Sunteți pe pagina 1din 21

BIBLIOTECA

BATALIONULUI -to DE VENATOR1

CONFERINTA
`KINFTA TI11713EI IN DOMINICA DE LA 15 iiithi.i t II- 1876
DE

Ckpitanul PAPPASOGLU DIMITRIE

STEFA) CEL MARE


VIATA SI FAPTELE LUI

BUCURESCI
TYPOGRAPIIIA CURTII , (LUCRATOR11 ASSOCIAT1)
12, PASSAGIUL 110MANU, 12.

1876

www.dacoromanica.ro

B1BLIOTECA

BATALIONULUI 10 DE VENATORI

CONFERINT A
TINUTA TRUPEI IN DOMINICA DE LA 15 FEBRUARIU 1876
DE

Ca.pitanuI PAPPASOGLIJ DIMITRIE


--.1239.,6v49611--

STEFAN CEL MARE


VIATA SI FAPTELE LUI

BUCURESCI
TYPOGRAPIIIA CURTII, (LUCRATORII ASSOCIATI)
12, PASSAG1UL ROMANO, 12.

1876

www.dacoromanica.ro

STEFAN CEL MARE


VIATA I FAPTELE LUI

Seumpi famarazi!
Prin suta a 15-a dupa Christos , la annul 1456,
adica acum vre-o patru sute si mai bine de anni,

s'a suit pe tronul Moldovei Stefan al 4-lea numit in urma cel Mare , ajutat fiind de catre Vlad
Tepes ce domnea in acel tamp peste Munteni, cad
pc atuncea aceste dou iri surori Muntenia si Moldova , nu era sub acelasi guvern unite , ci numai
cu inima, cu sangele si cu. numele lor de Romani,

adevserati coboritori din Dad si Romani ce in yechime locuiati pe aceste parti ale pamintului.
Despre acest mare Domn , am adunat de prin
earti de istorie, ce s'aii scris, ca s. v povestesc faptele si marirea lui petrecute in tilnp de vr'o 48 anni,
cad* Stefan a domnit pind la annul 1504 cind , El
a trecut in viata cea vecnica , in virsta fiind de 71
anni, ca cel ce se ndscuse la annul 1433 din Bogdan Voivod. Din vita de domn se trdgea Stefan si
domnind chiar pe tron, a si apus , la adinci batri--nete, plin de glorie, avind pe capul s trei cothne
Una de argint , a perilor sT albi, ce 1-o pusese
timpul i intelepciunea sa ; alta de aux, pe care s
vedea stralucind. iubirea Orel' ce i-o dedese ; iar cea
www.dacoromanica.ro

de a treia, de lauri, verde , ce

'1 o pusese pe cap


marirea barbatta ; asa in oft , cu (kept cuvint,
se putea citi pe mrtreata lui frunte : Stefan Ca.

Mare. Icna sa o putell vedea in acest portret luat


dupa zidurile bisericilor ce el a cladit (1).
Timpurile, despre earl azi va povestesc, ar fi dintre cele mai triste ale istoria Moldova, daca nu ar
fi fost Stefan eel Mare care, la annul 1456, sa se sue
pe tronultara , ca s5 puma capat i s vindice acele
durerl de. care tra suferea inantrul sail, din prima
vecinilor sal : Poloni , Unguri, Mari, Turd si

, ce merea o cotroplaii si cii cad a avut a se


lupta pentru a se feri, pe d'o parte de stricacinnile
ce 'T aducean atit bunurilor el, cit , pe de alta
parte, a indulci fierea desbinara ce, acesti streini,
vrsail in inimile blinzilor si bunilor Romttni, asa
in cit, tra Moldova se batea de rnOrte , mladiinduse, cind sub UngurY, cind sub Poloni; streini pa
earl insul Rornnil, rti-voitorl i iubitori de domme , II amestecaii in trebile Orel pentru ca sa iI
pta nnbuiba lacomia lor.
Ast-fel se afla Moldova in annul 1456 cind Bogdan, tata lui Stefan , fu omorit , intr'o petrecere
de fratele sail Petru Aron care, cu tote ca tramise
Turcilor 2000 galbeni in dar, pentru ca sa '1 ajute a
altiT

sta pe tronul Moldova, insa nu putu se" se tina asa de


sus i, fu nevoit a fugi la Casimir Regele Polonia,

cad Stefan, ajutat de Vlad Tepq al fratilor MunVedeti, prm urmare,


-ten!, se sui pe tronu tare!.
ce triste intimplri si, cum tra era jefurta strobita,
(I)S'a aratat trupei portretul Iu Stefan, cel Mare, editat de vechiol
Winter, astb..al in retragere Locot. Colonel Pappasoglu Dimitrie.

www.dacoromanica.ro

5 ---

din pricina amestecului streinilor ce turburafl capetele pacinicilor Rominil !


Pe acele timpuri, de earl v povestesc, tora Moldovei era, ea si azi, raiul pamintese,.asezata in rnijlocul vecmilor celor mai puternici si, incongiurata

de paminturi nu gat de produeatre ca sa le pal


satura lacomia, asa in cat ochil si dorintele acestor
streini craIt atintay, toy, asupra MoldoveY.
Moldova insa , de si pucin populata , de si gie,
avea brate pucine, insa, padurele sale eele ne-strebatute, codrii sei eel batrini, riurile sale cele marl
furioase, dealurile i muntii s6"1", din piscurile
carora se putea priivi departe; vaile i ripele sale,
in earl se puteati adaposti ; facead ca locuitorfi acestei mid arl, strinsi legay prin trebuinta d'a putea trai, si prin frumusetea acestor locuri, precum
Si prin imbelsmgarea campurilor lor, in care oresteaii floare 1ng floare i tote seminturile ; prin
bogatele lor sesuri, pe earl se vedeati pascind turme
ne-sfir site i arind pluguri ne-numerate ; toate aceste ie, fareatt ca acstil mana de oameni, ce se
chiemaa Moldoveni, s formecle un cuib de lei,
cari, la adapostul drapelului lor Zimbrul, Se Oat
infrunta si infringe atitea valuri de nevaliel cite sat"
Incercat a veni peste dinsii si ast-fel, s. ne pastreze
noa,, ping azi, pe mbita noastra Moldova.
Tera, pe atuncea, era inpartita , pentru trebuinlele el din nAuntru, in Pirccilcibii, si Ocoluri earl,

aveatt cite un sef, en indatorire, de a purta eatre Domnitor cererile poporuldi si, a implini both,rirele ce lua guvernul eatre locuitorii terel".

Tot Romanul in stare d'a purta arma era ostas


ear); cind li se Ikea chi'ci'mare, se puneaii sub eel
www.dacoromanica.ro

mai fruntasiii dintre eT si, rnegeail cu toiT, armati,


avind cite-o-dat Si merinde si un ban duoi la chi-

mir, la local de adunare, unde, in fata Domnitorului, ce se punea tot-de-una in fruntea lor, se asnail sr se intoemead in cete de zece, de o sut5.
de o mie i mai marl ; off pe jos , ori alare , asteptind , ast-fel, semnul de mars pentru fasborti.
Armele lor ere"' : Flinta,lancea, seigeata, zaoa (I),

platosul, sabia, mdcluca de fer scat de lernn


securea, coasa, seccerea de litfe, arcanul si altele. ET, cu credinfA, in D-(jeul cel puternic i mgrit
de crestini, in domnitor, in ceasul bun sail r, mergeail la goang de streini ca la v ergtoare de dobitoace
selbatice; mergean la bsatglie, invingeati, stingeail de

la lumina soarelui pe cel maiaprigi dusmani i, intorcind a-se invingitori, tra domnitorul ii respldteati, dind, celor ce se deosebiaii prin vitejie, p5mintuff de sapinit din tata in flu numindu-le mosiT ; le
da si de nevasa vr'o fatd cinstith si de neam bun ; iar

pentru cel egzug vitejeste in lupte, se ridica ,

in

numele lor, cruel pe drumurile cele marl si se sapaii

fntane, pentru ca c1toril, inchinindu-se i adapindu-se, sb" porn eneascg numele lor in veci ; se redicaIi biserici spre a se face rugriciuni pentru 8u-

fletele lor, iar numele lor se sgpail atit pe MCI Si


pe furcile fintinilor, , cat si pe pietrele din fruntea
bisericelor,, precum i pe vasele sfinte in care se
pune sfintele taine , pentru ca urmasii , inchinindu-se i apropiindu-se. d'acele vase , se" poatI
vecinic citi nurnele cele sfinte ale macemcilor
morti pe cimpul de onor", ap'arind lra i dravelul kr. Se sApaii, nurnele acelor vitejl si, pe ca'1) Caimasa de fer.

www.dacoromanica.ro

defnitele din biserici, pentru ca timila, ce jertfea


in, ele urmasil crestini , redicanduse la cella , sii
duca cu dinsa, catre nemurire , jertfirea, cea taxa
maraini ,ce faceati Romanii, pe acele timpuri, pentru pastrarea pam6ntului strabun i, pentru apararea drepturilor .si neatirnarei vetrelor lor.
Ast-fel erau RomaniT p'acele timpuri
i nici
cii puteail fi in alt-fel, pentru ca in vinele lor curgea

Singe adefe'rat Romanesc, coboritor din Dragag,


Bogdan, Alexandru cel bun si aly adevergi Strenepoti ai Rom anilor ; Curgea in vinele lor, acel Singe

curat, ce era hranit de laptele sinurilor mamelor


celor mai nepatate, care fitioea ca. virtutea, credinta,
beirbolia sa se strecre in inimile copiilor, !naltindu-le sufletul i pregatindu '1, as t-fel , pentru
acele fapte marl, ce numai iubirea de datorie si iubirea de tra , precurn si credinta in D-clei.ti si in
viitorul patriei, pote sa le insufle. Mamele i fumeile Romanilor, pe acele timpari , impartasiati , cu
copiii i barbaitf lor,, ostenelile i lipsurife de tot
felul; ele imbarbatafl intr'atit pe Romani , pentru.

apararea vetrelor stramosesd, in cat, pe langa povetele ce le da, d'a merge la lupta si a murt sett a
imvinge, se mai puneati, chiar ele, lingiti dinsii si,
luptaIi ast-fel cii, racead vitezii de smeii. Se irnbarbiltaii Romanii in asa chip ca, in istoria tarei nstre,
nu se vede povestindu-se de cit numai invingeri.
Romanii, pe acele timpuri , aveaiii, atita incredere

In sine, atita dragoste rba.pentru tra lor,, in cat


ei credeau cii chiar vrasmasa lor tretue se' se mire
de dinsii si, nici nu intelegeail ca paste trai vre-un
Roman fari ca el mai intii sa nu aiba Sufletul pregait pentru a'l d, inpreuna cu viata sa, intru awww.dacoromanica.ro

pararea familiel, vetrel stramosesci, a Domnului


lor i Orel, in prnntul card zac acoperite'ramaisitele
Strabunilor lor i, pe facia careia sth m artue, urmele
athtor fapte mad, pentru c si povesteasea lumei intregi de marirea nmului Romhnesc.
Acesta era facia third pe atunci; ast-fel era carac-

terul poporului ; acestea eraii ajutrele pe earl s'a


sprijunt Stefan, de la urcarea sa pe tron pina la apusul sa, pentru ca s redice lara Moldova' si numole Romanesc la cea mai nalta trepta.

Scumpi famarazi!
Petru Aron Voivod, omoritorul fratelui.silii Bog-

dan Voivod parmtele lul Stefan cel mare fugind in Polonia , la Suirea lul Ste fan pe tron , s'a
aseqat pe linga hotarele Moldova, de uncle, in timp
de vre-o trei anT, adunind ostire platita de el , trecea, din cind in eind hotarul, in Moldova si supgra
tinuturile marginene asa , in eit turburhnd i ra
si mai mult pe Stefan, Iarasi fugia in Polonia.

Stefan, indata dupa suirea sa pe tron, dupe' ce


facu ore earl indreptari in tera, cea d'inta grije a
sa f, de a cere Polonia sa 'I predea pe Petru Aron omoratorul parintelui soil i sOminta de turburare a farei sele.
Polonia nevroind. a '1 '1 da, Stefan, nepadeste in

tinuturile Podolia Si Rusia-rop unde , face ante


stricaciuni Polomei ca, Casimir, Regele sli , cern
sa se inteleaga cu Stefan care, dupO o invoialg, ce

isclir am'endoi in luna lui Aprdie 1459, se fagaduiara ea : Casimir sa, nu mai turbure pe locuiwww.dacoromanica.ro

--

torii Hotinului, in negociul ion de pescarie , sa nu


supere plutirea pe nut Dnister si, in fine , si tina
pe Petra Aron intr'un loc departe de hotarele Moldovei iar Stefan fagacluia : d'a Lisa slobod negoclul Polouesilor, d'a cinsti asezamiutele Poloniel si
(And va fi trebuinta de ajutor, ei sd se ajute until
pe altul , fiiudusl credinciosi dupe care Stefan ,

intorcindu se in patrie, de la anul 1459 pia, la


1466, s'a pus a regula tera ,si a o pregati pentru
faptele cele marl la earl giindea el , pentru ea sa
mdreasca patria si sa o fericCsca ; mai facnd si alte
lnvoiell cu Polone4ii la 1466, caci vedea inaintarea

prea mare a Turcului; &and si la anul 1467 ajutor


Romnilor din Ardeal, care se sculase sub lOn Zapolia in contra Ungurilor.
La annul 1468 Unguril, sub Mathias Corvin ,
find inversunay pe Moldoveni de ajutorul ce dase
lui Zapolia, tinind parte lin Petru Aron ce trecuse
acum in Ungaria, tramitii o ostire preste muntii
Carpatii, trace Siretul , si, dupe ce arde orasiul
Bomanul , se opresc la Baia. Aci Stefan cade peste
Ungurisi da o baCalie Singerosa, din care , Ungurii
retregindu-se, Mathias Corvin, abia, scapd, ca o
sageata in ceafli, si se supune mai Stefan.
Donmul Moldovel, dupe ce matura pa Unguri,
se indreptd in potriva Tatarilor si, II bate, la pada-

rea Leipnitz, in asa chip cd, ftcu prisomer pe


fiul Khanulai Tatar care, find cerut de taral
sea, Stefan puse de ii tdia capul chiar in facia trimisilor ce 11 cerea si, ca sa" arate inca mai bine ura
sa in potriva necreainciosilor i dispretul ce el a-

vea pentru amenintarile ion, ordond d'a trage in


lpa chiar pe.acei trimii, afara de unul singur cawww.dacoromanica.ro

10

ruia, ii Ward nasul si urechile, histaidul de a se inthree, ast-fel slutt , la stdpdnul seu; 'ardthnd Stefan, cu aceste pedepse in potriva necredinciosilor,
cit line el la biserica cresting,. Indata dupe" acsta
el rOdid si Monastirea P'utna.

Un an 4upa acsta, Ungurii nu incetaii d'a da


sprijin lui Petra Aron si , cu tote ca Polonia, ce
pismnia pe Ungaria, nu inceta d'a atita pe Moldoveni in protiva Jul Mathias Corvin , Stefan insd,
aratind cea mai mare intelepciune despre trebile
tdrei, flu ascultd povetele lui Casimir,, ci, in boo
de a mtra intr'o luptrt nepotrivitd, Stefan atrase pe
Petra Aron intr'o cursd, unde acesta, fiind prea increzitor,, fu prins i, II tdia capul la annul 1469.
Stefan , ea sd dovedsed dna, lumei intregi marea
lui intelepciune, nu se amesteca intru rnmica, nicI
in resboml ce se deschise, pucin timp dupa aceea,
la annul 1472, intre Ungaria si Polonia.
Astfel Stefan astepta dela anul 1472 piing, la 1474,

tiinduse, cu vecimi streini, in cea mai mare tritelepciune.

lar ctind, la anul 1474 , Turcil in num6r de


120 mil' trecurd in Moldova , Stefan , pe malurile
Tharladului, intre Barnaba si Bacovica , ii astepta
numai cu 4 mil Moldoveni 2 mil' Poloni si 5 miT

Secui cu earl, in mai multe Intilnirl, le lud 80 de


drapeluri, ii tree Siretul, silT arunca peste Dundre ;
iar pentru ca sa rnultumscrt lui D.4eu, porunci un

post de 40 jilIe, redid. o biserica i, trase in lpa


pe toy prisonierii, la annul 1473.
Ungurni, tot at,itati pp Stefan asupra Turcilor, fa-

gadmndui ajutorul ostirilor lor,, insa mindria lui


Stefan nu 11 ldsa sd. se vire la prea mare prim ej die ;

www.dacoromanica.ro

11

ci din potrivd, multmnit fiind c gonise pe Turd,


Stefan in loc d'a mai trece Durfarea, peste el', el voi
sd. fad. pace ; pentru care a si trdmis Soli la Salta-

nul Mahomet ; acesta insd batjocoreste pe trimii


si, reincepe resboiul.
Stefan cere ajutorul Poloniel cdci, afard de Turd,
il mai ameninta si Tritarii, dela rdsdrit, din Crimea.
Casimir al Poloniel nu vrea sd. se amestece. Moldovenii, rdinasisinguri, nu perdurd, nicT curagiul,
nici nddejdea, ci tinurd, cht puturd, pept la Dundre

si, se retraserd, cii incetul cu mcetul, in cetkile


Holinu, Sueeva si Neamtu, de made Mahomet fu
nevoit sd piece cdci s'apropia i lama annului 1476.
In annul urmiltor 1477, Stefan sfhrseste in tdririle
de la Chilia si Bolgrad , iar plind la anul 1484, implinesce alte mai multe fapte intre earl, vdijand pre oitirile sultan ul Baia z:et al 2-lea, ce i se (Ji m, i Fulcrerul pentru voinicialui, film Stefan, o invoiald de
adjutor cu Ungaria i Polonia, unde, se duse chiar
el singur si, de unde, dupd ce se Mcu rnasd, mare la
zD

Currea regelni, Stefan priimi daruri forte bogate


si s6 intOrse in Moldova cii ajutor de 3 mil Cavalerl.

Cu acest slab ajutor i cu 30 de mil Moldoveni


Stefan, la anul 1484, se impotrivi cat putu Turcilor,
earl trecurd Dundrea pe la guff, i occupd Chilia

Bolgrad al ; Stefan insd, din positie in positie,


se retrrigea cdtrd munti, cad 'I se imputmase Ome-

nili vrom a prinde pe Turd in vdile muntilor.

Ajungand Stefan la pOlele ceratei Nmtu , unde


le aflan addpostite femeTa si mama IA aceasta cre-

zind cd, Stefan a perdut vitejia lui, cu glas tare a


strigat de d'asupra matlrmrmior, la santineld : Nu

deschide! Na e acesta fiul meal Acest glas ,


www.dacoromanica.ro

12

Stefan recunoscu cd este al manieT salle care, II'


ordona de a se intOrce si dea avea ba'rbellia sa'
mOrd, daca nu are puterea sd, in vinge 1. Ai uitat
oare c sunt maim la? striga acestri voinic6, femen,.
Stefan atunci Intordind armata sa in potriva Tar-

cilor, IT infilneste intr'o vale strimai, cade asupra


lor si Ii seceril pe top; din 30 miT ce erati Turcii
abia scApaii. vre o chti-va C1ire1T. Valea acsta
remase mult timp acoperin, de ose tsi de atuncea
prtit numele de Valea Alba.
Iata cum, poetulDemitrie BolintinMu, dint)", aceastA istorie :
Eii sunt buna maica , fliul iI dorit,
Ed, .0 dela oste ma antorc ranit.
SOrta nstra fuse crudd asta data :
Mica mea otire fuge sf5iimatti.
Dar deFhideti p6rta. . . 'lurch ma'nconjor.
ranele ma dor !
Vntul sut1 reee.

Tiara domnita la fereastra sure.


Ce fad tu, copila ? clice dkana mare
Apoi ea la prta atunci a 431t,
Si-in tacerea noptii astfel i-a vorbit :
Ce spui tu, streine? Stefan e departe ;
Bratul sad prin taberi mil de morti imparts ;
Eu

sunt a sa rnuma; el e fuel med ;

tie eLi tu acela, nu-ti sunt muma ea!


Ansa' daea cerul, vrand si 'ngreueze
Anii vietei mole i sa ma 'ntristede
Nobilul sati suflet astfel 1-a sehimbat ;
Daca tu e,5ti Stefan cu adevrat ;
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poti ca s intri cu amea vointa.

Dube la otire! pentru Ora rnori!

Si-ti va fi mormantul coronat cu flori ! D

www.dacoromanica.ro

13
tefan se Cuit6rce 5i din cornu-I suna :
Oastea lui sdrobit4 de prin vai adunh.

Lupta iar incepe... duFnaniI sdrobiti


Cad ca ni5te spice, de securi loviti.

La anul 1486 Unguril, sub ordinele luI Cralot, intea in Moldova; Stefan IT prinde in sesu Romanului
la Schei si II bate de IT prapadeste ; aceasta lupta fu.
foarte crincena ; intrinsa pen i kircalabul din

Roman ; Stefan chtar crtzu in acel amestec cu calul sfl ce fusese impuscat ; atunci striga El copnlor sel de casa : Copii, nu ye' dal' Aprodul
Purice, descrtlicrt, Ii ridica i 'I dede calul se'il care
find prea nalt, ir Stefan prea mic de talie, Purice
se puse in genuchl i ii dise : Sleipne , las se'
me' fac muiuroi,x i puind piciorul hif Stefan
pe umerul s6i1, IT ajutA d a se sui pe sea ; atunci
Stefan, IT zise : Mai mu.siuroiA , am se te fac
movild, ! . Inteadevr, dup6 isbinda, Ste fan ilchiema la Sucva , l'engrt dinsul , i in fata curia sle
intregi II zise : Purice, 'mi-ai slujit de musiu-

roiA, Ei te chiem Movild si,tu nu vel, mai purta


altnume ; tat nii-ai dat calul tii, EA iff, da,9-uesc
5 pdme'nturi ; tu mi-ai adus cap al lul Craiot, Ei
te fac mare armas si -11 daii de neyastei, pe fata
vitzului, Paralab din Roman, pe cari, Ni l' a omorit Ungurii. Din acest MoviU, o suta, de ani
mai tirzi, stranepoli dat luT, s'aii suit la tron i ati
domnit peste Moldoveni.
Dupa aceasta isbanda asupra ostirei Unguresci ,

Stefan putu s lucreze in pace trebile din fauntru


1,6rei; El regul'a Carmuirea, ostirea, trebile de banI
asa in cit mai tOte ased'emintele, ce a avut in urnart

www.dacoromanica.ro

14

Moldova, de la El le avea. Legiuirile sale cele Inelepte i-ati adhogat numele de cel Mare.
La annul 1494 , duph mrtea Regelui Casimir,
ion Albert se suih pe Tronul Polonid i, vaind la
hotarele sle tra Moldova care strducea ca un sOre
printre cele l'alte ri, chci asa o ridicase Stefan de
sus si de frumOsh o Meuse, Albert rhnani la dinsa
si la mhrirea ml Stefan si, puse gaud s. coprinzh,
aceasth terrt ; pentru aceea , cu 80 de mil rneni,
vine de pune inconjiurare la cetatea Suceava.Stefan, avend puteri mai mici, se feri d'a da bhthlii regalate, dar se tinu in aphrare, multumindu-se de a
hhrtui armata Polonesh , de al' iMpedica cele de
hranh si de viath, aduchnd'o astFel la frnete.
Albert, ast-fel strins , fh nevoit a se retrage si,

cum apucase prin codrul Cosminului, o armath


de te'ranY Moldoveni, ea* de o dath pe el, strigend

Onwritii! Onwritiil Atanci alegend si Stefan,


sfirsi punendui pe fug i, luand la goanh pe Polonesi, Albert abia putu s scape cu avangarda ; iarh.
15 mu' prinsi vii, .fur injugati la pluguri i pusi
sh are chinpul luptei de la Colnari, unde semhna
ghinde pe phmentul inarhqat chiar cu sinaele celor
de al' lor mory. Acolo crescura douh phduri earl
ati purtat numele de Dumbravele rofir.
lath cum, tot poetul Bolintinenu, 3nt5, despre
aceasth istorie :
Mil de phigurl era'. La fie ce plug,
pece cate clece robil LE4: se 'njug;

Astfel ar ampul; iar prin arguri,

Tot cu dal4i Stefan searnang paduri.

www.dacoromanica.ro

15
Din aceastA faptN nasce-vor dumbrave
Ce-or vorbi prin veachuri d'armele Moldave. .
Noi scrim istoria nu pe ca'rti ce per,
Ci pe fru4 de popoli cu palo de fer !

Asa de mare a fost aceasta isbinda, in cat, Inca


dupa acele timpuri , s'a putut vedea ca Romani):
sunt nebiruitY, ca mai mutt capeti de la el prin invoial6 de cat prin arme i, ca," e mult mai bine de
ati face prieten pe Roman de cat de a incerca s '1
pui sub jug.
Poetul Vasile Alexandri, in o cantare ce a scris,
arata forte frumos acesta liatlie de la Dumbrava
Rosie, pe care Ve. voiti cetio in Durnineca viitre,
pentru ca s'a v amintig necontenit de aceste marl
fapte ale strabunilor ce stet smete , strAbgtnd
vecia, spre a povesti tuturor timpilor, de spre mirirea neamului romanesc.
Annul urmator, dup6 aceasta mare islAnda, Stefan ca si pedepseasca i mai mult pe Albert de nedreapta lui purtare , napadi in Polonia cu o armata
de Moldoveni, de Turd si de Tatar)" ; lua 100 de mii

prinsi vii, pe cad ii darui Turcului; iar acesta IT


risipi prin Bulgaria, in Macedonia, in Crecia, in
Crimea, si in Asia mica.
Aceasta pretenie cu Turcul, fu Ansa rupa, printr'o invoire, ce falcu Stefan cu Albert la annul 1497,
d'a inceta luptele pe tirnp de trei an)" si , inchiara
legaturi intre Polonia, Ungaria, Moldova si Muntenia, la annul 1498.
In annul 1499 o armata Turceasca trece Dunarea;
ea insa a fost invinsa si resping dincolo de rift
La annul 1500 Albert, ca se arate lui Stefan recunoscinta sa, puse de ornori pe un firr de florT al
www.dacoromanica.ro

16

lin' Alexandra cel bun Voivod , banal 1111 Stefan ,


care copil, reclamnd mostenirea tatalui sd, cerea
sa se stria pe trorml Moldova
La annuI1501, murind Albert, MoldoveniT, prin
tr'o repede schimbare, se retrasera din legatura cu
crestinfi ; luara Poloniel tinutul Poeutiei Si racura
pe tatari so napadeasca in Podolia.
Cu aceasta se sfirsi Domnia lui Stefan; El muri

la 2 Iuliii 1504, in virste de 71 nil fiind plins de


poporul sad si clerit chiar de vrdsmasii luL
Dorn nitor resboinic i legiuitor, Stefan, tiu s. guverneze bine pe Moldovenl i s. ii apere in protiva
tuturor vrasmasilor d'affard.
In tot timpui cat El a domnit, respinse-se or ce
navaliri vemse asupra Moldovei, dar inlelesese c,

tara find mica, nu putea rgmane mult timp scuiitd de rele daca, n'ar fi cautat prietesugul vreunui
din vecinii sei eel tarT, chiar platind cate-ceva, de
INA numai, ca s5. 'si lie intreagi neattrnarea i,
O. nu fie, mai curind sari mai tirmil, supus a. la vreun stap^n.
In urmatrea cuv'entare, rostita de Stefan , la
mrtea sa, El povatuesce pe Moldoveni si pe fiTul
s'ati Bogdan sa se invoiasca cu Turcil.
Iata acea cuvntare la care Moldovenii a tinut
ca la o legatura lasata cu limba de mrte :
0 Boadane, 0 fiul mei", si vol top' prietenii si
tovarail mei de arme, cad ag.impartasrt cu mine
atite isbinde, m. vedep ca am ajuns i efl s. platesc birul eel firesc. Toata marirea_vielei mele este
ca o inchipuire ce se perde in intunerec. Nu se mai
intoarce omul, ticalos verme, care se trhste pe pimint cite-va (jibe pe poteca vietei; moariea, nu
www.dacoromanica.ro

17

last drepturile seale ; dar nu de ea me tem ell Acea


ce me ingrijasce este el aveti la portile voastre Turcul, earl' ameninta aceasra stpanire, si care va face
toate potintele scale pentru a pune maim [JO ea. El
a i supus cea mai mare parte din Ungaria ; Cri-

mea, care nu connoscuse pn'a acum, mei un st6pan

strem, a lipit'o de el, verind in ea si credinta Turceasc5,; in Besarabia si-a purtat invingerile kiT,
Munterni ce sunt crestini ea noT trebunl so recunnoasch" ascultare liii. Intr'un cuvOnt, cea mal frurnoasa parte a EuropeT si a Asiel e supuse legilor
seale. Frir6 sO fie multumit c`a se vede aseclat pe tronul

Imperatilor Constantinopolului, Turcul nu 'si pune


satiti gandurilor sCle de coplesiii. El imbriltiskj'a
cu inintea liii domnirea a tot pknentul. Credeti voT
()are. ea" , dup5, atatea ispravI i piedici resturnate,
el va cruta pe Moldova ce se afl la poarta lui inconjiurata, de tinuturi supuse toate miff ? Temetive mai bine c. indat. ce va coplesi pe Ungaria se
nu vie se cad5. Turcul pe noT cu tote poterile sle.

Nu pot amT arunc ochii asupra vecinilor nostri


frd ca se nu ved starea de plans a trebilor lor.
Pe Polonesi nu pop' de loc se te resena ci sunt
ne-statornici i ne-potinciosY d'a se unprotivi Tur-

cilor. Ungurii si ati pus singuri fiarele de mani.


Neamtul are in spinare atatea supargri casnice, c5",
nu'i ad maT remas nieT vrointa , mei potint5, d'a
lua parte la cele ce se tree in afari. Ast-fel vedeti
bine trista stare a statelor ce ne 'nvecineag. Gan-

desc ci mai intielept e de f`acut d'a alege dintre


relele ce ne amernnta pe acela ce ne pare mai
de suferit. NicT o data bunul corabier nu a intins plulljele in potriva fortunelor. Pe poterile nowww.dacoromanica.ro

18

stre nu ne potem resema ; adjutoarele streine sunt


departate si nesizgure.... s i cii. tOte acestea primejdia e aproape i nu se poate occoli.. Suppunerea

noastra va h ca o apa aruncata la tulip preste aceast flacare ce sta gata a isbucm ; efl nu ved alt lee
ca so nu cadem. Pentru aceasta chiar, ye povatuesc

in aceste din urma clipe ale vietei mele, cu toga


dragostea unui Orinte i unul frate , se nu rOmanep fr. d'a ye face legaturi eu Sultanul. De Yeti
putea capata de la el pastrarea legilor noastre bisericesci si cetatenesci, asta va fi oil cum o pace cinsfiat chiar cind le am da vr'un bir. Gdnditi-ve bine ;
mai bine ye va fi se suferiti infratirea cu el, de egsa
inceream sabia
; ear deaca din protiv ve va pune
Turcul legaturi rusinoase, se nu ye dap' in laturi ; mai
binete se muriti. cu sabia in mana pentru apararea crediNel si a neatarngrei, de cdt se le ldsati i pe una
si
cea Paha in .prada nenorocirilor ne-aparate ,
si Ate stay cu mamIe in sin prhvind la prdpadirea

lor.,Ori ce ar fi, nu trebue se vo ndoiT vre-o-data


ca0-cjeul parintilor nostri, singurul filcator de minarli , nu se va milostivi la lacrimele robilor sei, si
nu ye va rhantui intr'o i, vindecind ranele noastre,
daruindu-ne mila sa i hotarandu-ne, pentru tot-dauna, cea mai frurnoasd ursita.
Acestea stint, iubitY camaraqi, povatuirile ce Ste-.
Lana dat Romanilor la sfarsitu vietei scale. i aci se
vede rA rnarea intelepoiunei a acestui barbat pe cari
Moldovenii ascultandul a scapat teara pina. ajf ne supus i nerusinata de Turc, precum sa intamplat cu
Bulgaria, Serbia, Bosnia, Sclavonia, pe cari le sub-

jugase cu totul i atita de tare in cat chiar pina aji


ele se bat de moarte in ghiarele Turcului. Stefan cel
www.dacoromanica.ro

1.9

mare a remas atita de drag, in aducerea aminte a


poporului ce el a comandat 48 de anni cu ma'rire,
in cit Romftnii atjT '1 pomenesc i '1 calla, in tote
fiturile, ca pe un om mare i sfiint ce a fost ; el era
lute , crunt , gata a versa s'ange , d6r teapAn, cu
o frumg, mandrie , cu un suflet viteaz , en o pricepere deosebit5, pentru resboi, neobosit , muncitor,, nu se 15,sb", a '1 se alca drepturile, norocit
in lupte , groasnic dupe isbinda , voinic in facia
dorerei, si tot atat de istet inlelept pe cat era si bun

apitan.

CompatriotiT sCY, de laPalat pind la opinc6, Canal.

si aqT, cu mandrie, urratorul ctintec resboinic din


acele timpuri.
Stefan, Stefan Down ( el mare
Seaman pe lume nu are.
De cat numai mAndrul Soare!
Din Suceava cAnd el sare,

Pune peptul la botare


Ca un did de aprare!
Bratul lui fara 'ncetare
Bate hoardele 'Mare,
Bate cetele Magthiare,

Bate Levi din fuga mare,


Bate Turd pe clmei (Mare
Si 'i scutesee de 'ngropare.

Lumea 'ntreaga sla in mirare


Tiara-1 mica liara-i tare
Si Dumanul spor nu are !

www.dacoromanica.ro

20

,Dragi famarazi!
Peste tot in aceastii, povestire atT putut vedea pe
fratiT nostri MoldovenT cat de vitezT era' si biruitorT

pretutindenT pe unde aka'''.


EY era ast-fel, adev6rati fray aT Muntenilor earl,

ca si Moldovenil, preste tot pe unde ad purtat armele lor, ad fost inving6torT.


Muntenilor si Moldovenilor, nimenT si nimica nu
ad' putut s'ci, le stea in potriv'd ; asa dar, el erad frati,
nu numai prim sangele si caracterul Mr, dar chiar si
prin faptele Mr cele marl% Putead eT oare sg, fie de-

apururea neuniy? Nu! Si dovada" este, &a ei, invma0 and or ce pedicT, vointa lor ad implinit; asa in
cat, astil-clY , Moldova si Muntenia sunt , o singurg
teari sub nurnele de Romnia ; Tar poporul sd formeazsa un neam mare, tot ant de voinic ca si str6bum Mr.
Incredintati-v6, Ind, odat, c5, voinu putetT fi de
cat tot atht dP, neinvinsi, in fata vriismasului, precurn erad ostasiT lin' Stefan cel Mare si aT lui Mi-

haid Viteazul, in toate bnaliele ;i peste tot locul


unde el se aretad.
SN, triTasc6 Romania !

Traasc5, 1-iul Batalion de Wratori !

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro