Sunteți pe pagina 1din 17

REZUMATUL LUCRARII

Lucrarea de fata are drept obiectiv sa exemplifice oportunitatea si costurile


functionarii unui centru de servicii medicale de inalta performanta, exemplificandu-se pe
o maternitate privata si un centru de balneofizioterapie si recuperare.
In prima parte a lucrarii se face un studiu de piata, urmarindu-se evolutia si
cerintele pietei de servicii medicale si identificandu-se segmentul de clienti. Se identifica
riscurile si oportunitatile managementului unui centru de performanta medicala.
In a doua parte a referatului este vorba despre costurile financiare si umane pe
care le poate implica dotarea acestei maternitati si a centrului de balneofizioterapie si
recuperare.
Studiul a fost efectuat prin metoda observatiei directe si metoda participativa, in
cadrul cabinetului de medicina de familie si reumatologie Universitatea Bucuresti.
Capitolul 1
In iunie 2000, Organizatia Mondiala a Sanatatii a oferit un raspuns indelung
asteptat la intrebarea formulata obsesiv de politicieni si ziaristi: "Cum este sistemul
sanitar din tara X, comparativ cu cel din tara Y?" Rezultatele, publicate in World Health
Report 2000,1 au incantat unele guverne, cum ar fi cel al Frantei, care s-a situat pe primul
loc, dar a starnit furia altora, cum este al Braziliei, tara clasata pe pozitia 125.
Clasificarile se bazeaza pe evaluarea modului in care au fost realizate cinci obiective
propuse de sistemele sanitare nationale. Asigurarea sanatatii este considerata a fi un
obiectiv esential al unui sistem sanitar. E firesc, asadar, ca principalele scopuri sa fie
realizarea unui nivel ridicat de sanatate si distribuirea echitabila a serviciilor de asistenta
medicala. Totodata, un sistem sanitar ar trebui sa corespunda asteptarilor populatiei, ceea
ce implica respectul pentru individ (autonomie si confidentialitate) si orientarea clientului
(servicii prompte si calitate a dotarilor). Ca si in cazul sanatatii, scopurile rezultante se
coreleaza cu nivelul absolut de receptivitate fata de exigentele populatiei si cu modul de

distribuire. Al cincilea obiectiv este finantarea echitabila, cheltuielile reflectand


capacitatea de plata, si nu neaparat riscul de imbolnavire.
OMS a stabilit clar responsabilitatea guvernelor fata de propriile sisteme sanitare
pe care le coordoneaza si a invocat conceptul de administrare, ceea ce presupune
asumarea unui rol mult mai activ in promovarea sanatatii. In al doilea rand, a oferit un
cadru conceptual util, care incepe sa evidentieze obiectivele sistemelor sanitare. In al
treilea rand, a pus accentul pe necesitatea elucidarii impactului pe care, indiscutabil,
sistemele sanitare il au asupra sanatatii.
Este importanta intelegerea faptului ca serviciile de sanatate constituie doar un
subsistem al sistemului de sanatate si se refera la unitatile si prestatiile preponderent
medicale pe care le produc aceste unitati.
In esenta, sistemul serviciilor de sanatate a fost si este un sistem organizat si
finantat de catre stat, fiind alcatuit dintr-o retea de unitati sanitare proprietate a statului,
administrate intr-o structura centralizata, avand la varf Ministerul Sanatatii. Finantarea se
face din impozite si taxe generale prin bugetul de stat, iar medicii sunt salariati ai statului.
Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de
sanatate scoate in evidenta pe langa neajunsurile sale si o serie de avantaje. O asemenea
perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta
medicala in serviciile de sanatate ale caselor de asigurari si aceasta a aparut in ultima
vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile
academice, ale expertilor si consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii de
schimbare.
Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si
conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de
persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari
intersectoriale, care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii.

Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au


sufocat initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in
adaptarea lor la nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale
administrativa norme si standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat adaptarea
serviciilor la nevoile locale ale populatiei, diferite de la o zona la alta. Aceste norme au
dus la un amestec ineficient de abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele.
Capitolul 2
In 1990 Ministerul Sanatatii a adoptat un proiect de strategie nationala in
domeniul sanatatii si al reformei sistemului serviciilor de sanatate, care avea urmatorul
continut: principii de baza echitatea; eficienta si acceptabilitatea financiara; calitatea
ingrijirilor medicale; alegerea individuala a furnizorului de servicii; orientarea asistentei
medicale catre individ si familie; cooperarea internationala; obiective pentru o strategie
globala de asigurare a sanatatii restructurarea sistemului serviciilor de sanatate;
promovarea sanatatii si prevenirea bolilor; imbunatatirea asistentei medicale; formarea si
dezvoltarea resurselor si principiile unei noi strategii a sanatatii.
Probleme considerate prioritare de sanatate pe plan national: prevenirea si
controlul bolilor transmisibile; ocrotirea sanatatii mamei, copilului si tineretului;
realizarea programului de planificare familiala; prevenirea si combaterea bolilor care
genereaza 50% din anii potentiali de viata pierduti precum si incapacitati severe.
Printre obiective s-a avut in vedere: mobilizarea unor surse complementare:
financiare, materiale si umane, pentru asigurarea unor conditii civilizate de asistenta
medicala (asigurari private voluntare pentru servicii speciale, conditii speciale de
hotelizare sau profesiuni liberale, dezvoltarea asistentei cu plata directa pentru anumite
prestatii, coparticiparea la plata unor prestatii medicale ambulatorii sau spitalicesti etc);
negocierea unor scheme de salarizare care sa aiba in vedere cumpararea serviciilor care
corespund nevoilor si cererilor populatiei si care sa favorizeze rezolvarea problemelor
prioritare de sanatate, la nivelul unei populatii definite; utilizarea unor modalitati de
contractare de catre directiile sanitare judetene a serviciilor oferite de diferiti furnizori de

ingrijiri (spitale, asociatii de medici etc); reconvertirea sau atribuirea de noi activitati si
forme de desfasurare a activitatii, pentru spitale sau sectii de spital insuficient utilizate
(transformarea in centre de sanatate comunale sau intercomunale, stationare de n paturi
pentru psihici sau handicapati, servicii de fizioterapie si mecanoterapie pentru deficienti,
unitati pentru ingrijiri terminale, servicii medico-sociale pentru bolnavi cronici etc).
Cadrul conceptual a reformelor sanitare din Europa este determinat de doua tipuri
de presiuni externe: valoarea sistemelor si realitatile macro-economice. In cele mai multe
societati europene, asistenta sanitara a fost si continua sa fie considerata ca un bun social
care trebuie sa fie accesibil tuturor membrilor sai. Cu toate acestea, idealul egalitatii si
solidaritatii sociale in privinta asistentei medicale este tot mai mult modificat de catre
conceptiile conform carora serviciile medicale sunt bunuri private de vanzare care
trebuie sa fie achizitionate pe piata, ca si alte bunuri de consum. Cresterile rapide ale
cheltuielilor sanitare in conditiile unei lente cresteri economice au determinat tarile
industrializate sa aplice reforme sanitare constand in principal din reducerea sumelor
pentru asistenta medicala si alte servicii sociale.
Reformele isi propun reducerea rolului Statului in producerea si acordarea asistentei
medicale pentru populatie (spitale si ambulator de specialitate, medicii de familie),
materializate prin: descentralizarea si privatizarea unora dintre functiile statului in acest
domeniu (cabinete medicale individuale in curs de vanzare, externalizarea unor sectii si
servicii din spitale) si intarirea relatiilor de piata in sistemul asistentei medicale au la baza
in principal consolidarea suveranitatii consumatorului, libertatea alegerii din partea
pacientului etc.
Capitolul 3
Finantarea unitatilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate
privatizate, se realizeaza prin contracte incheiate cu Casele de Asigurari de Sanatate.
Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asiguratilor se face conform
prevederilor Contractului Cadru, care se aproba anual prin hotarare de guvern.

Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de


servicii incheiate intre conducerile spitalelor si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate.
Privatizarea asigura in primul rand o mai mare raspundere a medicului fata de
pacient (care are dreptul sa aleaga medicul curant), dar atat medicul, cat si cabinetul
medical ca institutie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in
sistem elemente de piata bazate pe o mentalitate de "intreprinzator".
Responsabilitatea statului in sectorul sanatatii, recunoscuta atat de sustinatorii
cat si de oponentii privatizarii (S. Belmartino,1994), include: definirea politicii generale
de sanatate, cadrul legal pentru operatiuni financiare si aprovizionarea ingrijirilor
medicale publice si private, monitorizarea performantelor sistemului si garantarea
mecanismelor financiare si a instruirii personalului din sanatate.
Modificarile ce se vor introduce trebuie sa fie simple, facile si fezabile. Este
necesara o evaluare predecizionala responsabila si prudenta, care in conditiile
specifice evolutiei sistemului nostru de sanatate dupa 1990, trebuie sa tina cont ca:
privatizarea reala in sectorul sanitar, nefiind sustinuta si reglementata, s-a dezvoltat
firav si anarhic; nu a aparut o piata reala a serviciilor de sanatate, nici controlata si
nici necontrolata.
Capitolul 4
Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile
acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate in
asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, aferente
Ordinului nr.21 al Ministerului Sanatatii si Familiei, au fost publicate in Monitorul
Oficial, Partea I nr.78 bis din 6 februarie 2003.
Exista 37 de articole cu aspecte pozitive si negative care reglementeaza
activitatea medicala in ambulator, cu evidentierea drepturilor si obligatiilor medicilor si
pacientilor in activitatea desfasurata. Articolele se refera la: dispozitii generale
obligatiile si drepturile generale ale furnizorilor, obligatiile Casei de Asigurari, conditiile

si documentele necesare pentru incheierea contractului de furnizare de servicii medicale,


numarul minim de asigurati de pe lista medicului de familie, programul de activitate al
medicului de familie, modul de plata si organizarea activitatii medicului in perioadele de
absenta, medicii de familie nou intrati in sistem, posibilitatile unui medic nou, fara liste
de a prelua pacientii altui medic, al carui contract a incetat ca urmare a decesului sau a
pensionarii, modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale in asistenta medicala
primara, plata per capita tarif pe persoana asigurata, plata per serviciu (medic de familie
si diferit plata per consultatie pentru medicul specialist), penalizarile medicului (de
famile, dar si a medicului specialist) din diverse motive.
Capitolul 5
Avand in vedere tendinta de incetinire a dezvoltarii sistemului de sanatate in
ultima decada, au fost stabilite prioritatile fundamentale ale reformei ingrijirii sanatatii in
Romania, realizand ca o imbunatatire profunda a starii de sanatate a populatiei va
necesita un efort de lunga durata si pe mai multe luni de actiune. In acest sens, obiectivul
primordial este acela de a aduce speranta de viata in modul gradual la nivelul celei din
statele member ale Uniunii Europene.
In ultima decada, analiza datelor statistice relevante prezinta o evolutie
defavorabila a celor trei componente majore ale dinamicii populatiei-natalitatea,
mortalitatea si migratia externa, cu deteriorarea intregii constructii demografice si
tendinte de intrare intr-un iminent derapaj demografic. Etiologia acestui process este
complexa si multifunctionala, fiind produsul direct ori indirect al intregului context
politic, economic si social al tranzitiei.
Natalitatea este in scadere drastica, de la 16 nascuti vii la 1000 locuitori in anul
1989, la 10.5% in anul 2000 si 9.8% in anul 2003.
Fertilitatea feminina per total este in scadere de la 40.3 nascuti-vii la 1000
locuitori in anul 2000, la 37.8 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2003.

Mortalitatea generala a inregistrat o crestere semnificativa in perioada 19901996, de la 10.6 decese la 1000 locuitori in 1990, la 12.7% decese in 1996, dupa care rata
mortalitatii a inceput sa scada progresiv pana la 11.4 decese la 1000 locuitori in anul
2000, iar in anul 2003, acest indicator s-a situat la nivelul de 12.3%.
Speranta de viata la nastere a urmat o tendinta constant ascendenta de la 42 de
ani in 1932 si pana la 68 ani in anii de dupa 1980. Din acea perioada si pana in prezent
speranta de viata in Romania s-a mentinut.
Speranta de viata ani sanatosi (HALE) conform datelor prezentate, in
Romania se pierd aproximativ 8 ani prin deces inainte de varsta de 65 ani, dublu fata de
media UE-15. Probabilitatea de deces inainte de varsta de 5 ani in Romania, desi in
usoara scadere, prezinta valori de aprozimativ 4 ori mai mari decat media UE-15 si de
aproximativ 2 ori mai ridicate decat media NSM-10.
Mortalitatea specifica pe cauze de deces in Romania plaseaza tara noastra in
randul tarilor in tranzitie, caracterizate prin valori care, desi in usoara scadere, raman la
nivele de cel putin doua ori mai ridicate decat media UE.
Mortalitatea prin boli cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in
Romania. Comparativ cu tendinta descrescatoare din Europa, in Romania, dupa o crestere
semnificativa in primii ani ai ultimului deceniu, rata scade lent ajungand la valoarea
anului 1990.
Mortalitatea prin tuberculoza reprezinta o situatie deosebita in Romania.
Aceasta a avut o evolutie descrescatoare pana in anii 80, dupa care a inceput sa creasca
progresiv, cu un maxim in 1997. Cele mai mari valori de mortalitate se inregistreaza la
grupe de populatie in varsta de munca (35-44 de ani si 55-64 de ani). Sunt afectati mai
ales barbatii. Media europeana UE-15 are tendinta descrescatoare lenta si are valori de
aproximativ 15 ori mai mici decat media mortalitatii prin TBC in Romania. In rural,
tuberculoza are o rata de deces este de 10 ori mai mare decat in urban.

Mortalitatea infantila, chiar daca a prezentat o evolutie descendenta pen


parcursul ultimelor trei decenii, curba descrescatoare a ultimului deceniu a fost destul de
aplatizata. Conform unui raport al specialistilor in asistenta materno-infantila, sistemul
sanitar este raspunzator pentru aproximativ 10-15% din cauzele care conduc la valori
ridicate ale acestui indicator, restul fiind factori economici si sociali.
Mortalitatea prin boli cauzate de consumul de tutun este in crestere in
Romania comparativ cu media NSM-10 si media UE-15.
Mortalitatea prin cancer reprezinta a doua cauza de deces in Romania si a avut
o evolutie constant ascendenta in ultimii 30 de ani. Romania se situeaza la acest indicator
sub media europeana UE-15 si media NSM-10, cu exceptia ratei de mortalitate
standardizata pentru cancerul de col uterin care in Romania are valori de doua ori mai
ridicate decat media NSM-10 si de pana la sase ori mai ridicate decat media UE-15.
Mortalitatea prin boli infectioase si parazitare, desi a prezentat o tendinta
descrescatoare pe parcusrul ultimului deceniu, se situeaza la valori duble fata de media
europeana UE-15 si valori triple fata de media NSM. Valorile nepermis de mari ale
mortalitatii prin boli infectioase respiratorii si respective boli diareice la copii intre 0-5
ani se aplica prin prezenta in aceasta categorie a unui numar mare de copii
institutionalizati, copii proveniti din familii dezorganizate sau care traiesc sub pragul
minim de saracie si a copiilor cu internari multiple in spital.
Toti acesti parametri reflecta probleme de interes in politici sanitare si
identificarea resurselor umane si materiale pentru rezolvarea lor.
Capitolul 6
Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate este aprobat prin
Legea anuala a bugetului de Stat. Realizarea veniturilor pe subdiviziunile clasificatiei
bugetare s-a efectuat prin centralizare. Veniturile totale in perioada ianuarie septembrie
2004, procentele de realizare fata de prevederile anuale si pentru primele 9 luni si
dinamica acestora pe luni sunt prezentate in anexele lucrarii. Veniturile din contributia

persoanelor juridice sau fizice, care angajeaza personal salariat reprezinta 47.6% din
totalul veniturilor realizate. Veniturile din contributia datorata de persoanele asigurate au
realizate in procent de 97.9% fata de prevederile aprobate, reprezentand 46.8% din totalul
veniturilor realizate. Veniturile din contributia datorata de persoanele aflate in somaj au
fost realizate in procent de 91.7% fata de prevederile aprobate. Veniturile provenite din
sumele primate de la alte bugete au fost realizate in procent de 128.7% fata de prevederile
aprobate, reprezentand 1.3% din totalul veniturilor. Veniturile evidentiate la capitolul
Diverse venituri provin din restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor
precedenti si din incasari din alte surse.
Prioritati ale CNAS sunt acelea care urmaresc realizarea sarcinilor ce decurg din
programul guvernamental in domeniul sanatatii si al asigurarilor sociale de sanatate,
aplicand strategii in domeniu, in functie de resursele economice existente.
Capitolul 7
O problema esentiala a cabinetelor de medicina de familie este managementul
calitatii adica acel ansamblu de activitati care are ca scop realizarea obiectivelor propuse
prin utilizarea optima a resurselor si imbunatatirea continua a serviciilor.
Problemele cu care se confrunta medicul de familie sunt urmatoarele: prezentarea
dezordonata la consultatii a pacientilor; dotarea standard a cabinetului de medicina de
familie este foarte saraca si ca urmare posibilitatile de diagnostic si investigatii sunt
limitate; in conditiile sistemului actual de asigurari de sanatate si in conformitate cu noile
reglementari privind eliberarea medicamentelor in regim compensat si gratuit pacientii
sunt plimbati intre medicul de familie si medicii specialisti de alte specialitati; numarul
mare de raportari lunare, trimestriale si anuale pe care medicul de familie trebuie sa le
intocmeasca si sa le raporteze necesita foarte mult timp; preluarea de catre Casa de
Asigurari de Sanatate a situatiilor intocmite lunar de catre medicul de familie necesita un
timp mare de asteptare; accesul dificil la toate comunicarile si reglementarile pe care le
face Casa de Asigurari de Sanatate in legatura cu asistenta medicala primara; multe dintre

cabinetele de medicina de familie indeplinesc conditiile standard obligatorii de


functionare dar nu asigura confortul fizic si psihic minim necesar al pacientilor.
Solutiile propuse pentru rezolvarea acestei problemei ar fi: programarea telefonica
sau la cabinet a pacientior in vederea consultatiei; preluarea fiecarui pacient in parte de
catre receptionera si distribuirea bonurilor de ordine in ordinea programarilor facute;
introducerea pacientilor in cabinetul de medicina de familie numai pe baza bonului de
ordine; deservirea pacientilor neprogramati in pauzele dintre programari sau in situatia in
care un pacient programat nu s-a prezentat la consultatie.
Iar monitorizarea eficientei solutiilor propuse se poate face prin: chestionarea
pacientilor in legatura cu timpul de asteptare in conditiile consultatiilor programate
precum si in legatura cu gradul si proportia de satisfacere a problemelor care-l aduc pe
pacient la medic; aprecierea de catre medicul de familie a utilizarii timpului destinat
consultatiei per pacient.
Capitolul 8
Informatiile financiare trebuie sa transmita managerilor date despre relatia
existenta intre activitatile lor si performantele organizatiei.
In acest raport am propus o modalitate de stabilire a preturilor de cost pentru
cateva dintre serviciile noastre medicale si modul cel mai bun in care putem dirija
procesul de conversie a intrarilor in iesiri.
Sunt prezentate identificarea intrarilor, cu resurse corporale: fixe si curente si cu
resurse necorporale; si modul de lucru pe baza algoritmului de calcul.
Prin metoda de repartitie si absorbtie se atribuie fiecarui produs sau serviciu o
parte din cheltuielile de regie pe care le are organizatia ca intreg.
E dificil sa se recomande un tip standard de calcul al preturilor, deoarece fiecare
organizatie are un specific al activitatilor de baza, cu diferente mari intre natura inputurilor si a output-urilor.

In sanatate se aplica calcule de cheltuieli si profit tip firma ca in exemplele


enumerate mai jos. Vreau sa demonstrez ca folosirea acestui algoritm de calcul tip firma
pentru cheltuieli si profit, acolo unde obiectul de activitate este omul, nu poate fi sustinut
exclusiv cu resurse interne, fiind nevoie de co-finantare (CNAS, Ministerul Sanatatii,
ONG-uri).
Calculul corect al diferitelor costuri implicate direct sau indirect in productie sau
in prestarea unor servicii catre clienti, reprezinta o abilitate manageriala de care depinde
gradul de profit al oricarei activitati dintr-o organizatie.
Obtinand date financiare de la departamentul economic, managerul trebuie sa aiba
cunostintele necesare ca sa le poata interpreta, integra, astfel incat sa ia decizii corecte.
Unele date financiare nu pot fi riguros exacte ci doar cat mai reale, de aceea e necesar sa
se cunoasca metode prin care sa calculeze cat mai exact unele costuri. Aceste metode
variaza de la o organizatie la alta si, chiar in aceeasi organizatie de la un departament la
altul, in functie de profilul de activitate si de parametrii interni si externi in care
organizatia functioneaza. Si in acest domeniu de calcul al costurilor este necesara o
anumita flexibilitate in gandirea managerului, pentru a reusi sa gaseasca solutii cat mai
adecvate cerintelor din organizatie.
Capitolul 9
In acest capitol este descrisa infiintarea unui centru medical privat, care sa aiba ca
obiective de activitate: medicina de familie; medicina muncii; consultari medicale de
specialitate (pentru inceput ORL, oftalmologie, psihiatrie, neurologie cu extindere
ulterioara); investigatii paraclinice: EKG, ecografie.
Aceasta afacere este si necesara si profitabila deoarece in conditiile actuale
serviciile de medicina de familie si cele de medicina muncii sunt cele mai cautate.
Medicina de familie ca specialitate este una dintre specialitatile cele mai
solicitate, ea fiind interfata dintre individ si sistemul sanitar, societate si familie, iar
dotarile necesare unui cabinet de medicina de familie nu sunt costisitoare.

Activitatile afacerii au fost detaliate anterior, singura specificatie necesara fiind


aceea ca serviciile de medicina de familie si ale medicului specialist vor fi decontate de
catre Casa de Asigurari de Sanatate, medicina muncii va fi finantata de catre beneficiarii
contractelor (firmele angajatoare), unele consulturi de specialitate vor fi si ele decontate
de catre Casa de Asigurari de Sanatate daca se poate face contract iar unele servicii
medicale vor fi cu plata directa de catre pacient.
Orientarea profitului va fi la inceput catre amortizarea investitiei si restituirea
imprumutului, iar ulterior catre extinderea afacerii in functie de posibilitati (deschiderea
unui laborator medical propriu, marirea numarului de specialitati deservite, extinderea
spatiului).
Licentele necesare functionarii optime pentru ca centrul medical sa fie acreditat
sunt: actul constitutiv al societatii comerciale cu raspundere limitata; certificat de
inregistrare in registrul unic al cabinetelor medicale; autorizatia sanitara de functionare;
certificat de inscriere in Registrul Comertului al municipiului Bucuresti de pe langa
Camera de Comert si Industrie a Romaniei; certificat de avizare a Societatii Medicale cu
personalitate juridica, eliberat de Colegiul Medicilor din Bucuresti; certificat de
inregistrare, eliberat de Directia Generala Finante Publice si Controlului Financiar de
Stat; autorizatie de construire (locatie, panou publicitar, firma neluminoasa etc);
autorizatii de eliberare a unor documente medicale speciale.
Capitolul 10
Un element important in analiza este determinarea populatiei tinta. Prin natura sa
proiectul isi propune sa se adreseze pietei Bucurestiului, eventual SA Ilfov.
Dotarea materiala si serviciile hoteliere, atat in maternitate, cat si in centrul de
balneofizioterapie si recuperare (ambele cu caracter privat), analizate in aceasta lucrare,
trebuie sa fie mult deasupra celor existente in reteaua de Stat, ca o prima etapa a
succesului.

Un alt element luat in calcul pentru fundamentarea analizei de piata este structura
pe categorii de venituri a populatiei. Prin proiectul propus si prin nivelul tarifelor
practicate, conducerea societatii vizeaza ca public tinta populatia cu un venit brut de peste
1.000 lei/luna persoana, adica un brut de cel putin 2.000 lei /luna familie. Pentru
acest segment al populatiei se estimeaza posibilitatea adresabilitatii directe. Daca se are
insa in vedere posibilitatea acordarii de credite pentru finantarea acestor servicii si
implicit posibilitatea platii in rate a acestora, se poate considera ca segmentul de
populatie vizat se poate extinde semnificativ.
Concluzia este ca Romania are o populatie cu un buget mic pentru nevoile de
sanatate in sistem privat, iar volumul si consecutiv, modalitatile de rambursare a
serviciilor de sanatate acoperite de fondurile de asigurari sociale de sanatate, sunt
limitate. Algoritmul de calcul al unui parteneriat public-privat trebuie sa aplice corect
deciziile privind tipul, volumul si modalitatile de compensare cu medicamente si servicii
din fondurile CNAS (conform legislatiei in vigoare), necesitand si alte fonduri publice pe
care actual, Statul nu le-a identificat.
Sectorul serviciilor medicale in Romania este unul maturizat si foarte bine
reglementat. Functionarea operatorilor privati pe piata serviciilor medicale se desfasoara
pe trei categorii principale de servicii: servicii decontate de casele de asigurari; servicii
platite de catre pacienti; serviciile de medicina muncii (acest serviciu de medicina muncii
este domeniul cu cea mai buna si rapida implementare in sistemul parteneriatului publicprivat).
Factorii care pot asigurat succesul afacerii sunt foarte diversi si se refera la mai
multe aspecte: calitatea managementului superior; calitatea actului medical; echipa
dinamica de manageri; desfasurarea extinsa in teritoriu.
Contextul in care functioneaza compania in prezent nu presupune existenta
vreunui factor de risc. Ceea ce se poate incadra la capitolul factori de risc sunt aspecte
general valabile sectoarelor economice din Romania: legislatie, politici fiscale, politici
salariale de stat etc.

Capitolul 11
Accesibilitatea populatiei pe diverse grupe de varste la vaccinare este mare si este
decontata integral de CNAS, constituind unul din succesele politicilor de sanatate, atat in
domeniul parteneriatului public, cat si in cel privat.
Anumite tipuri noi de vaccinuri nu pot fi suportate integral de catre Stat in
domeniul profilaxiei, necesitand preluarea acestui segment in sistemul parteneriatului
public-privat. Exemplu: penta- si hexa-vaccinuri pentru grupa 0-1an.
Vaccinarea necesita identificarea de resurse materiale si umane, costurile fiind
mici si amortizarea facandu-se in termen de un an.
Ca propunere personala de imbunatatire a evaluarii propun sa se puna un accent
mai mare pe autoevaluare. Fiecare membru al echipei sa primeasca o serie de criterii
clare prin care sa se poata autoevalua la sfarsitul unor perioade de timp bine determinate
si daca intampina dificultati sa ceara ajutorul liderului. Aceasta metoda ar creste gradul de
responsabilitate al oamenilor si le-ar arata ca organizatia are incredere in puterea lor de
autocontrol.
In ceea ce priveste asigurarea oportunitatilor de dezvoltare a membrilor echipei sau folosit programe speciale de instruire in cadrul organizatiei in domeniul medicinei
preventive, sustinute de un specialist al firmei furnizoare de vaccinuri. De asemenea s-a
folosit metoda grupurilor de dezvoltare personala in care membrii echipei s-au intrunit ori
de cate ori a fost nevoie ca sa analizeze caile de imbunatatire a propriului proces de
dezvoltare discutand impreuna si oferindu-si sfaturi si sprijin. Pentru perfectionarea
acestui proces de dezvoltare a personalului propun pe viitor si folosirea insarcinarilor
speciale, care presupune numirea unor membri ai echipei in rolul de organizator al unei
noi actiuni de vaccinare, lucru care ar creste aptitudinile individuale si ar reprezenta o
metoda necostisitoare si foarte stimulativa pentru angajati.
Participarea mea la un curs de management competitiv, sponsorizat in totalitate de
firma, este un pas important in imbunatatirea relatiei mele cu managerul organizatiei,

deoarece voi intelege mai bine rolul si importanta mea in firma si imi voi imbunatati
substantial modul de a conduce. Un alt curs de management sanitar, parcurs de mine la
Universitatea Bucuresti a crescut calitatea managementului efectuat la CMI Universitatea
Bucuresti, atat pentru medicina de familie, cat si pentru ambulatoriul de specialitate
(reumatologie).
Capitolul 12
Planificarea corecta a unei activitati este una dintre cele mai importante atributii
ale unui manager. Cunoasterea corecta a obiectivelor, esalonarea logica a evenimentelor,
stabilirea reala a resurselor necesare si a modalitatilor de control cresc sansele de succes
ale unei initiative.
Directivele medicale actuale stabilesc un set minim in dotare si standarde de
instruire. Puse in aplicare, ele sunt supuse stresului competitiv existent in actuala
conjunctura a parteneriatului public privat, atat la nivel national, cat si la nivel de
municipiu Bucuresti.
Strategia generala este aceea de a dezvolta si diversifica gama de servicii
medicale intr-un sistem competitiv si profesional. Sansele de reusita pentru acest obiectiv
sunt mari deoarece el respecta toate conditiile cuprinse in acronimul SMART, deosebit
de benefic pentru planificarea noastra: S activitatea de balneofizioterapie este specifica
profilului medical al activitatii firmei noastre; M criteriul de masurare al atingerii
obiectivului este reprezentat de cifra de incasari lunara, care trebuie sa atinga procentul
de 100% din fondul alocat de CASMB; A consider atingerea obiectivului ca fiind
adecvata temporar deoarece termenul alocat de 6 luni a fost suficient pentru dezvoltarea
celorlalte departamente medicale care exista in organizatia noastra; R organizarea unui
nou departament medical de BFT este un obiectiv relevant pentru strategia noastra de
dezvoltare; T este un obiectiv tangibil deoarece avem experienta si resursele necesare
in realizarea acestuia.
La baza controlului managerial stau patru functii importante: stabilirea
standardelor care trebuiesc indeplinite; supravegherea continua a performantei obtinute;

compararea performantei cu standardele propuse; adoptarea unor masuri de reglementare


a dificultatilor care impiedica obtinerea performantei propuse.
Aceasta strategie este viabila numai pentru un centru privat, CNAS neluand in
calcul acesti parametrii ai calitatii actului medical si al aparaturii performante;
introducerea unui astfel de serviciu in ambulatoriul de specialitate facandu-se exclusiv de
catre medicul specialist prin resurse proprii. De aceea, acest tip de servicii, din punct de
vedere al calitatii actului medical, cat si al dotarii tehnice (aparatura si servicii de
kinetoterapie) este dificil de realizat in Romania, comparativ cu alte state ale UE.
Capitolul 13
Unul din obiectivele de activitate specifice ale medicului de familie este patologia
sociala, medicul de familie fiind prin definitie medicul care asigura asistenta medicala
primara si continua a populatiei si care prin actiuni preventive, educationale, terapeutice
si de recuperare contribuie la promovarea starii de sanatate a individului, familiei si
colectivitatii.
Diagnosticul in medicina de familie priveste nu numai aspectul biologic, ci si
aspectul psihologic si social.
Pentru a-si putea indeplini in mod corespunzator functiile sale de supraveghere si
promovare a sanatatii, medicul de familie trebuie sa desfasoare o serie intreaga de
activitati speciale, asupra unor grupuri care prezinta un risc vital deosebit, cum ar fi
batranii.
Societatea este de fapt primul ecosistem al omului. De aceea si acordarea
importantei sanatatii copilului de la nastere pana la 18 ani (prin politici de sanatate
adecvate) duce la scaderea costurilor serviciilor de sanatate in perioada de maturitate si
senescenta. Pornind de la etapele de dezvoltare ale fiintei umane putem afirma ca
patologia geriatrica se refera la un anumit lot populational, acela al pacientilor cu virste
peste 51 ani. Patologia geriatrica cuprinde toate afectiunile care se intalnesc in ultimile

patru etape de dezvoltare ale fiintelor umane: presenescenta, etapa de varstnic, batran si
longeviv.
Atat in Romania, cat si in tarile membre UE, populatia cunoaste fenomenul de
imbatranire, cu toata patologia medicala existenta si cresterea costurilor serviciilor de
sanatate. Activitatea profilactica este una din directiile de micsorare a costurilor
serviciilor de sanatate si trebuie sa inceapa din perioada de preconceptie si sa continue
pana la perioada de senescenta.
Exista astfel multe probleme nerezolvate, a caror importanta se amplifica pe
masura ce un numar tot mai mare de pacienti din Romania, din diverse grupe de varsta si
cu venituri mici si mijlocii, sunt tratati in alte state membre ale UE cu decontare integrala
din veniturile destul de mici ale serviciilor de sanatate, in special cazurile in care
autoritatile din domeniul medical nu sunt consultate ca fort tutelar si se cedeaza la
presiunea crescanda mass-media. In prezent, accentul pe care il pun directivele pe
promovarea liberei circulatii este perceput a fi in detrimentul preocuparii pentru a asigura
o calitate constanta a serviciilor medicale pentru toti decidentii implicati in sistemul de
asigurari de sanatate.