32.

Rolul apei in producerea intoxicatiei cu mercur

Utilizarea mercurului si a comp sai anorganici si organici in industria chimica, vopseluri,

hartie, metrologie, stomatologie, si in special agricultura si pesticide a dus la cumularea acetui
toxic in factorii de mediu si in cea mai mare conc in apa.
Mercurul din sol sau apa in prez unor microorg anaerobe(au metan sintetaza) sau
aerobe(Pseudomonas) este transformat in metilmercur care apoi intra in lantul alim
(fitoplancton si alti consumatori ai sisst ecologic) unde se conc de sute-mii de ori mai mult
decat in apa.
Compusii organici metil-etil-mercur au o toxicitate mult mai mare decat mercurul anorganic,
dat afinitatii pt grup SH ale proteinelor pe care le inactiveaza.
Alimentele poluate cu mercur, in sepcial pestii-princ sursa de contam. Intoxicatii mortale in
Minamata, irak, pakistan prin consum de peste/cereale tratate cu fungicide pe baza d
emercur.
In irak in 1971-72 6000 cazuri de boala minamata prin consum de paine. In organism Hg se
conc in rinichi, ficat, in tesuturi tinere (embrioon prin traversarea placentei)
Intoxicatia cronica cu Hg= encefalopatia difuza cerebeloasa si se manifesta cefalee,
oboseala, tremor, tulburari de memorie, vizuale, de echilibru-mers ebrios. In timp se
adauga manifestari de I Renala. Transferul transplacentar duce la malformatii
congenitale=retard mintal, orbire, surditate.
Intox profesionale la pers expuse se manifesta cu inflamatii ale gingiilor, tremor,
dezechilibru neuropsihic =eretism
33.

Factori de risc in intox acuta cu nitrati la copii

Nitratii (prov natural din descomp substantelor de tip proteic sau antropic:in
agricultura ingrasam de N) sunt folositi de bacteriile fixatoare de N in metabolismul
plantelor.
Toxicitatea apare endogen, la niv proximal intestinal, in prez bacteriilor reduc E coli,
clostridium, enterococi, stafilococi..cand nitratii se trans in nitriti. Nitritii se absorb si se
com cu Hb= methhemoglobina. Fe 3+ care nu mai poate transporta O2== hipoxie
anemica.. Nitritii pot traversa placenta= methb fetala
Poate aparea cianoza infantila la o meth 10-25% hipoxie usoara, 25-50% tulb cardioresp, peste 50 %forme grave, letale: convulsii, coma
LA COPII: scaderea rezistentei org la infectii, tulburari neuro-psihice, desv staturo=ponder
deficitara, riscul cancerigen=gastric si esofagian pri comb nitriti-amine=nitrozamine

34.

Riscuri in expunerea organismului la pesticide

Se pare c exist o asociere pozitiv ntre expunerea profesional la pesticide i numeroase

patologii la aduli: maladia Parkinson, cancerul de prostat i alte cteva tipuri de
cancere hematopoietice (limfom non-Hodgkin, mielom multiplu)
Riscul cel mai ridicat o au agricultorii cu antecedente familiale la cancerul de prostat.
De asemenea, dac expunerea la pesticide intervine n cursul perioadei prenatale i perinatale
(interval de la ziua a 196-a de via intrauterin a ftului sptmna a 28-a de sarcin
pn la sfritul primei sptmni de via extrauterin, n.a.), dar i n perioada copilriei
poate indica de asemenea un risc n dezvoltarea copilui
Pesticidele sunt substane sau amestecuri de substane ce conin ingrediente biologic active
mpotriva duntorilor. Ingredientele biologic active sunt, n general, substane toxice cu
potenial de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice i pentru om. Din aceste motive
producerea, ambalarea, depozitarea, transportul i utilizarea pesticidelor sunt reglementate
strict prin lege.
Trebuie menionat c exist peste 1.000 de familii chimice de pesticide: organofosfai,
organoclorine, carbamai, piretroizi, triazin i altele. De asemenea, exist nu mai puin de
10.000 de formule comerciale coninnd materie activ i aditivi sub diverse forme de
prezentare (lichid, solid, pulbere, granule. Persistena pesticidelor n mediu poate varia de la
ore i zile, la ani.
ARSENUL este un ingredient in fol pesticidelor.Arsenul se conc in ficat, rinichi, plaman dar
mai ales in piele, unghii si par. O con de peste 3ppm in par=incarcare toxica. Val normale.
0.30-0,60 ppm.
In formele cronice apar fen neurotoxice centrale si periferice, ef hepatotoxice ciroza cu
ascita. Cele mai grave sunt bolile neoplazice:gastrice si cutanate.
In zonele endemice cu conc As mai mare apar fen de melanoza, hiperkeratoza (Taiwan,
Chile)
Anhidrita arsenioasa-soricioaica: toxic celular-capilar, inhiba enzime SH
Tratam:antidot Dimercaprol gr sulfhidrice+As= compun netoxic ce se elimina.
35.

Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar

Neuromediatori:
Stimulatori ai foamei: dopamina, noradrenalina, endorfine, GABA ( ac gammaaminobutiric)
Inhibitori: adrenalina, serotonina, colecistochinina, prostaglandine

Leptina este secretata in adipocitele din tesutul subcutanat, este hormonul satietatii. Variaza
in functie de rase, la afro-americani nivelul este mai scazut, comparativ cu populatia din
caucaz. Leptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi, dar nu are acelasi efect la
persoane obeze. Poate fi folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice.
Grelina este secretata de stomac: actioneaza asupra neuronilor corticali favorizeaza
depunerea de lipide in t adipos abdominal, asociat cu sindr. Metabolic si ateroscleroza.
Creste acumularea de trigliceride. Secretia de grelina creste cand alimentele contin multe
grasimi.
36.

Modificari ale comportamentului alimentar si factori de risc

Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete corporala minima, prin refuzul consumului de
alimente. Este de 20 de ori mai frecventa la fete intre 12-18 ani, mai putin la adult.
Factori de risc:
f. Biologici tipuri de personalitate determinate genetic (obsesiv-compulsiv)
f. Psihologici , in general cei care au tulburari de alimentatie sunt perfectionisti
Bulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv, urmate de comportamente
compensatorii inadecvate (varsaturi provocate, abuz de laxative, posturi). Consumul de alimente creste in
perioade de stres
Ortorexicii , obsesia unei alimentatii sanatoase.
Bariofobia tulburare de comportament alimentar la tineri implicati in activitati sportive de performanta pt a
nu depasi o anumita greutate.

37.

Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului,

centrul satietatii in nucleul ventro-medial.
Hipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea utilizarii periferice de glucoza.
Temperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare)
Necesarul de energie, consumul energetic si factorii care il determina

Furnizorii de energie: alimentele prin continutul in trofine.

Prin arderea un gram de substante nutritive rezulta:
Glucide 4,1kcal/g
Lipide 9,3kcal/g
Proteine 4,1kcal/g
1kcal este cantitatea de energie necesara cresterii temperaturii unui litru de apa cu un grad (de la
14,5 la 15,5 grade Celsius)
Consumul de energie- se realizeaza de :Metabolismul bazal Termogeneza Efortul fizic

Metabolismul bazal asigura: cheltuiala minima de energie necesara desfasurarii functiilor vitale
reprezinta 2/3 din consumul zilnic de energie.
O persoana de 70Kg in conditii bazale consuma 1680 calorii in 24 ore.

- depinde de :
Greutate la adult normoponderal MB este de 1kcal/kg corp si ora
MB=(10xG)+(6,25xI)-(5xV)-161
G=greutatea in kg
I=inaltimea in cm
V=varsta in ani
Factori care influenteaza MB:

MB scade cu 2-3% la fiecare 10 ani, este mare la copil, cea mai mare valoare este la pubertate,
apoi scade.
Sexul F au MB cu 10% mai mic pt ca au mai mult tesut adipos si musculatura mai putin
dezvoltata
Hipertrofia musculara creste MB
Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe creste MB,
vascularizatia unui tesut, cele mai active sunt:creierul, ficatul, rinichii, desi detin numai 5% din
greutate cheltuiesc 50-60% din MB.
Proportia grasimilor- excesul de grasimi in organism scade MB pt ca grasimile au metabolism mai
lent
H tiroidian: hipertiroidia creste MB cu 50-100%
STH si insulina cresc MB
Stresul creste MB cu 10-15%
Sarcina necesita consum suplimentar de energie
150kcal/zi in trim I
350kcal/zi in trim II si III
750kcal in lactatie

2.Termogeneza necesara mentinerii temperaturii constante a organismului si include atat mecanisme fizice cat si
chimice.
3.Consumul de alimente necesita energie pt masticatie,digestia, absorbtia si metabolismul alimentelor si
reprezinta actiunea dinamica specifica (ADS).
Intr-o alimentatie echilibrata ADS este in medie 10% din aportul energetic total.
4.Activitatea musculara necesita supliment energetic:

38.

de 20-30% la trecerea din clino in ortostatism

Dublare in deplasare lenta
De 4 ori mai mult in mers vioi
8-10 ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaj, ski)

Rolul proteinelor in organism si surse alimentare de proteine

- plastic -> suportul cresterii, iar la normoponderali=15% din greutate(locul 2 dupa apa)
- intra in compozitia unor elemente biologic active - E, hormoni
- transportori
- in ceea ce priveste compozitia ch: au o grupare aa la un capat si una bazica la altul => rol in ech. acidobazic, osmolaritate.
- transf energ chimica in lucru mecanic
- rol in aparare fata de fact infectiosi - form Ac
- ajuta la elim unor compusi nocivi (din aerul poluat,alimente)
- sporesc troficitatea locala a tes. si reduc gradul de toxicitate al acesor compusi.
- furniz E intr-o dieta saraca in lipide si glucide.
Surse alimentare de P:
-alim de origine animala , grupa I repr de lapte (3,5% P), branzeturi (15-30%)
II = carnea+ prep din carne (10-22%)
III = ouale (14%)
-alim de origine vegetala coresp gr a IV de alimente (legume+fructe) ex: mazarea(8%) , nuci(20%)
-ultima grupa V = cereale + leguminoase uscate (20-30%)- soia
39..Clasificarea nutritionala a proteinelor
1) P de calitatea I= P complete, aduc toti aa esentiali in % optime , stim cresterea la copil si mentinerea ech
azotat al adultului.
(ou, lapte, branza, carne)
2) P de calitatea a II-a: contin 1-3 aa limitanti - intretin cresterea si ech azotat doar in cant mari (grau,
paine, orez, soia)
3) P de calitatea a III-a: P incomplete din struct. lipsesc 1 sau mai multi aa esentiali. Nu stimuleaza
cresterea la copii, NU ajuta la ment ech azotat)
(porumb , colagen, elastina, reticulina)
Calitatea P se apreciaza pe baza unor indic chimici si biologici .
- chimici -> se analiz cont in aa esentiali
- biologici-> stab eficientei in proc de crestere.
a) I ch permit aprecierea cont in aa esentiali comparativ cu o P de referinta (initial cele prez in ou pt ca aun
aport echilibrat de aa ; in ultimii ani s-a propus o P de referinta ipotetica)
Calitatea P in functie de prez aa. esentiali - se considera P cu o val biologica crescuta cele care au peste
50% aa esentiali.
Cei care se gasesc in cant insuf sunt consid aa limitanti
ex: in carne-metionina , cereale-lizina
Aceste observatii stau la baza asoc alim intr-o ratie alim optima
b) Indic biologici- coef de eficienta proteica= scorul de greutate expr in grame care revine la 1 g de P
inngerata
Acest coef e max la P din ou =3,8
Mai >3 - la P din lapte
=2,5 - P din carne
=2 - P din soia
=1,7 - P din cereale
Aa din P animale au o rata a abs de peste 90%, cei din leguminoase - 80%, cei din cereale- 60-90%.

40.

Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat

-zilnic in org e o pierdere de azot care repr. cheltuiala endogena de N (Coef de uzura)= cant de N elim - 2
mg/kcal=>la un necesar energetic de 1700kcal x 2 mg =3400 mg N (3,4g)
Inmultim cu 6,25 (gramele de proteine dintr-un gram de azot) => 21 g de P
-recomandarile de siguranta : 1-1,2 g P/kg corp/zi din care 35% sa fie P de origine animala .
Recom OMS pt c% nutrientilor din valoarea calorica a ratiei alim:
*10-15%P
*15-30% grasimi
*55-75% glucide
Deficienta aport de P in organism are un impact f mare la copilul mic care duce in final la o stare de nutritie
deficitara- kwashiorkor
Excesul de proteine- un fct de risc in cancerul renal, de colon, in osteoporoza, aparitia litiazei urice , guta.
41. Lipidele, rol in nutritie
Au ca si comp de baza acizii grasi (nr par de at de C: 4-28at) .Pot fi saturati si nesaturati.
-insol in apa, solub in solventi organici
-densit<apa
Acizii grasi nesaturati- in categ ac esentiali, nefiind sint in organism
=omega - indica poz primei duble legaturi din catena ac. gras fata de gruparea metil.
*simple=> esterific ac grasi cu alcool (ex: gliceride, steride)
*complexe- pe langa ac grasi si alcooli au in comp lor si aa,glucide, ac fosfori ( lecitine.cefaline,
sfingomieline,cerebrozide)
Rol in nutritie
-energogen: ard complet pana la CO2 si H20 .
1g lipide => 9,3 cal
-secundar, au rol plastic - fosfolipidele din str mb cel, organitelor cel.
-rol imp: fav utiliz digestiva a vit liposolubile
-in prez lip se produce contr cailor biliare.
-dau senz de satietate
-sursa de ac grasi polinesaturati esentiali
Rolul ac grasi- structural- part la sinteza aicosanoizilor de tipul prostagl , tromboxan, prostaciclina care
sunt modulat ai tonusului muscular, ai contractiei vasculare , in agregarea trombocitara si in imunitate.
Rolul TG
-sursa de E pt muschi in repaus si in tp unor contr usoare.
-rol de stocare al E la niv adipocitelor
-rol de protectie (in t subcutanat si gras periviscerala)
-fav abs intest a vit liposolubile.
42.

Necesarul de lipide si obezitatea

-0,8-1g /kg corp la sedentari

-1,5-2g/kg corp la pers cu consum crescut de E, cu efort fizic intens
Aportul insuf scade ritmul de crestere , duce la aparitia de dermatoze exudative , creste fragilit capilara
Excesul de grasimi - steatoza hepatica , dislipidemii, obsezitate, fct de risc in bolile cardiovasc.
Obezitatea= cresterea in greutatea cu peste 20% din g ideala.

G expr in indicele de masa corporala = greutatea expr in kg/ inaltimea

In functie de indice sunt:
-subponderali <18,5
-normoponderali 18,5-25
-supraponderali 25,1 - 30
-obezii >30
43. Digestia si absorbtia lipidelor, factori de risc
-in duoden (cea mai mare parte) sub act lipazei pancr.
- in prez sarurilor biliare sunt emulsif si hidroliz de lipaza in AG si TG. acesti prod formeaza cu sarurile
biliare agregate cilindrice
Cont central aciziii grasi, colesterol , iar la perif sarurile biliare.
Au rol in transp lipidelor in enterocite unde se desfac. In enterocit raman grasimile, iar sarurile biliare se
desfac si raman in lumenul intestinal.
Alta forma de abs= chilomicronii= complexe formate din TG, colesterol , fosfolipide , proteine. Din
enterocite trec in limga si dat cant mari, vasele limfatice=vase chilifere. De aici trec in sange.
44.

Ratia alimentara de glucide , rol biologic

50-70%
Ratia unui adult- 4-8g/kg corp
Puterea hiperglicemianta a unui alim se apreciaza pe baza indicelui glicemic , calc in raport cu un glucid de
referinta:
-peste 70: cartofi, banane, morcov
-mediu (56-69): paste, suc de portocale
-mic(<55): mereu, iaurt.
Rol biologic
- cant mare de O2., repr un combust folos in anaerobioza (mm, in efort fizic intens)
-rol plastic-> mucopolizaharide, ac nucleici
-cele nedigerabile (fibre) infl peristaltismul intest.
-ajuta la elim microorg, a unor s.toxice , scade abs intestinala a colest.
-fibrele: substrat pt microorg care sint vit B
-consumul in cant crescute de glucide-> acidoze, fct de risc in caria dentara, diabet
-lipsa fb din alim-> risc major in cancerul de colon.

45.

Calciul: rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in organism

Calciu se gaseste in medie de 99% in oase si dinti ca hidroxiapatita(fosfat tricalcic) si f putin ca sulfat,
carbonat, fluorura de Ca in matricea organica, formata in colagen, mucoproteine, mucopolizaharide.
Mineralizarea incepe iu in luna a5a. Cresterea oaselor e pana la 20 de ani.
La adult au loc modif in struct oaselor prin osteoblaste/osteoclaste. La pers in
varsta=osteoporoza.

Rolul Ca in : coagularea sangelui, activ enzimatic : labferment,tripsina, lipaza, fosfataza

alcalina. Activ factorul intrinsec Castle., fav absorb vit B12.
Rol in contractia musculara, regleaza permeab mb, efect SPmimetic antagonic K,
Impreuna cu Mg scade excitab musculara, scaderea Ca ionic da spasmofilie, convulsii.
PTH si vit D3 cresc calcemia. Calcitonina tiroidiana scade calcemia
Ratia de Ca: 0-1 an 200-250mg/zi 700-1200mg/zi la copii <12 ani
1000-1500mg/zi adolescenti, 1000mg/zi adulti 1500-200-mg/zi maternitate
Lipsa de Ca poate cauza: rahitism, osteomalacie, osteoporoza,

46.
Magneziul si fosforul: rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in
organism
MagneziuRatia:40-70 mg la 0-1 an.. 150 mg/zi la prescolari , 200-400mg adulti
Mg 20-30 g in organism. Peste jumatet form scheletul ca fosfat si carbonat de Mg. In tesuturi
moi se concentreaza in celule ca K.
Rol: activeaza enzime din sinteza proteinelor, lipide, transferul P de la ATP la acceptori,
elib energia in travaliu muscular, scade excit neuromusculara, coef de utiliz digestiva 3040% , aceeasi factori ca la Ca scad absorbtia, asigura struct osului si a dintelui.
Carente de Mg dau: aritmie, HTA, moarte subita(stres), ^ riscul cardio=vasc, ^ rezistenta
la insulina (in diabet), anorexie, astenie, spasme musculare, tahicardie, ameteli, convulsii
Fosforul in organismul adult 80% se conc in oase/dinti ca hidroxiapatita(fosfat tricalcic),
restul se afla in tesuturi moi
Este constituient al ac nucleici, fosfolipidelor din struct mb, moleculelor macroergice
ATP,ADP,GTP.. maj vit de grup B prin combinare cu acid foforic
Coef de utiliz digestiva 70%, ratia asem cu cea a Ca. : 0-1 an 200-250mg/zi
700-1200mg/zi la copii <12 ani 1000-1500mg/zi adolescenti, 1000mg/zi adulti
1500-200-mg/zi maternitate
Carenta de fosfor poate da demineralizare osoasa, prin tulburari respiratorii, cardiace,
si/sau neurologice.

47.

Ratia de Fe si efectele aportului deficitar in organism

Sideremia: 100-140 micrograme/ 100 ml la barbati si 80-120 la femei

Coef de absorbtie 5-10-20% in mediu acid si cu ajut vit C

Ratia de Fe: de 10 ori mai mare decat nevoile (se abs 10%)
7-12 mg copii 13-18 mg adolescenti, 10-15 mg barbati, 15-25 mg femei, 20-40 mg
gravida in ultimele luni ,
Surse: carne, viscere, peste, galbenus, ;legume frunze, fructe, paine, neagra, (laptele si
zaharurile sunt sarace in Fe)
Factori care scad absorbtia: fitati, oxalati, taninuri, hipoaciditatea gastrica, tratam antiacide
Carenta de Fe da: anemie hipocroma , microcitara, astenie, scaderea rezistentei

48.
Vitamine din grupul B, rol in organism, surse alimentare, efectele consum
neadecvat

1. VITAMINA B1 TIAMINA(ANEURINA)

Larg raspandita n natura

Sintetizata de vegetale si microorganisme
Aport surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire
Transportata de sange, este depozitata n cantitati foarte reduse n muschi, ficat, splina,
rinichi,
Nu se stocheaza in organism
excretia surplusului urina.

Rolul vitaminei B1
n metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic n reactiile de metabolizare a
glucidelor: decarboxilarea ac piruvic, rezultat din ciclul Krebs si trecerea sa n acetilCo-A = energie rezultata n urma metabolizarii anaerobe a glucozei.
Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de prezenta tiaminei (participa
la sinteza lipidelor din structurile nervoase, la formarea acetilcolinei, la transmiterea
axonala a influxului nervos).
Necesar de vitamina B1, gastrotehnie
Aport vitaminic necesar adultului (adolescentii au acelasi necesar)
0,5 mg/1000 Kcal din ratia zilnica
Principalii factori implicati n descompunerea vitaminei B1 si pierderea actiunii ei
biologice sunt :

- temperatura ridicata, oxigenul, cresterea pH-ului, sterilizarea chimica, coagularea, uscarea,

sararea, afumarea.

Surse de vitamina B1
Importante : drojdia de bere, germenii boabelor de cereale (faina si painea neagra),
leguminoase uscate (mazare, fasole, linte), carnea de porc, viscere (ficat, inima).
Alimente fortifiate(in care se adauga vit) : cereale si produse cerealiere (au pierdut
tiamina n procesul de prelucrare); lapte praf si produse zaharoase (lipsite n mod
natural, dar tinem cont ca aportul suplimentar de glucide necesita supliment tiaminic
pentru metabolizarea optima a HC).
Legume si fructe concentratie mai redusa de tiamina.
Hipovitaminoza
Conditii ce determina apartitia hipovitaminozei :
- alimentatatia excesiva cu orez decorticat si alimente rafinate
- consum excesiv de ceai, produse marine crude
- alcoolismul cronic
- stari patologice : infectii cronice, boli digestive cu varsaturi si diaree, perfuzii cu glucoza
si fara adaos de tiamina
Sugarii sunt foarte sensibili hipovitaminoza apare prin alimentatie lacto-fainoasa
prelungita si nediversificata.
Manifestari: prin cresterea ac lactic si piruvic in sange si t muscular apar simpt
neuropsih(lipsa de glucoza)
- reducerea tonusului nervos periferic : iritabilitate, oboseala, depresie anxietate, labilitate
emotionala, agresivitate (vit starii morale), crampe musculare, nevralgii.
stadii avansate : BERI-BERI (simptomatologie polinevritica si cardiovasculara):
- forma uscata (polinevritica)-manifestari ale neuropatiei periferice
- forma umeda (edematoasa) cardio-vasculara, se asociaza frecvent tulburari respiratorii si
digestive
Aparitia cataractei
F de risc in Alzheimer, cancer,
2. VITAMINA B2 RIBOFLAVINA

Larg raspandita n natura

Aport surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire

 In sange circula libera sau legata de proteine circulante.

Este depozitata n cantitati foarte reduse n muschi, ficat.

Rolul vitaminei B2
Cofactor al enzimelor flavinice din lantul respirator tisular (FMN, FAD) care
transporta ionii de H in reactii generatoare de ATP
intra in structura unor enzime din lantul respirator care preiau ionii de hidrogen de la
enzime niacinice si-i transfera la citocromi
Participa la mentinerea integritatii morfo-functionale a sistemului nervos central si
periferic
Rol in asigurarea acuitatii vizuale.
Necesar de vitamina B2
0,6 mg/1000 kcal pentru adult sanatos
Necesar mediu :
- femei 1,5 mg/zi
- barbati 1,7 mg/zi
Sarcina si lactatie 2 mg/zi
Surse de vitamina B2

Drojdia de bere
Lapte, branzeturi
Oua, carne, viscere
Unele vegetale (patrunjel, migdale, alune)
Sarace : cereale si fainuri (se practica fortifierea acestora)
Alimente fortifiate : lapte praf, sucuri de fructe

Ariboflavinoza
Cauze :
- reducere prin aport alimentar
- scade absorbtia intestinalain:obstructii biliare, boala celiaca(intoleranta la gluten)
- eliminare urinara exagerata
- boli cronice (ciroza hepatica, TBC, IC, neoplasme)
- perioade de suprasolicitare fizica, stres

 Manifestari:
1.comune, produse de carente vit comlex B
2. specifice, la niv tegumentelor, mucoase, fanere
- senzatie dureroasa, arsura la nivelul buzelor, cheiloza(buze uscate, crapate, cu
ulceratii), glosita, stomatita angula
- simptome oculare : fotofobie, oboseala vizuala, hiperlacrimare, prurit si durere
oculara, tumefiere pleoape, inflamarea conjunctivei
- dermatita seboreica
- manifestari neuropsihice,hipotonie musculara, vertij etc

3. VITAMINA B6

Trei compusi naturali : PIRIDOXINA, PIRIDOXAMINA, PIRIDOXALUL.

Piridoxina cea mai mare rezistenta la prelucrarea termica
Relativ stabila in mediu acid, foarte sensibila la lumina
Din surse alimentare
Absorbita complet la nivel intestinal, excesul eliminat prin urina
Stocate cantitati infime : leucocite, ficat, muschi, tesut nervos

Rolul vitaminei B6
Esterificat cu acid fosforic intervine in metabolismul proteic fiind coenzima reactiilor
de transaminare, decarboxilare, transfer a sulfului intre aa sau de transformare a
triptofanului in niacina
Rol in metabolismul glucidic (piridoxalfosfatul intra in structura enzimelor ce
degradeaza glicogenul muscular si hepatic)
Rol in metabolismul lipidic (hipocolesterolemiant, transforma acidul linoleic in
arahidonic)
Favorizeaza absorbtia intestinala a vitaminei B12
Rol in echilibrul hidromineral
In sinteza acizilor nucleici
Rol in integritatea morfo-functionala a SN
Rol antiinfectios
Necesar zilnic
Adult sanatos 2 mg/zi, insa depinzand de aportul proteic al ratiei (0,02 mg vitamina
B6 pentru fiecare gram de proteine consumat)

 Sarcina si lactatie aport proteic crescut se suplimenteaza ratia in medie cu 0,5

mg/zi.
Surse
Foarte bogate : drojdia de bere, carnea, pestele, galbenusul de ou, produse fortificate
(faina si aluatul de paine).
Surse secundare : lapte, branzeturi, unele vegetale (nuci, alune, leguminoase uscate).

Hipovitaminoza
Grupuri populationale susceptibile :
- sugarii alimentati artificial cu lapte timp indelungat
- varstnicii
- etilicii
- bolnavii cronici, fie prin sdr. de malabsorbtie, fie prin medicatie cu rol antagonist fata de
vit. B6 (tuberculostatice)
Simptomatologie :
- fisuri comisuri guria, glosita edematoasa, dermatita seboreica a fetei, caderea parului.
- parestezii ale mb. inferioare, hipotonie musculara, tulburari de mers, instabilitate
emotionala, nervozitate, depresie, stari convulsive la sugari.
- disfunctionalitati ale majoritatii glandelor endocrine
- anemie hipocroma si limfocitopenie.
VITAMINA B12 (ciancobalamina)

Factorul extrinsec Castle

La nivel gastric este eliberat FI-Castle (glicoproteina)se cupleaza cu vit B12
In port distala a int subtire complexul rezultat este absorbit in prezenta Ca,
apoi vit este eliberata si legata de transcobalamina, forma sub care circula in sange.

Rol
Rol important in sinteza Hb
Asigurarea functionalitatii celulelor din tesuturile care produc multiplicari
rapide(maduva hematoform, mucoasa tub dig) si SN.
In prezenta vitaminei acidul folic este transformat intr-un factor absorbabil activ

 Participa la formarea si transferul radicalilor cu un atom de carbon(metil, formil)si

folosirea in sint b purinice, pirimidinice, sint ac nucleici
Necesar
0,5 1,5 g/zi copii
2 g/zi - adulti
3 g/zi - femei in perioada de maternitate.
Surse

Viscere mai ales ficat

Carne
Peste
Fructe de mare
Galbenus de ou
lapte

Hipovitaminoza
Cauze : vegetarism strict, restrictii alimentare de ordin religios sau economic, etilism
cronic.
Manifestari :
- anemie megaloblastica, hipercroma, leucopenie, trombocitopenie(Biermer)
- atrofii si distrofii ale mucoasei tubului digestiv cu tulburari de tranzit si absorbtie(atc anti
FI)
- manifestari de tip polinevritic si pseudo-tabetic
- tulburari psihiatrice, atrofii musculare, hemoragii.
49.

Vitamina C, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadecvat

VITAMINA C ACID ASCORBIC

Foarte solubila in apa

Sensibila la oxidare, mai ales prin accelerarea acestu proces de catre actiune acatalitica
a luminii, caldurii, mediului alcalin, a urmelor de Fe si Cu.
Surse vegetale.
Aborbita rapid digestiv, distribuita pe cale sangvina in tesuturi si organe
Surplusul este eliminat prin urina, fecale si prin aerul expirat
Rol
Actiune antioxidanta puternic agent reducator biologic

Rol important in apararea antiinfectioasa

Rol antitoxic creste rezistenta organismului la noxele chimice
Rol in formarea colagenului
Creste fluiditatea lichidului articular
Sinteza tiroxinei
Sinteza noradrenalinei
Sinteza carnitinei(reduce colesterolul si trigliceride)

Necesar

Adult sanatos, in conditii normale de activitate + 30 mg/zi

Surse
Legume si fructe :variaza in functie de specie (mai bogate soiurile salbatice), de partea
utilizata (coaja fructelor este mai bogata), de sezon etc.
Ficat, rinichi, inima, creier.
Cantitati f. mici: lapte, carne, peste, cerealiere, leguminoase uscate
Fara : oua, grasimi, zahar.
Procesele industriale sau culinare reduc semnificativ continutul (sterilizarea, fierberea,
uscarea, fermentatia lactica)
Alimente fortificate : suc de rosii, compoturi, fructe si legume congelate etc.
Hipovitaminoza
Cauze :
1. reducerea aportului : sugari alimentati cu lapte, adulti fara fructe si legume in alimentatie.
2. reducerea absorbtiei intestinale (steatoree, alcoolism cronic)
3. cresterea necesarului : expunere prelungita la frig, obiceiuri nesanatoase (alcool, fumat),
stari fiziologice (sarcina, alaptare), stari patologice (neoplasme, stari infectioase, arsuri
extinse).
Manifestari :
- astenie, depresie, pierderea apetitului, dureri osoase, scaderea rezistentei la infectii etc.
- paraclinic : reducerea ascorbinemiei, a eliminarii urinare a acidului ascorbic si a
metabolitilor sai, a conc. serice a carnitinei si cresterea histaminemiei.
- scorbut : - alterata sinteza colagenului, dezorganizarea structurilor osoase si cresterea
fragilitatii vasculare; piele uscata, tulburari de osteogeneza.
- gingii tumefiate, sangerande, cu ulceratii

- eruptie dentara alterata

- anemie, hipotensiune arteriala
- oligurie
- manifestari neuropsihice.
- copii pe langa manifestari osoase si gingivale febra, diarea sangvinolenta, hematuria,
cresterea in greutate stagneaza.

50.

Vitamina D, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadecvat

Vitamina D
D2-ergocalciferol in ciuperci si drojdii
D3-colecalciferol din 7-dehidrocolesterol component din sebum se activeaza in
prezenta RUV-B
Activarea vit D:
Vit D din sange se depoziteaza in ficat unde se hidroxileaza( hidrxilaza) = 25hidroxicolecalciferol de 2-5 ori mai activ ca D3
A doua activare tot prin hidroxilare in tubi renali sub influenta parathormon secretat
cind scade calcemia.
Rol in nutritie
Metabolismul calciului-absorbtia intestinala, reabsorbtia Ca la nivel renal si depunere
in oase, cartilajul de conjugare diafizoepifizar se ingroasa prin proliferare de celule.
Ratia de vitamina D
Sugari si copii mici 400UI/zi si 800 la cei alimentati artificial
1mg vit D3 =40.000 UI

7 ani si adolescenti 100-200UI/zi

gravida 600UI/zi
alaptare 600-800UI/zi
La adult expunerea la soare 10-15 min a fetei, gat, maini, asigura sinteza in piele a
90% din necesar

 Carenta de vitamina apare in expunere redusa la UV, poluarea aerului, alimentatia

exclusiv vegetariana, obezitate, sindrom de malabsorbtie, afectiuni hepato
renale(ciroza, insuficienta renala)
Carenta de vitamina D
Rahitismul la copil: Rx imagine in dinti de ferastraucapat diafiza excavat in cupa,
compacta osului cu trabecule rare si subtiri, oasele se deformeaza. Hipotonie
musculara, transpiratii, spasmofilie, tulb digestive. Scade calcemia, fosforul organic,
creste fosfataza alcalina. Scade rezistenta la infectii. In rahitism se acumuleaza tesut
osteoid necalcificat.
La adulti osteomalacie, mai ales la femei, cand se pastreaza matricea organica, dar se
pierd elementele minerale. Apar fracturi , dureri osoase, hipotonie musculara
Intoxicatia apare la doze de 100 ori mai mari fata de cele recomandate: tulb digestive,
calcifieri aberante (stenoza aortica la tineri, nefrolitiaza). Hipercalcemie, calciurie,
fosfaturia
Surse: ficat, lapte, unt, smantana, galbenus, ulei din ficat de peste, icre

51.

Vitamina A, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadecvat

Vitamina A

prima vitamina liposolubila identificata

Doua forme: A1- retinol (axeroftol) depozitat in ficat de unde este eliberat in sange, se
transporta in celule si se transforma in forme active : retinal si acid retinoic

A2 dehidroretinol
Formele alcool se oxideaza la aldehide sau alcooli
Se gasesc doar in alimente de orig. animala, iar in vegetale se gasesc precursoricaroteni.
Exista peste 600 caroteni, dar numai 50 sunt pro-vitamine, cel mai important fiin
betacarotenul
Rol in nutritie
In structura pigmentilor retinieni, rodopsina (bastonase) si iodopsina(conuri), care se
descompun la lumina. Aport insuficient- scade vederea la lumina slaba (hemeralopie)
Integritatea cel epiteliale din tegumente si mucoase

 Rol antiinfectios prin:pastrarea structurii si functiilor specifice tegumentelor si

mucoaselor, activarea limfocitelor T
Rol in hematopoeza prin mobilizarea fierului din depozite
Se exprima in unitati internationale
Aport insuficient
cheratinizare, aplatizare, descuamare, ulceratii ale epiteliu cornean. Hipercheratoza in
jurul folicul pilos
Reducerea secretiei lacrimale si de sebum prin metaplazia cel glandulare.
Modificari similare si in mucoasa tub digestiv, respirator, cai urinare si genitale.
Apar frecvente infectii tegumentare si la nivelul mucoaselor.
tulburari de osificare, sinteza de proteine, dezvoltarea embrionilor
Azoospermie, avorturi spontane
Ratia de vitamina A ( UI)
1 UI = 0,3mcg retinol
Copii 0-6ani 2000-2500
7-12ani 3500-4500
adulti 4500-5000
gravide 6000
femei care alapteaza 8000
Excesul de vit A prin medicatie: tulb de somn iritabilitate, anorexie, prurit, descuamare piele,
dureri osoase
Surse alimentare: ficat, lapte, unt, smantana, galbenus, peste
Caroteni: morcovi, salata, spanac, tomate, capsuni, visine, banane
52.

Vitamina E si K, rol in organism, surse alimentare, efecte consum neadecvat

Vitamina E
Are in structura un ciclu benzenic cu o grupare oxidril care determina proprietati
antioxidante
In natura sunt mai multi izomeri: alfa, beta, gama, delta. Cel mai activ este alfatocoferolul
Rol in nutritie:
efect in mentinerea functiei de nutritie
efect antioxidant, previne oxidarea lipidelor din membranele celulare si LDL
asigura troficitatea musculaturii cu aparitia de tesut fibros, pigment galben-brun din
acizii grasi polinesaturati. Scade creatina din muschii striati si se elimina in cantitati

mari prin urina. Experimental la animale apar leziuni ale maduvei si SNC. Apare
anemie macrocitara
rol in sinteza acizilor nucleici
rol antiagregant si vasodilatator
rol in apararea imunitara si inflamatie
impreuna cu seleniu sintetizeaza factorul III cu efect hepatoprotector
impiedeca oxidarea acizilor grasi nesaturati si vitamina A
scade riscul oncogen
rol profilactic in :bcv, asc, cataracta, diabet, dementa
este folosit ca aditiv alimentar fiind antioxidant ( E307)

Ratia de vitamina E
Ratia de vitamina E este in functie de aportul alimentar de acizi grasi
5-10 mg in aport scazut de acizi grasi
15-20mg in aport crescut de acizi grasi
5-6mg pentru copii
efectele carentei vitaminice:
neurologice: neuropatie periferica, retinopatie pigmentara
anemie prin hemoliza datorita scaderii rezistentei membranei eritrocitelor
surse alimentare: se concentreaza in grasimile din seminte, deci in uleiul extras; fructe
oleaginoase, legume frunze painea neagra, fasole uscata
in cantitati mici in ficat, unt, branzeturi grase
4. Vitamina K

Derivati de metil naftochinona: K1=fitochinona sintetizata in frunzele verzi

K2 =farnochinona sintetizata de microorganisme(Escherichia, proteus, streptococus
fecalis)
K3 =menadiona este un produs farmaceutic hidrosolubil
Inactivata prin congelare si rancezirea grasimilor
Rol in nutritie

In coagularea sangelui prin sinteza a patru factori:

- protrombina (II)
- proconvertina (VII)
- factorul Christmas (IX)
- factorul Stuart (X)

Carenta de vit K prin:

-aport alimentar scazut

- reducerea florei intestinale in urma antibioterapiei indelungate
- scaderea absorbtiei intestinale ( icter mecanic, insuf lipaza pancreatica
- trece greu prin placenta si nn are un risc mare hemoragic pana la formarea
microorganismelor la niv colonului

Ratia si sursele alim: 2mg/zi (exact nu se stie fiind 50%sinteza endogena intest)
Legume verzi (spanac, urzici, salata, loboda..), cartofi, brocoli, conopida, ficat, carne,
galbenus

53.Factorii care influenteaza dezvoltarea umana

Factorii endogeni

factori proprii organismului matern ( distocie de bazin, malformatii uterine,

endocrinopatii, diabet, boli inf virale, expunere la raze
comportamente cu risc: alcool, fumat, droguri

factori genetici cu transmitere dominanta sau recesiva, enzimopatii (deficit de lactaza,

Hb- patii)

factori metabolici: tulburari in metabolismul unor aac (fenil alanina si oligofrenia

fenilcetonurica)

factori neuro-endocrini, din luna 3 intra uterina se dezvolta gl endo: hipofiza prin
secretia STH (h de crestere) stimuleaza sinteza ARN si ADN, a proteinelor

Factorii exogeni, mezologici

mediul geografic si clima, succesiunea anotimpurilor
alimentatia specifica unor zone
boli infectioase si parazitare, prin leziuni viscerale, antibiotice, diete alimentare
restrictive
conditii de locuit specifice mediului urban/rural
factorii socio-economici: conditiile familiale, venitul, gradul de instruire, cultura,
religie
factorii de mediu: calitatea aerului respirabil, apa potabila,
54.Termoreglarea este influentata:
microclimatul diferit fata de temp interna a organismului matern, in medie 37,50C,
temperatura nn scade la 35-360C si revine dupa 12-24 ore la valori de 36,5-370C.
Termogeneza creste prin MB, cresterea rapida si activit musculara
Termoperditia este influentata de raportul suprafata cutanata/greutate, mai mare de 23 ori la copil fata de adult
Tegumente subtiri, tesut subcutanat slab reprezentat,

Reglarea nervoasa deficitara functional

Hipertermia la sugar este frecvent intalnita in conditii de: supraalimentatie proteica,
stress emotional (la internare, la tipat), microclimat excesiv de cald

55.Particularitati ale ap respir si riscuri:

Momentul critic la nastere este initierea respiratiei, urmata de adaptarea functiei
respiratorii, prin sisteme de reglare si control, mai putin dezvoltate.
Se poate spune ca sugarul este intr-o stare relativa de insuficienta resp prin:
Fose nasale inguste, meatul mijlociu se dezv si devine functional la 3 ani, iar cel
inferior la 7 ani.
Naso-faringe scurt, bogat in t limfoid (cercul limfatic Waldeyer) format de amigdale
palatine, faringiana, linguala, tesutul limf al mucoasei
Laringele este pozitionat mai sus decat la adult (permite concomitenta respiratiei cu
deglutitia), la sugar se vede epiglota (la examinarea faringelui), spatiu liber este
limitat( risc de aspirat alim in laringe, bronhii).
Trompa lui Eustachio este scurta, iar inf din faringe disemineaza usor la ureche.
Traheea la nn are 1/3 din lungimea la adult, slab fixata, usor deplasabila, t elastic
redus, epiteliu sarac in glande mucoase(risc mare de infectii) (imbracaminte lejera pt a
evita comprimarea)
Musculatura bronhiilor mai dezvoltata ca la adult (hiperconstrictie)
Riscuri generate de:
1. Plamani cu putin t elastic, lobi sup putin dezvoltati (tendinta de atelectazie). Alveole
pulmonare cresc numeric pana la 8 ani, dupa care creste suprafata spatiilor aeriene.
2. Necesarul crescut de oxigen
3. Susceptibilitate crescuta la infectii resp cu diseminare descendenta sau pe cale
limfatica
4. Respiratie neregulata, apnee in somn
5. Obstructii cai aeriene prin corp straini, sau reflux
56. Particularitati ale ap cardio vascular si riscuri
La nastere mediastinul ocupa din cav toracica pt ca in per intra uterina cordul este
mult mai dezv ca plamanii, a caror activ incepe dupa nastere.
Timusul ocupa o parte buna din mediastin.
Cordul este globulos, bine dezvoltat, orizontalizat, depaseste marginea dreapta a
sternului, varful anatomic al inimii este in sp 5 ic sting, iar socul apexian se palpeaza
in sp 4ic.
Masa cordului se dubleaza la 8 luni si se cvadrupleaza la 4 ani.
Riscuri cv
1. Patologic pot persista: canalul arterial (intre aorta si ramura stanga a art pulmonare,
prin care sangele oxigenat trece direct in aorta descendenta), in mod normal se
inchide dupa sapt 8 a vietii extrauterine si orificiul Botallo( interatrial) se inchide dupa
o saptamana. Creste presiunea in inima dreapta, cianoza, risc mare la infectii.
2. Pulsul 120/140 batai/min
3. TA la nn 65-75/35-45mmHg, iar la 3 ani 90/50-60 cu scaderea pulsului.
4. Diametrul vaselor mari comparativ cu talia este > la copil fata de adult.

57.Particularitati ale ap digestiv

Secretia bilei apare din luna IV iu, iar lipaza pancreatica din luna VIII.
Aparatul digestiv gura si limba morfo-functional (pompa aspiratorie) permit actul
reflex supt lapte.
Stomacul are capacitate de 30-35cm3 la nn , 100 la 1 luna si 300 la 1 an.
golirea stomacului - 2 ore in alim naturala la san si 3 ore in alim artificiala
3-4 ore alimentaie diversificat
suprafata de absorbtie intestinala raportata la greutate este mult mai mare ca la adult
sfincterul anal poate fi controlat din luna VIII
dentiia temporar apare dupa luna 6 la interval de 2 luni
-6- 8 luni incisivi mediani inferiori, dupa 2 luni cei sup, I laterali sup. I lat inf.
La 16-20 luni premolari sup si inf
18-22 luni canini
24-30 luni a doua pereche de premolari sup si inf
la 30 luni de via - 20 dini
la 6ani apar dintii permanenti: molarii inf si sup; incisivii inf centrali
dentitia definitiva = 32 dinti
3-6 ani
creste capacitatea stomacului si nr glandelor secretorii
creste aciditatea gastrica
igiena cav bucale este asigurata de saliva, musculatura cav bucale si miscarea limbii.
Periajul este bine sa se faca dupa varsta de 2 ani. Ex stomatologic profilactic(eruptii tardive,
hipoplazia smaltului in: rahitism, hipoparatiroidism)
58 Dezvoltarea SN 0-3 ani

la nastere creierul reprezinta 25% din greutatea creierului la adult, iar in primul an de
viata este o crestere de 50% din toata per postnatala.
Maturizarea ariilor cerebrale se produce in ordine: motorie senzoriala, auditive,
vizuale
Subnutritia determina; intarzieri in dezv masei cerebrale, neuroni de dimensiuni <;
deficiente neuro psihice( apatie, somn agitat, dezadaptare comportamentala)
Stimularea dezvoltarii: dezv somatica si neuro psihica buna, stimularea fct cognitive si
afective
subnutritia grava/distrofia in primul an si alimentatia deficitara in primii 3 ani pot
influenta dezvoltarea creierului, IQ< 10-20 p fata de cei alimentati corect
- daca in primele luni sugarul este privat de afectiune poate aparea un sindrom de carenta
afectiva
3-6 ani: neuronii se dezvolta ca diametru si prelungiri, iar la 6 ani creierul are greutatea de la
adult (1300g).
Perfectionarea activit motorie, limbaj, cunoastere, viata afectiva
6-18 ani: encefalul creste in zona hipotalamica si frontala
Zona hipotalamo- hipofizara se vascularizeaza intens
La pubertate se incheie mielinizarea subst reticulatae
Se dezvolta legaturile intre z cortic si subcorticale

se dezv caract sexuale sec in ordine: org genit int si externe, pilozitate pubiana, axiala, faciala,
gl.mamara, bazinul la fete, laringele la baieti.
59. DEZVOLTAREA VEDERII :
- la nou nascut retina este complet dezvoltata, dar exista imperfectiuni in dezvoltarea regiunii
foveale
- nervul optic se mielinizeaza pana la 4 luni, se diferentiaza regiunea cortexului occipital si
se maturizeaza permitand o acuitate vizuala buna
vederea nn este, la inceput, monooculara, devine bioculara in jurul varstei de 18 luni
- reflexele fotomotor ciliar(mioza si midriaza la apropiere si departareadegetului de ochi) si
cornean(de clipire) sunt prezente inca de la nastere
- la 1 luna nn fixeaza un stimul luminos
- la 3 luni isi poate deplasa privirea in plan orizontal
- la 3-4 luni se consolideaza reflexul oculo-cefalogir (orientare conjugata a ochiului si
capului catre un stimul luminos)
- vederea copilului se organizeaza pana la 3 ani si este perfecta la 8 ani
Factori risc in tulburari ale vederii:
prenatali: Rad ionizante, medicamente, inf. virale : rubeola (3-8 sapt. IU ochii, 7-9 sapt. IU
ureche)
perinatali:infectii la nastere( pneumococ, gonococ),
postnatali: prematuri/dismaturi cu nevoie de oxigen la incubator administrare de oxigen cu
presiune crescuta duce la retinopatie cu formare de vase retiniene de neoformatie, aceasta
putand merge pana la orbire)
- afectiuni metabolice :galactozemie (idiotie amaurotica);
- meningocel cu dezvoltare in orbita duce la atrofie optica si orbire
ANALIZATOR AUDITIV:
- la nastere este dezvoltat complet
Factori de risc prenatali:
- anomalii genetice autosomale (trisomia D13 si E17) si gonosomale (sdr.Turner)
- infectii virale in prima luna de sarcina (rubeola)
- medicamente : Kanamicina, Streptomicina, diuretice, antitiroidiene, kinina
perinatali:
- traumatisme la nastere
- hipoxia la nastere
- factori iatrogeni (foarte rar): zgomot incubator
postnatali :
- meningoencefalita
- infectii respiratorii cronice
- traumatisme craniene
60. Comportament motor
La 2 saptamani flecteaza capul in lateral
La 3 luni isi tine capul
La 6-8 luni sta in sezut sprijinit
La 6 luni se intoarce din decubit dorsal in ventral ( dar nu si invers)
La 8 luni se ridica in ortostatism
La aprox. 1 an merge, daca nu merge la 21 de luni exista o intarziere in dezvoltarea motorie

La 15 luni se ridica, se deplaseaza singur, merge in lateral

La 18 luni merge pe varfuri
21 luni copilul fuge
2 ani se catara pe scaun, loveste mingea cu piciorul
36 luni exista coordonare intre miscarea picioarelor si bratelor (pedaleaza pe bicicleta)
marea motricitate: in aceasta perioada se caracterizeaza printr-o coordonare deficitara,
imprecizie, aparitia rapida a oboselii
Mica motricitate :
- la nastere reflexul tonic al mainii
- < 3 luni reflexul Morro de apucare si Robinson de imbratisare
- 2-3 luni apuca jucaria cu toata mana
- 5-6 luni intinde mana dupa obiecte
- la aprox. 1 an pensa police - indice
Mica motricitate se caracterizeaza prin neindemanare, perturbare gestica, dificultate in
stabilirea lateralitatii, instabilitate motorie
Probe:
- suprapunere de cuburi : 12 la 3 ani
- desen : 1,5 ani deseneaza ghem
2-2,5 ani deseneaza cuburi
3 ani deseneaza cercul
Pana la varsta de 3 ani dobandeste abilitatea de a efectua actiuni utile trecand de la acte
globale la acte individuale:
- ingrijirea papusii
- poate bea din cana
- se dezvolta caracterul de explorare al obiectelor si al propiului corp
In aceasta perioda copilul exploreaza ducand totul la gura, gustand, mirosind.

61. Comportament cognitiv

Atentia:
- foarte redusa la nn, apare la stimuli puternici
- 2-3 luni reactioneaza mai prompt la sunete, vocea mamei
- la inceput este folosita pentru explorare, apoi pentru cautare
- concentrarea voluntara a atentiei in primul an de viata este redusa (<20 secunde)
- pana la 2-3 ani ajunge la maxim 7 minute
- caracteristici : labila, difuza, involuntara
Perceptia:
- prezenta de la nastere
- in primele 6 luni se axeaza pe domeniul senzorialului : gust, miros, tact, sensibilitate
termica
- perceptia vizuala: orientata si coordonata spre activitati de cunoastere a obiectelor
- se perfectioneaza prin invatare ( face, desface, cunoaste obectul in amanunt)
- in jurul a 8-9 luni apar si reprezentari mentale
- reprezentari prin actiuni imita o actiune
-reprezentari prin cuvinte
Comportament verbal

Primul semn : tipat monoton, inlocuit in primele 3 luni de tipat modulat ( rudiment de
semnalizare)
La 6 luni pronunta primele sunete
Intre 6 luni si 1 an intelege sensul unor cuvinte
> 1 an isi prefectioneaza limbajul verbal
Tulburari de vorbire:
- dislalie fiziologica < 3 ani
- intarziere in aparitia limbajului verbal (cauze multiple)
- tulburari de vorbire datorita unor malformatii
- balbism