contina prea multe cifre , sau zecimale care nu
sunt necesare, vor genera un mesaj de eroare, si va astepta un alt raspuns.
Odata ce operatorul a introdus toate valorile codurilor G intr-un bloc de coduri, introducerea
acestora blocuri va fi afisata pe linia de intrare a datelor , si va arata in felul urmator :
CORECT ( Y / N )?
G01 X1.25 F.005 ;
Operatorul trebuie sa apese tasta Y sau ENTER pentru a accepta blocul , sau tasta N pentru a
anula.Daca eswte acceptat , blocul este scris in fisierul de editare, si Quick Code proceseaza
rezumatul cu blocul urmator ( daca acesta exista ). Daca raspunsul nu este acceptat, procesul este
repetat pentru acelasi bloc.
Apasand tasta UNDO in timpul Quick Code,aceasta va scoate blocul curent, si veti ramane
acolo unde sunteti in program.
Apasand RESET ,veti iesi din Quick Code, iar cursorul se va intoarce la inceput.
( ciclu de filetare )
Un fisier cu Quick Code , poate fi gasit pe disketa cu care este livrata masina. Ea contine
multe exemple de cum se poate folosi Quick Code.
3.28 VISUAL QUICK CODE
Visual Quick Code ( VQC ) este o editare grafica care ajuta la simplificarea
programarii,pentru piese simple. Daca se da un model simplu de piesa , si un set de dimensiuni,
programul este creat.
Quick start guide ( ghid quick start )
1 - Inaintea pornirii VQC , daca doriti sa introduceti un cod G , la un program existent,
deschideti programul Dvs. in Advanced Editor, si amplasati cursorul la sfarsit de bloc ( ; )
acolo unde noul program va fi adaugat.
2 - In modul EDIT, apasati tasta PRGRM / CONVRS de trei ori pentru a intra in VQC.
Dupa ce ati intrat , veti vedea niste liste cu cuvinte sau fraze scurte,aflate in dreapta, acestea
sunt categorii de piese.
3 - Folosind tastele cu sageti sus / jos, selectati categoria de piesa pe care o doriti, apoi
apasati tasta WRITE.Modelul piesei va aparea in varianta marita.
4 - Folosind tastele cu sageti sus / jos, dreapta stanga, selectati modelul si apasati WRITE sau
CANCEL, pentru a va intoarce la categoria afisata pe ecran.Apasand WRITE ( pe modelul
piesei ) va aprea un patrat largit care include variabilele de identificare ale dimensiunilor piesei.
5 - Introduceti datele pentru piesa.NOTA Z0 va fi tipic pe 0, si cealalta valoare Z va fi
negativa. Valorile R si C sunt folosite pentru a specifica raza sau champhren-ul unui colt.
6 - Cand ultima valoare a fost introdusa, controlul va deschide o fereastra afisand 4 optiuni.
A ) Selectarea / crearea unui program
Daca selectati, o alta fereastra va fi deschisa , pentru a da posibilitatea utilizatorului sa aleaga
un nume de program. Programul selectat va fi luminat intens,dupa care se apasa tasta WRITE.
Aceasta va face ca VQC sa iasa din programul selectat.
167
Utilizatorul are deasemenea optiunea de a crea un nou program, prin introducerea unui nume
de program, folosind O. Prin simpla apasare din nou a tastei WRITE, VQC va scoate noul program
creat.
B ) Adaugarea la programul curent Daca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la
ultima pozitie a cursorului aflat in interiorul unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a
fost gol, atunci orice M30, intr-o sectiune de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca
programul contine ceva, atunci nici un M30 nu va fi introdus.
C ) MDI Daca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MDI.Orice se face in MDI se va
supraprascrie.
D ) Anulare
Daca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.
Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.
Verificati programul care a fost creat, prin derularea lui in modul grafic,verificati traiectoria
sculelor. Verificati offsetul de scule, si derulati , folosind avans redus.
INTRODUCERE IN VISUAL QUICK CODE
Pornirea
Aveti doua posibilitati, pornirea prin crearea unui nou program,sau folosind VQC , pentru a
introduce coduri intr-un program existent. Pentru a insera intr-un program existent, selectati
programul,intrati in Advanced Editor,si pozitionati cursorul la sfarsitul de bloc , unde doriti sa
introduceti noul cod.
Daca alegeti varianta de pornire cu un nou program, VQC va termina programul cu un M30,
daca acesta exista in model.
VQC nu va termina codul cu un M30 ,daca acesta este introdus in programul existent.
Pentru a porni Visual Quick Code (VQC),introduce-ti modul Edit, si apasati de 3 ori tasta
PRGRm / CONVRS.
Selectarea unei categorii
Utilizati tastele cu sagetile pentru a selecta piesa dorita, si apasati tasta WRITE. Vor aparea un
set de imagini mici , care apartin categoriilor de piese.Acestea sunt imaginile de unde se pot selecta.
Selectarea modelului unei piese
Utilizati tastele cu sagetile pentru a selecta modelul dorit din acea pagina. Apasand WRITE va
fi afisat conturul piesei, si va permite programatorului sa introduca dimensiunile si alte informatii
pentru realizarea piesei. Apasand CANCEL, se revine la lista cu categoriile pieselor.
Introducerea datelor
Controlul va informa prompt programatorul , pentru informatii asupra piesei selectate. Datele
nu sunt verificate pentru compatibilitate, asa ca trebuie acordata atentia cuvenita asupra corectitudini
numerelor introduse. Odata informatia introdusa, un alt afisaj va intreba utilizatorul asupra locului
unde vor fi amplasate coduri G.
Exista 4 optiuni.
1-Selectare / creare program
Daca este selectat, o alta fereastra se va deschide, dand posibilitatea utilizatorului sa selecteze un
nume de program. In celula luminata intens, se apasa WRITE. VQC va scoate programul selectat.
Daca se alege optiunea CREATE, creare de nou program,se introduce un nume de program folosind
O. Apoi dupa apasarea WRITE, VQC va scoate noul program creat.
2- Adaugarea la programul curent
Daca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la ultima pozitie a cursorului aflat in interiorul
unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a fost gol, atunci orice M30, intr-o sectiune
de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca programul contine ceva, atunci nici un M30
nu va fi introdus
3- MDI
Daca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MDI.Orice se face in MDI se va supraprascrie.
4- Anulare
168
Daca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.

Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.
Verificati prima data programul in modul grafic

Extinderea Visual Quick Code
Sistemul VQC, utilizeaza programul O09997 care genereaza icoanele si intrebarile pe care
utilizatorul le vede, si codurile G care le produce.
Programul O09997 contine comentarii complete. Comentariile contin cuvinte cheie, pe care
VQC le intelege. Unele dintre aceste cuvinte folosite , impart programul O09997 in mai multe sectiuni.
Sectiunile sunt ierarhice,si se impart la randul lor .Programul se imparte in categorii, categoriile
se impart in parti model ( sablon ), iar aceasta ultima categorie se imparte in diagrame, parametrii si
coduri.
In cele ce urmeaza se va gasii o lista completa cu aceste cuvinte cheie folosite de Visual
Quick Code.
Cuvatnt cheie
Definitie
Sectiunea
inceputul unei sectiuni categorie
sfarsitul unei sectiuni categorie
inceputul unei sectiuni model
categorie
sfarsitul unei sectiuni model
categorie
inceputul unei sectiun diagrama model
sfarsitul unei sectiun diagrama model
specifica o linie in diagrama
diagrama
specifica data in diagrama
diagrama
specifica o sageata in diagrama diagrama
specifica un cerc
diagrama
spec.un arc in sens orar diagrama
spec.un arc contra sensului orar diagrama
spec. unfilet in diagrama
diagrama
inceputul unei sectiuni parametri model
sfarsitul unei sectiuni parametri model
eticheta atribuita unui parametru parametri
seteaza simbolul fara zecimale parametri
seteaza simbolul un loc parametri
seteaza simbolul doua locuri
parametri
seteaza simbolul trei locuri
parametri
seteaza simbolul patru locuri
parametri
inceputul sectiuni coduri G
model
sfarsitul sectiunii model model
In sistemul Visual Quick Code, cuvintele cheie apar in sectiunea coloane.
Daca cuvintele cheie apar in alta zona,VQc le va ignora, si va emite un
mesaj de eroare, deoarece textul care se afla dupa cuvantul cheie nu se
afla
3.29 ADVANCED EDITOR
Editarea avansata de la HAAS, da posibilitatea utilizarorului de a vedea si edita doua
programme in acelasi timp. Este mult mai usor de a modifica un program existent, si de a crea unul
nou. Aditional, un context sensitiv de functii ajutatoare sunt disponibile , pentru a asigura informatii
pentru editare.
Urmatorii termeni sunt folositi pentru a descrie advanced editor :
CURRENT PROGRAM
programul planificat de a fi derulat din modul MEM
ACTIVE PROGRAM
prog.modificat de utilizator prin introducere de date
INACTIVE PROGRAM
program opus programului activ din editor
169
CONTEXT- SENSITIVE HELP
functii ajutatoare, care asigura informatii necesare

utilizatorului in ceeace trebuie sa faca
PULL- DOWN MENUS
accesare menu, un singur menu poate fi accesat odata
HOT KEY
o cheie , care prin apasare , va executa imediat un
menu de editare
Advanced editor este introdus prin apasarea tastei EDIT.
Utilizatorul poate sa alterneze intre Advanced editor , 40 de coloane de editare,si Quick code,
prin apasare succesiva a tastei PRGRM/CONVRS.
Tasta EDIT poate fi folosita pentru a schimba dreapta / stanga intre doua programe , care au
fost selectate in EDIT.
Apasand tasta F4 se va deschide o alta copie a programului curent in advanced editor.
Daca utilizatorul introduce Onnnnn si apoi apasa F4, programul Onnnnn este deschis in
fereastra inactiva.
Afisajul Advanced Editor este impartit in urmatoarele categorii :

Mode si Status Control- contine afisajul cu pagina curenta , modul de operare si statutul de control.
Mesaje,- acolo unde statutul controlului este afisat, aceast domeniu este folosit pentru afisajul promt,
al mesajelor utilizatorului.
Input intrare- sunt afisate intrarile utilizatorului.
Menu Bar- contine bara de menu
Key Help contine mesaje scurte de ajutor, arata utilizatorului , cele mai importante taste care pot fi
folosite in contextul curent al operatiei.
Left/ right side display indica programele active si inactive.La prima introducere de date, in editor,
programul curent va fi afisat in partea stanga , iar partea dreapta va fi libera.
170
Context-Sensitive help este afisat contextul sensitiv de ajutor , acolo unde cursorul este
pozitionat pe menu.
CARACTERISTICI
CONTEXT SENSITIVE HELP
Cand ne aflam in advanced editor, apasand tasta F1 se merge in menu, folosind tastele cu
sageti sau , cursorul, pentru a ajunge la meniul dorit care este intens luminat. Textul de ajutor va
aparea in partea dreapta jos a ecranului. PAGE UP sau PAGE DOWN se folosesc pentru a vizualiza
textul de ajutor.Cu ajutorul tastelor UNDO sau RESET se iese din menu.
MENIUL PROGRAM
Crearea unui nou program
Acest menu va crea un nou program.Asigurand unde este loc in programul director, si unde
este spatiu in memorie. Introducand un nume de program ( Onnnnn ) in domeniul de la 0 pana la
99999 , care nu este deja in programul director
SELECTAREA PROGRAMULUI DIN LISTA
Controlul HAAs contine un director de program , pe care utilizatorul il poate selecta.Selectand
acest menu, se poate edita un program care exista in director.
Cand acest menu este selectat, o lista de programe este prezentata spre a fi vizualizata.
Cu ajutorul cursorului , sau in modul manual se poate trece in revista programele afisate.
Apasand tasta ENTER, va fi selectat programul care este luminat intens, si va inlocui lista
selectata cu programul selectat. Programul selectat este acum activ.
DUPLICAREA UNUI PROGRAM ACTIV
Acest menu va crea un nou program, facand o copie a continutului programului
curent,redenumirea specifica si facandu-l pe acesta sa devina program activ.
STERGEREA PROGRAMULUI DIN LISTA
Acest menu va sterge programul din programul director. O lista cu toate programele este
prezentata cu ALL la sfarsit.
Pentru a sterge un program singular, se merge cu cursorul pe numarul programul respectiv, va
aparea o intrebare de confirmare a stergerii , se introduce litera Y pentru da, si se va sterge
programul luminat intens.Daca orice alta tasta este apasata, programul nu va fi sters.
Pentru a sterge toate programele, se pune cursorul pe ALL, si se apasa ENTER.
Cand toate programele sunt sterse, programul O0000 este creat, si va deveni program activ.
COMUTAREA PE PARTEA DREAPTA SAU PE STANGA
Aceasta comutare va face programul activ ,inactiv si invers.Daca nu exista nici un program
activ , atunci nu se va intampla nimic.Exista doar doua posibilitati de afisare, una pe stanga si alta pe
dreapta.Ecranul ( afisajul ) inactiv este folosit cand un program secundar este creat sau selectat.
MENU EDITARE
UNDO
Ultima inserare , stergere sau schimbare ( in editare simpla ) se va reveni cu aceasta tasta
SELECTARE TEXT
Prin aceasta operatie se va seta, punctul de plecare al blocului selectat. Pentru a seta punctul
de plecare,derulati in sus/jos pana la punctul dorit, si apasati F2 sau ENTER.
Blocul selectat va fi luminat intens.
Pentru deselectare apasati UNDO.
Aceasta functiune lucreaza la fel ca in cele 40 de coloane editor.exceptarea acestei optiuni din
menu, este startul textului selectat, in loc de tasta F1. Se pot folosi ENTER sau F2, pentru terminarea
selectarii.Pe ecran va aparea SCROLL UP / DOWN ; PRESS ENTER OR F2 ( ptr.completarea
textului selectat )
MOVE SELECTED TEXT ( deplasarea textului selectat )
Tot textul selectat va fi mutat , deplasat,dupa linia unde se afla pozitionata sageata cursorului.
171
COPY SELECTED TEXT ( copierea textului selectat )

Tot textul selectat va fi copiat ,dupa linia unde se afla pozitionata sageata cursorului
DELETE SELECTED TEXT ( stergerea textului selectat )
Aceasta se poate executa pentru orice bloc selectat. Daca nici un bloc nu a fost selectat,
atunci actuala celula luminata intens va fi stearsa. Tasta UNDO va repune la loc ce a fost sters
anterior, dar nu va repune la loc orice bloc sau cod sters.
CUT SELECTION TO CLIPBOARD (taierea selectiei la clipboard)
Toate textele selectate vor fi mutate din programul curent, la un program nou numit
clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru clipboard
( 8998 ), este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este necesar.
COPY SELECTION TO CLIPBOARD (copierea selectiei la clipboard)
Toate textele selectate vor fi copiate din programul curent, la un program nou numit
clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru clipboard (8998),
este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este necesar.
PASTE FROM CLIPBOARD ( lipirea de la clipboard )
Continutul de la clipboard este copiat intr-un program curent, pe linia unde este pozitionat
cursorul.
MENU DE CAUTARE
Gasire text
Acest menu va cauta unul sau mai multe coduri G din programul curent.
Cautarea poate fi facuta in doua moduri, in directia inaint si inapoi, de la locul unde este
pozitionat CURSORUL..In clipa in care codul este gasit , cursorul se va pozitiona automat pe el
FIND AGAIN (gasire din nou )
Acest menu va cauta programul curent, pentru ultimul bloc de coduri, ce a fost cautat inainte.
Va incepe din nou cautarea , de unde este pozitionat cursorul, in directia care a fost specificata
in cautarea anterioara.
Aceasta functie va cauta blocurile selectate cat si cele neselectate.
FIND AND REPLACE TEXT (gasire si inlocuire text )
Acest menu va cauta programul curent ,in care apare unul sau mai multe coduri G specificate,
si va schimba unul sau toate codurile cu alt cod G.
Cautarea se poate face in ambele sensuri inainte sau inapoi, din locul unde este pozitionat
cursorul.La fiecare cod G gasit , cursorul se va pozitiona pe acesta, si va apare promt intrebarea
unde sa inlocuiasca.
Aceasta functiune afecteaza atat blocurile selectate cat si cele neselectate.
THE MODIFY MENU ( modificarea meniului )
REMOVE ALL LINE NUMBERS (mutarea tuturor linilor de numere )
Acest menu va muta automat toate codurile N nereferentiate, din programul editat.
Daca un bloc este selectat, doar blocurile cu cod G , care au in interiorul lor aceste coduri vor fi
afectate.
RENUMBER ALL LINES ( renumerotarea tuturor linilor )
Acest menu va renumerota fiecare cod G din bloc, selectat dintr-un program, sau intr-un bloc
selectat .Va renumerota doar acele blocuri cu cod G continut in acel bloc.
RENUMBER BY TOOL ( renumerotare dupa scula )
Cautarea textului selectat, sau a intregului program , pentru coduri T, si renumeroteaza
blocurile din program grupate dupa coduri T.
REVERSE + & - SIGN (inversarea semnelor + si - )
Acest menu va inversa semnele tuturor valorilor numerice, asociate cu unul sau mai multe
adrese de coduri intr-un program. Daca un bloc determinat este selectat, doar adresa de cod din
blocul selectat va fi afectata.
I / O EDIT
SEND RS232 ( transmiterea prin RS232 )
Acest menu va transmite programe care sunt selectate din programul director, spre portul RS 232
172
Cand acest menu este selectat, o lista cu toate programele din memorie este prezentata, cu
ALL la sfarsit.
Pentru a selecta un program, se pune cursorul pe numarul programului si se apasa tasta
INSERT. Va aparea un spatiu intens luminat,inainte ca programul indicat sa fie selectat.Apasand din
nou INSERT,programul va fi deselectat, iar spatiul intens luminat va disparea. Tasta DELETE poate fi
deasemenea folosita pentru deselectarea programelor
Pentru a transmite programele selectate, apasati tasta ENTER.
Datele vor fi transmise cu un semm % la inceputul programului si cu un semn % la sfarsitul
programului.
RECEIVE RS 232 ( receptionarea prin RS232 )
Acest menu va receptiona programme de la portul serial RS 232.
Programele vor fi stocate in memoria CNC, cu numarul corespunzator de program Onnnnn.
Pe LISTPROG ALL trebuie mai intai luminata intens celula, inainte de a utiliza acest menu.
Numarul programului Onnnnn va fi introdus automat din lina de intrare date.
ALL trebuie reselectat pe afisajul LISTPROG, dupa fiecare transfer fisiere.
SEND DISK ( transmitere catre floppy )
Acest menu va transmite program(e) spre floppy. Cand acest menu este selectat, o lista cu
toate programele din memoria masinii este prezentata, avand ALL( tot ) la sfarsit.
Pentru a selecta un program , se va muta cursorul pe numarul programului si se apasa tasta
INSERT. Va aparea o celula luminoasa inaintea programului care a fost selectat. Apasand din nou
INSERT, se va deselecta programul, si celula luminoasa va disparea.
Tasta DELETE poate fi folosita pentru a deselecta toate programele selectate.Cand cursorul
se afla pe ALL, toate programele selectate vor aparea intens luminate.
ENTER FLOPPY FILENAME (introducerea numelui de fisier pe floppy )
Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa, dupa
care apasati ENTER. Daca unul sau toate ALL- programele sunt selectate, datele vor fi trimise cu
un semn % la inceput si unul la sfarsit. Daca nu este introdus nici un nume de fisier, atunci controlul
va trimite fiecare fisier separat, folosind un numar de program Onnnnn ca nume de fisier.
RECEIVE FLOPPY ( receptionare de pe floppy )
Acest menu va receptiona programele aflate pe disketa. Programele vor fi stocate in memoria
CNC, cu numarul de program Onnnnn corespunzator.
Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa existent , dupa
care apasati ENTER.
FLOPPY DIRECTORY ( directoare floppy )
Acest menu va afisa directoarele de flopy, cu primele intrari (ferestre )luminate intens.
Pentru a selecta un fisier, apasati tastele cu sageti sus / jos, sau folositi modul manual.
Pentru a incarca un fisier mai intai trebuie selectat si apoi apasati tasta ENTER.
Programele codurilor G din fisier vor fi incarcate in memorie.
In cazul in care nu este suficient spatiu de memorie, va aparea o alarma 429, si doar un
director partial va fi afisat.
TASTA F1 MENU AJUTOR
Cum se foloseste Editor
Selectand acest menu,ne vom plasa on-line, pe un manual ajutator aflat pe ecranul inactiv.
Acest manual ajutator, ne va da o descriere scurta si concisa,asupra editarii si caracteristicilor
acesteia. Cu tastele cu sageti PAGE UP SI PAGE DOWN, sau in modul manual se poate trece in
revista acest manual ajutator.
QUICK CODE
Selectand acest menu vom plasa Quick Code-ul, in partea inactiva a editarii.
Toate functiile Quick Code nu sunt activate.Mai multe date referitoare la Quick Code se gasesc
in manualul operatorului.
Apasand tasta EDIT se poate iesii din Quick Code.
173
TASTE
DESCRIEREA TASTELOR
Afiseaza lista programelor , pe afisajul Edit, pentru selectarea
programelor din lista
Aceasta tasta va incepe sa selecteze textul,si defineste linia de start a
blocului ce va fi editat. Prin deplasarea in jos la ultima linie de bloc, si
apasarea tastei F2 sau ENTER, blocul va fi luminat intens.
Tasta poate fi folosita pentru comutarea de pe partea dreapta / stanga,
intredoua programe, ce au fost selectate la editare
Tastand F4 ,se va deschide o alta copie al aceluiasi program, pe cealalta
parte a ecranului in Advanced Editor. Utilizatorul poate edita repede, doua
locatii diferite in acelasi program. Daca introduceti un numar de program
( Onnnn ), si dupa aceea tastand F4,programul se va duce pe partea pe
partea opusa a Advanced Editor.
INSERT poate fi folosit pentru a copia un text selectat intr-un program, pe
linia unde a fost plasata sageata cursorului.
ALTER poate fi folosit pentru a deplasa textul selectat intr-un program, pe
linia unde a fost plasata sageata cursorului.
DELETE se foloseste la stergerea unui text selectat intr-un program
Daca un bloc a fost selectat, apasand UNDO,acea definitie de bloc va fi

scoasa
Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul I / O (transmitere date)
Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul I / O (receptionare date)

Apasand ERASE PROG se va activa menu-ul I / O. Acesta va aduce o lista de
programe pe partea inactiva a ecranului de editare, pentru amplasarea
cursorului pe un program ;si stergerea acestuia.
174
3.31 Macros (optional)

Introducere
Aceasta functie a calculatorului este optionala. Daca se doresc mai multe informatii in legatura
cu instalarea acestei optiuni apelati la Haas Automation sau la dealerul dumneavoastra.
Acest capitol reprezinta o introducere in macros asa cum a fost ea implementata in comanda
Haas. MACROS adauga posibilitati noi si o flexibilitate mai mare a programarii standard, doar cu
codurile G, ajutand programatorul sa defineasca mai bine un contur intr-un mod mai rapid. Cu mici
exceptii programarea Macros implementata de Haas este compatibila cu comanda Fanuc 10M si
15M. Facilitatile Macro omise din aceasta prezentare sunt enumerate la finalul capitolului.
Programatorii familiarizati deja cu programarea Macro pot sa revada acest capitol in scopul
efectuarii unei programari mai rapide.
In programarea standard un program consta intr-o insiruire de rutine care NU POT fi modificate
decat prin utilizarea unui editor pentru a reedita fiecare valoare in parte. Macro ofera posibilitatea de
a programa subrutine modificand contururile si deplasarile in functie de anumite valori continute de
un set de variabile setate de catre programator. Aceste variabile pot actiona in cadrul subrutinelor
ca niste parametri, sau pot constitui niste variabile globale.
Aceasta inseamna ca programatorul poate crea o colectie de subrutine perfect functionale, care
pot fi utilizate ca niste facilitati de nivel superior pentru a imbunatati programarea si a mari
productivitatea.
Macro nu intentioneaza inlocuirea softurilor moderne CAD/CAM, dar poate ajuta la marirea
productivitatii celor ce o utilizeaza.
Iata cateva exemple de aplicatii pentru Macros. Fara a prezenta direct codurile macro, in
continuare se subliniaza unele aplicatii generale in care se pot folosi Macro-programarea.
Facilitati la executia prinderii pieselor
Multe dintre procedeele de executie pot fi semiautoimate in scopul ajutarii operatorului. Anumite
instrumente de lucru pot fi rezervate pentru situatii immediate ce nu au fost anticipate in faza
proiectarii. De exemplu, sa presupunem ca o companie utilizeaza o prindere standard a piesei prin
niste gauri dupa un anumit sablon. Se descopera mai tarziu ca dispozitivul necesita o prindere
suplimentara, iar daca subrutina 2000 a fost programata in scopul efectuarii sablonului de gauri,
atunci tot ce se necesita in plus pentru a efectua prinderea suplimentara sunt doar urmatorii doi
pasi.
1. Se determina coordonatele X si Z si unghiul la care se va face prinderea suplimentara prin
deplasarea manuala la pozitia dorita si se citesc valorile de pe afisaj.
2. se executa in MDI urmatoarea comanda:
G65 P2000 X???Z???A???;
Unde ??? sunt valorile determinate la primul punct.
Aici programul macro (neprezentat) va executa toate operatiile in cazul in care a fost proiectat
sa execute sablonul respectiv la un anumit unghi specificat prin adresa A. Important este ca
programatorul si-a creat propriul ciclu inregistrat.
Programarea Macro cu Parametri
Parametri Macro pot fi folositi pentru a scrie un singur program pentru o famile de piese (piese
care sunt asemanatoare dar au dimensiuni diferite). Se vor modifica doar parametri (dimensiunile)
folositi la apelarea programului in timp ce macro programul in sine ramane neschimbat.
Aceasta metoda de programare este potrivita pentru anumite operatii care sunt des executate
evitandu-se asfel scrierea din nou a unui program asemanator cu cel initial.
Exemple de operatii pentru care se utilizeaza programarea cu parametri:
1. Repere din aceeasi familie
175
2. Prelucrarea bacurilor moi

3. Cicli inregistrati definiti de catre utilizator (de exemplu cicli pentru caneluri)
Setarea automata a offseturilor din interiorul programului
Cu ajutorul macro programarii se pot seta noile origini de lucru in fiecare program separat din
interiorul programului, astfel incat procedura de fixare devine mai usoara si mai sigura.
Masurarea
Masurarea imbunatateste posibilitatile masinii in mai multe feluri. In continuare se enumera doar
cateva dintre ele.
1. Masurarea unei piese pentru determinarea unor cote necunoscute in vederea
prelucrarilor ulterioare.
2. Calibrarea sculelor pentru offseturi si pentru determinarea uzurii.
3. Verificarea premergatoare prelucrarii finale pentru determinarea tolerantei.
Macro programarea permite operatorilor cu mai putina experienta sa lucreze in bune conditiuni
pe masina. Se pot testa indeplinirea unor anumite conditii care sa determine afisarea unor mesaje
sau alarme proprii.
Apelarea unei subrutine macro (G65)
G65 reprezinta comanda de apelare a unei subrutini macro cu posibilitatea de a defini si
argumentele necesare. Formatul este urmatorul:
[N####] G65 P#### [L####] [argumente];
Tot ce este inclus intre paranteze este optional. Acestea nu trebuie sa fie confundate cu
paranrezele de explicatii din continuare. Comanda G65 necesita un parametru de adresa P ce
corespunde unui anumit numar de program aflat in memoria masinii. Adresa optionala L reprezinta
numarul de repetitii a subrutinei respective.
In exemplul 1 subrutina 1000 este apelata o data fara definirea nici unui parametru. G65 este
similara, dar nu identica cu apelarea M98. Se pot utiliza pana la patru apelari G65 in acelasi
moment (patru nivele in profunzime).
Exemplul 1: G65 P1000; (cheama subrutina 1000 ca macro)
M30; (stop program)
O1000; (subrutina macro)
M99; (revenire din subrutina macro)

Aliasing
Aliasing inseamna alocarea unui cod G unei secvente G65 P####. De exemplu:
G65 P9010 X.5 Z.5 F.01 T1;
Poate fi scrisa ca:
G06 X.5 Z.5 F.01 T1;
Aici s-a inlocuit codul un cod G neutilizat, G06, pentru G65 P9010. Pentru ca secventa
respectiva sa fie viabila trebuia ca parametrul asociat cu subrutina 9010 sa fie 06. De remarcar ca
ca G00 si G65 nu pot fi alocate, precum toate celalte coduri G de la 1 la 255.
Numerele de program de la 9010 la 9019 sunt rezervate pentru alocarea cu coduri G. Urmatorul
tabel enumereaza care parametri Haas sunt rezervati pentru alocarea subrutinelor macro.
Parametru Haas
Cod O
91
9010
92
9011
93
9012
94
9013
95
9014
96
9015
97
9016
176
98
9017
99
9018
100
9019
Setarea unui parametru de alocare la 0 (zero) invalideaza alocarea subrutinei respective. Daca
un parametru este setat la un anumit cod G si subrutna respectiva nu este in memorie se va genera
o alarma.
Alocarea codurilor M
Parametru Haas
Cod O
81
9000
82
9001
83
9002
84
9003
85
9004
86
9005
87
9006
88
9007
89
9008
90
9009
Argumentele macro
Argumentele din expresia lui G65 reprezinta un set de valori care seteaza valorile variabilelor
locale a unei subrutini macro.
Urmatoarele doua tabeluri indica alocarea alfabetica a variabilelor cu valori utilizate in subrutina
macro.
Adresare alfabetica
Adresa: A B C D E F G H
I
J K L M
Variabila: 1 2 3 7 8 9
- 11 4 5 6
- 13
Adresa: N O P Q R S T U V W X Y Z
Variabila: - - - 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Adresare alfabetica alternanta
Adresa:
A
Variabila: 1
B
2
C
3
I
4
J
5
K
6
I
7
J
8
K
9
I
J
10 11
Adresa:
K
I
J K
I
J K
I J
K
I
Variabila: 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Adresa:
J K
I
J K
I
J K I
J K
Variabila: 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Argumentele accepta pana la patru zecimale dupa virgula. Daca se lucreza in coordonate
metrice controlerul va presupune valoarea fara virgula ca fiind miimi (.000). In exemplul 2 de mai
jos variabila #7 va primi valoarea .0004.
Daca punctul zecimal nu este inclus in argument, ca de exemplu:
G65 P9910 A1 B2 C3
Atunci valorile ce vor fi alocate pentru subrutina macro vor fi conform tabelului; (pentru inch)
Alocare argumentului valoare intreaga (fara virgula)
Adresa:
A
B
C
D
E
F G
H
I
J
K
L
M
Variabila: .001 .001 .001
1.
1.
1. 1.
.0001 .0001 .0001
1.
Adresa:
Variabila:
N
-
O
-
P
-
Q
R
S T
U
V
W
X
Y
Z
.0001 .0001 1. 1. .0001 .0001 .0001 .0001 .0001 .0001
177
Toate cele 33 de macrovariabile locale pot fi alocate cu ajutorul argumentelor prin folosirea
metodei de alocare cu adrese alternante. Urmatorul exemplu arata cum se pot trimite unei
subrutine macro doua seturi de variabile locale. Asfel variabilele locale #4 pana la #9 vor primi
valorile .0001 pana la .0006. (pentru coordonate in inch).
Exemplu 2: G65 P2000 I1 J2 K3 I4 J5 K6 ;
Literele G, L, N, O si P nu pot fi foloste ca adrese pentru aalocarea unor variabile din subrutina
macro.
Constantele Macro
Constantele reprezinta valori zecimale aflate in expresia macro. Ele pot fi combinate cu
adresele AZ sau pot fi folosite in expresii (matematice, logice, etc.). Exemple de constante sunt .
0001, 5.3, -10.
Macro Variabile
Exista trei categorii de macro variabile: de sistem, macro variabile globale si macro variabile
locale.
Utilizarea variabilelor
Referirea la toate variabilele se face cu simbolul # urmat de un numar pozitiv. Exemple: #1,
#101 si #501.
Variabilele sunt numere zecimale. Daca o variabila nu a fost definita niciodata atuci ea are o
valoare nedefinita (nu 0). Aceasta indica ca ea nu a fost utilizata. O variabila poate oricand fi setata
ca nedefinita cu ajutorul variabilei speciale #0. #0 are o valoare nedefinita. Referirile indirecte la
variabile se fac prin includerea numarului variabilei intre paranteze drepte.
#[<expresie>]
Expresia este calculata, iar rezultatul se aloca variabilei accesate. De exemplu:
#1=3;
#[#1]=3.5+#1;
Aceasta expresie aloca variabilei #3 valoarea 6.5.
Variabilele pot fi utilizate in locul constantelor ce insotesc adresele AZ
In blocul
N1 G0 X1.0;
variabilele se pot seta asfel:
#7=0;
#1=1.0
iar blocul poate fi inlocuit cu:
N1 G#7 X#1;
Se utlizeaza valorile variabilor existente in timpul executiei blocului.
Variabile Locale
Variabilele locale au domeniul cuprins intre #1 si #33. In orice moment este valabil un nou set
de variabile locale. Cand se executa o apelare a unei subrutini cu comanda G65 variabilele locale
sunt salvate si pentru utilizare sunt valabile un nou set de variabile locale. Aceasta se numeste
nesting. Asfel la apelarea G65 toate noile variabile locale sunt sterse la valoare nedefinit, iar toate
variabilele locale ce au adrese in expresia G65 vor fi setate la valorile corespunzatoare. Mai jos
este un tabel al variabilelor locale impreuna cu argumentele folosite pentru setarea lor:
Variabila
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresa:
A B C
I
J K D E F
H
Alternativ
I
J K
I
J
:
Variabila 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Adresa:
M
Q R S T
U V
Alternativ K
I
J K
I
J K
I J
K
I
178
:
Variabila
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Adresa:
W X Y Z
Alternativ
J K
I
J K
I
J K I
J K
:
De remarcat ca variabilele 11, 12, 1416 si 2733 nu au o adresa a argumentului
corespunzatoare. Ele pot fi setate doar prin utilizarea a suficientor coduri I, J sau K coform
tabelului.
Odata aflati in interiorul subrutinei toate variabilele pot fi definite, citite sau modificate doar prin
referirea lor cu numerele 133.
Cand se utilizeaza argumentul L pentru mai multe repetitiii a macro subrutinei atunci de
remarcat ca argumentele din expresie se vor seta doar la prima repetitie. Aceasta inseamna ca
daca variabilele 133 sunt modificate in executia programului urmatoarea repetitie va avea acces
doar la noile valori ale variabilelor. Asfel valorile variabilor sunt memorate de la repetitie la repetitie
cand valoarea adresei L este mai mare decat 1.
Apelarea unei subrutini prin M98 nu creaza un nou set de variabile locale. Asfel toate
variabilele locale din cadrul unei subrutini apelate cu M98 vor avea acelasi valori ce au existat
inaintea apelarii.
Variabilele globale
Variabilele globale sunt acele variabile care sunt accesibile in orice moment. Exista doar o
singura copie a variabilelor globale. Aceste variabile au doua domenii: 100199 si 500599.
Variabilele globale sunt memorate si raman valabile si dupa decuplarea masinii, nefiind sterse
ca in cazul controlerului FANUC.
Variabilele de sistem
Variabilele de sistem dau programatorului posibilitatea de a utiliza o varietate de parametri si
setari. Prin setarea unei variabile de sistem anumite functii ale masinii pot fi modificate sau anulate.
rin citirea si utilizarea variabilelor de sistem un program isi modifica executia corespunzator
acestor variabile. Unele dintre variabilele de sistem au atributul de READ ONLY (doar citire) si nu
pot fi modificate de catre utilizator. Se prezinta in continuare o scurta enumerare a variabilor de
sistem implementate.
Variabile
Utilizare
#0
nu este un numar (doar atribut de citire)
#1-#33
variabile locale
#100-#199
variabile globale salvate la decuplarea masinii
#500-#599
#600-#699
#700-#749
variabile ascunse utilizate doar intern
#800-#999
#1000-#1063
64 intrari discrete (doar citire)
#1064-#1068
Incarcarea pe axe
#1080-#1087
valori brute pentru intrarile conv. Analog digital (doar citire)
#1090-#1098
valorile filtrate ale conv. Analog-digital (doar citire)
#1094
Incarcarea spindelului cu actionare OEM (doar citire)
#1098
Incarcarea spindelului cu actionare Vector Drive (doar cititre)
#1100-#1139
40 de iesiri discrete
#1140-#1155
16 iesiri suplimentare de relee obtinute de la placa de iesiri suplimentara
#1264-#1268
Incarcarea maxima pe axe
#2001-#2099
offseturile sculelor pe axa X
#2101-#2199
offseturile sculelor pe axa Z
#2201-#2299
offseturile pentru forma sculei (tool nose)
#2301-#2399
directia varfului sculei
179
#2401-#2499
offsetul diametrului/raza sculei
#2601-#2699
uzura diametrului/razei sculei
#2701-#2799
uzura sculei pe axa X
#2801-#2899
uzura sculei pe axa Z
#2901-#2999
uzura razei sculei (tool nose radius)
#3000
alarma programabila
#3001
contor de timp in milisecunde
#3002
contor de timp in ore
#3003
anulare regim bloc cu bloc
#3004
control suprareglaj
#3006
stop programabil cu afisare de mesaj
#3011
anul, luna, ziua
#3012
ora, minutul, secunda
#3020
timpul de cuplare a masinii (doar citire)
#3021
timpul de lucru in regim automat (doar citire)
#3022
timpul de lucru cu avansurile (doar citire)
#3023
timpul programului curent (doar citire)
#3024
timpul ultimului program terminat (doar citire)
#3025
timpul programului anterior (doar citire)
#3026
scula activa (doar citire)
#3027
turatia spindelului (doar citire)
#3030
bloc cu bloc (doar citire)
#3031
Dry run (doar citire)
#3032
block delete, optiune stergere bloc / (doar citire)
#3033
stop optional (doar citire)
#3901
contor 1 M30
#3902
contor 2 M30
#4001-#4020
ultimul cod G activ din grupa respectiva
#4101-#4126
ultima valoare a adresei respective
______________________________________________________________________
NOTE: Utilizand variabilele 4101 pana la 4126 este acelasi lucru cu utilizarea adresarii alfabetice
a macro argumentelor prezentata anterior. Exemplu: X1.3 seteaza variabila #4124 valoarea 1.3.
#5000-#5006
pozitia finala a blocului anterior
#5020-#5027
pozitia actuala in coordonate masina
#5041-#5046
pozitia actuala in coordonate de lucru
#5061-#5065
pozitia actuala a semnalului skip X, Y, Z, A, B
#5081-#5086
offseturile actuale ale sculei
#5201-#5206
offseturile comune
#5221-#5226
originea de lucru G54
#5241-#5246
#5261-#5266
#5281-#5286
#5301-#5306
#5321-#5326
#5401-#5500
timp de avans al fiecarei scule (secunde)
#5501-#5600
timpul de apelare al fiecarei scule (secunde)
#5601-#5699
limita de utilizare a sculelor
#5701-#5800
contor pentru utilizarea sculelor
#5801-#5900
Incarcarea maxima a sculelor (pana la momentul respectiv)
#5901-#6000
limita setata pentru incarcarea sculelor
#6001-#6277
setarile (doar citire)
#6501-#6999
parametri (doar citire)
180
_______________________________________________________________
NOTE: bitii cei mai putin semnificativi ale valorilor mari nu vor aparea in
macrovariabilele
Pentru setari si parametri.

#7001-#7006
coordonate de lucru aditionale G110
#7021-#7026
G111
#7041-#7046
G114
#7061-#7066
G115
#7081-#7086
G116
#7101-#7106
G117
#7121-#7126
G118
#7141-#7146
G119
#7161-#7166
G120
#7181-#7186
G121
#7201-#7206
G122
#7221-#7226
G123
#7241-#7246
G124
#7261-#7266
G125
#7281-#7286
G126
#7301-#7306
G127
#7321-#7326
G128
#7341-#7346
G129
Prezentarea variabilelor de sistem
Intrari discrete de 1 bit
Intrarile desemnate ca Spare (de rezerva) pot fi conectate la dispozitive externe si utilizate de
programator.
Incarcarea maxima pe axe
Variabilele urmatoare sunt utilizate acum pentru a indica valoarea maxima a incarcarii pentru
fiecare axa. Ele pot fi anulate prin repornirea masinii sau prin setarrea lor la zero in cadrul
programului (de exemplu: #1064=0;).
1064 = axa X
1264 = axa C
1065 = axa Y
1265 = axa U
1066 = axa Z
1266 = axa V
1067 = axa A
1267 = axa W
1068 = axa B
1268 = axa T
Iesiri discrete pe 1 bit
Controlerul Haas este capabil sa lucreze cu pana la 56 de iesiri discrete. Un anumit numar dintre
acestea sunt deja rezervate pentru functionarea masinii.
ATENTIE! Nu se pot utiliza iesirile care sunt rezervate pentru sistem. Folosirea
acestor iesiri poate produce ranirea operatorului si defectarea masinii
Utilizatorul poate modifica starea iesirilor desemnate ca rezerva (spare). Daca iesirle sunt
conectate la relee atunci valoarea 1 va anclansa releul, iar valoarea de 0 va dezactiva releul.
Folosind aceste iesiri se va modifica starea curenta a iesirii care este ultima valoare alocata
sau ultima stare dictata de vreun cod M. De exemplu dupa ce se verifica ca iesirea #1108 este
libera (spare):
#1108=1;
(comuta releul #1108 pe 1 logic)
#101=#3001+1000; (101 este de o secunda pornind din acest moment)
WHILE [[#101 GT #3001] AND [#1109 EQ 0]]D01
END1 (se asteapta 1 secunda sau pana ce releul #1109 anclanseaza)
181
#1108= 0;
(elibereaza releul #1108)
Numarul iesirilor valabile pentru utilizator si care sunt prevazute cu coduri M pentru uz general
depind de modelul masinii. Daca masina nu este echipata cu o noua placa M pentru relee
suplimentare atuci codurile valabile M21 pana la M24 sunt reprezentate de variabilele #1124 pana
la #1127. Daca echipamentul dumneavoastra este prevazut cu o placa de relee M suplimentara
atunci pentru informatii suplimentare vedeti optiune 8M.
Intotdeauna programele create cu macros ce ruleaza pe un echipament nou trebuie testate in
prealabil.
Offseturile sculelor (corectia sculelor)
#2001-#2050
geometria sculei pe axa X/corectia translatarii
#2101-#2150
geometria sculei pe Z/corectia translatarii
#2201-#2250
raza varfului sculei
#2301-#2350
directia varfului sculei
#2701-#2750
uzura sculei pe axa X
#2801-#2850
uzura sculei pe axa Z
#2901-#2950
uzura razei sculei
Mesaje (alarme) programabile
#3000
Alarmele pot fi programate. O alarma programata actioneaza exact ca si
alarmele interne Haas.
O alarma este generata prin setarea macro variabilei #3000 unui numar
Intre 1 si 999.
#3000=
15 (MESAJ PLASAT IN LISTA DE ALARME)
Cand aceasta instructiune este executata mesajul ALARMA palpaie in coltul din dreapta jos al
ecranului si textul din comentariul urmator este plasat in lista de alarme. Numarul alarmei (in acest
exemplu 15)este adaugat la 1000 si utlizat ca un numar de alarma. Daca o astfel de alarma este
generata toate deplasarile se opresc si programul trebuie sa fie resetat pentru a se putea continua.
Alarmele programate pot fi intodeauna recunocute in lista de alarme pentru ca domeniul lor este
intre 1000 si 1999.
Primele 34 de caractere din comentariu vor fi folosite pentru mesajul alarmei. Primele 15
caractere din comentariu vor fi afisate in coltul din stanga jos al ecranului.]
Contoare de timp
Haas Macro are acces la doua contoare de timp. Aceste contoare pot fi setate la o anumita
valoarea prin alocarea unui numar variabilei respective. Astfel un anumit program poate citi aceasta
variabila si determina timpul trecut de la setarea variabilei. Contoarele de timp se pot folosi la crearea
ciclurilor Dwel (de asteptare), la determinarea timpului de la o piesa la alta, sau in orice alta aplicatie
a carei rulare este dependenta de timp.
#3001
= CONTOR DE MILISECUNDE Contorul de milisecunde este actualizat
la fiecare 20 de milisecunde si asfel aplicatia loate fi temporizata cu o
acuratete de 20 de milisecunde.La pornirea masinii contorul de timp este
resetat. Contorul are o limitare de 497 de zile. Numarul intreg obtinut la
accesarea
#3001
= reprezinta numarul milisecundelor.
#3002
= CONTOR DE ORE Contorul de ore este similar contorului de
milisecunde cu exceptia faptului ca numarul obtinut prin accesarea #3002
reprezinta numarul de ore. Contoarele de ore si de milisecunde sunt
independente si pot fi setate individual.
Suprareglajele de sistem
#3003
= Variabila #3003 reprezinta un parametru de blocare a modului bloc cu
bloc. El supracomanda functia bloc cu bloc de rulare a programului. In
exemplul de mai jos anularea modului de lucru bloc cu bloc este initiata
cand #3003 este egala cu 1. Dupa setarea #3003 =1 fiecare bloc (liniile
24) se executa continuu chiar daca se incearca rularea programului bloc
182
cu bloc. Cand #3003 este zero se reactiveaza posibilitatea utilizarii functiei

bloc cu bloc, ceea ce ar insemna ca utilizatorul ar trebui sa apese butonul
Ciclu Start pentru a initia executia fiecarui bloc urmator (liniile 68).
#3003=1;
G54 G00 G90 X0 Z0;
G81 R0.2 Z-0.1 F20 L0;
S2000 M03;
#3003=0;
T02 M06;
G83 R0.2 Z-1 F10. L0;
X0. Z0.;
#3004
Blocuri pentru apropiere

#3004=1;
Rulare fara stop
#3004=0;
Degajare fata de piesa
Variabila #3004 supracomanda anumite functii ale masinii in timpul functionarii acesteia. Primul bit invalideaza butonul FEED HOLD de pe tastatura.
Alocand valoarea 1 variabilei #3004 se dezactiveaza butonul Feed Hold
de pe tablou, iar valoarea 0 il reactiveaza. De exemplu:
(se permite actionarea Feed Hold-stop avans)
( se dezactiveaza Feed Hold)
(nu se accepta oprirea avansului)
(reactivare buton Feed Hold)
(se permite oprirea avansurilor)
In continuare se prezinta un tabel cu valorile variabilei #3004 si supracomenzile aferente.

A=activ.
I=inactiv.
Buton
Modificare
Functia
#3004
Feed Hold
avans
exact stop
0
A
A
A
1
I
A
A
2
A
I
A
3
I
I
A
4
A
A
I
5
I
A
I
6
A
I
I
7
I
I
I
Stop Programabil
#3006= Se pot programa opriri ale programelor. Un stop programabil actioneaza ca si M00.
In exemplul urmator cand este adevarata conditia din expresie se vor afisa in coltul din stangajos primele 15 caractere ale comentariului, deasupra liniei de comanda.
Masina se opreste si va astepta din partea operatorului apasarea butonului Ciclu Start. La
restartare programul continua cu blocul urmator.
IF [#1EQ#0]THEN#3006=101 (SE CERE ARG. A);
Ultimul cod G (modal) activ din grup
#4001-#4020
Gruparea codurilor G permite o procesare mai eficienta a programelor. Codurile G
asemanatoare sunt de obicei in acelasi grup. De exemplu, G20 si G21 sunt in
grupul 6. Asfel s-au alocat variabile pentru memorarea separata a ultimului cof G
din fiecare din cele 21 de grupuri.Prin citirea codului grupului un program poate fi
facut sa-si modifice comportamentul. Daca #4006 are valoare 21 atunci un macro
program poate determina ca toate deplasarile sa fie in milimetri si nu in inch.
Nu este nici o variabila alocata grupului zero intrucat codurile G aferente grupului
183
nu sunt modale.
Valoarea ultimei adrese (modale)
#4101-##4126 Codurile de adresa AZ (mai putin G) contin valori care sunt modale. Astfel,
informatia modala reprezentata de ultima valoare a adresei si citita de controler
este continuta in variabilele 4101 respectiv 4126. Valorile numerice ale
variabilelor sunt in ordinea adreselor AZ din tabelul alocarii argumentelor.
De exemplu, valoarea ultima a adresei D se regaseste in variabila #4107, iar
valoarea precedenta a adresei I in #4104.
Ultima pozitie programata
#5001-#5006
Valoare punctului final al blocului, pozitia programata, pentru ultimul bloc poate
fi accesata prin intermediul varabilelor #5001-#5006 adica valorile X, Z, Y, A, B
respectiv C. Valorile sunt dare in coordonate masina si se pot utiliza in timpul
functionarii.
Pozitia actuala in coordonate masina
#5021-#5026
Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate masina prin variabilele
#5021-#5026 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand
masina este in miscare. #5022 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei
sculei.
Pozitia actuala in coordonate de lucru
#5041-#5046 Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate de lucru prin variabilele
#5041-#5046 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand masina
este in miscare. #5042 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei sculei.
Pozitia actuala a semnalului Skip
#5061-#5064 Se poate obtine ultima pozitie in care a fost declansat semnalul Skip prin variabilele
#5061-#5064, si anume X, Z, Y, respectiv A. Valorile sunt date in coordonate de
lucru si pot fi utilizate cand masina este in lucru. #5062 (Z) reprezinta valoarea
dupa aplicarea corectiei de scula.
Compensarea sculei
#5081-#5086
Variabilele reprezinta compensarile actuale ce se aplica sculei. Acestea includ
geometria sculei referitoare la valorile modale setate la codul T respectiv la care
se adauga si valorile din coloana de uzuri.
Offseturi (origini de lucru)
Toate originile de lucru pot fi citite si modificate prin macro-expresii. Aceasta permite
programatorului sa seteze coordonatele de lucru la valori aproximative sau sa le seteze in functie de
rezultatele semnalului Skip dat de sonda de masurare la care eventual sa adauge propriile corectii.
La citirea oricarei dintre aceste variabile ce reprezinta origini de lucru controlerul se opreste din
interpretarea in avans a blocurilor pana la executia blocului premergator.
#5201-#5206
G52 valorile offseturilor X, Z, Y, A, B, C
#5221-#5226
G54
#5241-#5246
G55
#5261-#5266
G56
#5281-#5286
G57
#5301-#5306
G58
#5321-#5326
G59
#7001-#7006
G110
#7021-#7026
G111
................................................................................................
#7381-#7386
G129
Inlocuirea constantelor din cadrul adreselor
Metoda uzuala de setare a valorilor adreselor A...Z este prin atasarea unei constante adresei
respective. De exemplu:
G01 X1.5Z3.7F0.02
seteaza adresele G, X, Z si F la 1, 1.5,
184
3.7 respectiv 0.02 si prin aceasta comanda controlerului o deplasare lineara, G01 la pozitia X=1.5
Z=3 cu un avans 0.02 inch pe rotatie. Sintaxa macro permite inlocuirea constantelor cu orice variabila
sau expresie in orice sectiune a programului (nu trebuie sa fim intr-o subrutina macro).
Astfel secventa anterioara poate fi scrisa:
#1=1;
#2=.5;
#3=3.7;
#4=0.02;
G#1 X[#1+#2] Z#3 F#4;
Astfel sintaxa permisa pentru adresele A...Z (mai putin pentru N si O) este dupa cum urmeaza:
<adresa>[<expresie>]
<adresa><-><expresie>
<adresa><-><variabila> A-#101
Z[#5041+3.5]
Z-[SIN[#1]]
Daca valoarea variabilei nu se incadreaza in domeniul desemnat pentru adresa respectiva atunci
controlerul va genera o alarma. De exemplu, secventa urmatoare poate genera o alarma de cod G
invalid pentru ca nu exista codul G143:
#1=143;
G#1;
Cand o variabila sau o expresie este utilizata in locul unei constante de adresa atunci valoarea
fractionala se rotunjeste la cel mai putin semnificativ digit. Daca #1=.123456, atunci G1 X#1 va
deplasa scula la 0.1234 inch pe axa X. Daca comanda este setata pe modul Metric atunci deplasarea
se va face la 0.123 pe axa X.
Daca este utilizata o variabila de valoare nedefinita intr-o anumita adresa atunci adresa respectiva
este ignorata. De exemplu daca #1 este nedefinita atunci blocul
G00 X1.0 Z#1;
devine
G00 X1.0
fara nici o deplasare pe Z.
Specificari Macro
Specificarile macro sunt fraze formate din coduri care permit programatorului sa utilizeze
facilitati specifice tutror limbajelor de programare stndard. Astfel sunt incluse functii, operatori,
expresii aritmetice si conditionale, specificatii de alocare de valori si specificatii de comenzi.
Functiile si operatorii sunt utilizati in cadrul expresiilor in scopul modificarii variabilelor sau
valorilor. Operatorii au un rol esential in cadrul expresiilor in timp ce functiile au rolul de a ajuta
programatorul in cadrul desfasurarii muncii.
Functiile
Functiile sunt subrutine cade facute si care sunt la dispozitia utilizatorului. Toate functiile au
forma <numel_functie> [argument]. Functiile pot fi folosite in orice expresie exact ca si argumentele.
Functiile respecta valorile zecimale de dupa virgula. Functiile puse la dispozitie de catre Haas sunt:
FUNCTIE_____ARGUMENT_______VALOARE _____NOTE
SIN[ ]
grade
zecimala
sinus
COS[ ]
grade
zecimala
cosinus
TAN[ ]
grade
zecimala
tangenta
ATAN{ }
zecimala
grade
arctangenta - Ca si la Fanuc ATAN[ ]/[1]
SQRT[ ]
zecimala
zecimala
radacina patrata
ABS[ ]
zecimala
zecimala
valoare absoluta
ROUND[ ] zecimala
zecimala
rotunjire
FIX[ ]
zecimala
intreaga
trunchiere
185
ACOS[ ]
ASIN[ ]
#[ ]
DPRNT[ ]
zecimala
zecimala
intreaga
ASCII text
grade
grade
intreaga
arccosinus
arcsinus
atribuire variabila
Iesire externa
Note la functii
Functia ROUND se comporta diferit in functie de contextul in care este utilizata. Cand este
utilizata intr-o expresie aritmetica functia lucreaza normal. Aceasta inseamna ca orice numar avand
partea fractionala mai mare sau egala cu .5 este rotunjit superior la valoarea intrega urmatoare, in
caz contrar partea fractionala fiind trunchiata.
#1=1.714;
#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 2.0)
#1=3.1416;
#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 3.0)
Cand functia ROUND este utilizata intr-o expresie a adresei atunci argumentul lui ROUND
este rotunjit la rezolutia specifica adresei. Pentru coordonate metrice si pentru grade valoarea
implicita a rezolutiei este miimea, iar pentru inch zecimea de miime. Adresele ca de exemplu T sunt
rotunjite ca si in mod normal.
#1=1.00333;
G0 X[#1+#1];
(X se deplaseaza la 2.0067);
G0 X[ROUND[#1]+ROUND[#1]];
(X se deplaseaza la 2.0066);
G0 C[#1+#1];
(axa se deplaseaza la 2.007);
G0 X[ROUND[#1+ROUND[#1]];
(axa se deplaseaza la 2.006);
Operatori
Operatorii pot fi clasificati in trei categorii: operatori aritmetici, operatori logici si operatori
boolean.
Operatorii aritmetici
Operatorii aritmetici sunt:
+
+
*
/
MOD
plus
+1.23
minus -[COS[30]]
adunare binara
#1=#1+5
scadere binara
#1=#1-1
inmultire
#1=#2*#3
impartire
#1=#2/4
rest tip modulo
#1=27MOD20
(#1=7)
Operatori logici
Operatorii logici sunt operatorii ce lucreaza cu biti- valori binare. Macro variabilele sunt numere
cu virgula mobila. Cand sunt utilizati operatori logici in expresiile macro se utilizeaza doar valoarea
intreaga a numerelor. Operatorii logici sunt:
OR- functia SAU logic a doua valori
XOR- functia SAU Exclusiv a doua valori
AND- functia SI a doua valori
Exemple:
#1=1.0; 0000 0001
186
#2=2.0; 0000 0010

#3=#1 OR#2; 0000 0011 Aici #3 va contine 3.0 dupa efectuarea operatiei OR
#1=5.0;
#2=3.0
IF[[#1GT3.0]AND[#2LT10]] GOTO1
deoarece #1 GT 3.0 se evalueaza la 1.0 si #2 LT 10 se
evalueaza la 1.0, iar 1.0 AND 1.0 este 1.0 (adevarat)
atunci saltul GOTO va fi realizat.
Asa dupa cum se vede utilizarea operatorilor logici trebuie facuta cu atentie pentru obtinerea
rezultatului dorit.
Operatori Booleani
Operatorii Booleani au intotdeauna ca rezultat al evaluarii 1.0 (adevarat) sau 0.0 (fals). Exista
sase tipuri de astfel de operatori. Utilizarea operatorilor Booleani nu este restrictionata la expresii
conditionale, dar este tipul de aplicatie in care sunt intalniti cel mai des. Ei sunt:
EQ- egal cu
NE- inegal cu
GT- mai mare decat
LT- mai mic decat
GE- mai mare sau egal cu
LE- mai mic sau egal cu
In continuare se prezinta patru exemple de utilizare ale operatorilor logici si Booleani:
Exemplu_______________________________Expliocatie
IF [#1 EQ 0.0] GOTO100;
Salt la blocul 100 in cazul in care valoarea din #1 este 0.0
WHILE [#101LT10] DO1;
Se repeta bucla de program DO1...END1 atat timp cat
variabila #101 este mai mica decat 10
#1=[1.0LT5.0];
Se seteaza variabila #1 la 1.0 (adevarat).
IF[#1AND#2EQ#3]GOTO1
Daca variabila #1 SI logic variabila #2 este egal cu #3
se efectueaza salt la blocul 1.
Expresii
Expresiile sunt definite ca orice secventa de numere, variabile si operatori aflate intre
paranteze patrate [ si ]. Exista doua feluri de expresii: expresii conditionale si expresii aritmetice.
Expresiile conditionale obtin valorile FALS (0.0) si ADEVARAT (orice valoare diferita de zero).
Expresiile aritmetice utilizeaza operatori aritmetici si functii pentru determinarea unei valori.
Expresii Conditionale
Pentru comanda Haas, TOATE expresiile determina o valoare conditionala. Valoarea este fie
0.0 (FALS), fie diferita de zero (ADEVARATA). Contextul in care este utilizata expresia determina
daca ea este conditionala. Expresiile conditionale se folosesc in formularile IF si WHILE si in cadrul
comenzii M99. Ele pot utiliza operatori Booleani pentru a evalua conditia de ADEVARAT sau FALS.
Codul conditinal M99 este unic pentru comanda Haas. Fara macro M99 in cadrul comenzii
Haas are posibilitatea de a face salt neconditionat la orice linie din subrutina curenta prin plasarea
unui cod P in aceeasi linie. De exemplu:
N50 M99 P10;
executa salt la linia N10. El nu executa aici o revenire la programul principal. Daca optiunea macro
este activa M99 poate fi utilizat impreuna cu o expresie conditionala pentru un salt conditional. Pentru
efectuarea unui salt cand variabilA #100 este mai mica decat 10 se poate codifica o linie astfel:
N50 [#100LT10] M99 P10;
In acest caz saltul se efectueaza daca si numai daca #100 este mai mica decat 10, in caz
contrar programul continuand cu blocul urmator. Fraza respectiva poate fi inlocuita cu:
N50 IF [#100LT10] GOTO10;
187
Expresii aritmetice
O expresie aritmetica este orice expresie ce utilizeaza constante, variabile, operatori, sau
functii. In final expresiei aritmetice i se atribuie o valoare. De obicei aceste expresii sunt folosite
pentru asignarea diferitelor specificari dar se pot folosi si in alte scopuri.
Exemple de utilizare ale expresiilor aritmetice:
#101=#145*#30;
#1=#1+1;
X[#105+COS{#101]];
#[#2000+#13]=0;
Specificatii de alocare
Specificatiile de alocare permit programatorului modificarea variabilelor. Formatul pentru
aceste alocari este:
<expresie>=<expresie>
Expresia din stanga egalului trebuie sa se refere intotdeauna la o variabila, fie direct fie
indirect. Urmatoarea secventa macro initializeaza o serie de variabile la o anumita valoare. Se vor
folosi atat alocarea directa cat si cea indirecta.
O0300
(initializeaza o arie de variabile);
N1 IF[#2NE#0]GOTO2
(B=baza seriei de variabile);
#3000=1
(Baza variabilelor nu este data);
N2 IF[#19NE#0]GOTO3 (S=marimea ariei);
#3000=2
(Marimea ariei nu este data);
N3 WHILE[#19GT0]DO1;
#19=#19-1
(decrementarea contorului);
#[#2+#19] =#22
(V=valoarea la care se initializeaza aria de variabile);
END1;
M99
Secventa macro de mai sus poate fi utilizata pentru setarea a trei arii de variabile astfel:
G65 P300 B101. S20(INIT 101...120 cu #0);
G65 P300 B501. S5 V1 (INIT 501...505 cu 1.0);
G65 P300 B550. S5 V0 (INIT 550...554 cu 0.0);
Este necesar punctul zecimal la argumentul B101, B501, etc.
Specificatii de comenzi
Specificatiile de comenzi permit programatorului salturi in program, atat salturi conditionale cat
si salturi neconditionale. Ele permit de asemenea sa repete o sectiune in functie de o anumita
conditie.
Salt neconditionat (GOTOnnn si M99 Pnnn)
Controlul Haas prevede doua metode de a efectua salturi neconditionale. Un salt neconditionat
va provoca intotdeauna reluarea programului de la blocul specificat. M99 P15 va executa
neconditionat salt la blocul 15. M99 se poate utiliza atat daca exista optiunea macro, cat si daca ea
nu exista si reprezinta metoda uzuala de folosire a salturilor neconditionale. GOTO15 face acelasi
lucru ca si M99 P15. La controlul Haas comanda GOTO poate fi folosita in aceeasi linie cu alte coduri
G. Comanda GOTO va fi executata dupa celelalte comenzi din cadrul blocului, exact ca si codurile M.
Salturi calculate (GOTO#n si GOTO[expresie])
Salturile calculate permit continuarea programului de la alt bloc al aceluiasi subprogram.
Numarul blocului poate fi calculat in timpul executiei instructiunii GOTO ca si in cazul utilizarii
[expresiei] in comanda GOTO, sau blocul poate fi definit de catre o variabila, ca si in cazul formatului
GOTO#n.
Comanda GOTO va rotunji automat variabila sau expresia respectiva care este asociata cu
saltul calculat. De exemplu, daca #1 contine 4.49 si se executa GOTO#1 controlerul va executa saltul
la blocul N4. Daca #1 contine 4.5 executia programului va fi transferata la blocul N5.
Astfel se poate utiliza urmatorul sablon pentru realizarea unui program ce contorizeaza piesele :
188
O9200
(graveaza digit la locatia curenta.);
(D=VALOAREA DIGITULUI GRAVAT);
IF [[#7NE#0]AND[#7GE 0]AND[#7LE 9]] GOTO99;
#3000=1 (VALOARE DIGIT INVALIDA);
N99
#7=FIX[#7]
(TRUNCHEAZA PARTEA FRACTIONALA);
GOTO#7 (GRAVEAZA DIGITUL RESPECTIV);
N0 (GRAVEAZA ZERO);
...
M99;
N1 (GRAVEAZA DIGITUL 1);
...
M99;
N2 (GRAVEAZA DIGITUL DOI)
...;
...
(etc.,...)
Astfel cu ajutorul subrutinei de mai sus se poate grava digitul 5 prin:
G65 P9200 D5;
Comenzile calculate GOTO ce folosesc expresii pot fi folosite pentru salturi ale programului in
functie de anumite intrari hardware ale masinii. Un exemplu ar putea arata astfel:
GOTO[[#1030*2]+#1031] ;
N0 (#1030=0, #1031=0) ;
...
M99;
N1 (#1030=0, #1031=1) ;
...
M99;
N2 (#1030=1, #1031=0) ;
...
M99;
N3 (#1030=1, #1031=1) ;
...
M99;
Valorile intrarilor discrete pot avea valorile fie 0 fie 1. Instructiunea GOTO[expresie] va efectua
saltul la locatia respectiva in functie de valoarea celor doua intrari discrete #1030 si #1031.
Salt conditionat (IF si GOTOn)
Salturile conditionate permit programatorului sa transfere comanda in alta sectiune a
programului din acelasi subprogram. Salturile conditionale se pot utiliza doar daca este validata
optiune macro. Comanda Haas permite doua metode de folosire a salturilor conditionate.
IF[<expresia conditionata>] GOTOn
Aici, dupa cum s-a vazut mai sus, <expresia conditionata> este orice expresie care utlizeaza
operatorii Booleani EQ, BE, GT, LT, GE, sau LE. Parantezele drepte care cuprind expresia sunt
obligatorii. La comanda Haas nu este neaparat necesar sa se utilizeze acesti operatori. De exemplu:
IF[#1NE 0.0]GOTO5;
poate fi scrisa si:
IF[#1]GOTO5;
In aceasta forma daca variabila #1 contine orice altceva diferit de 0.0, sau de valoarea
nedefinita #0, atunci se va executa saltul la blocul 5; in caz contrar se va executa blocul urmator.
Daca se urmareste compatibilitatea cu alte comenzi diferite de Haas atunci se recomanda
utilizarea operatorilor Booleani.
189
In cadrul comenzii Haas o expresie conditionala poate sa foloseasca formatul M99 Pnnnn,
daca optiunea macro este activa.
G0 X0 Z0 [#1EQ #2] M99 P5;
Aici expresia conditionala se refera doar la partea cu M99. Masina va efectua deplasarea la
X0, Z0 indiferent daca expresia este FALSA sau ADEVARATA, doar saltul M99 va fi executat in
functie de valoarea expresiei. Daca se urmareste o constanta si o compatibilitate in programare se
recomanda totusi utilizarea versiunii IF GOTO.
Executia conditionata ( IF THEN)

Executia specificatiilor de comenzi poate fi realizata si prin utilizarea formatului IF THEN.
Formatul exact al instructiunii este:
IF[<expresie conditionala>] THEN <specificatie>;
NOTA: Pentru a pastra compatibilitatea cu FANUC sintaxa THEN nu poate fi utilizata cu GOTOn.
Acest format este utilizat in general pentru specificari conditionale, ca de exemplu:
IF[#590GT100] THEN#590=0.0;
Aici variabila #590 ste setata la zero daca valoarea ei depaseste 100.0. La comanda haas
daca o expresie conditionala este evaluata ca FALS (0.0), atunci partea ce urmeaza dupa IF este
ignorata. Aceasta inseamna ca specificatia de comanda poate fi de asemenea conditionata, astfel
inat se poate scrie:
IF[#1NE #0] THEN G1 X#24 Z#26 F#9;
Acest bloc va executa o deplasare lineara doar daca varabilei #1 i s-a atribuit o valoare. Se
poate utiliza si astfel:
IF[#1GE180]THEN #101=0.0 M99;
Aceasta inseamna ca daca varibila #1 (adresa A) este mai mare sau egala cu 180, atunci
varibila #101 se seteaza la zero si se revine din subrutina.
Aici este un exemplu de specificatie IF care executa un salt daca o varibila a fost initializata sa
contina o anumita valoare. In caz contrar programul va continua si se va genera o alarma. De retinut
ca la generarea unei alarme se opreste executia programului.
N1 IF[#9NE#0] GOTO3 (SE TESTEAZA VALOAREA F);
N2 #3000=11 (RATA DE AVANS NEDEFINITA);
N3 (CONTIU\NUARE);
Repetitie/Bucla (WHILE DO END)
Este foarte important pentru toate limbajele de programare sa existe posibilitaea executiei
unei anumite secvente de un anumit numar de ori sau sa se continue o secventa pana la indeplinirea
anumitei conditii. Programarea standard cu coduri G permite repetitia prin utilizarea adresei L. Un
subprogram poate fi executat de oricat de multe ori folosind adresa L
M98 P2000 L5;
Aceasta programare este limitata in sensul ca ea nu poate fi conditionata. Macro permite mai
multa flexibilitate cu formatul WHILE-DO-END. Sintaxa este urmatoarea:
WHILE[<expresie conditionala>] DOn;
<specificatii>;
ENDn;
Aceasta instructiune executa specificatiile dintre blocurile DOn si ENDn atat timp cat
expresia conditionala este evaluata la starea ADEVARAT. Parantezele drepte din cadrul formatului
sunt obligatorii. Daca expresia este evaluata FALS atunci blocul care se executa dupa aceea este
blocul care urmeaza dupa ENDn. Instructiunea WHILE poate fi prescurtata cu WH. Secventa DOnENDn a specificatiei trebuie sa reprezinte o pereche. Valoarea lui n poate fi 1..3. Aceasta inseamna
ca nu pot fi mai mult de trei nivele de bule in bucle pentru un subprogram.
Desi specificatiile WHILE pot fi create ca bucla in bucla doar pe trei nivele, in realitate nu
exista o limitare a acestor nivele deoarece fiecare subprogram poate avea trei nivele. Daca
190
vreodata se necesita utilizarea mai multor nivele atunci nivele suplimentare pot apela un alt
subprogram anuland astfel limitarea de trei nivele.
Daca se utilizeaza in cadrul aceluiasi program doua bucle independente atunci ele pot folosi
acelasi index.
De exemplu:
#3001=0 (se va astepta 500 milisecunde);
WH[#3001LT 500]DO1;
END1;
<alte specificatii>
#3001=0 (se va astepta 300 milisecunde);
WH[#3001LT 300] DO1;
END1;
Aceste coduri sunt valabile.
Se poate utiliza GOTO pentru un salt in afara zonei determinate de DO-END, dar nu se
poate utiliza GOTO pentru un salt in interiorul zonei respective. Se permite saltul in jurul zonei
determinate de DO-END printr-o instructiune GOTO.
Daca se elimina WHILE din cadrul expresiei se creaza o bucla infinita. Astfel,
DO1;
<specificatii>
END1;
va executa instructiunile respective pana la apasarea tastei RESET.
ATENTIE! Urmatorul cod poate fi confuz:
WH[#1] D01;
END1;
Mai sus se va genera o alarma indicand nu a fost gasit then; aici then referindu-se la D01.
Trebuie modificat D01 (cifra 0) in DO1 (litera O).
Comunicatia cu dispozitive externe DPRNT[ ]
Macro permit facilitati suplimentare pentru comunicatie cu dispozitivele periferice. Se pot
astfel digitiza piese, efectua rapoarte de inspectie periodice, sau sincroniza controlerul cu
dispozitivele utilizatorului. Comenzile prevazute pentru acestea sunt POPEN, DPRNT [ ] si PCLOS.
Comenzile de comunicare pregatitoare
POPEN si PCLOS nu sunt necesare pentru strungul HAAS, dar s-au inclus totusi in scopul ca
programe realizate cu alte controlere sa fie compatibile cu Haas. La unel controlere POPEN este
necesar pentru sa fie utilizat inaintea specificatiei DPRNT. POPEN are rolul de a pregati dispozitivul
extern conectat la portul serial prein transmiterea nui cod DC2. PCLOSE are rolul de a incheia
comunicarea cu dispozitivul prin trimiterea unui cod DC4.
Formatul iesirii
Specificatia DPRNT permite programatorului sa trimita un anumit format de text spre portul
serial. Astfel, la acest port se poate imprima orice text si orice variabila. Variabilele pot fi formatate.
Formatul specificatiei DPRNT este urmatorul:
DPRNT[ <text> <#nnnn[wf]>...];
DPRNT trebuie sa fie unica comanda din bloc. <text> poate reprezenta orice litere A...Z sau
caractere (+, -, /, * si spatiu). Daca se transmite caracterul asterisc * el este convertit la spatiu.
<#nnnn[wf]> este o variabila urmata de un format. Numarul variabilei poate fi orice numar de variabila
valabil. Formatul [wf] este necesar si reprezinta doi digiti intre paranteze drepte. Macro-variabilele
sunt numere reale cu parte intreaga si parte fractionala. Primul digit din format reprezinta astfel
numarul total de locuri rezervate de formatul iesirii pentru partea intreaga. Al doilea digit desemneaza
marimea partii fractionale. Numarul total de locuri definite de format nu poate fi zero sau mai mare
decat opt. Astfel formatele urmatoare nu sunt valabile:
[00] [54] [45] /* nu sunt formate valabile */
191
Puntul zecimal va fi transmis intre digitii patrii intregi si cei ai partii fractionale. Partea
fractionala este rotunjita la cel mai putin semnificativ digit. Daca formatul comenzii prevede zero
pentru partea fractionala, atunci nu se va transmite nici un punct zecimal. Daca exista parte
fractionala se va transmite, daca e cazul, un numar corespunzator de zerouri. Chiar daca partea
intreaga este zero se va utiliza cel putin un digit pentru transmiterea partii intregi. Daca partea intrega
contine mai multi digiti decat a fost definit in format, atunci campul alocat partii intregi se va extinde
pentru a se putea imprima aceste numere. Un semnal carriage return este transmis dupa fiecare
bloc DPRNT.
DPRNT[ ] Exemple
N1
N2
N3
N4
N5
N6
Cod
Iesire
[] [] [] []
[] [] [] [] []
#1=1.5436;
DPRNT[X#1[44]*Z#1[03]*T#1[40]];
X1.5436 Z1.544 T1
DPRNT[***MEASURED*INSIDE*DIAMETER***];
MEASURED INSIDE DIAMETER
DPRNT[ ];
(nici un text, doar carriage return-enter)
#1=123.456789;
DPRNT[X-#1[25]];
X-123.45679
Executia comenzii DPRNT

Specificatia DPRNT este executata in momentul interpretarii blocului. Aceasta inseamna ca
programatorul trebuie sa fie atent la pozitia in care comanda DPRNT apare in program, mai ales cand
se intentioneaza printarea anumitor informatii referitoare la pozitionari. In general interpretarea
programului se realizeaza cu multe blocuti inaintea executiei efective in scopul de a se evita oprirea
masinii intre comenzile de deplasare.
Se poate utiliza G103 pentru limitarea interpretarii blocurilor. Astfel daca se doreste limitarea
avansata a interpretarii la un bloc se va include la inceputul programului urmatoarea comanda: (in
mod efectiv reducerea se face la doua blocuri)
G103 P1;
Pentru a anula ulterior aceasta limitare de interpretare se va comanda G103 P0;. G103 nu
poate fi utilizat daca compensarea de raza a sculei este activa.
Instructiuni pentru operator
Acest capitol explica afisajele si actiunile suplimentare ale operatorului in cazul in care
macro este activ.
Macro variabilele pot fi salvate si restabilite prin portul serial RS-232 sau daca este cazul
cu ajutorul floppy discului, exect ca si in cazul parametrilor, setarilor si offseturilor. De vazut capitolul
*transmisie/receptie programe de piesa pentru a vedea modul de operare a portului RS-232 si
capitolul *operare floppy disc* in cazul utilizarii acestuia.
Pagina Variabile Display (afisarea varabilelor)
Macro variabilele pot fi citite si modificate cu ajutorul afisajului CURNT COMDS. Ecranul
cu variabilele este situat dupa cel cu contoarele de timp. Pentru a ajunge la aceasta pagina se
apasa tasta CURNT COMDS si apoi pagina sus/jos.
In functie de cum controlerul interpreteaza programul se poate observa modificarea
corespunzatoare a variabilelor
Paginile de variabile contin pana la 32 de variabile care pot fi rasfoite cu ajutorul
tastelor sageata stanga/dreapta.
192
Setarea unei variabile se face prin tastarea noii valori si apasarea tastei WRITE. Variabila
care este luminata pe monitor va fi cea afectata.
Cautarea unei variabile se face prin tastarea numarului variabilei si apasarea tastei
sageata sus/jos. Daca este cazul pagina curenta se va schimba pentru a se afisa pagina ce contine
variabila cautata, care va fi si iluminata.
Variabilele afisate vor contine valorile in momentul interpretarii programului. In decursul
funtionarii aceasta poate fi si la 15 blocuri inaintea executiei efective. Astfel corectarea programelor
se poate face mai usor prin inserarea la inceputul programului a lui G103 pentru limitarea acestei
interpretari avansate, iar dupa corectie se anuleaza G103.
Editare
Pentru cele mai multe repere editarea macro programelor este la fel ca si inainte. Exista
doar anumite particularitati de care trebuie tinut cont.
Editarea specificatiilor macro este mai flexibila si mai deschisa decat inainte. De
exemplu, este posibila plasarea unui numar zecimal intr-un bloc ce defineste un cod G standard,
dar acest lucru nu are nici un sens, iar controlerul va genera o alarma in momentul executiei
blocului. Pentru toate situatiile de utilizare sau de definire necorespunzatoare a macro variabilelor
controlerul va genera o alarma adecvata. Majoritatea acestor alarme vor fi intarziate pana la
momentul xecutiei blocului respectiv ajutand astfel la editarea si corectia programului. Se
recomanda atentie la editarea expresiilor. Parantezele trebuiesc utilizate corespunzator ,in caz
contrar alarma se va genera doar la executia blocului.
Functia DPRNT[ ] poate fi editata analog unui comentariu. Se poate sterge, sau muta cau
un intreg sau se poate edita separat fiecare caracter din comanda respectiva. Variabilele la care se
face referinta si expresiile ce definesc formatul se vor modifica in intregul lor. Astfel, de exemplu,
daca se doreste modificarea formatului [24] in [44] se plaseaza cursorul pentru a se ilumina [24] se
tasteaza [44] si se apasa tasta WRITE. Nu se modifica doar 2 in 4. De retinut ca se poate utiliza
manivela de mana pentru a se deplasa prin interiorul expresiilor din comanda DPRNT[ ].
Expresiile din cadrul adreselor reprezinta pozitii independente fata de adresele
respective. De exemplu urmatorul bloc contine o expresie pentru adresa X:
G1 X [COS[ 90] ] Z3.0 (este corect);
Aici adresa X si expresia dintre paranteze sunt unitati independente si se pot edita
independent. Este posibil ca la editare sa se doresca stergerea completa a expresiei si inlocuirea ei
cu o constanta zecimala.
Va rezulta:
G1 X 0 Z3.0 (!!!gresit!!!0;
Blocul de mai sus va genera o alarma in momentul executiei sale. Forma corecta este:
G1 X0 Z3.0 (corect)
Se remarca ca constanta este atasata adresei X ea nu mai este o unitate separata. IN
CONCLUZIE daca se vede un alfa caracter (adresa) stand separat va urma o expresie atasata lui.
Facilitati Macro tip Fanuc neimplementate in controlerul Haas
Acest capitol listeza facilitatile macro Fanuc ce nu au fost inca implementate.
193
Urmatorul exemplu poate fi utilizat ca o metoda alternativa pentru obtinerea acelorasi rezultate
ca si unele facilitati FANUC neimplementate.
GOTO-nnnn
Cautarea unui bloc pentru salt in directie negativa (inapoi prin program) nu este necesara
daca se utilizeaza adrese N unice.
Cautarea unui program se face pornind de la blocul curent. Cand se ajunge la finalul
programului se continua de la inceputul lui pana la atingerea blocului curent.
Exemplu de program ce utilizeaza Macro
Urmatorul program va efectua o canelura frontala intr-o piesa folosind macro.
Exemplu de canelura frontala

Fata Z
Adancimea Z
Latimea X
194
Diam X
Pozitia de start Z
Canelura
Latimea sculei= 0.125
195
4. CODURI G functii pregatitoare

In continuare se prezinta un cuprins al codurilor G. Simbolul * indica codul
implicit din fiecare grup.
Cod:
Grup:
Functie:
G00
G01
G01
G02
01*
01
01
01
G03
01
G04
G05
G09
G10
G14
G15
00
00
00
00
17
17
G17
G18
G19
G20
G21
G28
G29
G31
02
02*
02
06*
06
00
00
00
G32
G40
G41
G42
G50
01
07*
07
07
11
G51
G52
G53
G54
G55
G56
G57
G58
G59
G61
G64
G65
G70
G71
11
00
00
12*
12
12
12
12
12
13
13*
00
00
00
Deplasare rapida
Interpolare lineara
Samfren si rotunjire pe colt
Interpolare circulara CW (sensul acelor de
ceasornic)
Interpolare circulara CCW (sens
trigonometric)
Dwell (asteptare)
Deplasare cu controlul fin al spindelului
Stop exact
Setarea offseturilor din program
Comutarea comenzilor pe subspindel
Anulare G14 de comutate pe comenzi
subspindel
Selectie plan de lucru XY
Selectie plan de lucru ZX
Selectie plan de lucru YZ
Selectie inch
Selectie metric
Revenire la referinta
Revenire de la puntul de referinta
Deplasare pana la declansare semnal Skip
(optional)
Filetare
Anulare compensare raza scula
Compensare raza scula pe stanga
Compensare raza scula pe dreapta
Stabilire rot. max. spindel/Setare offs. coord.
globale
Anulare offseturi (in coord. Yasnac)
Setare sistem coordonate locale (pt. Fanuc)
Selectie nemodala coordonate masina
Selectie sistem de coordonate 1
Stop exact modal
Anulare G61
Apelare subrutina macro (optional)
Ciclu finisare
Ciclu ebosare O.D./I.D.
253
G72
G73
G74
G75
G76
G77
G80
G81
G82
G83
G84
G85
G86
G87
manuala
G88
manuala
G89
G90
G92
G94
G95
G96
G97
G98
G99
G100
G101
G102
G103
G110
G111
G112
G113
G114
G115
G116
G117
G118
G119
G120
G121
G122
G123
G124
G125
G126
G127
00
00
00
00
00
00
09*
09
09
09
09
09
09
09
Ciclu ebosare frontala

Ciclu ebosare pe anumit contur
Ciclu caneluri frontale , Gaurire adanca
Ciclu caneluri O.D./I.D., Gaurire adanca
Ciclu filetare, Treceri multiple
Ciclu creare suprafete plane (optional)
Anulare ciclu inregistrat
Ciclu inregistrat gaurire
Ciclu inregistrat gaurire cu oprire
Ciclu inregistrat gaurire normala adanca
Ciclu inregistrat filetare (cu tarod)
Ciclu inregistrat de alezare
Ciclu inregistrat de alezare cu stop
Ciclu inregistrat de alezare cu retragere
09
Ciclu inregistrat de alezare, stop, retragere
09
01
01
01
09
12
12*
05
05*
00
00
00
00
12
12
04
04
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
Ciclu de alezare cu asteptare

Ciclu modal de strunjire O.D./I.D.
Ciclu modal de filetare
Ciclu modal de prelucrare frontala
Ciclu de filetare cu scula rotitoare (optional)
Activare viteza de aschiere constanta
Anulare viteza de aschiere constanta
Avans in mm (inch) pe minut
Avans in mm (inch) pe rotatie
Anulare imagine oglindita
Activare imagine oglindita
Iesire programabila pe portul serial RS-232
Limitare interpretare blocuri in avans
Interpretare coordonate XY ca si XC
Anulare G112
254
G128
G129
G154
G184
tarod)
G186
(optional)
G187
G195
G196
G200
12
12
12
09

Selectie sistem de coordonate 1-99
Ciclu inregistrat de filetare pe stanga (cu
09
Ciclu filetare pe stanga cu scula rotitoare
00
00
00
00
Controlul acuratetei pentru HSM

Filetare radiala cu scula rotitoare
Filetare pe stanga, radiala, cu scula rotioare
Schimbare scula din mers
Fiecare cod G definit este o parte a unui grup de coduri G. Grupul 0 nu este modal;
adica, specifica o functie valabila doar pentru blocul respectiv si care nu afecteza celelate
blocuri. Celelalte grupuri sunt modale si specificarea unui cod din grup anuleaza automat
celelalte coduri din grupul respectiv. Codul G modal va avea efect in toate blocurile
urmatoare astfel incat nu se necesita alte specificari ale codului G in blocurile respective.
Exista totusi o exceptie in care codurile G ale grupului 01 vor anula codurile grupului 09
(cicli inregistrati). Astfel daca este activat un ciclu inregistrat (G81 pana la G89) utilizarea
lui G00 sau G01 va anula ciclul inregistrat.
Comanda deplasare rapida (G00)
G00
Pozitionare cu deplasare rapida
Grup 01
*B
comanda deplasare axa B
*U
comada de deplasare incrementala pe axa X
*W
comanda de deplasare incrementala pe axa Z
*X
comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z
comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
simbolul * indica optional
Acest cod G este utilizat pentru deplasare rapida ale celor doua axe ale masinii. Cu
G00 se pot deplasa de asemenea si axele auxiliare B, C si V. Acest cod G este modal
astfel incat un bloc anterior cu G00 va provoca deplasari rapide si pentru blocurile
urmatoare pana cand este specificat un alt cod G din grupul 01. Viteza deplasarii rapide
este dependenta de viteza maxima a fiecarei axe in parte, si respecta supracomenzile
comenzile pentru RAPID de pe tastatura.
In general deplasarile rapide nu sunt linii drepte. Toate axele specificate in cadrul
blocului pornesc odata dar mascarile lor nu se incheie neaparat in acelasi moment.
Controlerul va astepta efectuarea completa a deplasarilor pentru fiecare axa. Se vor
efectua deplasari doar pe axele specificate,iar comenzile incrementale sau absolute vor fi
executate ca atare.
255
Comenzi de interpolare (G01, G02, G03)

G01
Interpolare lineara
Grup 01
F
viteza de avans
*B
comanda deplasare axa B
*U
comanda de deplasare incrementala axa X
*W
comanda de deplasare incrementala axa Z
*X
comanda de deplasare in coordonate absolute axa X
*Z
comanda de deplasare in coordonate absolute axa Z
Acest cod G provoaca o deplasare lineara (dreapta) de la un punct la alt punct.
Deplasarea poate fi executata in 1, 2, sau 3 axe. Toate axele vor porni si isi vor incheia
deplasarea in acelasi moment. Axa C poate fi de asemenea comandata si va rezulta astfel
o miscare elicoidala. Viteza de deplasare este controlata de catre parametrul vitezei de
avans specificat obtinandu-se avansul dorit de-a lungul conturului. Avansul axei C este
dependent de setarea diametrului piesei (setarea 102) si va provoca o deplasare
elicoidala. Comanda F este modala si poate fi specificata intr-un bloc anterior. Se vor
deplasa doar axele specificate. Axele auxiliare B, U, V si W pot fi deplasate de asemenea
cu G01 cu specificatia ca deplasare poate fi executata doar pentru o singura axa auxiliara
odata.
Se poate executa automat un colt cu samfren sau rotunjit prin inserarea intre doua
blocuri ce contin deplasari liniare a unui parametru K (pentru samfren) sau R (pentru
rotunjire). Este nevoie ca deplasarea ce urmeaza unui samfren sau unei rotunjiri sa fie
lineara, iar intre blocurile respective poate sa intervine un moment de stop (G04). Aceste
doua depasari lineare (intre care se executa samfrenul sau raza) vor specifica un punct de
intersectie fictiv. Astfel daca primul bloc specifica o valoare pentru K, K va reprezenta
distanta de la punctul de intersectie de unde incepe samfrenul si de asemenea distanta de
la punctul respectiv pana unde se termina samfrenul. Daca primul bloc specifica o valoare
R valoarea R respectiva va fi raza cercului tangent la coltul respectiv in cele doua puncte:
inceputul arcului de raza R tangent la prima deplasare si punctul final al arcului tangent la
al doile bloc. Pot fi specificate blocuri consecutive care sa contina samfrene sau raze.
Indiferent de planul care este actinv X-Y(G17), X-Z(G18), sau Y-Z(G19) se necesita
deplasari in cele doua axe ale planului de lucru.
G01 Samfren
Samfren 450
256
EXEMPLU DE PROGRAM
- Introducerea automata a samfrenului
G01
Samfrenarea si rotunjirea coltului
Grup01
Samfrenarea si rotunjirea automata a colturilor nu loate fi folosita intr-un ciclu de filetare
sau intr-un ciclu inregistrat. Pentru detalii suplimentare vezi regulile de la sfarsitul
capitolului.
Sintaxa urmatoare creata cu coduri G va introduce automat un samfren de 45 o sau o
raza intre doua blocuri ce contin interpolari lineare care formeaza un unghi drept.
Sintaxa samfren
Sintaxa rotunjire colt
G01 X (U) x Kk
G01 X (U) Rr
G01 Z (W) Z Ii
G01 Z(W) z Rr
Adrese
I= samfren, de la Z spre X (directia axei X cu +/-)
K= samfren de la X spre Z (directia axei Z cu +/-)
R= rotunjire colt (pe directia X sau Z, cu +/- R este valoarea razei)
_________________________________________________________________
NOTA: A-30 = A150; A-45 = A135
G01 Samfrenare cu parametru A
Grup 01
F
avans de lucru
U
comanda optionala de deplasare incrementala pe axa X
W
comanda optionala de deplasare incrementala pe axa X
X
comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa X
Z
comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
A
unghiul la care se face deplasarea, optional ( se utilizeaza doar cu o
singura valoare X, Z, U sau W).
Acest cod G executa o interpolare lineara de la un punct la alt punct. Deplasarea poate
fi intr-o axa sau doua. Ambele axe vor porni si se vor opri in acelasi moment. Este
controlata viteza fiecarei axe astfel incat avansul programat va fi respectat de-a lungul
intregului contur. Comanda de avans F este modala ea putand fi specificata intr-un bloc
257
anterior. Se vor deplasa doar axele specificate, iar comenzile incrementale sau absolute
vor schimba corespunzator modul de executie al comenzii. Se pot deplasa de asemenea
si axele auxiliare B si V cu mentiunea ca G01 poate comanda doar o singura axa auxiliara
odata. Cand se specifica un unghi se va folosi doar o axa, iar punctul final X, Z va fi
calculat bazandu-se pe specificatia unghiului.
___________________________________________________________________
ATENTIE: Acest cod G nu se poate folosi in cicli inregistrati de degrosare
G71,
G72___________________________________________________________________
EXEMPLU PROGRAM:
G01 Rotunjire colt

EXEMPLU PROGRAM:
Rotunjire colt automata
G01 Samfren cu A
avans
rapid
punct final
punct start
G01 Rotunjire colt
258
NOTE: 1) Este posibila programarea incrementala daca se specifica Ub sau Wb in loc

de Xb respectiv Zb. Efectul va fi : X(POS curenta +i) = Ui, Z(POScurenta +k) = Wk,
X(POScurenta +r) = Ur, Z(POScurenta +r) = Wr.
2) POScurenta reprezinta pozitia curenta pentru axele X, Z.
3) I, K si R specifica intotdeauna o raza sau samfren.
Samfren
Cod/Exemplu
Deplasare
1. Z+ la X+
X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.5 I0.1;
X3.5;
X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.6;
X2.7 Z-0.5;
X3.5;
2. Z+ la X-
X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.5 I-0.1;
X1.5;
X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.6;
X2.3 Z-0.5;
X1.5;
3. Z- la X+
X1.5 Z-0.5.;
G01 Z-2. I0.1;
X2.5;
X1.5 Z-0.5;
G01 Z-1.9;
X1.7 Z-2.;
X2.5;
4. Z- la X-
X1.5 Z-0.5.;
G01 Z-2. I-0.1;
X0.5;
X1.5 Z-0.5;
G01 Z-1.9;
X1.3 Z-2.
X0.5;
1. X- la Z-
X1.5 Z-1.;
G01 X0.5 K-0.1;
Z-2.;
X1.5 Z-1.;
G01 X0.7;
X0.5 Z-1.1;
Z-2.
2. X- la Z+
X1.5 Z-1.;
G01 X0.5 K0.1;
X1.5 Z-1.;
G01 X0.7;
259
Z0.;
X0.5 Z-0.9;
Z0.;
X0.5 Z-1.;
G01 X1.3;
X1.5 Z-1.1;
Z-2.
X0.5 Z-1.;
G01 X1.3;
X1.5 Z-0.9;
Z0.;
Deplasare
3. X+ la Z-
X0.5 Z-1.;
G01 X1.5 K-0.1;
Z-2.;
4. X+ la Z+
X0.5 Z-1.;
G01 X1.5 K0.1;
Z0.;
Rotunjire colt
Exemplu/CoduriG
1. Z+ la X+
X2. Z-2.;
G01 Z-1 R.1;
X3.;
X2. Z-2.;
G01 Z-1.1;
G03 X2.2 Z-1. R0.1;
G01 X3.;
2. Z+ la X-
X2. Z-2.;
G01 Z-1. R-0.1;
X1.;
X2. Z-2.;
G01 Z-1.1;
G02 X1.8 Z-1 R0.1;
G01 X1.;
3. Z- la X+
X2. Z-1.;
G01 Z-2. R0.1;
X3.;
G01 X3.;
X2. Z-1.;
G01 Z-1.9;
G02 X2.2 Z-2. R0.1;
4. Z- la X-
X2. Z-1.;
G01 Z-2. R-0.1;
X1.;
X2. Z-1.;
G01 Z-1.9. ;
G03 X1.8 Z-2.;
G01 X1.;
1. X- la Z-
X3. Z-1.;
G01 X2. R-0.1;
Z-2.
2. X- la Z+
X3. Z-2.;
G01 X2. R0.1;
Z-1.
3. X+ la Z-
X1. Z-1.;
G01 X2. R-0.1;
X3. Z-1.;
G01 X2.2;
G02 X2. Z-1.1 R0.1;
G01 Z-2.;
X3 Z-2.;
G01 X2.2;
G03 X2. Z-1.9 R0.1;
G01 Z-1.;
X1. Z-1.;
G01 X1.8;
260
Z-2
G03 X2. Z-1.1 R0.1;

G01 Z-2.;
4. X+ la Z+
X1. Z-2.;
X1. Z-2.;
G01 X2. R0.1;
G01 X1.8;
Z-1.;
G02 X2. Z-1.9 R0.1;
G01 Z-1.;
Reguli: 1) Se va utiliza adresa K doar cu adresa X(U), iar adresa I doar cu adresa Z(W).
2)Se va utiliza adresa R fie cu adresa X (U) fie cu Z (W), dar nu cu amandoua in
acelasi bloc.
3) Nu se utilizeaza I si K impreuna in acelasi bloc. Cand se foloseste adresa R
nu se utilizeaza si I sau K.
4) Blocul urmator trebuie sa fie o alta interpolare liniara perpendiculara pe prima.
5) Samfrenarea automata sau rotunjirea coltului nu se poate utiliza la un ciclu de
filetare sau la un ciclu inregistrat.
6) Samfrenul sau raza coltului trebuie sa fie sufucient de mici pentru ca sa se
integreze intre interpolarile lineare.
7) La realizarea samfrenului sau rotunjirea automata a coltului trebuie sa fie o
Singura deplasare pe X sau pe Z in mod linear (G01).
ATENTIE!
G02
Toate regulile trebuiesc respectate, in caz contrar comportarea masinii

poate fi imprevizibila.
Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic CW
Grup 01
F
avansul de lucru
*I
distanta pe X la centrul cercului
*K
distanta pe Z la centrul cercului
*R
raza arcului
*U
comanda de deplasare incrementala pe axa X
*W
comanda de deplasare incrementala pe axa Z
*X
comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z
comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
* indica un parametru optional
Acest cod G este folosit pentru specificarea unei deplasari circulare in sensul acelor de
ceasornic intr-un plan definit de doua axe lineare. Astfel, deplasarea circulara se va face in
planul axelor X si Z, care este selectat cu G18. Coordonatele X si Z se folosesc pentru
specificarea punctului final al deplasarii, putandu-se folosi atat deplasari in coordonate
absolute cat si in coordonate incrementale. Daca una dintre coordonate nu este
specificata se va presupune ca punctul final al arcului va avea acea coordonata identica
cu cea a punctului initial. Exista doua metode de specificare a centrului cercului miscarii
circulare: prima utilizeaza parametri I si K pentru a defini distanta de la punctul initial (de
start) la centrul cercului, iar a doua utilizeaza parametrul R pentru a specifica direct raza
arcului de cerc (maxim 7740 inches). Acestea vor fi aratate si descrise in continuare.
G02 Interpolare circulara
Sfarsit
Start
261
Arc cu +R
Figura 4.0-1
I,K: Cand se folosesc parametri I si K pentru specificarea centrului arcului, nu se mai
poate utiliza
si parametrul R. Daca se specifica doar I sau K celalalt parametru este
Start si Final
presupus a fi zero. I si K sunt presupusi a fi distantele de la punctul initial la centrul
cercului. Se permit erori in definirea centrului cercului in toleranta de 0.0010 inch.
In majoritatea cazurilor este mai usor sa se utilizeze R in locul lui I si K.
Arc cu -R
G02 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)

= valoarea R
Punct final
Punct start
Raza piesei minus raza sculei pentru

raza concava
G02 U.1376 W-.0688(I.0688)
= valoarea R
Punct start
Raza piesei plus raza sculei pentru
raza convexa
Punct final
G02 U-.2624 W-.1312(K-.1312)
Fig. 4.0-2 G02

R: Cand se utilizeaza parametrul R pentru a se specifica centrul cercului, este necesara
si specificarea lui X, sau Z pentrul punctul final, diferit de cel initial. R reprezinta distanta
de la punctul initial la centrul cercului (raza cercului). Daca valoarea lui R este pozitiva
controlerul va genera un contul de maxim 180 o. Pentru a genera o raza mai mare decat
180o se va specifica o raza negativa. Se pot permite erori de definire a arcului in toleranta
0.0010 inch.
Urmatoarea secventa va taia un arc mai mic de 180 o:
G01 X3.0 Z4.0
G02 Z-3.0 R5.0
G03
Interpolare circulara in sens trigonometric CCW
Grup 01
G03 va genera o deplasare circulara in sens opus acelor de ceasornic. In rest este la fel
cu G02.
G03 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)
= valoarea R
.100 raza piesei si .0312 raza sculei
Punct final
Raza piesei plus raza sculei pentru
Punct start
raza convexa
G03 U.2624 W-.1312(K-.1312)
(Raza plus Raza)
= valoarea R
.100 raza piesei si .0312 raza sculei
262
Punct start
Raza piesei minus raza sculei pentru

raza concava
Punct final
G03 U-.1376 W-.0688(I-.0688)

(Raza minus Raza)
Fig. 4.0-3 G03

Coduri G diverse (G04, G09)
G04
Dwell (asteptare)
Grup 00
P
Timpul Dwell (de asteptare) in secunde sau milisecunde
G04 este utilizat pentru a crea o intarziere sau o asteptare intr-un program. Blocul care
contine G04 va crea o intarziere cu un timp specificat de codul P. Daca valoare lui P nu
contine punct zecimal intarzierea este in milisecunde (0.001 secunde); in caz contrar
intarzierea este in secunde.
G09
Stop exact Grup 00
Codul G09 este utilizat pentru a specifica un stop exact. Nu este modal astfel incat nu
va afecta blocurile urmatoare. Miscarile rapide sau interpolarile vor fi decelerate la final
pana la oprire (exact stop) inainte de procesarea blocului urmator. In modul exact stop
deplasarile vor necesita astfel un timp mai mare, si nu se va realiza o miscare continua
intre blocuri. Aceasta poate provoca o prelucrare mai adanca in punctele in care scula se
opreste.
Setarea offseturilor din program (G10)
G10
Setarea offseturilor
Grup 00
L
selectarea geometriei, uzurii, coordonatelor de lucru, sau deplasarea
coordonatelor
P
selectarea numarului offsetului
Q
tipul varfului sculei
R
raza varfului sculei
*U
valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa X
*W
valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa Z
*X
offsetul pe axa X
*Z
offsetul pe axa Z
* indica optional
Acest cod G poate fi utilizat pentru a modifica geometria sculei/deplasarea
coordonatelor, valoarea uzurii sculei, sau coordonatele de lucru din interiorul programului
activ. Se vor utiliza urmatoarele coduri pentru selectia offseturilor:
L2
originea coordonatelor de lucru pentru cele Comune si
pentru G54 - G59
L10
geometria sculei sau deplasarea coordonatelor
L1 sau L11 uzura sculei
L20
coordonatele de lucru auxiliare G110-G129
Urmatoarele coduri P se vor utiliza pentru indexarea offseturilor :
P1-P50
pentru geometria, uzura sau coordonatele de lucru L10-L11
P51-P100
pentru deplasarea coordonatelor (la YASNAC)
L10-L11
P0
pentru offsetul coordonatelor Comune
L2
P1-P6
pentru originile de lucru G54-G59
263
P1-P20
pentru originile auxiliare de lucru G110-G129 L20
Codurile R, X si Z sunt numere fractionale cu semn in inch (milimetri). U si W sunt
incrementale. Daca setarea 33 este Fanuc, atunci folosind P51-P100 se va seta
geaometria sculelor 1 pana la 50. Este recomandat totusi utilizarea L10, cu P1 pana la
P50 pentru a seta geometria sculelor cand se lucreaza in coordonate Fanuc pentru a se
mentine o compatibilitate cu controlerul Fanuc.
Exempe G10:
G10 L2 P1 W6.0
G10 L20 P2 X-10. Z-8.
G10 L10 P5 R.32
G10 L10 P5 R.0625
(deplaseaza originea de lucru G54 6.0 unitati spre

dreapta);
(seteaza originea de lucru G111 la X-10.0 si Z-8.0);
(seteaza raza sculei #5 la 0.32 );
(seteaza raza sculei #5 la 1/16);
Coduri G pentru sub-spindel

G14 si G15 Scimbare spindel principal/sub-spindel
Grup17
Comanda G14 provoaca ca sub-spindelul sa preia functiile spindelului principal si sa
primeasca comenzile care in mod normal se refera la spindelul principal. Dupa comanda
G14:
M03, M04, M05 si M19 vor afecta sub-spindelul.
M143, M144, M145 si M149 vor genera alarma 329 UNDEFINED M CODE.
G50 va limita rotatia sub-spindelului. G96 va stabili viteza de prelucrare a subspindelului.
Sub-spindelul isi va modifica turatia in concordanta cu G50 si cu G96 la o
deplasae pe axa X.
G01 Avans pe rotatie se va referi la sub-spindel.
_____________________________________________________________________
Nota: G14 va cauza activarea oglindirii astfel incat deplasarea pe Z in directia negativa va
fi spre sub-spindel, iar deplasarea pe axa Z in directie pozitiva va fi in directia
departarii de sub-spindel. Daca axa Z este oglindita prin setarea 47 sau o comnda
G101, axa Z nu va mai fi oglindita. G14 se anuleaza cu G15 sau M30 la finalul
programului, sau prin apasarea tastei RESET.
Daca se comanda G14 la o masina fara sub-spindel se4 va genera alarma 310
INVALID G-CODE. La comanda G14:
Campul de ecran care in mod normal afiseaza ACT (actual spindel speed) va fi inlocuit
cu SSC (sub-spindel speed) iar linia de jos va afisa SSA (actual sub-spindel speed).
Campul de pe ecran care in mod normal este dedicat afisarii oglindirii va afisa alternant
starea de oglindire si SUBSPIN. Axa Z oglindita va fi afisata singular doar la setarea 47
sau comanda G101.
Transformare coordonate carteziene in coordonate polare
G17 Planul XY si G19 Planul YZ
Acest cod G suporta transformarea Cartezian- Polar (G112/G113). Comanda G18 va
provoca revenirea la planul normal de lucru ZX.
264
G112
Interpretarea XY in XC
Grup 04
Transformarea cartezian-polar G112/G113 permite utilizatorului sa programeze
blocurile urmatoare in coordonate carteziene XY iar controlerul le va transforma automat in
coordonate polare XC. Codul G112 va activa aceasta transformare. Planul G18 ZX va fi
folosit pentru realizarea deplasarilor liniare XY, iar planul G17XY va fi utilizat pentru
interpolarile circulare G02 si G03 din coordonatele XY.
G41/G42 compensarea de raza, utilizata impreuna cu G112.
La activarea G112 se activeaza si compensarea de raza in stilul frezelor. De remarcat
ca compensarea de raza G41/G42 trebuie sa fie anulata inainte de G113 (anularea
transformarii cartezian-polar), in caz contrar se va genera alarma 455.
G113
Anulare G112
Grup04
G113 anuleaza conversia coordonatelor carteziene in coordonate polare.
Exemplu de program cu G112/G113.
T101;
G54;
G98;
GZ;
X40.M154;
C;
M133
P3000;
G112;
G17;
G1ZF300.;
Y10.Z-2.;
G3X10.Y20.Z-4.R10.;
G1X-20.Z-6.;
Y-5.Z-8.;
G2X-5.Y-20.Z-6.I15.J;
G1X20.Z-4.;
YZ-2.;
G113;
M135;
M155;
G54;
G99;
M30;
Selectarea planului circular (G18)
G18
Selectarea planului ZX
Grup02
Codul G02 este utilizat pentru selectarea planului ZX pentru deplasari circulare. El este
modal si va ramane activ pentru toate deplasarile circulare urmatoare pana la executia
unui alt cod G din grupul 02. Acest cod G este codul implicit din grupul respectiv pentru
strungul Haas. Aceasta inseamna ca se poate programa o interpolare circulara pe XZ in
aria de lucru fara a se programa in prealabil G18. In acest plan deplasarile circulare sunt
265
definite in sensul acelor de ceasornic cand operatorul priveste in jos in spatiul de lucru X-Z
din fata. Aceasta deplasare este deplasarea sculei in raport cu piesa.
Selectie Inch/Metric
G20
Selectie Inch
Grup06
G21
Selectie Metric
Grup06
Cateodata codurile G20 si G21 se utilizeaza pentru a selecta coordonatele in Inch,
respectiv Metrice, dar pentru controlerul Haas G20 (inch) si G21 (metric) pot fi utilizate
doar pentru a se asigura ca programul respectiv va fi executat in coordonatele dorite.
Selectia intre coordonatele metrice si cele in inch se face din setarea 9.
Revenirea in punctul de referinta si definirea in punctul de referinta
G28
Revenire la Zero Masina, optional setare G29 punct de referinta
Grup00
Codul G28 este utilizat pentru deplasarea in originea masinii a tuturor axelor. Daca in
acelasi bloc se specifica X, Z, U, sau W doar axele respective vor fi deplasate la originea
masinii. Daca axele X, Z, U, sau W definesc o locatie diferita de cea curenta atunci
deplasarea masinii la origine se va face prin punctul specificat. Daca se specifica U sau W
deplasarea masinii se va executa de la pozitia curenta printr-un punct definit incremental
de catre U sau W. Acest punct se va numi punct de referinta G29 si va fi salvat in scopul
utilizarii lui la comanda G29. Daca nu se specifica nici X, Z, U sau W toate axele se vor
deplasa simultan in punctul de zero masina. Orice eventuala axa auxiliara (V) va fi
deplasata la originea ei dupa axele X si Z. G28 ignora orice corectie a sculei in cadrul
deplasarii.
G29
Revenire prin punctul de referinta
Grup00
Codul G29 este folosit pentru deplasarea axelor la o anumita pozitie X, Z. Axele care
sunt selectate in acest bloc vor fi deplasate in punctul de referinta G29 salvat candva
anterior in comanda G28, iar abia apoi in punctul definit de comanda G29. Pozitia
punctului este interpretata in coordonate de lucru.
Avans pana la intalnirea semnalului Skip (G31)
G31
Functia Skip (acest cod este optional si necesita o sonda de masura) Grup00
F
avans de lucru
*U
deplasare incrementala pe axa X
*W
deplasare incrementala pe axa Z
*X
deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z
deplasare in coordonate absolute pe axa Z
indica optional
Functia skip nu este modala si cauzeaza o deplasare lineara la punctul X, Z specificat.
Ea se aplica doar blocului in care se defineste G31. Se necesita o definire anterioara a
avansului de lucru. Deplasarea va continua fie pana la atingerea punctului final fie pana la
aparitia semnalului skip. Semnalul skip este o intrare discreta a masinii care va stabili
punctul final al deplasarii; in general este dat de o sonda de masurare. Tastatura va emite
un beep la atingerea punctului final. In timpul funtiei skip nu se permite activarea
compensarii de raza. Se poate utiliza funtia skip in conjunctie cu M78 sau M79 pentru
testarea receptiei semnalului skip.
Filetare (G32)
G32
Executarea filetului
Grup01
266
F
*U
*W
*X
*Z
NOTE:
Avans de lucru
comanda de pozitionare incrementala pe axa X
comanda de pozitionare incrementala pe axa Z
comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa X
comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa Z
Toate comenzile de mai sus sunt optionale.
Avansul de lucru este echivalent cu pasul filetului.
Trebuie specificata cel putin o comanda de deplasare in vreuna din axe.
Filetele conice au pasi ai filetului pentru ambele axe.. In acest caz se va seta
avansul de lucru corespunzator pasului cel mai mare. G99 (avans pe rotatie)
trebuie sa fie activ.
Acest cod G este modal si va fi anulat de catre alt cod G din grupa 01, ca de exemplu:
G00, G01, G02, G03, sau butonul RESET.
G32 Filetare
Lz = Pasul pe Z
Filet drept
Filet conic
Lz = Pasul pe X
(valoare pe raza)
Figura 4.0-4. Definirea pasului (avansului) pentru filete drepte si conice.

G32 difera de alte cicluri de filetare prin aceea ca forma si/sau pasul poate varia de-a
lungul filetului. In plus nu se revine automat la punctul de pornire la sfarsitul executiei
filetului. G32 este modal, aceasta insemnand ca el se poate folosi in blocul curent, precum
si in blocurile urmatoare. Controlerul considera o serie succesiva de blocuri G32 ca fiind
un singur bloc (secventa G32). Aceasta are ca efect invalidarea functiei Single Block (bloc
cu bloc) pana la finalul secventei G32. Deoarece G32 este modal nu este necesara
specificarea lui in fiecare bloc. G32 ramane activ pana la executia unui alt cod G din
grupul 01 sau pana la apasarea tastei RESET.
La prima linie a blocurilor G32 avansul de lucru se sincronizeaza cu turatia prin
semnalul dat de encoderul spindelului. Aceasta sincronizare ramane activa pe toata
secventa G32. Este posibila anularea lui G32, iar dupa aceasta la o noua apelare nu se va
pierde sincronizarea anterioara. Aceasta este utila la efectuarea filetelor prin treceri
multiple contururile sculei ramand aceleasi (se va pastra aceeasi valoare pentru rotatia
spindelului).
Se recomanda intotdeuna pornirea si oprirea operatiei de filetare la suficienta distanta
de piesa pentru a se evita deformarea filetului ca urmare a intarzierii accelerarii/decelerarii
avansurilor
NOTA: Butoanele si functiile SINGLE BLOCK STOP (bloc cu bloc) si FEED HOLD (stop
avans) sunt anulate pana la executia ultimei linii ale secventei G32.
NOTA: FEED RATE OVERRIDE (suprareglaj avans) este de asemenea ignorat atat timp
267
cat G32 este activ. Avansul actual va fi astfel intotdeauna 100% din avansul
programat.
M23 si M24 nu au nici un efect in cadrul operatiei G32, iar daca programatorul doreste
executia unui samfren el trebuie programat ca atare.
G32 nu poate fi utilizat in interiorul codurilor G ce definesc cicli de prelucrare (ex. G71).
Modificarea turatiei spindelului in timpul executiei filetului are rezultate imprevizibile.
ATENTIE!
G32 este modal. Este obligatorie anularea lui G32 la sfarsitul filetarii prin
programarea unui alt cod G din grupa 01. (Codurile din grupa 01 sunt:
G00, G01, G02, G03, G32, G90, G92 si G94).
G32 Filetare
Avans lucru
Rapid
Contur program
Poz. finala
Start
Figura 4.0-5 Ciclu de executie a filetului de la drep la conic si de la conic la drept

G32
Exemplu program
Comentarii
NOTA: Exemplu anterior este doar pentru referinta. De obicei sunt utilzate treceri multiple
pentru realizarea filetului.
Compensarea varfului sculei (G40, G41, G42)

G40
*X
*Z
*U
*W
*I
*K
Anularea compensarii varfului sculei
Grup07
locatia axei X in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea

locatia axei Z in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea
distanta incrementala pe X la punctul de unde incepe compensarea

distanta incrementala pe Z la punctul de unde incepe compensarea
intersectia dintre axa X si vectorul directiei, (raza)
intersectia dintre axa Z si vectorul directiei
* indica optional
268
G40 anuleaza G41 sau G42. Programand Txx00 va anula de asemenea compensarea
varfului sculei. Este obligatorie anularea compensarii varfului sculei inainte de terminarea
programului. In general punctul de unde incepe compensarea nu corespunde cu un punct
de pe piesa. In unele cazuri se pot realiza suprataieri sau subtaieri.
G40
Cand se utilizeaza adresele I si K in cadrul unui bloc G40 controlerul va utiliza aceste
valori pentru definirea unui vector ce va intersecta punctul de final al ultimei deplasari
complet compensate. Figura urmatoare ilustreaza relatia dintre I si K si miscarea de
anulare a compensarii varfului sculei. De obicei I si K sunt dea lungul unei fete a piesei
prelucrate.
Suprataiere aici
Foloseste I & K pentru

a evita suprataiere aici
Utilizarea lui I si K
Valorile pentru I si K se determina prin calcularea sinusului unghiului, respectiv a
cosinusului, unde unghiul este cel creat intre suprafata piesei si axa Z.
G40 anuleaza G41 si G42.
G41
Compensarea varfului sculei pe stanga
Grup 07
G41 selecteaza compensarea sculei pe stanga; aceasta insemnand ca scula este
mutata pe stanga conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul sculei
trebuie selectat cu codul Tnnxx, unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu scula
respectiva.
G41
269
G42
Compensarea sculei pe dreapta
Grupa 07
G42 selecteaza compensarea sculei pe dreapta; aceasta insemnand ca scula este
mutata pe dreapta conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul
sculei trebuie selectat cu codul Tnnxx, unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu
scula respectiva.
G42
Setarea coordonatelor globale (G50)
G50
Setarea offsetului coordonatelor globale Fanuc, Yasnac Grupa 11
U
valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale X
X
valoarea coordonatei globale translatate X
W
valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale Z
Z
valoarea coordonatei globale translatate Z
S
fixarea valorii maxime de rotatie a spindelului la o anumita valoare
T
activarea corectiei de scula (doar pentru Yasnac)
G50 poate efectua mai multe functii. Acest cod poate seta coordonatele globale, poate
translata coordonatele globale cu o anumita valoare, si poate limita turatia spindelului la o
valoare maximala. Pentru informatii suplimentare vezi capitolul Sisteme de coordonate si
offseturi.
Pentru setarea coordonatelor globale codul G50 este insotit de valori pentru X sau Z.
Coordonatele de lucru efective vor deveni astfel cele specificate de adresele X sau Z. Se
270
iau in considerare pozitia curenta a masinii, originea de lucru si compensarea sculei, dupa
care se calculeaza automat valoarea coordonatelor globale.
EXEMPLU: G50 X0 Z0 (coordonatele efective sunt acum zero in punctul curent)
Pentru a efectua o translatare a coordonatelor se va specifica G50 impreuna cu U sau
W. Sistemul de coordonate global va fi translatat astfel cu valorile specificate de adresele
U sau W. Ca urmare sistemul efectiv de coordonate se va modifica cu respectivele valori
in sens contrar. Aceasta metoda se poate folosi de exemplu pentru a muta originea piesei
in afara zonei de lucru.
EXEMPLU: G50 W-1.0 (coordonatele efective vor fi translatate stanga cu 1.0);
Pentru a seta sistemul de coordonate de tip Yasnac se va specifica G50 impreuna cu o
valoare a adresei T. Aceasta metoda se utilizeaza doar atunci cand setarea 33 este pe
YASNAC. Valoare coordonatei globale va fi setata conform tabelului de scule. Valorile
pentru adresa T sunt de forma Txxyy, unde xx poate lua valorile 51 pana la 100 si yy de la
00 la 50. De exemplu T5101 va specifica translatarea sistemului de coordonate conform
datelor sculei 51 din tabel si a pozitiei 01 din coloana de uzuri scule. Acest bloc nu va
executa efectiv schimbarea sculei 1. Pentru a selecta alta scula codul Txxyy se va folosi in
afara blocului G50. In urmatoarele doua exemple se arata metoda de selectare a sculei 7
si folosirea translatarii sistemului de coordonate corespunzator cu pozitia 57 a sculei si 07
a coloanei uzurii sculelor.
Exemplu 1
G51;
(anulare offseturi)
T700 M3;
(selectie scula 7, pornire turatie)
G50 T5707; (se corecteaza coordonatele aferent sculei si se aplica corectia de uzura 7)
EXEMPLU 2:
G51;
(anulare offseturi)
G50 T5700;
(se aplica corectia sculei)
T707 M3;
(se selecteaza scula 7 si se aplica valoarea de uzura 07)
Pentru a seta o valoare maxima de rotatie a spindelului se specifica G50 cu un cod de
adresa S. Dupa executia blocului spindelul nu va depasi turatia indicata de adresa S.
EXEMPLU:
G50 S1800 (turatia spindelului nu va depasi 1800 rpm);
Translatarea sistemului de coordonate (pentru Yasnac)
Cand setarea 33 este pe Yasnac atunci exista 50 de corectii de scula care se pot
utiliza. Acestea se gasesc in tabelul de scule la numerele 51 pana la 100. Deplasarile
coordonatelor aferent sculelor lucreza diferi fata de originile de lucru. Tipic fiecarei scule i
se asociaza o compensare unica. Inainte de schimbarea sculei compensarea aferenta se
va activa folosind G50. Valorile din tabel pentru aceste compensari se stabilesc prin
butoanele de setup si prin procedurile specifice de masurare prezentate la capitolul
Procedee de pregatire, masurare. Mai jos este prezentata o secventa tipica de
schimbare de scula folosind G50 pentru aplicarea compensarii.
N1 G51;
(revenire la zero masina, anulare offseturi)
N2 G50 T5700;
(se aplica compensarea sculei cu offsetul sculei 7)
N3 T700 M3
(schimbare scula 7, pornire spindel)
N4 G0 X1.9428 T707; (deplasare rapida la X specificat, aplicare corectie uzura scula 7
in prealabil)
Valoare X a compensarii sculelor 51 pana la 100 sunt reprezentate de valori de
diametre cand se seteaza pentru X programare pe diametru.
271
O00101 Program de pregatire fig.5.4

N1 G51 (revenire la zero masina)
N2 G50 T5100; (compensare scula 1)
%translatare pe diametru X si pe Z
OFFSETUL SCULEI
MASINA
SPINDLE
OFFSET SCULA
51
TRANSLATARE G50
Figura 4.0-6 compensare scula Yasnac

G50
Stabilirea rotatiei maxime spindel
G50 poate fi utilizat pentru stabilirea turatiei maxime a spindelului. Controlerul nu va
permite depasirea acestei valori specificate de adresa S in ultima comanda G50. Aceasta
se foloseste de obicei cand se lucreaza cu viteza de aschiere constanta, G96.
N1
G50 S3000;
(rotatia spindelului nu va depasi 3000 rpm)
N2
G97 M3;
(anulare viteza de aschiere constanta, pornire spindel)
NOTA: Pentru a anula aceasta comanda se poate folosi o alta comanda G50 ce specifica
o alta rotatie maxima a spindelului (vezi parametrul 131).
G51
Anulare offset (Yasnac)
G51 este folosit pentru anularea oricarei compensatii de scula sau de uzura a sculei,
dupa care are loc o revenire la originea masinii. G51 este echivalent cu comanda
urmatoare:
N1
G51 T0000;
(anulare compensare scula si uzura scula)
N2
G00 X0 Y0;
(deplasare rapida la zero masina)
Selectia sistemului de coordonate (G52, G53, G54-G59, G61, G64)
Controlerul strungului Haas este compatibil cu ambele tipuri de sisteme de coordonate
Fanuc si Yasnac. Sistemele de coordonate (originile de lucru) impreuna cu compensarile
de scule sunt folosite pentru a se putea plasa un program piesa in orice punct din aria de
lucru asigurandu-se astfel o mare flexibilitate. De revazut capitolele Setarea
programabila a offseturilor si Originile de lucru pentru detalii suplimentare.
G52
Setarea sistemului de coordonate local pentru FANUC
Grupa 00
Acest cod selecteaza un sistem de coordonate propriu utilizatorului. Este compatibil
Fanuc.
G53
Selectarea sistemului de coordonate masina
Grupa 00
Acest cod anuleaza temporar toate translatarile sistemului de coordonate folosind
sistemul de coordonate al masinii. Nu este modal ; astfel urmatorul bloc va reveni la
conditiile anterioare.
G54-G59
Selectarea sistemului de coordonate #1-#6 pentru Fanuc Grupa 12
Aceste coduri selecteaza una dintre cele sase origini de lucru aflate in memoria
masinii. Toate referirile ulterioare la axele de coordonate vor fi interpretate in noile
coordonate. Originile de lucru se preiau din pagina de Offseturi aferenta originilor de
lucru.
G61
Exact Stop modal
Grupa 13
Codul G61 este utilizat pentru specificarea unui opriri exacte a masinii intre deplasari
succesive. Astfel toate deplasarile rapide sau cu avans de lucru vor fi decelerate pana la
oprire inainte de executia blocului urmator. In acest mod de lucru deplasarile vor
necesita un timp putin mai lung, iar miscarea continua intre blocuri nu va fi realizata.
Acest lucru poate provoca o suprataiere in punctele in care se opreste masina.
272
G64
Anulare G61(selectarea modului normal de lucru)
Grupa 13
Codul G64 se foloseste pentru anularea stopului exact. El este modal afectand toate
blocurile urmatoare. Deplasarile rapide si cele cu avans de lucru nu se vor frana pentru
un stop exact inainte de procesarea blocului urmator. Deplasarile rapide vor fi decelerate
totusi pentru a se putea incadra intre limitele stabilite de Parametri 101-104 inainte de
executia blocului urmator. Deplasarile cu avans de lucru nu vor fi decelerate deloc intre
blocuri.
Cicli inregistrati (G70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88,
89, 90, 92, 94)
Cicli inregistrati au fost conceputi pentru simplificarea programarii executiei pieselor.
Cicli inregistrati definesc operatiile uzuale intalnite la strunguri. Ei se pot divide in doua
categorii. Exista cicli inregistrati pentru strunjire si efectuarea de caneluri, si cicli inregistrati
pentru gaurire si filetare. Pot exista cicli inregistrati activi doar un bloc precum si cicli
inregistrati modali.
Cicli inregistrati modali raman activi dupa definirea lor si vor fi executati de fiecare data
cand se defineste o noua locatie a axelor. Astfel, odata definit acest ciclu va fi executat in
toate pozitiile X-Z definite in blocurile urmatoare. Unele dintre valorile parametrilor ciclului
pot fi schimbate si dupa definirea ciclului. Cele mai importante dintre aceste sunt planul de
referinta R si valoarea de patrundere X sau Z. Cicli inregistrati modali pot fi dezactivati cu
comenzile G80, G01, sau G00. Pozitionarile intre punctele de executie ale ciclurilor se
face prin deplasari rapide (G00).
Daca ciclul inregistrat se defineste intr-un bloc in care nu se specifica nici o deplasare
X sau Z pot exista doua interpretari diferite: una de executie a ciclului in acel moment in
punctul curent, iar cealalta sa nu-l execute. La controlerul Haas selectia dintre cele doua
interpretari se face prin setarea 28. Independent de setarea 28 programatorul poate
decide neexecutia ciclui in punctul curent daca in acelasi bloc de definire a ciclului
plaseaza un contor de bucla de valoare 0 (L0).
Executia ciclui inregistrat poate varia de asemenea in functie de selectia deplasarilor
incrementale (U, W) sau absolute (X,Z). Deplasarile incrementale sunt de un rel folos la
executia ciclilor inregistrati. Astfel daca in blocul de definire a ciclului se defineste un
contor de bucla nenul (prin codul L) si se folosesc deplasarile incrementale atunci ciclul
respectiv va fi executat in toate pozitiile definite de incremente si de contorul de bucla.
In general pozitionarea masinii inaintea unui ciclu inregistra se face printr-o deplasare
rapida. (G00). Miscarea de pozitionare a ciclului inregistrat NU VA FI un stop exact inainte
de miscarea de patrundere pe axa X sau Z la planul de referinta. In unele cazuri speciale
acest lucru ar putea provoca o ciocnire in cazul in care exista un obstacol foarte apropiat
de punctul de executie al ciclului. Pentru a se evita aceasta, pentru cazurile necesare
exista setarea 57 care poate selecta un stop exact la fiecare miscare de pozitonare inainte
de executia ciclilor inregistrati modali.
Cicli inregistrati G70, G71, G72 si G73 nu pot fi utilizati in modul DNC, deoarece
necesita din partea controlerului interpretari ale blocurilor in avans (inaintea executiei).
Acesti cicli nu implica direct deplasari cu avns de lucru in interiorul secventei PQ. Pentru
prevenirea deplasarilor rapide cand se necesita deplasari cu avans de lucru G01 trebuie
programat inainte de definirea blocurilor PQ. Cicli inregistrati G70, G71, G72 si G73 nu pot
fi executati cand compensarea varfului sculei este activa. Daca se doreste aceasta
compensare ea trebuie programata in blocul P specificat de catre ciclul inregistrat.
273
Cicli inregistrati pentru strunjire si canelare

In continuare se prezinta o lista cu cicli inregistrati ce pot fi folositi pentru strunjire si
canelare pentru controlerul de strunguri Haas.
G70 Ciclu de finisare
Grupa 00
G71 Ciclu ebosare O.D/I.D. (interior/exterior)
Grupa 00
G72 Ciclu ebosare frontal
Grupa 00
G73 Ciclu ebosare dupa contur oarecare
Grupa 00
G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca
Grupa 00
G75 Ciclu canelare O.D./I.D. (interior/exterior)
Grupa 00
G76 Ciclu de filetare, treceri multiple
Grupa 00
G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (modal)
Grupa 01
G92 Ciclu de filetare (modal)
Grupa 01
G94 Ciclu de prelucrare frontala (modal)
Grupa 01
G70
Ciclu de finisare
Grupa 00
Ciclud de finisare G70 se poate utiliza pentru a finisa pisele ce au fost prelucrate brut
cu cicli de ebosare G71, G72 si G73.
P numarul blocului de start al rutinei ce trebuie executata
Q numarul blocului final al rutinei ce trebuie executata.
G70 Ciclu finisare
G00 in blocul
P
Contur progamat
Rapid
Avans
contur programat
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Figura 4.0-7 G70

O secventa de apelare tipica folosind G70 poate fi:
G71 P10 Q50 F.012 (contur ebosare N10 pana la N50)
N10
F0.014
...
N50
...
...
...
G70 P10 Q50 (contur finisare definit de N10 pana la N50)
274
...
Nu este necesara utilizarea ciclilor G71, G72, sau G73 pentru a se putea folosi G70.
G70 este un cod G ce poate fi independent.
G70 este similar cu apelarea unei subrutine locale. In loc de a apela simplu rutina prin
definirea unui numar de bloc ca si M97, G70 necesita definirea unui bloc de inceput (cod
P) si a unui bloc final (cod Q). In plus secventa definita de P si Q nu are in final M99.
In general G70 este folosit dupa executia lui G71, G72 sau G73 si utilizeaza blocurile
definite de catre P si Q. Se vor executa toate blocurile definite de secventa P-Q. Se pot
folosi in cadrul secventei codurile F, S, sau T. Secventa PQ este cautata in programul
curent pornind de la inceputul programului. Daca aceasta secventa nu este gasita se va
genera o alarma. Daca secventa este gasita atunci locatia blocului ce urmeaza blocului cu
G70 va fi memorata in scopul revenirii din subrutina. Pozitia curenta a masinii este salvata
si memorata de asemenea ca pozitia de start. Dupa acesta se trece la executia blocului de
la fraza P si a tuturor blocurilor urmatoare pana inclusiv la blocul ce contine ca numar de
fraza N cel care se potriveste cu cu codul Q din blocul de definire a lui G70. Dupa executia
blocului Q, va urma o deplasare rapida (G00) in punctul de start care a fost memorat
anterior in secventa de initializare a lui G70. Programul va continua apoi cu blocul ce
urmeaza lui G70. Poate exista de asemenea o subrutina in secventa PQ in care sa nu
existe nici un bloc cu un numar N care sa se potriveasca cu codul Q al blocului G70
apelant. Aceasta nu este insa compatibila cu controlerul Fanuc sau Yasnac. Pentru
controlerul Haas secventa PQ definita de G70 nu trebuie neaparat sa preceada apelarea
G70.
G71
Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)
Grupa 00
*D
adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, raza pozitiva
*F
avansul de lucru folosit in secventa PQ
*I
marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G71, masurare pe
raza
*K
marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G71
P
numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosare
Q
numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare
*S
rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G71
*T
scula si offsetul folosit in secventa PQ din G71
*U
marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare
pe diametru
*W
marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare
*R1 pentru modul Yasnac selectia tipului II de degrosare
(* indica optional)
G71 Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)
Setare retragere (73)
Rapid
Avans lucru
275
Contur program
Pozitie Start
Contur
program
Toleranta
degrosare
(I,K)
Toleranta
finisare
(U,W)
Bloc Start
Bloc final
Toleranta degrosare
Toleranta finisare
Figura 4.0-8 G71

Acest ciclu inregistrat va elimina materialul unei piese lasand o anumita valoare pentru
finisare. Tot ceea ce trebuie sa faca programatorul este sa defineasca forma piesei prin
programarea conturului pentru piesa gata finisata, iar apoi sa foloseasca acest contur in
apelarea din ciclul G71 prin intermediul secventei PQ. Toate avansurile, rotatiile spindelui
sau sculele folosite in secventa de definitie a conturului PQ vor fi ignorate de catre ciclul
de ebosare G71. Toate comenzile F, S si T din linia de definire a ciclului G71, sau cele
active la momentul executiei ciclului vor fi folosite pe tot parcursul ciclului de ebosare. In
general dupa operatia de ebosare se executa operatia de finisare G70 care va apela
aceeasi secventa PQ, iar la executia finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in
secventa PQ vor fi in efect.
Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G71. Primul
tip (TIP I) este cel in care axa X nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului.
Aceasta este ilustrata in figura 4.0-9. Acest tip de contur se numeste contur monotonic.
Al doile tip (TIP II) de contur permite axei X schimbarea directiei (sensului) si este
prezentat in figura 4.0-14. Pentru ambele tipuri I si II de definire a conturului axa Z trebuie
sa fie monotonica, adica nu-si poate schimba directia (semnul). Tipul I se selecteaza prin
definirea unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G71. Se
presupune a fi tipul II de prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare
pe ambele axe X si Z. In modul de lucru Yasnac tipul II este selectat prin includerea R1 in
blocul de comanda G71.
Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea
corespunzatoare a codurilor I, K, U si W. In figura 4.0-8 se indica semnele corecte ale
acestor coduri de adresa pentru a se obtine conturul corect in cadranul dorit.
G71 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt
executate un pic diferit pentru cele doua tipuri I si II. In general degrosarea consta in
treceri repetate dea lungul axei Z la avansul specificat. Faza de finisare consta intr-o
trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea excesului de material lasat in
urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata pentru finisare
pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala
pentru ambele tipuri este o revenire la punctul de start S.
In figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii
ciclului G71. Spatiul liber (de degajare) in planul Z este rezultat din pozitia Z a punctului de
start si suma dintre W si valoarea optionala K lasata pentru finisare.
G71 Relatia intre codurile adresa
276
Figura. 4.0-9
G71
Relatiile dintre adrese
Detalii tipul I
Cand se specifica de catre programator tipul I se presupune ca conturul este
monotonic in axa X. Inainte de oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de
secventa SQ este verificat pentru monotonicitate conform codului G. Daca se gaseste vreo
eroare se va genera o alarma.
Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al
primei treceri de degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia
planului Z de degajare. Valoarea X a fiecarei treceri de degrosare se determina prin
adaugarea valorii specificate de D pozitiei curente a axei X. Directia de aplicare D este
data de de semnul lui U si W. Tipul de deplasare dea lungul planului Z de degajare pentru
fiecare trecere de degrosare este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca
blocul P contine codul G00 atunci deplasarea dea lungul planului Z de degajare va fi
rapida. Daca blocul P contine G01 atunci deplasarea se va face cu avansul de lucru
valabil pentru G71. Degrosarea continua pana la atingerea valorii axei X a pozitei din
blocul P.
Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul
programat lasandu-se valorile programate pentru finisarea ciclului de ebosare G71 si
pentru ciclul de finisare G70. In acel moment scula se retrage la un unghi de 45 o la o
distanta specificata de setarea 73. Apoi scula se va deplasa rapid la planul de degajare Z.
La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata
dupa degrosare.Daca sunt specificati I si K va exista si o a doua trecere de finisare a
ciclului de degrosare paralel cu conturul.
Detalii tipul II
Daca se specifica tipul II de catre programator se permite o variatie non-monotonica a
conturului PQ. Cu alte cuvinte axa X isi poate modifica directia la definirea conturului PQ.
Axa Z trebuie insa sa aiba acelasi semn in permanenta precum directia initiala. Inainte de
pornirea ciclului conturul PQ este verificat, iar in cazul unei probleme se va genera o
alarma.
Valoarea axei X dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei
de start. Daca aceasta nu se intampla se va genera alarma 619 STROKE EXCEEDS
START POSITION. singura exceptie de la aceasta regula este pentru blocul Q.
Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipuli II se face prin folosirea unei deplasari
de referinta in ambele axe X si Z in blocul specificat de P.
Degrosarea este similara tipului I cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei Z
scula va urmari conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa X o distanta
data de setarea 73 (CAN CYCLE RETRACTION). Astfel degrosarea de tip II nu va lasa
trepte in piesa inaintea finisarii putandu-se obtine eventual o finisare mai buna.
G71 Tip I scobituri la acelasi nivel
4 scobituri
un singur nivel
277
Fig. 4.0-10 Scobituri la acelasi nivel

In mod normal nu exista nici o limitare a numarului de blocuri folosite pentru a defini
conturul PQ. Exista o limitare a numarului de adancituri care pot fi incluse in definitia
conturului PQ. O adancitura poate fi definita ca o schimbare a directiei care va crea o zona
concava in material. Daca adanciturile succesive sunt la acelasi nivel, se pot executa orice
numar de adancituri. Daca adanciturile sunt in cadrul altor adancituri (incluse) nu pot
exista mai mult de zece niveluri de scobituri incluse. La atingerea acestei limite se va
genera o alarma. Figurile 4.0-10 si 4.0-11 ilustreaza conceptul de scobituri.
G71 Tip II scobituri incluse
Scobituri incluse pe 5 nivele

(limitare la 10 nivele)
2 scobituri incluse
2 nivele
Figura 4.0-11 Scobituri incluse
Figura 4.10-12 ilustreaza secventa de degrosare pentru conturul PQ cu scobituri

multiple. Prima data este degrosat materialul de deasupra scobiturilor, dupa care urmeaza
scobiturile in directia lui Z. Se ilustreaza de asemenea si retragerile sculei pentru tipul I si
tipul II.
Secventa de degrosare pentru contururi PQ
Secventa contur pentru tipul II de degrosare
regiune a secventei pentru tipul II de degrosare
278
Retragere scula
Figura 4.10-12 secventa contur pentru degrosare de tipII

Retragere scula pentru tipul I
Setarea 73
Retragere scula pentru tipul II
Setarea 73
Figura 4.0-13 retragere pentru tipul I si tipul II

Suma dintre toleranta lasata pentru finisarea degrosarii si cea pentru finisarea
propriuzisa va fi referita simplu ca toleranta pentru finisare. Un efect secundar al utilizarii
orantei pe Z pentru finisare sau a tolerantei lasate pentru finisarea degrosarii este limitarea
distantei pe orizontala a trecerii intre cele doua parti ale scobiturii (in fond marimea
scobiturii pe axa Z). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat dublul sumei dintre
tolerantele lasate pentru finisare.
De exemplu daca conturul G71 de tipul II contine urmatoarele blocuri:
...
X-5. Z-5.
X-5.1 Z-5.1
X-3.1 Z-8.1
...
atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece
distanta pe orizontala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur
in blocul 3 este de 0.2. Daca s-ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere.
Deoarece tolerantele sunt in general mici in comparatie cu scobiturile aceste probleme
ar putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din segmente de dimensiuni mici.
Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei
de finisare a degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se
aplica tolerantei de finisare se aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.
Bloc final
Problema cunoscuta: Daca ultima prelucrare a conturului
PQ este o curba nonmonotonica folosirea unei tolerante pentru finisare (parametrul W) poate provoca o
suprataiere. Pentru a se evita aceasta se poate adauga o scurta retragere.
G71 Exemplu general
EXEMPLU DE PROGRAM
DESCRIERE
279
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
G71 Exemplu de ebosare tip I O.D./I.D. (interior/exterior)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Raza
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
280
G71 Exemplu de ebosare tip II O.D./I.D. (interior/exterior)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
281
G72 Exemplu general
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
G72 Ciclu de ebosare frontala

Grupa 00
*D
adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, pozitiva
282
*F
*I
marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G72, masurare pe
raza
*K
marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G72
P
Q
*S
*T
*U
marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare,
masurare
peebosare
diametru
G72 Ciclu de
frontala
*W
*Plan
indica
optional
de
degajare
pe axa X
Toleranta
finisare
(U,W)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta degrosare
Toleranta
degrosare
(I,K)
Contur
program
Toleranta finisare
Figura 4.0-14 G72

Acest ciclu inregistrat va degrosa materialul unei piese lasand o forma ce va urma a fi
finisata. El este similar cu G71, dar degrosarea se executa dea lungul partii frontale a
piesei. Tot ceea ce trebuie sa faca programatorul este sa defineasca forma piesei prin
programarea conturului piesei finisate si apoi sa apeleze acest contur din comanda G72
prin definirea corespunzatoare a lui P si Q. Toate avansurile, turatiile si sculele din
secventa de definire a conturului sunt ignorate de apelarea G72. Toate comenzile F, S si T
din linia de definire a ciclului G72, sau cele active la momentul executiei ciclului vor fi
folosite pe tot parcursul ciclului de ebosare. In general dupa operatia de ebosare se
executa operatia de finisare G70 care va apela aceeasi secventa PQ, iar la executia
finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in secventa PQ vor fi in efect.
Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G72. Primul
tip (TIP I) este cel in care axa Z nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului.
Aceasta este ilustrata in figura 4.0-15. Acest tip de contur se numeste contur monotonic.
Al doile tip (TIP II) de contur permite axei Z schimbarea directiei (sensului) . Pentru ambele
tipuri I si II de definire a conturului axa X trebuie sa fie monotonica, adica nu-si poate
schimba directia (semnul). Daca setarea 33 este pe Fanuc tipul I se selecteaza prin
definirea unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G72. Se
presupune a fi tipul II de prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare
283
pe ambele axe X si Z. Daca setarea 33 este Yasnac tipul II este selectat prin includerea
R1 in blocul de comanda G72.
(Vezi tipul II pentru detalii)
Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea
corespunzatoare a codurilor I, K, U si W. In figura 4.0-16 se indica semnele corecte ale
acestor coduri de adresa pentru a se obtine conturul corect in cadranul dorit.
G72 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt
executate un pic diferit pentru cele doua tipuri I si II. In general degrosarea consta in
treceri repetate dea lungul axei X la avansul specificat. Faza de finisare consta intr-o
trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea excesului de material lasat in
urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata pentru finisare
pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala
pentru ambele tipuri este o revenire la punctul de start S.
In figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii
ciclului G72. Spatiul liber (de degajare) in planul X este rezultat din pozitia X a punctului de
start si suma dintre U si valoarea optionala I lasata pentru finisare.
G72 Relatie intre codurile adresa
Figura 4.0-15 relatia dintre adrese

G72
Detalii tipul I
Cand se specifica de catre programator tipul I se presupune ca conturul este monotonic in
axa Z. Inainte de oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de secventa SQ este
verificat pentru monotonicitate conform codului G. Daca se gaseste vreo eroare se va genera
o alarma.
Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al primei
treceri de degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia planului X de
degajare. Valoarea Z a fiecarei treceri de degrosare se determina prin adaugarea valorii
specificate de D pozitiei curente a axei Z. Directia de aplicare D este data de de semnul lui U
si W. Tipul de deplasare dea lungul planului X de degajare pentru fiecare trecere de degrosare
este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca blocul P contine codul G00 atunci
deplasarea dea lungul planului X de degajare va fi rapida. Daca blocul P contine G01 atunci
deplasarea se va face cu avansul de lucru valabil pentru G72. Degrosarea continua pana la
atingerea valorii axei Z a pozitei din blocul P.
Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul programat
lasandu-se valorile programate pentru finisarea ciclului de ebosare G72 si pentru ciclul de
284
finisare G70. In acel moment scula se retrage la un unghi de 45 o la o distanta specificata de

setarea 73. Apoi scula se va deplasa rapid la planul de degajare X.
La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata dupa
degrosare.Daca sunt specificati I si K va exista si o a doua trecere de finisare a ciclului de
degrosare paralel cu conturul.
Detalii tipul II
Daca se specifica tipul II de catre programator se permite o variatie non-monotonica a
conturului PQ. Cu alte cuvinte axa Z isi poate modifica directia la definirea conturului PQ. Axa
X trebuie insa sa aiba acelasi semn in permanenta precum directia initiala. Inainte de pornirea
ciclului conturul PQ este verificat, iar in cazul unei probleme se va genera o alarma. Valoarea
axei Z dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei de start. Daca
aceasta nu se intampla se va genera alarma 619STROKE EXCEEDS START POSITION.
Singura exceptie de la aceasta regula este pentru blocul Q.
In cazul in care setarea 33 este Yasnac specificarea tipului II se face includerea lui R1 in
blocul de comanda G72. R1 trebuie specificat fara punct zecimal.
Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipului II se face prin folosirea unei deplasari de
referinta in ambele axe X si Z in blocul specificat de P.
Degrosarea este similara tipului I cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei X
scula va urmari conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa Z o distanta
data de setarea 73 (CAN CYCLE RETRACTION). Astfel degrosarea de tip II nu va lasa trepte
in piesa inaintea finisarii putandu-se obtine eventual o finisare mai buna.
Un efect secundar al utilizarii torantei pe X pentru finisare sau a tolerantei lasate pentru
finisarea degrosarii este limitarea distantei pe verticala a trecerii intre cele doua parti ale
scobiturii (in fond marimea scobiturii pe axa X). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat
dublul sumei dintre tolerantele lasate pentru finisare.
De exemplu daca conturul G72 de tipul II contine urmatoarele blocuri:
...
X-5. Z-5.
X-5.1 Z-5.1
X-8.1 Z-3.1
...
atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece
distanta pe verticala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur in
blocul 3 este de 0.2. Daca s-ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere.
Deoarece tolerantele sunt in general mici in comparatie cu scobiturile aceste probleme ar
putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din segmente de dimensiuni mici.
Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei de
finisare a degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se aplica
tolerantei de finisare se aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.
ATENTIE! Daca ultima prelucrare a conturului PQ este o curba non-monotonica
folosirea unei tolerante pentru finisare (parametrul U) poate provoca o suprataiere.
Pentru a se evita aceasta se poate adauga o scurta retragere.
G72 Ciclu ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)
285
Contur
program
Rapid
Toleranta
degrosare
(I,K)
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Toleranta
EXEMPLU PROGRAM finisare

(U,W)
Bloc final
Toleranta
DESCRIERE
Toleranta degrosare
finisare
G73
Ciclu de ebosare pe contur oarecare
Grupa 00
D
numarul trecerilor de ebosare, numar pozitiv
*F
I
marimea si directia pe axa X a tuturor trecerilor de ebosare , masurare pe raza
K
marimea si directia pe axa Z a tutror trecerilor de ebosare
P
Q
*S
*T
*U
marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe
diametru
*W
* indica optional
Figura 4.0-16
G73G73 Ciclu de ebosare pe contur oarecare
286
Rapid
Avans lucru
Contur program
Bloc Start
Pozitie Start
Bloc final
Contur
program
Toleranta degrosare
Toleranta finisare
Ciclul inregistrat G73 poate fi utilizat pentru degrosarea materialelor cu proprietati mai
deosebite, de ex. fonta. Acest ciclu presupune ca nu exista material, sau ca materialul a fost
indepartat in prealabil pana la o anumita distanta fata de conturul final care este programat in
secventa PQ. Prelucrarea incepe de la pozitia curenta, pozitia de start, cu avans rapid sau cu
avans de lucru spre punctul de pornire de pe contur. Tipul de apropiere fata de contur este
stabilt de prezenta G00 sau G01 in blocul P. Prelucrarea continua paralel cu conturul
programat. Cand se atinge blocul Q se executa o miscare rapida de retragere spre pozitia de
start, la care se adaugaoffsetul pentru cea de a doua trecere. Trecerile de degrosare continua
in acest mod de un numar de ori specificat in D. Dupa executarea ultimei treceri scula va
reveni in punctul initial S. Toate avansurile (F), turatiile (S), sau comenzile de schimbare scula
(T) aflate in secventa PQ sunt ignorate ramanad active doar cele definite in blocul G73 sau
anterior. Offsetul la care se executa prima trecere este de U/2 + I pentru axa X si de W + K
pentru axa Z. Fiecare trecere urmatoare se va apropia incremental de conturul final cu
valoarea de I/D 1 pentru axa X si K/D 1 pentru axa Z. Ultima trecere va lasa intotdeauna
materialul necesar finisarii U/2 pentru axa X si W pentru axa Z. Acest ciclu se presupune a se
utiliza impreuna cu ciclul de finisare G70. Conturul programat PQ nu trebuie sa fie monotonic
pe X sau Z, dar trebuie avuta o atentie deosebita pentru ca materialul existent sa nu intre in
coliziune cu scula in timpul deplasarilor de apropiere si de departare. Valoarea D trebuie sa fie
un numar intreg si pozitiv. Daca valoarea D include un numar zecimal se va genera o alarma.
Se pot executa prelucrari in toate cele patru cadrane ale planului ZX prin folosirea
corespunzatoare a semnelor pentru U, I, W si K. Vezi figura 4.0-16.
Axa X
U I
+ +
+ +
- - -
Axa Z
W K
+ +
- - + +
Scula se apropie din acest cadran

I
II
III
IV
G74Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca

*D Degajarea sculei la revenirea la planul de start, valoare pozitiva
*F avans de lucru
*I increment pe axa X intre doua cicluri patrundere, valoare pozitiva pe raza
K increment pe axa Z intre doua patrunderi intr-un ciclu
*U increment pe axa X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametru
W increment pe axa Z pentru adancimea totala, valoare cu semn
*X valoarea absoluta pe X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametru
Z valoarea absoluta pe Z pentru adancimea finala, valoare cu semn
Grupa 00
* indica optional
G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca
287
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Retragere
Figura 4.0-17 G74
Bloc final
(Setarea 22) Rapid
Ciclul inregistrat G74 poate fi folosit pentru realizarea canelurilor frontale, pentru
gaurire adanca, sau pentru strunjire cu pauza de evacuare a spanului. Cu acest ciclu
inregistrat se poate executa fie o patrundere in centrul spindelului fie o serie de gauriri.
Cand se adauga blocului de comanda un cod X sau U, iar X nu este pozitia curenta se
vor realiza cel putin doua patrunderi. Una va fi la pozitia X specificata, iar cealalta la
pozitia curenta. Codul I este distanta incrementala pe axa X intre doua cicluri de
patrundere. La specificarea adresei I se vor executa multiple cicluri de patrundere, egal
distantate intre pozitia de start S si pozitia X. Daca distanta dintre S si X nu este un
mutiplu a lui I atunci ultimul interval de pe axa X va fi mai mic decat I.
Daca blocul G74 specifica si parametrul K atunci se va efectua cate o patrundere la
fiecare interval specificat de K , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului
de lucru la o distanta data de setarea 22. Codul D poate fi folosi pentru realizarea de
caneluri sau strunjiri si va realiza o degajare fata de piesa pentru revenirea la planul de
start S.
G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (o trecere)
Scula
Rapid
Avans lucru
Canelura
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
288
G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (treceri multiple)

Scula
Rapid
Avans lucru
Contur program
Canelura
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
G75
*D
*F
*I
*K
*U
W
*X
Z
Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior)
Grupa 00
degajarea sculei la revenirea la planul de start , marime pozitiva

avans de lucru
incrementul pe X al patrunderilor succesive in cadrul ciclului, pe raza
incrementul pe Z intre doua cicluri de patrundere
distanta incrementala pe X la adancimea finala a patrunderii
distanta incrementala pe Z pana la ultimul ciclu de patrundere, marime cu semn
pozitia in coordonate absolute pe X a adancimii finale de patrundere a ciclului, pe diametru, cu semn
pozitia in coordonate absolute pe Z a ultimului ciclu de patrundere, marime cu semn
* indica optional
G75 Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior)
289
Rapid
Figura 4.0-18 G75
Avansalucru
Ciclul G75 poate fi utilizat pentru o canelare exterioara cu pauza de evacuare
spanului.
Contur program
Cu acest ciclu se poate executa fie oun singur ciclu de patrundere pentru realizarea
Pozitie Startunei
caneluri, fie o serie de cicluri de patrundere pentru executarea unor caneluri mutiple.
Bloc Start
Daca blocului G75 i se adauga Z, sau W, iar Z nu este pozitia curenta atunci vor fi executate
cel putin
Bloc final
doua cicluri de patrundere. Una va fi la pozitia Z specificata, iar cealalta la pozitia curenta. Codul K este
distanta incrementala pe axa Z intre doua cicluri de patrundere. La specificarea adresei K se vor executa
multiple cicluri de patrundere, egal distantate intre pozitia de start S si pozitia Z. Daca distanta dintre S si Z
nu este un mutiplu a lui K atunci ultimul interval de pe axa Z va fi mai mic decat K.
Daca blocul G75 specifica si parametrul I atunci se va efectua cate o patrundere la fiecare interval
specificat de I , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului de lucru la o distanta data de
setarea 22.
Codul D poate fi folosi pentru realizarea de caneluri si va realiza o degajare fata de piesa pentru
revenirea la planul de start S.
G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (o trecere)

Scula
Rapid
Avans lucru
Canelura
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
290
In continuare se prezinta un exemplu de program G75 cu treceri multiple:

G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (treceri multiple)
Scula
Rapid
Avans lucru
Canelura
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
G76
Ciclu filetare, Treceri multiple
Grupa 00
*A
Unghiul varfului sculei
D
adancimea de taiere a primei treceri
F(E) avans de lucru, pasul filetului
*I
conicitatea filetului, masura pe raza
K
Inaltimea dintelui filetului, defineste numarul de treceri, masura pe raza
291
*U distanta incrementala pe axa X de la Start la adancimea maxima a diametrului filetului.

*W
distanta incrementala pe axa Z de la Start la lungimea maxima a filetului
*X pozitia in coordonate absolute pentru axa X a adancimii maxime a diametrului filetului.
*Z
pozitia in coordonate absolute pentru axa Z a lungimii maxime a filetului
* indica optional
Setarea 95/96 determina marimea samfrenului/unghiului; M23/M24 activeaza/dezactiveaza samfrenarea. Vezi fig4.019.5
G76 Ciclu de filetare, treceri multiple
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Diametru final
Tinta
Figura 4.0-19 G76

Ciclul inregistrat G76 poate fi utilizat atat pentru filetari drepte, cat si pentru filetari
Unghi
conice. Cu ciclul G76 programatorul poate comanda intr-o maniera foarte usoara
treceri
Zona prelucrata
multiple dea lungul filetului. Natura solicitarii sculei si implicit a uzurii poate fi controlata de
codul P. Astfel ascest cod P poate specifica care parte a dintelui sculei sa fie activa, si
poate specifica si cat material se indeparteaza.
Inaltimea dintelui filetului este specificat de catre K si este o marime pozitiva.
Inaltimea filetului se defineste ca distanta de la varful dintelui la baza acestuia. Inaltimea la
care se va realiza filetul va fi K mai putin valoarea tolerantei pentru finisare. Aceasta
valoare este stabilita de catre setarea 86 ( THREAD FINISH ALLOWANCE) iar valoare
implicita este 0.
Conicitatea filetului este specificata de I. Ea este masurata de la pozitia finala X, Z a punctului T la
pozitia F. Un filet conic conventional O.D. (exterior) va avea valoarea I negativa.
Adancimea primei treceri a filetului este specificata de D. Acesta determina implicit si

numarul de treceri pana la finalizarea filetului bazandu-se pe valoarea K a inaltimii filetului
si pe metoda de prelucrare selectata.
Adancimea ultimei treceri a filetului poate fi controlata de setarea 86 (THREAD
FINISHING ALLOWANCE). Pentru fiecare dintre metodele specificate de catre P ultima
valoare a trecerii nu va depasi aceasta valoare. Valoare implicita este .001 inch/.01 mm.
Unghiul varfului sculei de filetare este A. Valoarea acestuia poate fi in domeniul 0 la
o
120 . Daca nu se specifica parametrul A acesta se presupune a fi 0.
Codul F determina avansul de lucru pentru filetare. Este intotdeuna o buna metoda pentru filetare activarea G99
(avans pe rotatie) inainte de executia ciclului inregistrat de filetare. In acest caz codul F va fi chiar pasul filetului.
Se poate programa optional ca la finalizarea filetului sa fie executat automat un samfren. Marimea acestuia
precum si unghiul sunt determinate de Setarea 95 (THREAD CHAMFER SIZE) respectiv Setarea 96 (THREAD
CHAMFER ANGLE). Marimea samfrenului este calculata in numar de spire de filet, astfel incat daca valoarea setarii 95
este 1.000, iar avansul este de .05 va rezulta un samfren de .05 inch. Un samfren poate imbunatati infatisarea si
functionalitatea unui filet care ar trebui realizat pana la un umar. Daca nu se doreste realizarea samfrenului acesta se va
elimina prin specificarea valorii 0.000 pentru marimea samfrenului din setarea 95. Valoarea implicita a acestei setari este
1.000, iar unghiul implicit (setarea 96) este de 45o. Vezi figura 4.0-19.5.
G76 Filet cu/fara samfren
292
Nota: Setarea 95 si 96
afecteaza marimea si
unghiul samfrenului
final
Vezi nota
Figura 4.0-19.5
G76 Metode de taiere

P1: taiere pe un front, incarcare constanta
Figura 4.0-20
G76 Metode de
taiere
Trecera minima
Setarea 99
Varf cutit
Toleranta finisare
Setarea 86
In continuare se descrie patru metode compatibile Fanuc de taiere a filetului valabile pentru controlerul Haas.
P1 TAIERE PE UN SINGUR FRONT, INCARCARE CONSTANTA PE SCULA

D specifica adancimea de taiere a primei treceri. Toate trecerile succesive vor fi determinate de ecuatia
D*sqrt(n) unde n este trecerea n dea lungul filetului. Frontul activ al sculei va realiza singur toata prelucrarea.
NOTA:
P2deTAIERE
AMBELE
FRONTURI, INCARCARE CONSTANTA
G76
Ciclu
filetare,CU
treceri
multiple
P3 TAIERE CU UN SINGUR FRONT, ADANCIME CONSTANTA DE TAIERE

P4 TAIERE CU AMBELE FRONTURI, ADANCIME CONSTANTA DE TAIERE
Implementari viitoare. Implicit este P1.
Rapid
293
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Nota: Raza a fost
calculata folosind
compensarea
varfului sculei
EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
294
Exemplu de filet cu mai multe inceputuri

Se pot realiza cu ajutorul strungurilot CNC si filete cu mai multe inceputuri. Pentru aceasta trebuie modificat punctul de start pentru
fiecare inceput.
Astfel se poate modifica exemplul anterior pentru a se realiza un filet cu mai multe inceputuri. Pentru calcularea punctelor
suplimentare de start avansul (F0.0714) va fi divizat cu numarul de inceputuri (3) rezultand .0714 / 3 = .0238. Aceasta valoare este apoi
adaugata punctului inital de start (linia 2) pentru a se stabili unrmatorul punct de start (linia4). Pentru calcularea celui de al treilea punct
de start (linia 6) se va adauga din nou aceeasi valoare celui de al doilea punct de start (linia 4).
In continuare se prezinta un cuprins al ciclilor inregistrati utilizati de controlerul Haas pentru strunguri.
Cod G
Spind
el
la
start
Gaurire
pe axa Z
Operatie la
fundul
gaurii
Retragere
pe directia
Z
G81
--
avans
nimic
rapid
G82
--
avans
dwell
rapid
G83
--
intermite
dwell
rapid
Aplicatie
gaurire
rapida
centrare
alezare
inversa
gaurire
295
nt
adanca
G84
CW
avans
spindle
CCW
G85
--
avans
nimic
rapid
alezare
G86
CW
avans
stop spindle
rapid
alezare
G87
CW
avans
stop spindle
manual/rapi
d
alezare
inversa
G88
CW
avans
dwell, apoi
manual/rapi
d
alezare
inversa
cu oprire
G89
--
avans
dwell
avans
alezare
G184
CCW
avans
spindle CW
avans
filetare
stanga
rapid
filetare
Un ciclu inregistrat este limitat sa opereze pe axa Z, ceea ce inseamna ca singurul plan posibil de lucru
este G18. Ciclul inregistrat va fi executat pe axa Z la fiecare noua pozitia a axei X.
Existe cinci operatii implicate in fiecare ciclu inregistra:
1. Pozitionarea axei X
2. Deplasare rapida la planul R de referinta.
3. Operatia de patrundere la fundul gaurii
4. Retragere la planul R
5. Deplasare rapida la punctul initial
NOTA: De cate ori se nacesita repetarea unei oepratii se poate specifica numarul de repetitii in
codul L. Numarul de repetitii (L) nu va fi utilizat pentru urmatorul ciclu inregistrat In timp ce este
activ ciclul inregistrat nu se pot utiliza codurile M de comanda a spindelului.
Cicli inregistrati cu scule rotative.
Cicli inregistrati G81, G82, G83, G85, G89 pot fi utilizati pentru scule rotative prin schimbarea parametrului
315 bit 1 NO SPIN CAN pe valoarea 1. Acest parametru va impiedica rotirea spindelului in timpul executiei
vreunuia dintre cicli inregistrati enumerati. Daca acest bit este pe 1 este resposabilitatea utilizatorului sa
activeze spindelul utilizat inainte de executia ciclului inregistrat, atata timp cat programele anterioare care
foloseau cicli inregistrati trebuiau sa fie EXPLICIT verificate asupra faptului ca spindelul principal este
comandat. De remarcat ca cicli G86, G87 si G88 nu pot fi utlilizati cu scule rotioare. Daca parametrul 315
bitul NO SPIN CAN este zero cicli inregistrati opereaza normal prin utilizarea spindelului principal.
G80
Anulare cicli inregistrati
Grupa 09*
Acst cod este modal si consta in dezactivarea oricarui ciclu inregistrat pana la definirea
altui ciclu. De remarcat ca G00 sau G01 vor dezactiva de asemenea un ciclu inregistrat.
G81 Ciclu inregistrat de gaurire (centrare)
Grupa 09
F
*L
R
*W
*X
*Z
avansul de lucru
numarul de repetitii
pozitia planului de referinta R
distanta incrementala pe Z
comanda optionala de pozitionare pe X
pozitia fundului gaurii
G81 Ciclu inregistrat de gaurire
* indica optional
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
296
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea
unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a
ciclului.
G82
Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza
Grupa 09
F
avansul de lucru
*L
P
timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
R
W
*X
*Z
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui
alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a
ciclului.
G82 Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza
Rapid
Avans lucru
Dwell (asteptare)
297
G83
Ciclu normal da gaurire adanca
F
avansul de lucru
*I
marimea primei patrunderi
*J valoare de decrementare a patruderilor succesive
*K valoarea minima a patrunderii
*L numarul de repetitii
*P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
*Q valoarea patrunderii, marime incrementala
R
*W
G82distanta
Ciclu incrementala
normal de gaurire
pe Z adanca
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
Grupa 09
Rapid
Avans lucru
indicaDwell
optional
(asteptare)
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului. Daca se specifica I, J si
K modul de operare al ciclului se schimba. Prima patrundere va avea valoare I, iar patrunderile ulterioare vor
fi reduse cu valoarea J, dar nu mai mult decat K care va ramane valoarea minima a patrunderii.
Setarea 52 modifica de asemenea modul de operare al ciclului G83, si anume revenirea la planul R. Cei mai
multi programatori seteaza pozitia planului R mult deasupra pentru a se asigura ca miscarea de revenire
executa si evacuarea corecta a spanului, dar aceasta va provoca o irosire de timp la prima trecere cand se
executa o miscare cu avans de lucru incepand de la planul R. De aceea daca setarea 52 este suficienta
pentru evacuarea corecta a spanului din gaura, atunci planul R se poate seta mult mai aproape de piesa ce
urmeaza a fi gaurita. La revenirea la planul R axa Z se va deplasa deasupra planului R cu valoarea din
aceasta setare (52). Setarea 22 este valoarea pe axa Z de la care se porneste cu avans de lucru pentru a se
ajunge in punctul final al patrunderii precedente.
G84
Ciclu inregistra de filetare
Grupa 09
F
avansul de lucru
R
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
* indica optional
G82 Ciclu inregistrat de filetare
Rapid
Avans lucru
Spindel inainte
298
Spindel inapoi
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata
activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului. Nu este necesara comanda de rotire CW (in sensul
acelor de ceasornic) inaintea ciclui inregistrat. Controlerul face aceasta in mod automat.
Avansul de lucru este chiar pasul filetului. Acesta se poate calcula impartind pe 1 la numarul de spire.
Exemplu:
20 pas 1/20
=
.05 viteza de avans
18 pas 1/18
=
.0555 viteza de avans
16 pas 1/16
=
.0625 viteza de avans
Pentru tarozi metrici, se divide pasul cu 25,4
Exemplu:
M6 x 1
=
F.03937
M8 x 1.25
=
F.0492
G85
Ciclu inregistrat de alezare

F
*L
R
*U
*W
*X
*Z
avansul de lucru
distanta incrementala pe X
G85 Ciclu inregistrat de alezare
Grupa 09
*indica optional
Rapid
Avans lucru
299
activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
G86
Ciclu inregistrat de alezare cu stop

F
*L
R
*U
*W
*X
*Z
avansul de lucru
G86 Ciclu inregistra de alezare cu stop
Grupa 09
*indica optional
Rapid
Avans lucru
Spindel inainte
Stop Spindel
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
G87
Ciclu inregistrat de alezare si retragere manuala
F
*L
R
*U
*W
*X
*Z
*indica optional
avansul de lucru
Grupa 09
Rapid
300
G87 Ciclu inregistrat de alezare cu retragere manuala

Avans lucru
Stop Spindel
Depl. manuala
G88
Ciclu inregistrat de alezare si asteptare, retragere manuala

F
*L
P
R
*U
*W
*X
*Z
avansul de lucru
G88 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare si retragere

manuala
Grupa 09
*indica optional
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrun.
Dwell
Stop Spindel
Depl. manuala
G89
Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare

F
*L
P
R
*U
*W
Grupa 09
avansul de lucru
301
*X
*Z

*indica optional
G89 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare

Dwell Rapid
Avans lucru
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt
ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
Cicli inregistrati modali (G90, G92, G94)

Cicli modali inregistrati seamana cu G00 si G01 ptrin aceea ca ei trebuiesc specificati
o singura data si raman activi pana la definirea unui alt cod G din aceeasi grupa. Odata
activat ciclul el va fi executat la fiecare noua specificare a unuia dintre parametri sai, in
special I, K, U, W, X, sau Z. Daca L0 se include in blocul de definitie a ciclului el nu va
executat in acel moment. Cicli inregistrati modali pot fi utilizati la strunjiri simple sau acolo
unde alti cicli inregistrati mai complecsi nu pot fi folositi.
G90
F(E)
*I
*U
*W
X
Z
Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior)

Grupa 01
avans de lucru
marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn
distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru
distanta incrementala pe Z la pozitia finala T
pozitia finala T in coordonate absolute pe X
pozitia finala T in coordonate absolute pe Z
* indica optional
G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Pozitie Finala
Toleranta taiere
Toleranta finisare
302
Figura 4.0-21 G90

G90 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri simple. Fiind modal el poate fi programat
pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare trecere succesiva.
Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul I
se poate strunji conic. Marimea conicitatii I are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din
adaugarea valorii I valorii X, vezi figura 4.0-20.
Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui U, W, X
si Z. Conicitatea G
poate
fi pozitiva
negativa.
90 / 92
Relatia sau
dintre
codurileSelectarea
de adresa semnului nu este intuitiva. Figura 4.0-22
reprezinta cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in fiecare dintre cele patru cadrane.
Figura 4.0-22 Relatia intre codurile adresa

G92 Ciclu de filetare
Grupa 01
G92 este modal si poate fi folosi pentru filetari simple. Fiind modal el poate fi
programat pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare
trecere succesiva.
Filetele drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand
parametrul I se poate fileta conic. Marimea conicitatii I are ca referinta punctul final T.
Acesta rezulta deci din adaugarea valorii I valorii X, vezi figura 4.0-22.
La sfarsitul filetarii se poate executa automat un samfren inante de pozitia finala T.
Marimea implicita a acestui samfren este de un filet, iar unghiul de 45 o. Aceste valori pot fi
insa modificate prin setarea 95, respectiv setarea 96.
In cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia
conturului. De exemplu, daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X,
atunci valoarea U este negativa.
Nota: Domeniul pentru pasul filetelor, limitarea turatiei spindelului, etc. sunt aceleasi ca
pentru ciclul de filetare G32.
303
F(E)
*I
*U
*W
X
Z
avans de lucru, pasul filetului

marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn
distanta incrementala pe X la pozitia finala, pe diametru
distanta incrementala pe Z la pozitia finala
pozitia finala in coordonate absolute pe X
pozitia finala in coordonate absolute pe Z
* indica optional
Setarea 95 / 96 determina marimea / unghiul samfrenului. M23 / M24 activeaza /

dezactiveaza executia samfrenului.
Vezi figura 4.0-19.5
G92 Ciclu de filetare
G 92 Exemplu taiere filet filetare 1 - 12
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Pasul filetului
G92 ciclu fe filetare

EXEMPLU PROGRAM
DESCRIERE
304
G94 Ciclu de strunjire frontala

F(E)
*K
*U
*W
X
Z
Grupa 01
avans de lucru
marimea conicitatii pe Z, marime cu semn
distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru
distanta incrementala pe Z la pozitia finala T
pozitia finala T in coordonate absolute pe X
pozitia finala T in coordonate absolute pe Z
* indica optional
G 94 Ciclu de strunjire frontala
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Pozitie Finala
Toleranta taiere
Toleranta finisare
Figura 4.0-23 G94

G94 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri frontale simple. Fiind modal el poate fi
programat pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale Z pentru fiecare
trecere succesiva.
Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul
K se poate strunji conic. Marimea conicitatii K are ca referinta punctul final T. Acesta
rezulta deci din adaugarea valorii K valorii Z, vezi figura 4.0-22.
Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui
U, W, X si Z. Conicitatea poate fi pozitiva sau negativa. Selectarea semnului nu este
intuitiva. Figura 4.0-24 reprezinta cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in
fiecare dintre cele patru cadrane.
In cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia
conturului. De exemplu, daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X,
atunci valoarea U este negativa.
G 94 Relatia dintre codurile de adresa
305
Figura 4.0-24
G94 Relatia intre
codurile adresa
Comenzile pentru rotia spindelului (G96, G97)

G96
Activare viteza de aschiere constanta
Grupa 12
Aceasta comanda controlerul sa mentina o viteza de aschiere constanta (viteza
periferica) a piesei relativ la scula. Calcularea vitezei de aschiere se bazeaza pe distanta
de varful sculei la mijlocul spindelului. Aceasta este de fapt raza pe care se lucreaza.
Viteza de aschiere se mentine constanta prin ajustarea turatiei la raza de lucru. G96 este
modal. Codul S va fi folosit pentru specificarea vitezei aschiere. Valoarea S va indica astfel
feet/minut cand setarea 9 este inch, sau metri/minut cand setarea 9 este pe metric.
Acest cod este modal.
G97
Anulare viteza de aschiere constanta
Grupa 12
Acasta comanda controlerului sa nu ajusteze turatia spindelului in functie de raza de
lucru. El este folosit pentru anularea orice comanda G96 activa. G97 este codul implicit din
grupa 12 fiind activat automat la pornirea masinii sau la apasarea tastei RESET. G97 este
modal. Cand G97 este activ orice comanda S va fi in rotatii pe minut (RPM).
Cicli inregistrati pentru functii auxiliare (G98, G99)
G98
Avans pe minut
Grupa 10
Aceasta comanda modifica modul de interpretare a codului de adresa F. Cand acest
cod este activ valoarea lui F indica inch/minut cand setarea 9 este Inch, si milimetri pe
minut cand setarea 9 este Metric. Acest cod este modal.
G99
Avans pe turatie
Grupa 10
Aceasta comanda modifica modul de interpretare a adresei F. Cand acest cod este
activ valoarea F indica inch/turatie cand setarea 9 este pe Inch si milimetri/turatie cand
setarea 9 este pe Metric. Acest cod este modal si este codul implicit de avans.
Imagine oglindita programabila (G100, G101)
G100
G101
Deazactivare imagine oglindita

Activare imagine oglindita
Grupa 00
Grupa 00
306
X
comanda optionala axa X
Z
comanda optionala axa Z
Cel putin o axa trebuie specificata.
Imaginea oglindita programabila poate fi activata si dezactivata individual pentru
fiecare axa. Cele doua coduri G (G100 si G101) nu sunt modale dai starea de oglindire a
fiecarei axe ramane modala. Cand o axa este oglindita acest lucru va fi indicat in partea de
jos a ecranului. Cele doua coduri trebuiesc specificate intr-un bloc in care sa nu mai existe
alt cod G. Blocul respectiv nu va provoca nici o deplasare. G101 va activa oglindirea axei
care este specificata in blocul respectiv. Valoarile date pentru axele X si Z in cadrul
blocului nu au nici un efect. De asemenea specificarea doar a lui G100 sau G101 (fara nici
o axa) nu are nici un efect.
Oglindirea imaginii poate fi utila si pentru conversia programelor scrise pentru
controlere mai vechi, in care valorile pozitive in mod normal apar ca valori negative.
Setarile 45 pana la 48 pot fi utilizate pentru oglindirea manuala a imaginii.
Iesire programabila pe portul serial RS-232 (G102)
G102
Iesire programabila pe RS-232
*X
comanda axa X
*Z
comanda axa Z
* indica optional
Iesirea programabila spre portul serial RS-232 permite trimiterea la respectivul port a
coordonatelor de lucru ale celor doua axe. Acest cod G (G102) nu este modal afectand
astfel doar blocul in care este programat. Acest cod trebuie folosit intr-un bloc de comanda
fara nici un alt cod G si nu va provoca nici o deplasare. Valorile date pentru X sau Z nu au
nici un efect. Se va trimite spre portul serial (acelasi folosit si pentru transferul programelor
si rularea in mod DNC) o linie de text. Fiecare axa listata in comnda G102 este trimisa
spre portul RS-232 in acelasi format in care axa respectiva este afisata in program.
Se pot transmite spatii intre adrese (setarea 41) sau caracterul EOB sfarsit de bloc
(setarea 25). Valorile trimise spre portul serial sunt intotdeauna pozitiile curente ale
axelor in sistemul de coordonate activ.
Se poate de asemenea digitiza o piesa prin folosirea acestui cod G si a unui
program care sa palpeze piesa pe axele X-Z si folosind o sonda precum si cadul G31.
Cand sonda atinge piesa urmatorul bloc trebuie sa fie G102 pentru a transmite pozitia X, si
Z spre un computer extern care va memora pozitiile in vederea digitizarii.
Functia de limitare a interpretarii in avans (G103)
G103
Limitare interpretare in avans
Grupa 00
P = 0-15 Numarul maxim de blocuri pe care controlerul le interpreteaza in avans
G103 [P..]
Interpretare in avans este un termen folosit pentru a descrie ceea ce executa
controlerul in timp ce masina lucreaza. O deplasare a masinii poate dura cateva secunde
pentru a fi executata. Controlerul masinii poate profita de aceasta pentru a interpreta si
pregati blocurile urmatoare inainte de executia lor. Se salveaza astfel timp la executia
blocurilor acestea fiin deja gata interpretate si pregatite rezultand in final o deplasare
continua, neintrerupta a masinii la executia blocurilor. Interpretarea in avans este
importanta si pentru calcularea pozitiilor in cazul activarii compensarii de raza a sculei.
Cand se programeaza G103 P0 se dezactiveaza limitarea interpretarii. Aceasta
limitare se poate dezactiva si prin programarea lui G103 intr-un bloc fara nici o adresa P.
Daca se programeaza G103 Pn interpretarea in avans este limitata la n blocuri.
307
Daca compensarea sculei G41, sau G42 este activa nu sa va putea programa G103.
Daca totusi aceasta se programeaza controlerul va genera o alarma.
G103 poate fi util pentru remedierea programelor ce folosesc macros. Expresiile
macro sunt executate in mod normal in avans. Prin inserarea lui G103 P1 in program vor fi
executate cu un singur bloc in avans fata de blocul curent, putandu-se urmari astfel
executia lor.
G103 nu este o comanda compatibila Fanuc.
Selectarea originilor de lucru suplimentare
Sistemele de coordonate G110, G111 si G114-G129
Grupa 12
Aceste coduri vor selecta unul dintre cele 18 coordonate suplimentare de lucru din
pagina de offseturi a masinii. Toate pozitiile urmatoare ale axelor vor fi referite la noul
sistem de coordonate. Operarea acestor origini de lucru G110 pana la G129 este la fel cu
G54 G59.
G154 Selectia coordonatelor P1-99
Acest cod prevede inca 99 de coordonate de lucru aditionale. G154 cu o valoare P
de la 1 la 99 va activa coordonatele de lucru aditionale respective. De exemplu G154 P10
va selecta coordonatele de lucru 10 din lista de coordonate de lucru aditionale aflata in
memoria masinii. De remarcat totusi ca coordonatele de lucru G110 G129 sunt aceleasi
cu coordonatele de lucru G154 P1 G154 P20 si pot fi selectate prin utilizarea ambelor
metode. In modul de afisare Position se va afisa in partea din dreapta sus valoarea
G154 Pxx in cazul in care aceasta este activa.
Acuratetea pozitionarii (G187)
G187
Controlul acuratetii
Grupa 00
G187 se poate programa dupa cum urmeaza:
G187 E0.01
(pentru a seta o valoare)
G187
(pentru a se reveni la valoarea din setarea 85)
Acest cod G este valabil numai la masinile echipate cu motoare de avans fara perii.
G187 este utlizat pentru a selecta acuratetea cu care se prelucreaza la colt. Formatul
comenzii G187 este G187 Ennnn, unde nnnn este acuratetea dorita.
Coduri G pentru sculele rotitoare
G05
Controlul precis al rotatiei spindelului
R
Rotirea spindelului, in grade.
F
avansul centrului sculei, in inch/min. (mm/min).
*U
comanda incrementala de deplasare pe axa X.
*W
comanda incrementala de deplasare pe axa Z.
*X
comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa X.
*Z
comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa Z.
Grupa 00
* indica optional
Acest cod G este utilizat pentru a putea comanda mai precis miscarea spindelui, si este folost
in special pentru realizarea canalelor. Orice deplasare specificata pentru X si Z se sincronizeaza
cu rotatia spindelui. In mod curent rezolutia codului R este de .045o.
Rotatia spindelui va ramane constanta in tot timpul executiei comenzii G05 in timp ce avansul
axelor va varia, daca va exista deplasare dea lungul axei X. Aceasta viteza de rotatie constanta se
determina prin cititrea in avans a blocurilor in scopul stabilirii celei mai mari valori ale axei X
intalnite in program in secventa in care comanda G05 este activa.
308
Valoarea cea mai mare de avans pe turatie care se poate specifica este de aproximativ 14.77.
Aceasta inseamna ca nu se pot utiliza rotatii R ale spindeluli de valori mici in comparatie cu
deplasarile axelor X si Z. De exemplu la o rotatie de 1.5O cel mai mare avans care poate fi
specificat este de 14.77 * 1.5/360 = .0615 inch/rot ( 1.562 mm/rot). Reciproc, o deplasare pe X sau
Z de .5 inch/rot (12.7 mm/rot) trebuie sa se completeze cu vel putin .5*360/14.77 = 12.195o.
Exemplu de canal frontal simplu executat cu G05
(se presupune ca gaura pilot este executata in prealabil)
Exemplu de canal excentric cu G05
309
Exemplu de taiere drapta (fatetare) cu G05

Comenzi G05
multiple din bucla
inclusa (N18)
310
G77Ciclu fatetare (acest cod G este optional si este folosit cu scule rotitoare) Grupa 00
Nota: Acest ciclu este valabil numai pentru strunguri cu optiunea de scule rotitoare.
*I
Unghiul primei fatete, in grade.
J
Distanta de la centru la fateta.
*L
Numarul de fatete de executat
R
Raza sculei
*S
Viteza de rotatie spindel
*K
Diametrul piesei
* indica optional
G77 cu specificarea L
G77 cu specificarea K
Pozitie
orientare
spindle
Pozitie
orientare
spindle
Codul G77 poate fi folost pentru crearea unei sau mai multor fatete pe o piesa rotunda.
G77 poate opera in unul dintre cele doua moduri, depinzand de care parametri sunt
specificati: codul K sau codul L. Daca se specifica codul K se va executa o singura fateta.
Daca se specifica codul L se vor executa L fatete egale si dispuse echidistant pe tot
diametrul piesei. L trebuie sa fie mai mare decat 3. (L2 nu este compatibil). Daca se
doresc doua fatete se pot executa doua operatii simple de fatetare (parametrul K) la un
unghi I intre ele. Daca se specifica simultan atat L cat si K se va genera alarma 339
(MULTIPLES CODES).
Valoarea J defineste distanta de la centrul piesei la centrul fatetei. Daca se specifica o
valoare mai mare pentru J va rezulta o taiere mai mica. Acest lucru poate fi utlizat daca se
doresc treceri separate de degrosare si de finisare. Cand se foloseste codul L se impune o
atentie deosebita acordata verificarii ca distanta de la un colt la alt colt sa nu fie mai mica
311
decat diametrul original al piesei, in caz contrar rezultand o ciocnire intre scula si piesa in
timpul apropierii.
Valoare K specifica diametrul piesei. Daca se specifica un diametru mai mic decat piesa
reala poate rezulta de asemenea o ciocnire intre scula si piesa in timpul apropierii.
Valoare R specifica raza sculei rotative activa. Este important ca aceasta valoare sa fie
corecta deoarece ea foloseste la compensarea automata a sculei in timpul deplasarilor.
Valoarea S specifica turatia rpm. pe care o mentine spindelul in timpul executiei ciclului de
fatetare. Valoarea implicita este 6. Aceasta valoare poate fi marita pentru piese de
dimensiuni mai mici. Valori mai mari ale turatiei nu vor afecta planeitatea, dar pot afecta
pozitia fatetelor. Pentru calcularea erorii maxime in grade se foloseste ecuatia rpm * 360 /
60000, sau rpm * .006.
Valoarea L permite specificarea fatelor multiple. De exemplu L4 specifica un patra, iar
L6 specifica un hexagon.
Valoarea I specifica offsetul in grade al centrului primei fatete fata de pozitia zero a
orientarii spindelui. Daca nu se specifica valoare I prima fateta va incepe la pozita zero.
Aceasta este echivalent cu specificarea unei valori I egala cu jumatatea gradelor
arcului ce corespunde fatetei. De exemplu un patrat la care nu se specifica parametrul I va
fi la fel cu cel la care se specifica I de 45o.
Exemplu de fatetare cu G77:
Se va taia o fateta de adancime jumatate de inch in partea frontala a piesei la un inch,
piesa avand un diametru de patru inches, folosind o scula de diametru un inch.
Deplasare G77
Se taie un hexagon la fata piesei pe jumatate de inch, piesa avand un diametru de trei
inch si folosind o scula de diametru un inch.
Deplasare G77
312
Taierea unei fatete de 3/8 la partea superioara si la partea inferioara a piesei, care a re
doi inch diametru, folosind o scula de raza jumatate de inch:
Deplasare G77
313
Vezi de asemenea capitolul axa C pentru exemple ce utlizeaza axa C.

G95
Filetare (cu tarod) cu scula rotitoare (frontala)
Grupa 09
F
avans de lucru
R
pozitia planului R
W
distanta incrementala pe axa Z
X
comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametru
Z
pozitia fundului filetului
G186
Filetare (cu tarod) pe stanga cu scula rotitoare (frontala)
Grupa 09
F
avans de lucru
R
pozitia planului R
Rapid
G95 / G186 Filetare cu scula rotitoare
Avans lucru
W
Inceput, final patrundere
X
comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametru
Spindel inainte
Z
Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la
selectarea altui ciclu din aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca
automat executia ciclului.
Nu este nevoie pornirea spindelui CW inaintea ciclului pentru ca controlerul face
automat acest lucru.
Avansul de lucru pentru filetari este pasul filetului. Acesta se calculeaza prin impartirea
lui 1 la numarul filetului.
Exemplu:
20 pas 1/20 = .05 avans
18 pas 1/18 = .0555 avans
16 pas 1/16 = .0625 avans
Pentru filete metrice se divide pasul cu 25.4
Exemplu:
M6 x 1 = F.03937
M8 x1.25 = F.0492
314
In mod normal filetarea se executa pe axa Z. G95 filetare cu scula rotitoare este
similara cu G84 filetare rigida in sensul ca foloseste parametri F, R, X si Z cu urmatoarele
deosebiri:
1. Spindelul principal trebuie sa fie blocat (M14) inaintea executiei comenzii G95, in
caz contrar se va genera o alarma.
2. Controlerul trebuie sa fie in modul G99 AVANS PE TURATIE pentru executia
corecta a filetului.
3. Comanda S (viteza de rotatie a spindelui) trebuie specificata anterior comenzii G95
din cauza ca turatia respectiva va fi folosita pentru controlul turatiei sculei rotitioare.
4. Axa X poate fi pozitionata intre valoarea zero masina si centrul spindelui. In cazul
poztionarii axei sub centrul spindelui se va genera o alarma.
G184
F
R
*W
*X
*Z
Ciclu inregistrat de filetare pe stanga

avans de lucru in inch/min. (mm/min.)
pozitia planului R
comanda de pozitionare pe axa X,
Grupa 09
* indica optional
Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la
selectarea altui ciclu din aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca
automat executia ciclului. La filetare avansul delucru este pasul filetului. Vezi exemplul G84.
Nu este nevoie pornirea CCW a spindelui inaintea executiei ciclului, pentru ca
controlerul face acest lucru automat.
G184 Ciclu inregistrat de filetare
Rapid
Avans lucru
Inceput, final patrundere
Spindel inainte
Spindel inapoi
G195
X
F
Z
G196
Filetare radiala (vectoriala) cu scula rotitoare
Grupa 00
punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa X

avans in inch (mm) / rotatie (G99)
punctul final pe axa Z
Filetare pe stanga vectoriala cu scula rotitoare
Grupa 00
315
X
punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa X
F
avans in inch (mm) / rotatie (G99)
Z
punctul final pe axa Z
NOTA: G95 este doar filetare axial si permite utilizatorului specificarea planului R.
Aceste coduri G executa filetari cu scula rotitoare dupa o directie vectoriala. Ele nu
sunt modale si nu permit definirea unui plan de referinta R.
G195 / G196 Filetare vectoriala cu scula rotitoare
Rapid
Avans lucru
Inceput, final patrun.
Spindel inainte
Mai jos se prezinta un scurt exemplu cu G195
G200
Indexare din mers
Grupa 00
Acest cod G va provoca schimbarea de scula in timpul deplasarii dinspre piesa si a
repozitionarii inapoi spre piesa salvandu-se astfel din timp.
Exemplu: G200 T202 U0.5 W0.5 X8. Z2.
U si W specifica o deplasare incrementala pe X si Z care se executa in timpul deblocarii turelei
( o miscare de cativa milimetri inainte). X si Z specifica pozitia la care se face deplasarea in timpul
in care turela se blocheaza din nou. Ambele deplasari sunt rapide. Pe scurt: U
optional, deplasare
incrementala pe X la pozitia de s
316
5. CODURI M ( diferite functii )

Coduri M - rezumat Doar un singur cod M poate fi programat intr-un bloc al unui program.
Toate codurile M pot avea efect si pot actiona , cand acestea se gasesc la un sfarsit de bloc.
Intodeauna cand parametrul 278 bit CNCR SPINDLE este setat pe 1, un M03 ( pornire arbore )
va aparea la inceputul unui bloc.
M00
M01
M02
M03
M04
M05
M08
M09
M10
M11
M12
M13
M14
M15
M17
M18
M19
stop program
optional stop program
sfarsit de program
arbore inainte
arbore inapoi
stop arbore
pornire racire
oprire racire
strangere mandrina
deschidere mandrina
pornire jet de aer (optional)
oprire jet de aer (optional)
blocare , prindere arbore principal
deblocare sau deschidere arbore principal
rotirea turelei, intodeauna inainte
rotirea turelei, intodeauna inapoi
orientare arbore. P si R valori optionale
317
M21
M22
M23
M24
M30
M31
M33
M36
M37
M41
M42
M43
M44
M51-M58
M59
M61-M68
M69
M76
M77
M78
M79
M85
paqpusa mobila inainte

papusa mobila inapoi
chamfren filet ON
chamfren filet OFF
sfarsit de program si revenire
conveior de span ,inainte
oprire conveior de span
prinzator de piese sus (optional)
prinzator de piese jos (optional)
viteza redusa *
viteza marita *
turela deblocata (utilizat doar de personalul SERVICE )
turela blocata (utilizat doar de personalul SERVICE )
optional utilizare M comutat pe pornit
setare relee de iesire
optional utilizare M comutat pe oprit
liber relee iesire
dezactivare ecran (display )
activare ecran (display )
alarma, daca a fost gasit un semnal skip
alarma, daca nu a fost gasit un semnal skip
deschidere automata a usii (optional )
M86
M88
M89
M93
M94
M95
M96
M97
M98
M99
M109
M119
M121-128
M133
M134
M135
M143
M144
M145
M154
M155
inchidere automata a usii (optional )

pornire presiune marita de racire (optional )
oprire presiune marita de racire (optional )
start captare pozitie axe
stop captare pozitie axe
modul sleep
salt daca nu exista intrare
chemare de sub-programe locale
chemare de sub-programme
intoarcere la sub-program
intrare utilizare interactiva
orientare contra arbore
utilizare optionala M
scula rotitoare conducatoare-inainte (optional )
scula rotitoare conducatoare-inapoi (optional )
oprire scula rotitoare conducatoare
contra-arbore inainte ( optional )
contra-arbore inapoi ( optional )
stop contra-arbore
activare axa C ( optional )
dezactivare axa C ( optional )
* Doar pentru SL 30 si SL 40.

NOTA :
318
Urmatoarele coduri M vor fi expuse cand Setting 36 PROGRAM RESTART este validat :
M08
M09
M14
M15
M36
pornire racire
oprire racire
strangere arbore principal
deblocare armore principal
prinzator de piese ON
M37
M41
M42
M51
M61-68
prinzator de piese OFF

viteza redusa
viteza mare
setare utilizari M
liber utilizari M
CODURI M - DESCRIERE DETALIATAM00
Stop Program
Codul M00 este utilizat pentru a opri un program. Deasemenea va opri arborele,
racirea si interpretarea procesarii LOOK-AHEAD.
Indicatorul de program va avansa la blocul urmator si se va opri.
Un CICLU START va continua programul de la blocul urmator. Aditional M00 va opri
motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este prezenta si activa.Daca strungul
este echipat cu usa automata, M00 va deschide usa, cu conditia ca parametrul 57 Safety
Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa fie setati corespunzator.
M01 Optional Program Stop

Codul M01 este identic cu M00 , cu exceptia ca OPTIONAL STOP sa fie comutat pe
ON de pe panoul frontal. Un CICLU START va continua programul de la blocul urmator.
Aditional M01 va opri motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este
prezenta si activa.Daca strungul este echipat cu usa automata, M01 va deschide usa, cu
conditia ca parametrul 57 Safety Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa
fie setati corespunzator.
M02 Sfarsit de program

M02 va opri programul la fel ca M00 , dar indicatorul de program nu va avansa la
blocul urmator.Nu va reseta indicatorul de program la inceputul programului , la fel cum o
face M30.
M03 Arbore mers inainte

Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul normal al acelor de ceasornic, la viteza
care a fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va
ajunge la o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.
Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPINDLE) este setat pe 1, atunci aceasta
comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M
aflate.
M04 Arbore mers inapoi

Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul contrar acelor de ceasornic, la viteza
care a fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va
ajunge la o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.
319
Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPINDLE) este setat pe 1, atunci aceasta
comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M
aflate.
M05 Oprire arbore

Codul M05 este utilizat pentru oprirea arborelui, blocul are o intarziere pana cand
arborele are o rotatie mai mica decat 10 RPM.
M08 Pornirea lichidului de racire

M08 va porni lichidul de racire, acest cod este performant la sfarsitul unui
bloc.Asadar daca este comandata o miscare in acelasi bloc, pornirea lichidului de racire se
va executa dupa miscarea respectiva.Presiunea scazuta a racirii, este verificata doar la
inceputul unui program,asa ca presiunea scazuta nu va opri programul aflat in derulare.
M09 Oprirea lichidului de racire

M09 va porni lichidul de racire
M10 Strangere mandrina

Codul M10 este folosit pentru strangerea mandrinei. Este folosit doar cand M11 este folosit pentru
deschiderea mandrinei.O intarziere este asigurata ,pentru a furniza un timp necesar de strangere
al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator. Acesta este parametrul 249 CHUCK CLAMP
DELAY ;si este specificat in milisecunde. Implicit 500 pentru 5 secunde.
M11 Deschidere mandrina

Codul M11 este folosit pentru deschiderea mandrinei. O intarziere este asigurata ,pentru a furniza
un timp necesar de strangere al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator. Acesta este
parametrul 250 CHUCK UNCLAMP DELAY ;si este specificat in milisecunde. Implicit 500 pentru 5
secunde. Daca arborele se afla in rotire, acesta va fi oprit , inainte de deschiderea mandrinei.
M12 Pornirea jetului de aer (optional)

Codul M12 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este
optional si se porneste cu un cod M. Aditional M12 Pnnn (unde nnn este in milisecunde)
acesta va fi pornit pentru timpul specificat, si se opreste automat.
M13 Oprirea jetului de aer (optional)

Codul M13 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este
optional si se opreste cu acest cod M.
M14 Strangere arbore principal

Acest cod M va strange( bloca ) arborele principal
M15 Deschidere arbore principal

Acest cod M va deschide( debloca ) arborele principal
M17 Rotirea turelei inainte

M17 este un cod modal, care roteste turela in directia inainte, cand se efectueaza o
schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui bloc,
M17 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca urmatoarea
comanda , va face ca turela sa avanseze spre scula nr. 1. N1 T0101 M17;
Deoarece M17 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia
inainte, la scula comandata.
Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DIRECTION (directia de schimbare a
sculei ).
320
M18 Rotirea turelei inapoi

M18 este un cod modal, care roteste turela in directia inapoi, cand se efectueaza o
schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui bloc,
M18 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca urmatoarea
comanda , va face ca turela sa se roteasca inapoi spre scula nr. 10.
N1 T1010 M18;
Deoarece M18 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia inapoi,
la scula comandata.
Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DIRECTION (directia de schimbare a
sculei ).
M19 Orientarea arborelui( P si R valori optionale)

Codul M19 se foloseste pentru orientarea arborelui la o pozitie fixata. O valoare P poate fi
adaugata ca optiune, aceasta va orienta arborele intr-un unghi particular (in grade).
De Ex. M19 P270, va orienta arborele la 270 de grade. O valoare R va recunoaste pana la
doua pozitii in partea dreapta a unui punct zecimal. Actuala acuratete de pozitionare a arborelui
este limitata de rezolutia sistemului servo-encoder. Un M19 R123.45 va pozitiona arborele in
unghiul specificat de valoarea R
M21 Papusa mobila inainte

M21 utilizeaza Setting 105, 106, si 107, pentru a muta punctul de oprire al papusii
mobile ( HOLD POINT)
M22 Retragere papusa mobila

Codul M22 utilizeaza Setting 107 , pentru a muta papusa mobila la punctul de retragere.
M23 Executarea unui chamfren la filet

Codul M23 da comanda controlerului sa execute un chamfren la sfarsitul unei filetari ,
executate de G76 sau G92.Acesta este un cod M este un modal. El are efect atata timp
cat nu este schimbat de M24.Referiri la Setting 95 si 96 in legatura cu marimea
chamfrenului si unghiul acestuia. M23 nu este prezent la pornirea masinii si la resetare.
M24 Anularea unui chamfren la un filet

M24 comanda controlului masinii sa nu execute un chamfren la terminarea unei
filetari G76 sau G98. Acest cod este modal . M24 poate fi anulat cu M23, reset sau cand
se porneste cu POWER ON.
M30 Sfarsit de program si Reset

Codul M30 se utilizeaza pentru a opri un program. Deasemenea opreste arborele si
lichidul de racire.Indicatorul de program va fi resetat la primul bloc din program si se va
opri. Contorul de piese va fi deasemenea oprit. M30 va anula offsetul cu lungimea sculei.
M31 Conveior de span inainteM31 porneste motorul conveiorului de span in directia inainte. Directia inainte este definita de
rotirea conveiorului in sensul de eliminare a spanului din incinta de lucru.
Conveiorul nu se va roti atata timp cat usa este deschisa.Aceasta se poate regla din Setting bit 17
a parametrului 209 (CNVY DR OVRD ) a se vedea deasemenea Setting 114 si 115
M33 Oprire conveior

M33 va opri miscarea conveiorului.
M36 Prinzator de piese sus- (optional )
321
Acest cod este utilizat pentru activarea prinzatorului de piese. Acesta va rotii
prinzatorul de piese , in sens contrar acelor de ceasornic, in pozitia de prindere a piesei.
M37 Prinzator de piese jos- (optional )

Acest cod se foloseste la dezactivarea prinzatorului de piese. Acesta se va rotii in
sensul orar , si va iesi din perimetrul de lucru
M41 Viteza scazuta

M41se foloseste la selectarea vitezei scazute. Arborele se va opri cand se executa
schimbarea de viteza.
M41 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.
Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La
cuplarea masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.
M42 Viteza marita

M41se foloseste la selectarea vitezei marite. Arborele se va opri cand se executa schimbarea
de viteza.
M42 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.
Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La cuplarea
masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.
M43 Deblocare turela

Se foloseste doar de personalul SERVICE
M44 Blocare turela

Se foloseste doar de personalul SERVICE
M51-M58 Optional pentru utilizarea M (pornire)

Codurile M51 pana la M58 sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor activa
unul din releele de la 1132 pana la 1139 , si il va lasa activ.Acestea sunt releele asemanatoare
folosite pentru M121- M128. Se utilizeaza M61-M68 pentru a le decupla.
Tasta RESET va decupla toate aceste relee. A se vedea sectiunea 8M pentru informatii
aditionale.
M59 Setare iesiri relee

Acest M cod valideaza diferite iesiri de relee. Sintaxa folosita este M59 Pnn, unde nn
reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M59 poate fi folosita pentru a
pornii (anclansa) , oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155. De ex. M59 P1103
inseamna acelasi lucru cu # 1103 = 1, exceptand daca este procesat ca un cod M.
Pentru a decupla un releu se utilizeaza M69. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se foloseste
pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a acestei functiuni, va
cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea garantiei.
M61-M68 Optional utilizarea M ( decuplare )

Codurile M61 pana la M68 , sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor
dezactiva unul din releele de la 25 la 28.
Acestea sunt identice cu releele folosite pentru M121 M128.
M69 Iesiri libere relee

Acest cod M dezactiveaza direct diferitele iesiri de relee. Sintaxa folosita este M69 Pnn, unde
nn reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M69 poate fi folosita pentru
aopri, oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155. De ex. M69 P1103 inseamna
acelasi lucru cu # 1103 = 0, exceptand daca este procesat ca un cod M.
322
Pentru a cupla un releu se utilizeaza M59. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se foloseste
pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a acestei functiuni, va
cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea garantiei.
M76 Dezactivare afisare

Acest cod este utilizat pentru dezactivarea afisajului de pe ecran. Nu este necesar pentru
performantele masinii
M77 Validare afisaj

Acest cod este utilizat pentru activarea afisajului de pe ecran. Este folosit doar atunci cand
M76 a fost utilizat pentru dezactivare.
M78 Alarma cand se primeste un semnal SKIP

Acest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal
skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand un semnal skip nu este previzibil, si poate
indica o coliziune cu o sonda de masurare.
Acest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a
unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37
M79 Alarma cand nu se primeste un semnal SKIP

Acest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal
skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand nu se primeste un semnal skip , si poate
indica o eroare de pozitionare a sondei
Acest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a
unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37
M85 Deschidere automata a usii ( optional )

La strungurile prevazute cu usa automata, o comanda M85 va deschide usa , iar un M86 o
va inchide.Pentru a putea folosi aceasta caracteristica , este nevoie de urmatoarea setare:
Setting 51 DOOR HOLD OvERRIDE setat pe ON
Parametru 57 bit 31 DOOR STOP setat pe zero
Setting 131 AUTO DOOR setat pe ON
Controlul va emite un beep , cand usa este in miscare
M86 Inchidere automata a usii ( optional )

M88 Pornire presiune ridicata de racire ( optional )
Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi
M89 Oprire presiune ridicata de racire ( optional )

Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi
M93 Start Axis Pos Capture (captarea poz. Axei )

M94 Stop Axis Pos Capture (oprire captarea poz. Axa)
Acest cod M permite controlului sa capteze pozitia axei auxiliare
Formatul este :
M93 Px Qx P este numarul axei. Q este un numar oarecare de la 0 la 63
M94
M93 ajuta controlul sa capteze o intrare oarecare specificata de valoarea Q , iar cand
avanseaza , capteaza pozitia axei specificata de valoarea P. Pozitia este apoi copiata in
macro variabilele ascunse 749. M94 opreste captarea. M93 si M94 sunt introduse pentru a
323
putea lucra cu alimentatorul de bare, care utilizeaza o singura axa a controlerului la axa
auxiliara V. P5 ( axa V ) si Q2 trebuie folosite pentru alimentatorul de bare.
M95 Modul Sleep

Modul Sleep este fondul pentru o asteptare mai lunga.Modul sleep poate fi folosit ,
atunci cand utilizatorul doreste ca masina lui sa inceapa singura sa se incalzeasca ,
dimineata inaintea inceperii programului . M95 ( hh:mm )
Comentariul trebuie sa urmeze imediat dupa M95, si trebuie sa contina ,orele si
minutele cat masina trebuie sa fie in repaus. De ex. daca ora actuala este 6pm , si
utilizatorul doreste ca masina sa fie in repaus pana maine dimineata la ora 6 am,
urmatoarea comanda trebuie scrisa ; M95 (12 :30 )
Pana la 99 de ore pot fi specificate , pentru repausul masinii.
Daca timpul specificat are un format incorect atunci va aparea o alarma 324 DELAY
TIME RANGE ERROR. Cand masina este in repaus, va fi afisat urmatorul mesaj :
HAAS
SLEEP MODE
REMAINING TIME nnn MIN.
Mesajul va fi re-afisat pe pozitii diferite ale ecranului, pentru ca utilizatorul sa poata
vedea ca masina este in repaus. Acesta este un avantaj, pentru ca spotul care apare pe
ecran nu arde continuu pe ecran.
Daca a ramas mai putin de 1 minut , atunci afisajul se schimba in :
REMAINING TIME nn SEC.
Daca utilizatorul apasa orice tasta , sau deschide usa , modul SLEEP se anuleaza, si
programul activ asteapta la blocul urmat de M95, pana ce utilizatorul apasa tasta CYCLE
START.
Pentru ultimele30 de secunde, masina va emite BEEP si va afisa un mesaj aditional :
WAKE UP IN nn SECONDS
Cand timpul de repaus s-a sfarsit, programul activ va continua la blocul urmator lui M95.
M96 Salt, daca nu exista intrare

Acest cod se utilizeaza pentru a testa diferite intrari pentru statutul 0.Cand acest bloc
este executat, si semnalul de intrare specificat de Q este 0, se face o ramificatie la blocul
specificat de P. Un cod Pnnnn trebuie combinat cu o linie de numere in acelasi program.
Valoarea Q trebuie sa fie in domeniul cuprins intre 0 si 31.Aceasta corespunde unei intrari,
aflate pe afisajul diagnostic, pe pagina superioara stanga, unde exista intrarea 0 si in
dreapta jos unde exista 31.Q nu este necesar sa fie in blocul M96. Va fi utilizat ultimul Q
specificat.Aceasta comanda opreste randul cu functia LOOK AHEAD. Pana cand LOOK
AHEAD nu este la sfarsit, M96 nu poate fi executat, cand compensarea de taiere este
solicitata. M96 nu poate fi executat dintr-un program DNC principal. Daca doriti sa utilizati
M96 in DNC, trebuie sa fie chemata o subrutina din programul DNC.
Urmatorul este un exemplu de M96:
N05 M96 P5 Q8
se inchid )
N10
programme repetitive )
.
.
piesei )
( testare intrare usi,pana cand

( pornirea unor
( program de prelucrare a
324
N85 M21
functiuni de utilizare externe )
N90 M96 P10 Q27
rezerva este 0 )
M95 M30
este 1 atunci este sfarsit de
program)
( executarea unei
(reluare la N10 daca intrarea de
( daca intrarea de rezerva
M97 Chemarea unui subprogram local

Acest cod se foloseste pentru a chema o sub-rutina referitoare la un numar de linie N
care se afla in interiorul aceluiasi program si este listata dupa M30. Codul P nnnn este
necesar, si trebuie sa combine o linie de numere in acelasi program.
Acesta se foloseste pentru o sub-rutina simpla intr-un program, si nu necesita
complicarea cu un program separat. Sub-rutina trebuie sa fie intodeauna urmata de un
N99.Un numar L in blocul M97 va repeta sub-rutina, de atatea ori cat reprezinta numarul.
M98 Chemarea unui sub-program

Acest cod se utilizeaza pentru a chema o sub-rutina. Codul Pnnnn este numarul
programului chemat. Codul Pnnnn trebuie sa fie in acelasi bloc. Programul de la acelasi
numar trebuie sa fie deja incarcat in memorie, su trebuie sa contina un M99, pentru
intoarcerea la programul principal . Un numar L poate fi pus pe linia care contine M98, si
va avea ca efect chemarea de L ori a sub-rutinei , inaintea continuarii blocului urmator.
O0001
M98 P100 L4;
PROGRAM RELUARE DE
4 ORI
M30
O0100
.
.
.
M99
(numar program principal)

(CEMARE SUB-PROGRAM, NR.SUB)
(sfarsit de program)
( NUMAR SUB-PROGRAM )
M99 Intoarcere sau reluare sub-program

Acest cod se foloseste pentru intoarcerea la programul principal , de la o sub-rutina sau
macro. Deasemenea va face ca programul principal sa se intoarca de la inceput, fara a se
opri, daca este folosit in alt fel decat ca sub-program fara a avea un cod P.
Daca se foloseste M99 Pnnnn, se va face un salt la linia care contine Nnnnn al aceluiasi
numar.
In controlul HAAS , M99 Pnnnn, variaza fata de controlul FANUC. In controlul
compatibil FANUC, M99 Pnnnn , se va intoarce la programul chemat, si se rezuma la
executarea blocului N specificat in Pnnnn. Pentru controlul HAAS , M99 NU se va intoarce
la programul chemat, dar va sarii la blocul N specificat in Pnnnn al programului curent.
Comportamentul FANUC poate fi simulat folosind urmatorul cod :
Chemare program
325
Continua aici
Continua aici
Daca aveti macro, puteti folosi variabile globale, si specificati un bloc pentru a sari
la prin adaugarea #nnn =dddd in sub-rutine, si apoi folosind M99 P#nnn, dupa ce a-ti
chemat sub-rutina.
Exista multe cai de a sari conditionat, dupa un M99 de intoarcere, cand folositi macro.
M109 Utilizarea intrarilor interactive

Acest cod M permite unui cod G programat, sa afiseze pe ecran un instantaneu scurt, prin
captarea unui singur caracter introdus de utilizator, si inmagazinat in macro variabile. Primele 15
caractere ale blocului M109, vor fi afisate instantaneu, in coltul de jos stanga a ecranului. O macro
variabila cuprinsa intre 500 si 599 , trebuie specificata de un cod P. De notat este faptul ca pentru
caracteristica Look ahead, este necesar de a include o revenire la program urmat de M109, pentru
a verifica un raspuns care sa nu fie 0, inainte de a continua. Programul poate verifica orice
caracter ce poate fi introdus din tastatura, prin compararea cu un echivalent zecimal al unui
caracter ASCII. In ex urmator vor fi aratate cateva caractere comune :
A 65 a 97
N 78 n 110
1 49 - 45
B 66 b 98
Y 89 y 121
2 50 * 42
C 67 c 99
0 48 + - 43
3 51 / 47
Urmatorul exemplu de program , va intreba utilizatorul cu DA sau NU la intrebare, dupa
care asteapta ca raspunsul Y sau N sa fie introdus. Toate celelalte caractere vor fi ignorate.
N1 #501=0.( fara variabile )
M109 P501 (repaus 1 minut ? )
N5 IF [ #501 EQ 0. ] GOTO5 (asteptare ptr.tastare)
IF [ #501 EQ 89. ] GOTO 10( Y )
IF [ #501 EQ 78. ] GOTO 20 ( N )
GOTO 1 ( pastreaza verificarea )
N10 ( un Y a fost introdus )
M95 ( 00 :01 )
GOTO 30
N20 ( un N a fost introdus )
G04 P1. (nu se executa nimic timp de o secunda )
N30 ( stop )
M30
Urmatorul program va intreba utilizatorul, pentru a selecta un numar, dupa care asteapta ca
1, 2, sau 3 sa fie introduse. Toate celelalte caractere vor fi ignorate.
O00234 ( ex. de program )
N1 #501=0. ( fara variabile )
M109 P501 ( selectati 1, 2, sau 3 )
N5 IF [#501 EQ 0. ] GOTO5 ( asteptare ptr. tastare )
IF [#501 EQ49.] GOTO10 ( 1 )
326
IF [# 501 EQ 50.] GOTO 20 ( 2 )

F [# 501 EQ51.] GOTO 30 ( 3 )
GOTO 1 ( pastreaza verificarea )
N10 ( un 1 a fost introdus )
M95 ( 00 :01 )
GOTO 30
G04 P5. ( nu se executa nimic timp de 5 secunde )
M30
M119 Orientarea contra-arborelui

Aceasta comanda va orienta contra-arborele, intr-o pozitie specificata de comanda P sau R.
Formatul este :
M119 Pxxx
M119 Rxxx
M121-M128 Utilizari optionale M

Codurile M121 pana la M128 sunt optionale , pentru utilizarea interfetelor. Ele vor activa un
releu cuprins intre 1132 si 1139, pentru asteptarea unui semnal M-fin, elibereaza releul si asteapta
ca semnalul M-fin sa inceteze.
Butonul RESET va termina orice operatie ce este legata de asteptarea semnalului M-fin.
M133 Scula rotitoare conducatoare mers inainte- (optional )

Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :
M133 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.
M133 va face ca motorul sa se roteasca inainte (sens normal)
M134 Scula rotitoare conducatoare mers inapoi- (optional )

M134 va face ca motorul sa se roteasca inapoi (sens invers)
M135 Oprirea sculei conducatoare ( optional )

M135 va face ca motorul sa decelereze la 0.
M143 Contra-arbore FWD rotire inainte- ( optional)

Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :
M143 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M143 va face
ca , cotra-arborele sa se roteasca inainte (sens normal) M144 va face ca , contraarborele sa se roteasca in sens invers.M145 va decelera contra-arborele la 0.
M144 Contra-arbore REV rotire inapoi- ( optional)

M144 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M144 va face ca , cotraarborele sa se roteasca in sens invers.
M145 Contra-arbore STOP ( optional)

M145 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M14 va face ca , cotraarborele sa decelereze la 0.
327
* Arborele principal, cod M poate fi folosit la comandarea contra-arborelui , cand controlul

se afla in modul G14.
M154 Activarea axei C ( optional )

Acest cod M se foloseste pentru activarea optionala a motorului axei C. Parametrul
278 bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.
M155 Dezactivarea axei C ( optional )

Acest cod M se foloseste pentru dezactivarea optionala a motorului axei C.
Parametrul 278 bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.
6. SETARI
Paginile de setari contin date pe care utilizatorul le poate modifica in scopul
adaptarii functionarii masinii. Astfel, majoritatea setarilor pot fi schimbate de catre operator.
Setarile sunt precedate de o scurta descriere pe partea stanga, in timp ce pe dreapta
ecranului sunt afisate valorile setarilor. In general setarile permit operatorului sa anuleze
sau sa valideze anumite functiuni specifice.
Setarile sunt organizate in pagini ce cuprind funtiuni similare. Aceasta face ca
memorarea locatiei lor de catre operator sa fie mai usoara , reducandu-se timpul necesar
localizarii lor printre paginile setarilor. Lista setarilor este separata in grupuri de pagini
avand in partea superioara un titlu de pagina.
Pentru deplasarea la setarea dorita se foloseste tasta sageata verticala.
Depinzand de natura setarii modificarile se fac fie prin introducerea de valori pentru
setarile ce admit specificarea unui numar, fie prin alegerea unei optiuni cu ajutorului tastei
sageata dreapta pentru setarile ce admit doar anumite posibili-tati. Pentru a introduce
valoarea dorita se apasa tasta WRITE. Mesajul prezent in partea superioara a ecranului
indica modalitatea de schimbare a respectivei setari.
Setarea 26 din pagina respectiva este numarul serial al masinii si este protejat la
modificarea operatoru-lui. Daca se necesita schimbarea acestei setari va rugam contactati
Haas sau dealerul dumneavoastra.
In continuare urmeaza o descriere in detaliu a fiecarei setari:
1
AUTO POWER OFF TIMER
Specifica numarul de minute de inactivitate inainte de decuplarea automata a masinii.
Procesul de decuplare dureaza 15 secunde, iar secventa de decuplare este urmatoarea:
15 secunde: porneste numaratoarea inversa
10 secunde: oprire racire
5 secunde: oprire servomotoare
0 secunde: decuplare masina
POWER OFF AT M30

Aceasta este o setare On/Off. Daca este setata On masina va incepe o
secventa de decuplare automata la sfarsitul programului cand se executa M30. Secventa
de decuplare executa o avertizare cu 30 de secunde inaintea decuplarii, permitand
operatorului ca prin apasarea unei taste sa intrerupa secventa de decuplare.
328
GRAPHICS RAPID PATH

Aceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a
operatiilor. Cand setarea este Off deplasarile rapide nu vor lasa nici o urma grafica, iar
cand este On deplasarile rapide vor fi reprezentate grafic printr-o linie intrerupta.
5
GRAPHICS DRILL POINT
Aceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a operatiilor. Cand
este off nu se adauga nimic reprezentarii grafice, iar cand este on, orice deplasare pe axa
Z va lasa pe ecran un semn x.
6
FRONT PANEL LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal,
iar cand este on butoanele spindel CW si CCW sunt invalidate.
7
PARAMETER LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off parametri pot fi schimbati, iar
cand este on parametri sunt protejati cu exceptia parametrilor 81 pana la 100. La pornirea
masinii acest parametru este automat On.
8
PROG MEMORY LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este on functiile de editare ale
memoriei sunt blocate, iar cand este off si cheia de protectie memorie este deblocata
(daca aceasta exista) memoria poate fi editata.
9
DIMENSOINING
Aceasta setare este de tip inch/metric. Cand este setata pe inch unitatile de
lungime ale axelor X si Z sunt inch cu rezolutia 0.0001. Cand este setata pe metric
unitatile programate sunt milimetri cu rezolutia 0.001. Nota: Modificarea acestei setari nu
va modifica automat programele stocate deja in memorie si se necesita modificarea
unitatilor de masura ale axelor pentru programele din memorie. Cand este setat pe inch
codul G implicit al grupului 6 este G20, iar cand este setat pe metric codul G implicit al
grupului 6 este G21. Cand aceasta setare este modificata de pe inch pe metric sau invers
toate valorile offseturilor se modifica corespunzator.
Avans
Deplasare
maxima
Rezolutie minima
Domeniu avans
Taste deplas.
manual
a
tasta .0001
.001
.01
tasta .1
INCH
inches/min
METRIC
mm/min.
+/- 15400.0000
+/- 39300.000
.0001
.0001 la 300.000
in/min.
.001
.0001 in/clic
.001 in/clic
.01 in/clic
.1 in/clic
.001 mm/clic
.01 mm/clic
.1 mm/clic
1 mm/clic
.001 la 1000.000
329
10
LIMIT RAPID AT 50%

Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off se poate utiliza cea mai mare
viteza de deplasare 100%, iar cand este on cea mai rapida viteza este limitata la 50% din
cea maxima. La apasarea butonului 100% monitorul va indica doar 50% suprareglaj rapid.
Cand setarea se modifica pe on suprareglajul pentru rapid nu se muta
automat pe 50%, ci trebuie apasat butonul de supraregaj 100% pentru a obtine 50%. Daca
masina este cuplata dupa ce aceasta setare este activata reglajul vitezei maxime va fi
limitat automat la 50%.
11 BAUD RATE SELECT
Aceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a primului
port serial. Aceasta se aplica la transferul programelor, setarilor, offseturilor, parametrilor si
variabilelor ce urmeaza a fi descarcate sau incarcate si functiei DNC.
12 PARITY SELECT
Aceasta setare permite stabilirea paritatii pentru primul port serial. Valorile
posibile sunt: NIMIC, IMPAR, PAR, ZERO. Cand este setata la nimic nu se adauga nici un
bit de paritate datelor seriale. Cand este setata pe zero se adauga un bit zero in locul
bitului de paritate, iar par si impar se comporta ca un bit normal de paritate. Fiti siguri ce
fel de paritate trebuie sa folositi. Astfel, de exemplu, XMODEM foloseste 8 biti de date si
nici o paritate.
13 STOP BIT
Aceasta setare modifica numarul bitilor de stop pentru primul port serial. Ea
poate fi setata pe 1 sau pe 2.
14 SYNCHRONIZATION
Aceasta setare modifica protocolul de sincronizare intre transmitator si
receptor pentru primul port serial. Cand este setata pe RTS/CTS firele respective de
semnal din cablul serial sunt utilizate pentru a spune transmitatorului sa faca o oprire
temporara a transmisiei de date in timp ce receptorul primeste datele. Cand este setata pe
XON/XOFF, se utilizeaza un cod de caractere ASCII pentru a spune transmitatorului sa se
opreasca temporar. XON/XOFF este cea mai comuna setare.
CODURILE DC sunt asemanatoare cu XON/XOFF dar sunt transmise codurile
pornire banda sau cititor start/stop. XMODEM este un protocol de comunicare care trimite
datele in blocuri de 128 bytes. XMODEM prezinta o siguranta sporita a transmisiei pentru
ca este verificata integritatea fiecarui bloc. Pentru mai multe informatii vezi sectiunea
Intrare/Iesire date. Xmodem trebuie sa foloseasca * biti de date si nici o paritate.
16 DRY RUN LOCK OUT
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal.
Cand este on este invalidata po-sibilitatea utilizarii functiei DRY RUN.
17 OPT STOP LOCK OUT
Cand este on functia OPTIONAL STOP nu poate fi validata.
18 BLOCK DELETE LOCK OUT
Aceasta setare este de tip On/Off.Cand este off masina opereaza normal.
Cand este on functia BLOCK DELETE nu poate fi validata.
19 FEED RATE OVERRIDE LOCK
Cand este on butoanele de suprareglaj ale avansului sunt blocate.
330
20
SPINDLE OVERRIDE LOCK

Cand este on butoanele de suprareglaj ale turatiei sunt blocate.
21 RAPID OVERRIDE LOCK
Cand este on butoanele de suprareglaj ale avansului rapid sunt blocate.
22 CAN CYCLE DELTA Z
Aceasta este o setare numerica. Ea trebuie sa fie in domeniul 0.0 pana la
29.9999 inches. Aceasta setare specifica valoarea uitlizata de ciclul inregistrat de gaurire
adanca pentru a elimina spanul. Pentru G83 si G74 reprezinta valoarea deplasarii axei Z.
Pentru G75 reprezinta valoarea deplasarii axei X la o programare pe diametru.
23
9xxx PROGS EDIT LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal. Cand este
on seria de programe 9000 ( de obicei programele macro) devin invizibile operatorului si
nu pot fi salvate sau descarcate. De asemenea nu pot fi listate, editate sau sterse.
24 LEADER TO PUNCH
Aceasta setare este utilizata pentru pentru a controla inceputul transmisiei
catre un cititor de banda pentru primul port serial. Valorile ce pot fi setate sunt: NIMIC,
BLANK, CARACTER NUL. NIMIC nu provoaca o transmisie suplimentara de date, BLANK
cauzeaza doua serii de blancuri la inceputul transmisiei programului si o serie de blancuri
la sfarsit. CARACTER NUL face acelasi lucru ca si BLANK dar utilizaeaza codul ASCII
pentru caracterul nul care este zero.
25 EOB PATTERN
Aceasta setare controleaza ceea se transmite si se urmeaza a fi receptionat
pentru caracterul EOB (end of block) prin primul port serial. Posibilele optiuni sunt : CR LF,
numai LF, numai CR, sau LF CR CR.
26 SERIAL NUMBER
Aceasta setare este una numerica. Ea reprezinta numarul serial al masinii si
nu poate fi modificata.
28
CAN CYCLE ACT W/O X/Y
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off, la definirea ciclului inregistrat
fara o deplasare X sau Z nu se va produce executia ciclului respectiv. Cand este on, la
definirea ciclului inregistrat se va produce si executia ciclului respectiv chiar daca nu exista
si o comanda de deplasare X sau Z in cadrul blocului respectiv. De remarcat ca
programarea lui L0 in acel bloc va anula intotdeauna executia ciclului inregistrat din blocul
curent.
31 RESET PROGRAM POINTER
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off butonul RESET nu va
modifica pozitia cursorului. Cand este on, tasta RESET va produce saltul cursorului la
inceputul programului.
32 COOLANT OVERRIDE
Aceasta setare marcheaza modul de operare al pompei de racire. Optiunile
posibile sunt: NORMAL, OFF, sau IGNORE. Setarea pe NORMAL permite operatorului sa
porneasca si sa opreasca pompa manual sau prin utilizarea codurilor M. Setarea pe OFF
va genera o alarma daca se incearca pornirea pompei de racire atat in mod manual cat si
din program. Setarea pe IGNORE va ignora comenzile pompei din program dar sunt
posibile pornirea si oprirea manuala.
331
33
COORDINATE SYSTEM
Aceasta setare modifica modul de lucru al compensarii sculelor. Optiunile
posibile sunt : FANUC sau YASNAC. Prin aceasta setare se modifica modul de interpretare
al comenzii Txxxx precum si modul de specificare al sistemelor de coordonate. Daca
setarea este pe Yasnac corectiile de scule 51 pana la 100 devin active in pagina de
offseturi si se permite de exemplu comanda G50 T5100. Daca setarea este pe Fanuc se
permite definirea geometriei sculelor de la 1 la 50 din pagina de offseturi, precum si
utilizarea originilor de lucru in stilul G54. Valoarea implicita este Yasnac.
36
PROGRAM RESTART
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off incepera unui program din alt
loc decat de la inceputul lui poate avea rezultate surprinzatoare. Cand este on pornirea
unui program din mijlocul lui provoaca o scanare initiala a programului pentru a se asigura
o selectie corecta a sculei, offsetului, codurilor G, iar axele se vor pozitiona corect la pozitia
anterioara blocului unde a fost pozitionat cursorul. Unele conditii ce pot genera alarme nu
sunt detectate inaintea inceperii deplasarii.
Nota: Urmatoarele coduri M se vor procesa la activarea setarii 36 PROGRAM RESTART
M08 Pornire racire
M37 Colector de piese retras
M09 Oprire racire
M41 Treapta de viteza inferioara
M14 Strangere bacuri spindel pricipal M42 Treapta de viteza superioara
M15 De strangere bacuri spindel principal M51-58 Activare coduri M utilizator
M36 Colector de piese activat
M61-68 Dezactivare coduri M utilizator
37
RS-232 DATA BITS
Aceasta setare poate avea valorile 7 sau 8 si este utilizata pentru a modifica
numarul de biti de date pentru primul port serial. In mod normal se utilizeaza 7 biti de date,
dar unele calculatoare necesita 8. De remarcat ca la acesti biti se adauga si bitul de
paritate. XMODEM trebuie sa foloseasca 8 biti de date si nici o paritate.
38
AUX AXIS NUMBER
Aceasta setare este una numerica avand valori intre 0 si 1. Este folosita
pentru selectarea numarul axelor auxiliare externe adaugate sistemului. Daca este setata
pe 0 nu exista nici o axa auxiliara, iar daca este setata pe 1 va exista axa V.
39
BEEP AT M30
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off nu se schimba nimic. Cand
este on sfarsitul unui program prin M30 va provoca un semnal sonor de la tastatura pana la
apasarea oricarei taste.
41
ADD SPACES RS-232 OUT
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off programul transmis prin
portul serial nu va avea spatii intre diferitele coduri fiind mai dificil de citit. Pentru a face
programul sa fie mai usor de citit se pot adauga spatii intre coduri prin setarea 41 pe on.
42
M00 AFTER TOOL CHANGE
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off schimbarea de scula se
desfasoara normal. Cand este on programul se va opri dupa fiecare schimbare de scula iar
pe monitor se va afisa in partea inferioara M00 AFTER TOOL CHANGE. Aceasta afecteaza
doar schimbarile de scula programate.
43
CUTTER COMP TYPE
Aceasta setare selecteaza modul de actionare a compensarii de raza. Ea
poate fi selectata pe A sau pe B, si afecteaza doar prima deplasare de dupa activarea
compensarii de raza si ultima deplasare care se executa pentru a anula compensarea de
raza.
332
44
MIN F IN RADIUS CC %
Aceasta setare este una numerica in domeniul 1 pana la 100 si afecteaza
avansul de lucru la deplasarea cu compensare de raza la prelucrari circulare pe interiorul
conturului. astfel pentru a mentine o viteza de prelucrare constanta o asfel de prelucrare
trebuie sa fie incetinita. Setarea 44 specifica avansul de lucru minim ca procent din avansul
de lucru programat.
45
MIRROR IMAGE X-AXIS (OGLINDIREA IMAGINII PE AXA X)
46
MIRROR IMAGE Z-AXIS (OGLINDIREA IMAGINII PE AXA Z)
Aceste setari sunt de tip On/Off. Cand sunt pe off deplasarile se executa normal.
Cand sunt pe on axa specificata este oglindita (inversata) in jurul originii de lucru.
50 AUX AXIS SYNC
Aceasta modifica protocolul de sincronizare dintre transmitator si receptor
pentru cel de al doilea port serial. Cand este setata pe RTS/CTS se utilizeaza semnalele
din firele respective ale cablului serial pentru a spune transmitatorului sa se opreasca
temporar sa transmita pentru ca receptorul sa-l poata urmari. La setarea XON/XOFF se
utilizeaza codul ASCII specific de catre receptor pentru a stopa temporar transmitatorul.
XON/XOFF este setarea cea mai comuna. Trebuie sa va asigurati ca servo controlerul
Haas este setat pe acelasi protocol.
Codurile DC sunt similare cu XON/XOFF dar se utilizeaza coduri specifice
pornire/oprie cititor sau pornire banda. XMODEM este un protocol de comunicatie care
trimite blocuri de date de 128 bytes. Astfel XMODEM da o mai mare siguranta transmisiei
prin portul serial RS-232 intrucat se verifica integritatea fiecarui bloc. Vezi sectiune
Intrare/Iesire date pentru informatii suplimentare.
51 DOOR HOLD OVERRIDE
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off programul nu se poate
executa cand usile de protectie sunt deschise, iar deschiderea usilor face ca programul in
lucru sa se opreasca exact ca si tasta FEED HOLD. Cand este on si parametrul 57 bitul
DOOR STOP SP si SAFETY CIRC sunt zero conditia de inchidere a usilor este ignorata.
La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.
52 G83 RETRACT ABOVE R
Aceasta setare este una numerica in domeniul 0.0 pana la 9.9999 inches.
Aceasta setare modifica felul in care lucreaza G83 cand se revine la planul R. Majoritatea
programatorilor seteaza planul R mult deasupra piesei pentru a se asigura ca deplasarea
in sus evacueaza spanul din gaura, dar aceasta provoaca o pierdere de timp la prima
patrundere prin acest spatiu. Daca setarea 52 este suficienta pentru a asigura evacuarea
spanului atunci panul R se poate fixa mult mai aproape de piesa ce urmeaza a fi
prelucrata. La deplasarea de evacuare a spanului spre planul R axa Z se va deplasa
deasupra planului R cu valoarea din aceasta setare.
53 JOG W/O ZERO RETURN
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand aceasta este pe off deplasarea
manuala este invalidata inaintea executarii referintei masinii. Cand setarea este pe on
deplasarea manuala este permisa chiar si inaintea executarii referintei. Optiunea on poate
fi periculoasa pentru ca axele pot fi deplasate in stopurile de avarie. Totusi avansul maxim
permis este redus la un inch/min sau 0.001 inches pe incrementul manivelei electronice.
La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.
333
54
AUX AXIS BAUD RATE

Aceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a datelor prin
cel de al doilea port serial. Aceasta se aplica interfetelor cu axa optionala V. Valorile
posibile sunt : 50, 110, 200, 300, 600, 1200, 2400, 4800, 7200, 9600, 19200, 38400. De
remarcat ca rata de transfer standard pentru controlerul Haas este 4800 si aceasta setare
trebuie fixata in concordanta.
55 ENABLE DNC FROM MDI
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off modul de lucru DNC nu
poate fi selectat. Cand este pe on DNC se selecteaza prin apasarea din nou a tastei MDI
cand masina se afla in modul MDI. Optiune DNC trebuie sa fie validata pentru masina.
56 M30 RESTORE DEFAULT G
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off nu se executa nici o
modificare asupra codurilor G la sfarsitul programului (M30). Cand este on M30 va reseta
toate codurile G modale pe valorile lor implicite. Daca aceasta setare este on tasta RESET
va modifica de asemenea codurile G pe valorile implicite.
57 EXACT STOP CANNED X-Y
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off deplasarea rapida X-Z
asociata cu ciclul inregistrat poate sa nu executa un stop exact, in concordanta cu alte
conditii. Cand este pe on deplasarea pe X-Z va avea intotdeauna un stop exact. Aceasta
va incetini putin ciclul inregistrat, dar va preveni o posibila deplasare intr-un dispozitiv de
fixare foarte apropiat traiectoriei frezei. Valoarea implicita este OFF.
58 CUTTER COMPENSATION
Aceasta setare controleaza tipul de compensare de raza utilizat de catre
controler care sunt similare metodelor de compensare de raza folosite in diferite tipuri de
programare. (FANUC, YASNAC).
59
OFFSET SONDA X+
60
OFFSET SONDA X61
OFFSET SONDA Z+
62
OFFSET SONDA ZSetarile 59 pana la 62 sunt utilizate pentru a defini deplasarea centrului si marimea
sondei frezei. Aceste numere se aplica doar sondei optionale. Aceste patru numere specifica
distanta in cele patru directii de la pozitia in care sonda este declansata pana la pozitia actuala a
suprafetei piesei. Ele sunt utilizate de catre G31, G36, G136 si M75. Ele pot fi ambele pozitive sau
ambele negative. De exemplu daca diametrul sondei este 0.23 inches si sonda este setata exact in
mijlocul capului de frezare toate cele patru setari vor fi 0.115 inches.
63
TOOL PROBE WIDTH
Aceasta setare este utilizata pentru a specifica latimea sondei folosita pentru
masurarea sculelor. Aceasta setare se aplica doar acestei sonde optionale. Este folosita de G35.
64
T. OFS MEAS USES WORK
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea modifica modul de lucru a tastei Z FACE MEASURE. Cand
este pe on valoarea offsetului sculei va fi relativ la originea de lucru selectata pentru axa Z. Cand
este pe off offsetul sculei va fi chiar pozitia masinii pe axa Z in coordonatele masinii.
65
GRAPH SCALE (HEIGHT)
Aceasta setare specifica inaltimea ariei de lucru care este afisata pe monitor in modul
grafic. Dimensiunea maxima este automat limitata la inaltimea implicita. Valoarea implicita reflecta
intreaga arie de lucru a masinii. O anumita valoare a acestei setari poate fi folosita prin utilizarea
formulei urmatoare.
Cursa totala pe X = Parametrul 6 / Parametrul 5
Scala = Cursa totala pe X / Setarea 65
334
66 GRAPHICS X OFFSET
Aceasta setare localizeaza partea superioara a ferestrei relativ la pozitia de referinta pe X.
Valoarea implicita este zero.
68 GRAPHICS Z OFFSET
Aceasta setare localizeaza partea dreapta a ferestrei relativ la pozitia de
referinta pe Z. Valoarea implicita este zero.
69 DPRNT LEADING SPACES
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea anuleaza spatiile libere care sunt
generate de catre un anumit format al comanzii macro DPRNT. Formatul stabilit pentru o
comanda DPRNT specifica numarul de caractere tiparite prin portul serial pentru partea
intreaga a variabilei. Daca numarul este mai mic decat spatiul ce este alocat pentru el,
atunci se adauga spatii goale ce se transmit prin portul serial. Cand setarea este off atunci
nu se va genera nici un spatiu liber. In continuare se prezinta un exemplu cand aceasta
setare este on si cand ea este off:
#1= 3.0 ;
Seatarea 69: OFF
ON
G0 G90 X#1 ;
Iesire: X3.0000
X 3.0000
DPRNT[X#1[44]] ;
Valoarea implicita este OFF.
70 DPRNT OPEN/CLOS DCODE
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea controleaza daca specificarile POPEN si
PCLOS din macro trimit coduri DC prin portul serial. Cand setarea este on aceste
specificari vor transmite codurile de contro DC, iar cand este off aceste coduri sunt
suprimate. Valoarea implicita este on.
72 CAN CYCLE DEPTH
Se utilizeaza impreuna cu cilcli inregistrati G71 si G72 si precizeaza valoarea incrementala
implicita a adancimii fiecarei patrunderi succesive a sculei in timpul executiei ciclului. Se foloseste
in cazul in care programatorul nu specifica nici un cod D. Domeniul acestei setari este de la 0 la
29.9999 inches sau 299.999 mm. Valoarea implicita este .1000 inches.
73
CAN CYCLE RETRACTION

Se utilizeaza impreuna cu cicli inregistrati G71 si G72 si specifica valoarea
implicita a retragerii sculei dupa operatia de degrosare. Setarea reprezinta degajarea
sculei fata de material dupa revenirea sculei in urma unei patrunderi si inainte de executia
alteia. Domeniul de valori este de la 0 la 29.9999 inches sau 299.999 mm. Valoarea
implicita este .0500 inches.
74
9xxx PROGS TRACE
Aceasta setare impreuna cu setarea 75 este folosita pentru depanarea programelor CNC.
Cand setarea 74 este pe on, controlerul va afisa toate blocurile care sunt executate in
programele cu numerele 9000 sau mai mari. Cand este pe off controlerul nu va afisa
blocurile programelor din seria 9xxxx. Valoarea implicita este on.
75
9xxx PROGS SINGLE BLK
Cand setarea 75 este pe on si controlerul opereaza in SINGLE BLOCK (pas
cu pas), atunci controlerul se va opri la fiecare bloc din cadrul programelor din seria 9xxx
si va astepta operatorul sa apese pe butonul CYCLE START. Cand setarea 75 este pe off
atunci toate blocurile programelor din seria 9xxx vor fi executate fara intrerupere chiar
daca modul SINGLE BLOCK este activ. Valoarea implicita este on.
335
Cand setarile 74 si 75 sunt ambele pe on controlerul functioneaza normal.

Aceasta inseamna ca toate blocurile sunt afisate si subliniate cand sunt executate, iar in
modul SINGLE BLOCK exista o pauza inaintea executiei fiecarui bloc.
Cand setarile 75 si 75 sunt ambele pe off controlerul va executa programele
din seria 9xxx fara sa le afiseze. Daca modul SINGLE BLOCK este activ nu va exista nici
o pauza inaintea executiei blocurilor programelor din seria 9xxx.
Cand setarea 75 este on si setarea 74 este off, atunci programele din seria
9xxx vor fi afisate in momentul executiei.
76 FOOT PEDAL LOCK OUT
Aceasta este o setare de tip on/off. Cand este off pedala actioneaza normal,
iar cand este pe on orice actiune asupra pedalei este ignorata de catre controler.
77 SCALE INTEGER F
Aceasta setare poate ajuta la rularea unor programe create pentru alte
controlere decat Haas. Ea permite operatorului sa selecteze modul de interpretare al
controlerului referitor la adresa F cand aceasta nu contine o parte zecimala. Este
recomadabil ca programatorul sa utilizeze intotdeauna punctul zecimal. Setarea poate fi
fixata la diferite valori:
IMPLICIT F12 este interpretat ca
.0012 unitati/minut
INTREG
12.0
.1
1.2
.01
.12
.001
.012
.0001
.0012
Valoarea implicita este IMPLICIT.
81 TOOL AT POWER DOWN
La apsarea butonului POWER UP controlerul va selecta schimba scula
specificata in aceata setare. Daca este specificat zero (0) nu se va efectua nici o
schimbare de scula la cuplarea masinii. Valoarea implicita este 1.
82 LANGUAGE
Aceasta setare permite incarcarea altor limbi diferita de Engleza de pe
dischetele respective. Instructiunile pentru incarcarea acestora este afisata pe ecran.
Setarea permite de asemenea si selectarea intre diferite limbi deja incarcate in memorie.
83 M30 /RESETS OVERRIDES
La setare pe on M30 provoaca ca suprareglajele pentru avans, turatie si avans
rapid sa revina la valorile implicite.
84 TOOL OVERLOAD ACTION
Aceasta setare cauzeaza o anumita actiune specifica provocata de o
supraincarcare a sculei (ALARM, FEEDHOLD, BEEP, AUTOFEED). L a setarea
FEEDHOLD va fi afisat mesajul Tool Overload cand este indeplinita conditia de
supraincarcare. Daca se apasa orice tasta acest mesaj va fi sters. Daca setarea este pe
AUTOFEED freza va limita in mod automat avansul de lucru pentru a mentine incarcarea
maxima setata (vezi afisajul pentru sarcina maxima a sculelor).
NOTE: La filetare (rigida sau flotanta) suprareglajele pentru avans si pentru
turatie sunt blocate, astfel AUTOFEED nu va fi valida (chiar daca pe afisaj va
parea ca raspunde comenzilor de suprareglaj). Ultima valoare comandata
pentru avans va fi restaurata la sfarsitul executiei programului, la apasarea
tastei RESET, sau la anularea AUTOFEED.
336
Operatorul poate utiliza butoanele de suprareglaj cand AUTOFEED este activ.

Atat timp cat limita de sarcina fixata pentru o scula nu este depasita butoanele
de suprareglaj actioneaza normal si avansul suprareglat va fi recunoscut de catre
controler ca noul avans comandat. Daca limita de sarcina este atinsa controlerul va
ignora butoanele de suprareglaj ale avansului si avansul comandat va ramane
neschimbat.
85
MAX CORNER ROUNDING

Aceasta setare defineste acuratetea executiei colturilor intr-o toleranta ce
poate fi selectata. Valoarea implicita initiala este de 0.05 inch. Daca aceasta setare este
zero fiecare deplasare comandata se comporta ca un exact stop. Intrucat unele masini
utilizeaza suruburi conducatoare cu pasi diferiti pentru axe controlerul va lua in
considerare cea mai mica eroare permisa in pasi de encoder pentru toate axele pentru a
maximiza precizia prelucrarii.
Punct program
Urmatoarele doua conditii sunt pentru acelasi avans

de lucru si aceeasi valoare a setarii 85.
Setare 85= 0.002
Nu incetineste pentru a realiza acuratetea setata
Setare 85= 0.005
Incetinire necesara pentru frezarea coltului
86
THREAD FINISH ALLOWANCE

Se utilizeaza cu ciclul de filetare inregistrat G76, si specifica cat material va fi
lasat dea lungul filetului pentru operatia de finisare in urma trecerilor ciclului. Domeniul de
valori este de la 0 la .9999 inches. Valoarea implicita este 0.
87 TNN RESETS OVERRIDE
Aceasta setare este de tip On/Off. La executia lui Tnn si cand aceasta setare
este pe on toate suprareglajele sunt anulate si setate pe valorile lor din program.
88 RESET RESETS OVERRIDE
La apasarea tastei RESET si daca aceasta setare este pe on toate
suprareglajele sunt anulate si setate pe valorile lor din program.
90
GRAPH Z ZERO LOCATION
Aceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ
mari ale geometriei sculelor, sau deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor.
In modul grafic se ignora offseturile sculelor, rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi
punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la aproximativ originea masinii va
evita posibilelel alarme Z OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in modul gragic.
Valoarea implicita este 8.0000 inch.
91
GRAPH X ZERO LOCATION
Aceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ
mari ale geometriei sculelor, sau deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor.
In modul grafic se ignora offseturile sculelor, rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi
punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la aproximativ originea masinii va
evita posibilelel alarme X OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in modul gragic.
Valoarea implicita este 8.0000 inch.
337
92
CHUCK CLAMPING
Aceasta setare determina care directie a bacurilor universalului este
considerata ca fiind stransa. Valoarea implicita este O.D. (prindere pe diametru exterior).
Cu aceasta valoare universalul este considerat ca fiin strans cand bacurile sunt deplasate
spre centrul spindelui. Cand setarea este pe I.D. (diametru interior) universalul este
considerat strans cand bacurile sunt deplasate spre exterior.
93 TAIL ST. X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar cand axa B este validata. Ea lucreaza
impreuna cu setarea 94 pentru a defini o zona interzisa ce va limita deplasarea turelei in
raport cu papusa mobila. Aceasta setare determina limita axei X in coordonate masina
cand diferenta dintre dintre locatia axei Z si cea a axei B este sub valoarea din setarea 94.
Daca aceasta conditie este indeplinita si un program este in lucru se va genere alarma
609. La deplasare manuala nu se va genera nici o alarma, dar deplasarea axei X va fi
limitata. Unitatile sunt in inch. Valoarea implicita recomandata este 8.2500 inches.
94
Z/TS DIFF @ X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar daca axa B este activa. Setarea reprezinta
diferenta minima permisa intre axa Z si B atunci cand axa X se afla in zona definita de
setarea 93. Unitatile sunt in inches. O valoare de 1.0000 va avea semnificatia ca atunci
cand axa X se afla mai jos decat planul de protectie definit de setarea 93, axa Z trebuie sa
fie mai mare cu cel putin un inch decat pozitia papusii mobile in directia negativa a axei Z.
Valoare implicita pentru aceasta setare este zero.
95
THREAD CHAMFER SIZE
Vezi figura de mai jos.Domeniul valid de la 0 la 29.999. Valoare implicita
1.000. Valori tipice de la 0.5 la 1.5. Se folosesc multipli ai pasului filetului curent (F sau E).
Se utilizeaza in cicli de filetare G76 si G92. Comanda M23 trebuie sa fie activa. Cand
comanda M23 este activa trecerile de filetare se termina cu o retragere sub unghi pe o
distanta stabilita. Distanta este memorata in setarea 95, iar unghiul in setarea 96. Setarea
95 si 96 sunt intr-o stransa legatura si trebuie avuta mare grija ca sa se asigure atat o
retragere completa a sculei in afara filetului si de asemenea sa nu intre in contact cu un
eventual umar in material (shoulder) sau cu universalul.
96
THREAD CHAMFER ANGLE
Vezi setarea 95.

Domeniul valid de la 0 la 89o. (Nu se permite punct zecimal). Valoare implicita 45.
Valori tipice de la 20 la 70. Unitate de masura: grade.
97
TOOL CHANGE DIRECTION
338
Aceasta setare stabileste directia implicita de schimbare de scula. Poate fi setata fie
pe SHORTEST (distanta cea mai scurta) fie pe M17/M18. La pornirea masinii, la RESET, sau la
M30/M02 controlerul citeste setarea pentru determinarea directiei initiale de schimbare de scula.
La valoarea SHORTEST controlerul va roti turela in directia cea mai scurta pentru
toate schimbarile de scula de scula programate. Se pot utiliza in continuare M17 si M18 pentru a
alege o anumita directie, dar odate folosite acestea nu se va mai putea reveni la setarea
SHORTEST decat prin RESET sau M30/M02. Aceasta nu constituie o problema in sine atat timp
cat majoritatea programatorilor folosesc fie o metoda sau cealalta pentru schimbarile de scula.
Pentru setarea pe M17/M18 controlerul va roti turela intotdeauna intr-un sens sau in
celalalt in functie de ultimul cod M17 sau M18 specificat. La RESET, pornirea masinii, sau executia
lui M30/M02 controlerul va considera activ M17 pentru directia de rotire a turelei, intotdeuna
inainte. Aceasta optiune este folositoare cand se doreste evitare anumitor zone datorita utilizarii
anumitor scule speciale.
Aceasta setare nu afecteaza tastele TURRET FWD sau TURRET REV. TURRET
FWD este intotdeuna inainte, iar TURRET REV este intotdeuna inapoi. Valoare implicita a setarii
este SHORTEST.
98
SPINDLE JOG RPM
Aceasta setare determina turatia spindelui pentru tasta SPINDLE JOG. Valoare
implicita este 100 rpm.
99 THREAD MINIMUM CUT

Setarea este utilizata in ciclul inregistrat de filetare G76 si stabileste o valoare minima
incrementala pentru trecerile succesive. Asfel diferenta intre doua treceri succesive nu poate fi mai
mica decat aceasta valoare. Domeniul este de la 0 la .9999 inch. Valoare implicita este .0010
inches.
100 SCREEN SAVER DELAY

Aceasta setare se activaza cand masina este in repaos in scopul de a proteja
monitorul de a fi deteriorat dupa afisarea aceleasi informatii timp de mai multe ore. Cand aceasta
este zero masina se comporta normal. Cand setarea este un anumit numar diferit de zero, atunci
dupa intervalul respectiv, in minute, daca nu este apasata nici o tasta, nu se executa nici o
deplasare cu manivela electronica si nu exista nici o alarma screen saverul va fi activat. El se va
dezactiva prin apasarea oricarei taste, printr-o deplasare manuala sau prin aparitia oricarei alarme.
De remarcat ca screen saverul nu se va activa daca controlerul este in sleep mode, in modul de
lucru manual, in modul de editare, in modurile MEM sau MDI cu afisajul PRGRM activ, sau in
modul de lucru grafic, sau in oricare dintre afisajele editorului. Cand setarea este activa se vor
afisa pe monitor cuvintele SCREEN SAVER in pozitii aleatoare care se vor schimba la fiecare doua
secunde.
101 FEED OVERIDE - RAPID

Cand aceasta setare este off masina se comporta normal. Cand este on apasarea
butonului HANDLE CONTROL FEED RATE va afecta atat suprareglajul avansului de lucru cat
avnsul rapid in acelasi timp. Aceasta inseamna ca schimband avansul de lucru se va schimba de
asemenea in mod corespunzator si avansul rapid. Avansul rapid maxim va ramane totusi 100%
sau 50% in functie de setarea 10.
103 CYC START/FH SAME KEY

Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este
on, pentru a rula un program butonul CYCLE START trebuie apasat si mentinut apasat. Daca
butonul CYCLE START este eliberat se genereaza o oprire a masinii.
Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 104 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se
seteaza pe on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul
rularii unui program.
339
104 JOG HANDL TO SINGL BLK

Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este
on si se selecteaza modul SINGLE BLOCK manivela electronica poate fi folosita pentru a executa
pe rand cate un bloc al programului.
La inversarea rotirii manivelei electronice se genereaza o oprire a programului. Astfel
acest lucru este foarte util la executia unui bloc cu o deplasare neasteptat de lunga.
Butonul CYCLE START trebuie utilizat pentru a incepe executia programului.
Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 103 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se
seteaza pe on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul
rularii unui program.
108 QUICK ROTARY G28

Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este pe on comanda G28 va aduce o
eventuala axa de rotatie direct pe pozitia de zero chiar daca respectiva axa a fost comandata initial
cu peste 360 de grade. De exemplu, daca axa de rotie a fost comandata la o rotatie de 361 de
grade si setarea este pe on, o comanda G28 va provoca o rotatie inapoi de un grad in locul rotirii
inapoi cu 361 de grade. De remarcat ca codurile G00 si G01 nu sunt afectate de aceasta setare.
109
WARM-UP TIME IN MIN.
Aceasta setare reprezinta numarul de minute (maxim=300 de minute din momentul

cuplarii masinii) in care se aplica compensarea. Daca setarea este pe zero ea nu va avea nici un
efect.
110 WARMUP X DISTANCE

112
WARUP Z DISTANCE
Setarile 110 si 112 specifica valoarea cu care se face compensarea (maximum=+/0.0020 sau +/-0.050mm) si care se aplica axelor X, respectiv Z. Daca setarea este zero nu se
aplica nici o compensatie.
114
115
CONVEYOR CYCLE TIME (MINUTES)

CONVEYOR ON-TIME (MINUTES)
Cele doua setari de mai sus controleaza functionarea in mod intermitent a conveiorului de
span. Daca setarea 114 este zero conveiorul de span functioneaza normal. Daca setarea
corespunde unui anumit numar de minute conveiorul de span se va opri automat dupa numarul de
minute specificat de setarea 115, dupa care va porni din nou mai tarziu.
Setarea 114 controleaza cat de des se repeta ciclul. Astfel, daca setarea 114 este 30
de minute si setarea 115 este de 2 minute, atunci conveiorul va porni automat la fiecare jumatate
de ora pentru cate doua minute, dupa care se va opri din nou. Modul de lucru al conveiorului nu
trebuie sa depaseasca 80% din ciclul total de lucru.
NOTA: Butonul de pornire a conveiorului (sau M31) va porni conveiorul in directia de
evacuare a spanului si va activa ciclul.________________________
NOTA: Butonul de pornire a conveiorului in sens invers (sau M32) va porni conveiorul in
sens invers si va activa ciclul._________________________________
NOTE: Butonul de oprire a conveiorului (sau M33) va opri conveiorul si va anula ciclul.
Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 0 si conveiorul este in
ciclu, deschiderea usii va provoca oprirea conveiorului si anularea ciclului. Cand usa este inchisa
din nou ciclul se reia.
Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 1, iar conveiorul este in
ciclu, el va continua sa functioneze si dupa deschiderea usii, dar se va opri la sfarsitul ciclului , iar
ciclul va fi anulat. Cand usa se inchide ciclul este reluat.
Sub nici o forma conveiorul de span nu poate incepe sa porneasca cu usa deschisa
118 M99 BUMPS M30 CNTRS

Cand aceasta setare este on M99 va incrementa contoarele M30 care pot fi
vizualizate pe afisajul CURNT COMNDS apasand PAGE DOWN de doua ori. De remarcat ca M99
va incrementa contoarele doar la functionarea in bucla in cadrul programului principal, nu si pentru
340
revenirea din subprograme. Astfel M99 utilizat pentru revenirea din subprogram, sau M99 folosit
impreuna cu codul P pentru salt la un anumit bloc , nu vor incrementa contoarele.
119 OFFSET LOCK

Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie
speciala. Cand este on offseturile sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum este
posibila modificarea in continuare a offseturilor din cadrul programului.
120 MACRO VAR LOCK

Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie
speciala. Cand este on macro variabilele sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum
este posibila modificarea macro variabilelor direct din program.
121 FOOT PEDAL TS ALARM

Cand se utilizeaza M21 pentru a deplasa papusa mobila spre punctul programat
pentru a sustine piesa, si daca papusa mobila ajunge in acel punct fara a intalni piesa se va
genera alarma 439 TS FOUND NO PART. Setarea 121 se foloseste pe on pentru se genera
aceeasi alarma 439 TS FOUND NO PART, dar cand papusa mobila este actionata de pedala
respectiva, si cand papusa mobila nu intalneste piesa inainte de a ajunge in pozitia finala.
122 TS CHUCK CLAMPING

Aceasta setare se refera la strungurile cu doua spindeluri si defineste tipul de
prindere pentru subspindel O.D. (exterior), sau I.D. (interior). Este analog cu setarea 92 pentru
spindelul principal.
131 AUTO DOOR

Aceasta este o setare noua care suporta optiunea Auto-Door (usa automata). Daca
optiunea este instalata pe masina, si utilizatorul doreste sa o foloseasca, setarea trebuie sa fie pe
on, in caz contrar ea fiind pe off. Daca setarea este pe on trebuie verificate urmatoarele:
Setarea 51 DOOR HOLD OVERRIDE setata pe off.
Parametrul 57 SAFETY CIRC setat pe zero.
Parametri 292, 293 si 251 setati corespunzator.
Usa se va inchide automat la pornirea programului si se va deschide la executia lui M30 si cand
rotatia frezei se va opri. De remarcat ca daca oricare dintre parametri anteriori nu sunt reglati
corespunzator optiunea AUTO DOOR nu va functiona.
132 JOG OR HOME BEFORE TC

Cand aceasta setare este off masina functioneaza normal. Cand este pe ON si se
apasa unul dintre butoanele TURRET FWD, TURRET REV sau NEXT TOOL in timp ce una sau
mai multe axe sunt deplasate de la origine controlerul va considera posibilitatea unei ciocniri si va
afisa mesajul CHK TOOL CLEAR (verifica ca sculele sa nu fie obstructionate) in locul unei
schimbari de scula. Daca operatorul a apasat butonul HANDLE JOG exact inainte de cererea de
schimbare de scula controlerul va interpreta aceasta ca o pozionare a turelei intr-un loc sigur si va
efectua schimbarea de scula.
133 NETWORK/ZIP OFF/ON

Aceasta setare este de tip on/off si este utilizata pentru a activa placa interna Zip/Enet
PC104 in momentul cuplarii. Cand este setata pe off CNC-ul nu va accesa placa respectiva. La
setare pe on CNC-ul va accesa placa in momentul cuplarii masinii si va afisa mesajul LOADING
pe pagina de setari Zip/Enet chiar sub setarea 139. Dupa un anumit timp (maxim 2 minute)
controlerul va afisa in loc DISK DONE indicand stabilirea comunicarii cu placa interna PC104, iar
utilizatorul poate lucra in continuare.
134 CONNECTION TYPE

Aceasta setare poate fi FLOPPY, NET, sau ZIP. Cand este setata pe Floppy
incarcarea si salvarea programelor se desfasoara in mod obisnuit prin unitatea floppy instalata pe
masina. Cand este setata pe NET incarcarea si salvarea programelor se va executa prin reteaua
utilizatorului (presupunand ca legatura cu reteaua a fost executata corect). Cand este setata pe
ZIP incarcarea si salvarea programelor se vor executa prin unitatea ZIP (presupunand ca aceasta
341
exista si a fost instalata). Cand setarea 133 este pe on valoarea acestei setari va apare in LIST
PROG in modul urmator: F4 DIR-FLOPPY, F4 DIR-NET, sau F4 DIR-ZIP.
Pagina de setari Zip/Enet
In versiunile anterioare metoda de accesare a optiunii Zip/Enet consta in apasarea LISTPROG,
tastarea cuvantului NET sau ZIP si se apasa F4. Controlerul cauta directorul dispozitivului
selectat si crea (modifica) automat programul O8999 ce continea lista fisierelor respective. Pentru
revenire la unitatea Floppy se utiliza aceeasi metoda, dar se tiparea cuvantul FLOPPY. Sau
adaugat aceste setari pentru a se simplifica modul de acces spre Zip/Enet. Nota: Dupa modificarea
setarii pe o alta unitate operatorul trebuie sa apese F1 sau sa recupleze masina pentru ca noile
informatii sa fie validate. Vezi informatiile suplimentare din notele optiunii Zip/Enet.
135 NETWORK TYPE

Aceasta setare poate fi NONE (nimic), NOVELL, NT/IPX, sau NT/TCP si specifica
TIPUL DE RETEA UTILIZATOR LA CARE ESTE CONECTATA MASINA. Cand setarea este pe
NONE se pot utiliza doar unitatile floppy sau Zip.
136 SERVER
Aceasta setare este utilizata contine numele serverului utilizatorului (pana la o
lungime de 8 caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca
caracterul ; (EOB).
137 USERNAME
Aceasta setare trebuie sa contina numele din retea alocat de catre utilizator masinii
respective (pana la 8 caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa
introduca caracterul ; (EOB).
138 PASSWORD
Aceasta setare contine parola specificata de catre utilizator (pana la 8 caractere).
Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
139 PATH
Aceasta setare contine numele caii pentru reteaua Novell sau numele directorului
radacina pentru reteaua NT (pana la 18 caractere). Pentru o retea Novell aceasta este numele caii
(path) utilizatorului, de exemplu U:\USERS\JOHNDOE. Pentru o retea Microsoft aceasta este
numele directorului radacina dorit, de exemplu USERS\JOHNDOE. Daca nu se foloseste aceasta
setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
140 TCP ADDR

Aceasta setare este utilizata doar pentru retele TCP care contin adrese statice
TCP/IP in domeniul server (pana la 15 caractere). De exemplu 192.168.1.2. Daca nu se foloseste
aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
141 SUBNET
Aceasta setare este doar pentru retele TCP si contine subnet mask a utilizatorului
(submasca), care poate fi pana la 15 caractere. De exemplu: 255.255.255.0. Daca nu se foloseste
aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
142 OFFSET CHNG TOLERANCE

Aceasta setare va genera un mesaj de avertizare in cazul in care se face o modificare
a unui offset cu mai mult decat valoarea specificata. Setarea are scopul prevenirii erorilor datorate
operatorului. Utilizatorul o poate seta in domeniul 0 pana la 99.9999. Cand setarea este pe zero ea
este inactiva si controlerul va actiona ca si inainte. Cand contine o valoare diferita de zero si se
face o incercare de modificare a unui offset cu o valoare mai mare decat cea specificata (fie ea
pozitiva sau negativa) se va afisa urmatorul mesaj:
XX changes the offset by more than Setting 142! Accept (Y/N) ?
Daca se apasa Y controlerul va lua in considerare noua valoare, iar in caz contrar va ramane pe
vechea valoare.
342
143 MACHINE DATA COLLECT

Aceasta setare valideaza extragerea de date despre masina de catre utilizator,
folosind comenzi Q, si trimiterea lor prin portul serial RS-232. De remarcat ca controlerul va
raspunde unei comenzi Q doar daca aceasta setare este pe on. Se utilizeaza urmatorul format
pentru iesire:
<STX> <CSV response> <ETB> <CR/LF> <0x3E>
Nota: STX= 0x02(ctrl-B), ETB= 0x17 (ctrl-W)
Se utilizeaza urmatoarele comenzi:
Q100 Numarul serial al masinii
Q101 Versiunea softului
Q102 Numarul modelului masinii
Q104 Modul (LIST PROG, MDI, MEM, JOG, etc.)
Q200 Schimbarile de scula (numarul total)
Q201 Numarul sculei in folosinta
Q300 Timpul cat masina a fost cuplata (timpul total)
Q301 Timpul de deplasare (timpul total)
Q303 Durata ultimului ciclu
Q304 Durata ciclui anterior
Q400 nu este inca folosit
Q401 nu este inca folosit
Q500 Trei in unul (Program, Oxxxxx, Starea, Piese, xxxxx)
Daca controlerul este ocupat se va afisa mesajul STATUS, BUSY.
Daca o cerere nu este recunocuta se va afisa mesajul UNKNOWN.
144 FEED OVERRIDE-SPINDLE

Aceasta optiune este folosita in scopul de a mentine o incarcare constanta pe scula in
momentul utilizarii suprareglajelor. Cand este pe off controlerul se comporta normal. Cand este pe
on suprareglajul aplicat avansului de lucru se va aplica de asemenea si turatiei, iar suprareglajul
turatiei va fi invalidat.
145 TS AT PART FOR CS

Aceasta setare va impune papusii mobile sa sustina piesa inainte de executia
programului (Ciclu Start). Cand aceasta setare este pe ON, parametrul 278 HYDRAULIC TS este
pe ON si parametrul SIMPLE TS este OFF, papusa mobila trebuie saq sustina piesa in momentul
apasarii butonului Cycle Start, in caz contrar aparand mesajul TS NOT AT PART, iar programul nu
va rula.
156 SAVE OFFSET WITH PROG

Aceasta setare este de tip ON/OFF si decide daca offseturile vor fi sau nu salvate
automat cu programele pe floppy disk sau prin portul serial RS-232. Daca este setata aferent
offseturile vor fi salvate in acelasi fisier cu programele, dar cu numarul O999999 chiar inainte de
caracterul final %.
157 OFFSET FORMAT TYPE

Aceasta setare controleaza formatul sub care se salveaza automat offseturile
impreuna cu programele pe floppy disk sau pe portul serial RS-232. Daca setarea este B formatul
va fi cel vechi in care fiecare setare este pe o linie separata impreuna cu o valoare N si o valoarea
V. Cand setarea este pe A se va utiliza un nou format mai usor de citit si de editat. Acest format
imita formatul offseturilor de pe CNC si contine cifre cu parte zecimala dispuse pe coloane cu
capete de coloana. Offseturile salvate in acest format pot fi mai usor editate pe PC si reincarcate
mai tarziu pe CNC.
343

HAAS MANUAL .SL Traducere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HAAS MANUAL .SL Traducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Conditii tensiune electrica

Conditii de inalta tensiune

SISTEMUL 30 40 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune

Metoda recomandata de cuplare a furtunului de presiune , este prinderea furtunului pe stutul

-Verificarea lichidului de racire

-Controlul filtrului decantor de la regulatorul de presiune

-Inspectarea aparatorilor cailor de rulare, si ungerea

si completati cu ulei DTE 25 prin orificiul aflat in partea

-Inlocuiti lichidul de racire si curatati rezervorul

-Inlocuiti uleiul la cutia de viteze

CANTITATEA REDUSA A LICHIDULUI DE RACIRE POATE FI CAUZATA DE UN FILTRU MURDAR

Pentru a curata filtrul:

1.3 DIAGRAMA DE UNGERE

2 2,5 L, depinde de tipul

1.5 SISTEMUL DE UNGERE

Linie de aer ,spre

Sistemul extern de lubrifiere

1.7 ELIMINATOR DE SPAN MELCAT

AIR FILTER (in interiorul dulapului electric) inlocuit 250 ON-TIME

1 Decuplati masina de la retea, prin comutatorul general.

Linie numerica orizontala

Linie numerica verticala

O noua coordonata incrementala se introduce folosind U si W si va fi data de pozitia

Gandindu-va la o pozitionarea absoluta , se considera directia si distanta in raport de un

2.5 PROGRAMAREA CU CODURI

2.6 Reglajul de referinta al masinii

Panoul de comanda al masinii,

pentru editarea unui program deja memorat

pentru derularea unui program deja memorat

pentru derularea unui program introdus manual sau pentru

pentru utilizarea modului manual e lucru, sau modului de reglare

pentru revenirea la punctul zero al masinii

pentru afisarea listei de programe, precum si pentru transmiterea

Modul de simulare grafica va fi activat prin selectarea tastei DISPLAY.

afiseza pozitia axelor

afiseaza comanda in curs, precum si timpul

afiseaza mesajele si mesajele utilizatorului

afiseaza parametrii sau datele din diagnoza

afiseaza parametrii utilizatorului si selectarea

afiseaza manualul de utilizare si calculator

opreste toate deplasarile masinii, iar comanda numerica

Pozitionarea automata a axelor masinii pe zero, si pregatirea

TASTE FUNCTIONALE Sub tastele RESET se gasesc tastele functionale.

sunt taste le folosite pentru editare, grafica, editare in fundal, si

Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa X,in

Aceasta tasta serveste pentru selectarea urmatoarei scule

Se foloseste pentru schimbarea axelor X si Z in modul manual, in

Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa Z,in

Tastele se afla in partea stanga a panoului de

Daca aceasta tasta este apasata simultan cu una din

aceasta tasta porneste eliminatorul de span, in sensul de eliminare

opreste miscarea eliminatorului de span

porneste eliminatorul de span in sens invers

Apasand aceasta tasta, papusa mobila inainteaza spre arbore

Creste viteza papusii mobile, cand este apasata simultan

Apasand aceasta tasta , papusa mobila se deplaseaza dinspre

Tastele OWERRIDE se gasesc in stanga panoului de comanda si

Diminueaza viteza de avans existenta cu 10%( de la 0-200%)

Regleaza viteza de avans a comenzii la valoarea programata

Mareste viteza de avans cu 10% ( de la 0-200%)

Diminueaza viteza programata a arborelui cu 10%( de la 0-200%)

Regleaza viteza brosei la viteza programata