Sunteți pe pagina 1din 6

Competentele cadrului didactic din invatamantul preprimar in aplicarea

noului curriculum in parteneriat cu scoala, familia si comunitatea


MOTO: "Doamne, sa nu ma lasi sa fiu multumit de mine insumi" - Lucian Blaga
Optiunea strategica a ultimilor ani in politica educationala romaneasca a fost si este aceea
de calitate in educatie. Scolii i se cere sa faca fata atat provocarilor prezentului, cat si asteptarilor
viitorului, sa dea raspunsuri complexe diferitelor situatii, sa reflecteze in interior ceea ce se
intampla in societate.
Cadrul didactic ca agent al schimbarii trebuie sa cumuleze conditiile de competenta.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a aplica, transfera si combina cunostinte si
deprinderi in situatii si medii de munca diverse, pentru a realiza activitatile cerute la locul de
munca, la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Confom metodologiei formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar,
competentele cadrului didactic sunt structurate astfel:
Competente de baza sunt urmatoarele: a comunica, adica a tranmite si intelege corect
mesajele, a fi practic, adica a actiona pe baza valorilor ci nu a afectivitatii, a conduce, adica
proiectare, organizare, indrumare, evaluare, decizie, a cunoaste elevii ca indivizi si grup, a gandi
si actiona creativ, de a desavarsi personalitatea proprie.
Din cadrul Competentelor in specialitate se includ: a cunoaste continutul stiintific al
disciplinei, a actualiza, prelucra, esentializa, ilustra, reprezinta si dezvolta continutul, a cunoaste
metodele si tehnicile de informare, a gandi specific disciplinei, a realiza corelatii intra, inter si
pluridisciplinare, a asimila metodologia de cercetare specifica disciplinei.
Competente psihopedagogice si metodice:

Nivelul teoretic: de a asimila sistematic continutul stiintelor educatiei, de a prelucra,


adapta si dezvolta acest continut, de a intelege si orienta activitatea dupa idealul
educational, finalitatile si obiectivele invatamantului.
Nivelul operational consta in analiza si diagnoza a starii educationale a elevilor,
proiectarea activitati instructiv-educative, evaluarea activitatii, dezvoltarea aptitudinilor,
talentelor, dezvoltarea motivatiei, vointei, inteligentei.
Nivelul creator se compune din: investigarea si inovarea procesului instructiv-educativ,
relationarea pozitiva la schimbare, utilizarea strategiilor de predare-invatare-evaluare.
Competente psihorelationare:

Nivelul teoretic: de a asimila cunostinte de psihologie, de a asimila metodologia


cercetarii
Nivelul operational: a comunica si a coopera cu elevii, parintii, profesorii, a dezvolta
relatia profesor-elev bazata pe respect, incredere,

Competentele profesionale se rezuma, la nivelul competentelor ocupationale in: a aplica


cunostintele de specialitate, a analiza si lua decizii, a fi creativ, a face fata situatiilor neprevazute.
Pe masura acumularii experientei si a dezvoltarii aptitudinii pedagogice, o persoana
dobandeste maiestrie pedagogica. Maiestria pedagogica se refera la o treapta superioara de
dezvoltare a unei "competente pedagogice" initiale si desemneaza "un inalt nivel al competentei

atins prin antrenament, de natura sa permita obtinerea cu usurinta a unor realizari la nivel expert
(Houston R. W.)
La acest nivel de performanta, cadrul didactic este capabil sa sesizeze, in interiorul unei
situatii concrete, informatiile care-i vor permite sa intervina intr-o maniera adecvata ; el
utilizeaza in mod inteligent aceste informatii si actioneaza intr-o maniera inovativapentru
solutionarea problemelor pe care le ridica situatia respectiva - atunci cand schemele actionare
preexistente - algoritmii metodici - devin insuficiente.
De aceea, competentele cadrului didactic in aplicare noului curriculum in invatamantul
prescolar se realizeaza printr-o activitate de echipa la care se adauga eforturile proprii ale
subiectului de informare si autoformare.
Orice educatoare care pretinde ca este competenta in munca pe care o desfasoara trebuie
ca la sfarsitul unui ciclu de activitate sa-si autoevalueze activitatea.
O asemenea activitate marcheaza intreaga ruta profesionala a educatorei.
Astfel, in perspectiva studiind noul curriculum, pregatindu-ne cu multa grija pentru toate
activitatile, folosindu-ne de procedeele si metodele moderne, am reusit de fiecare data sa
obtinem rezultate bune si foarte bune cu copiii din grupele pe care le conducem si in mod special
cu copiii din grupele pregatitoare, dand scolii copii bine pregatiti atat din punct de vedere fizic,
moral si intelectual.
Unui cadru didactic nu i-ar ajunge timpul, chiar de ar fi ca ziua sa aiba 48 de ore. insa nu
vom pierde nici o clipa, ci vom depune un efort sustinut pentru a ne desfasura munca eficient si
cu placere.
Avand in vedere strategiile propuse de noul curriculum, cadrul didactic trebuie sa
urmareasca permanent progresul individual si sa evalueze corect starea de fapt cu foarte multa
obiectivitate.
Se stie ca un om invatat este mult mai receptiv la nou, accepta schimbarea fara a fi luat
prin surprindere, caci asa cum spune Toffer, "singura certitudine este ca ziua de maine ne va
surprinde pe toti".
Schimbarea la nivelul invatamantului preprimar presupune compatibilizarea educatiei
romanesti, cu cea europeana si mondiala.
Competentele cadrului didactic trebuie reglate la noua cerinta.
Standardul profesiei didactice vizeaza rezultate care nu vor fi vizibile in momentul maturizarii
prescolarilor nostri.
El exprima un nivel de calitati, reflexe si tendinte dintre care cel mai important este
simtul valorii mereu actuale.
Cuvintele marelui poet Lucian Blaga sunt actuale pentru noi cadrele didactice: "Doamne
sa nu ma lasi sa fiu multumit de mine insumi".

EDUCAIE DE CALITATE N PARTENERIAT CU FAMILIA


nvmntul precolar poate fi principalul partener educativ al familiei. n contextul
reformei educaionale, educatoarea are nevoie s tie ce se ateapt de la ea i trebuie s aib
capacitatea de a aciona responsabil. Important din perespectiva temei n discuie este
competena de comunicare i relaionare, cea care aduce o not de specificitate educatorului.
Personalitatea educatoarei poate avea o influen mult mai mare asupra copiilor dect mesajul
didactic n sine. Acest tip de aureol" pe care o poart cadrul didactic i care se numete
autoritate didactic, prestigiu este un amestec de uimire cu veneraie, afeciune, respect n
proporii diferite. Aceast "aureol" poate fi rezultatul a ce tie i spune cadrul didactic, cum
spune, cum transpune n practic prin atitudinile i comportamentul su, prin ideile pe care le
transmite.
Competenele de comunicare i relaionare ale educatoarei sunt exercitate att cu familia
tradiional, ct i cu cea modern n egal msur, realiznd un parteneriat activ, real i necesar.
Specialitii confirm faptul c tot ceea ce experimenteaz un copil n perioada precolar i
condiioneaz apoi dezvoltarea viitoare pe toate planurile: cognitiv, afectiv, de relaionare.
Prima coal a copilului este familia, cea care i ofer cele dinti modele comportamentale n
cazul familiei tradiionale, iar n cazul familiei moderne modelul poate fi bona, guvernanta
etc.
Fiecare familie tradiional sau modern este unic, fiecare copil este unic, copilria este
unic i irepetabil, rolul educatoarei este scurt i trector, dar poate lsa amprente pozitive,
durabile, puternice n sufletul copilului. n cei 33 de ani de activitate cu copiii am dat importana
cuvenit parteneriatului educaional prini educatoare. Modalitile de comunicare au fost
diverse i multiple, n toate ns am pornit cu respect, ncredere, dialog. Ascultnd, sugernd,
recomandnd cu delicatee, fr a da verdicte, am gsit mpreun cu prinii soluii, i-am
responsabilizat i le-am ntrit sentimentele, convingerile c pot i tiu s fie cei mai buni prini
pentru copiii lor.
Pentru a realiza o comunicare eficient cu familia este necesar dobndirea unor
competene specifice de:
stpnire a conceptelor i teoriilor moderne de comunicare: orizontal, vertical,
multipl, diversificat i specific;
realizarea unor proiecte comune grdini-familie i rezolvarea lor,
accesarea diverselor surse de informare n scopul documentrii;
Aceste competene specifice sunt aplicate la fiecare grup de ctre cadrele didactice care
organizeaz consultaii cu prinii, lectorate, edine, consiliaz, ndrum i implic familia n
parcurgerea unui traseu educaional adecvat particularitilor de vrst ale copilului.
Competenele unui cadru didactic contient de rolul su esenial n parteneriatul grdinifamilie i permit:
s cunoasc i s organizeze colectivul de prini;
s convoace edinele s aleag comitetul de prini i cosiliul reprezentativ al

prinilor,
s stabileasc atribuiile acestora;
s medieze eventualele stri conflictuale aprute n relaia printe-copil;
s iniieze i s conduc programul de educaie a prinilor clasei, n raport cu nevoile
lor de educaie;
s asigure transferul de informaii spre i dinspre Comitetul de prini, consiliul
reprezentativ i Consiliul de administraie, realiznd un autentic parteneriat.
Cunoaterea familiei n calitate de partener constant i autentic devine o prioritate pentru
educatoare. Prin urmare cunoaterea mediului familial din care provin copiii constituie o condiie
esenial pentru asigurarea succesului demersului educaional adresat copiilor i pentru reuita
parteneriatului.
Conjuncia grdini-familie este fundamentat pe finaliti primordiale precum realizarea
unei personaliti armonioase a copilului i pe obiective comune precum cunoaterea copilului
prin socializare deplin. Practica a demonstrat c actul pedagogic, fie n instituie, fie n familie,
evolueaz pe cadranul dragoste-exigen, iubire-respect, autoritate-ncredere. n familie, ca n
orice instituie, trebuie s existe un centru de decizie care s reglementeze buna funcionare a
sistemului. n cazul autoritii parentale, totul depinde de structura personalitii prinilor, de
nivelul lor de educaie i cultur. Tipul de autoritate transpare n modul de repartizare a rolurilor,
n stilul n care sunt formulate cerinele i regulile de organizare a programului de via i de
executare a sarcinilor propuse dar, mai ales, n maniera de a controla i evalua rezultatul
activitii copilului.
Principiul care st la baza unei autentice autoriti a prinilor este caracterul echilibrat al
cerinelor i consecvena atitudinilor fa de msurile ameliorative ale procesului educaional. De
asemenea, controlul exercitat asupra activitii i conduitei copilului trebuie s fie sistematic, iar
o msur o dat luat s fie aplicat consecvent. Sunt muli prini care mine interzic ce azi a
fost permis, sau mai grav, o msur luat de un printe este contrazis de cellalt. n acest caz nu
este vorba numai de subminarea autoritii, ceea ce este un lucru foarte grav, ci de perturbarea
procesului formrii convingerilor morale ale copilului.
n general, copiii comit greeli, dar de cele mai multe ori o fac din necunoaterea regulilor
morale pe care le impune o fapt sau alta. Sunt prini care trec direct la sanciuni severe, uneori
disproporionate n raport cu fapta comis, fr s i se explice copilului gravitatea i cauzele care
au generat-o. Dac pentru o abatere minim de la cerina disciplinar, copilul va fi penalizat dur,
aplicndu-i-se pedepse umilitoare, fr sa-i fi fost luate n seam justificrile, la proxima abatere,
el va ncerca s se apere prin minciun i subterfugii.
Opus tipului de autoritate exterioar impus prin mijloacele amintite este tipul de
autoritate intern, izvort din nsuirile pozitive de personalitate ale prinilor. Prinii n calitate
de educatori - primii educatori - impun respect, stim, iubire profund, prin superioritatea
conduitei lor. Dac n faa unei greeli grave, comise de copil, tatl se manifest ca un bun
sftuitor, acordndu-i ncredere, sugerndu-i soluii acceptabile ca valoare moral, atunci se va
crea climatul necesar cultivrii sinceritii, a rspunderii fa de propriile fapte.
Prin analogie cu personalitatea educatorului oficial, personalitatea prinilor trebuie s fie
un laborator de informaii, de aciune pozitiv, de noutate" care se transfer n personalitatea

copilului fr eforturi speciale. Muli prini consider c este suficient s-i asiguri copilului
alimentaia, igiena i satisfacerea altor trebuine primare pentru a-1 face fericit.
Obiectivele educaionale nu pot fi realizate dect prin eforturile conjugate ale tutuor
factorilor activi: prini i educatori oficiali. n actul educaional, factorii participani trebuie s
acioneze n concordan, s existe unitate de aciune i cerine, continuitate, chiar dac
educatorii i prinii sunt dou medii diferite ca statut i nivel socio-cultural.
Sunt situaii cnd unii prini comenteaz n termeni negativi, n prezena copilului
metoda" de lucru a educatoarei iar n alte cazuri se manifest foarte de accord cu educatorul,
care abdic de la deontologia profesional, accordnd calificative supraestimative asupra
copilului spre a satisface ambiiile unor prini. Ambele situaii sunt duntoare pentru copil
ntruct se creeaz un fel de complicitate ntre printe-copil n primul caz i educator-printe n al
doilea caz. Educatorii i prinii nu trebuie s acioneze ca nite complici, ci colaborarea
presupune cunoaterea reciproc i punerea de accord n orice demers pedagogic.
Foarte eficiente s-au dovedit a fi ntrunirile cu prinii cu prilejul cursurilor pentru prini
Educai aa" care se desfoar la noi n unitate de aproximativ patru ani. Fiind instructor de
prini, n cadrul acestor cursuri am reuit s stimulez disponibilitatea prinilor pentru
soluionarea n parteneriat a problemelor ivite, ajutnd copilul s ptrund cu optimism i
ncredere n mediul precolar i colar.Temele abordate precum Aprecierea i accordarea
ateniei", Stabilirea limitelor", A spune Nu i a interzice", Ignorarea" , Izolarea",
Pedepsirea", i-au nvat pe prini cum s comunice cu copiii lor i au cptat o serie de
abiliti specifice temelor puse n discuie. Competenele de comunicare i relaionare s-au extins
la nivelul ntregii uniti, tot mai muli prini exprimndu-i dorina de a participa la aceste
cursuri.
Comunicarea cu prinii s-a continuat prin iniierea unui proiect edcucaional "Profesiunea
de printe" care se dorete a fi un instrument util n cadrul parteneriatului grdini-familie.
Proiectul ofer schimb de informaie, activiti educative, activiti practice cu
participarea voluntar a prinilor la crearea unor costume ecologice, activiti extracurriculare
cu participarea voluntar a prinilor n aciuni de sponsorizare.
Din acest parteneriat activ am ctigat att eu, ct i prinii, iar fiecare copil s-a simit
ocrotit, iubit, respectat.
n cadrul proiectului am considerat util i valoroas completarea unui chestionar, n care
prinii au avut ocazia s-i exprime prerile personale prin asigurarea confidenialitii
rspunsului.
Impactul proiectului a depit ateptrile, percepia prinilor fa de problematica
educrii i creterii copiilor fiind vizibil modificat pozitiv.

BIBLIOGRAFIE:

Alexandra Mateia, "Copiii precolari, educatoarele i prinii", "Ghid de parteneriat i


consiliere", Ed. Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti, 2003;
Creativitatea n nvmnt: coal-familie-comunitate", Ed. Terra, Focani, 2004;
EDUCAI AA", NETHERLAND INSTITUTE FOR CARE & WELFARE,
FUNDAIA COPIII NOTRI
Elivira Creu, "Psihopedagogia colara pentru nvmntul primar", ED. ARAMIS,
Bucureti, 2002;
Revista - nvmntul precolar", nr. 3-4, 2006 (M.E.C.T);
Revista nvmntul precolar, nr. 1 2, 2008 (M.E.C.T.).

GRDINIA VOINEASA
EDUCATOARE: DOBRIN MARIA
DRGOI ELENA-ANGELA