18.10.

2007

<<Primul meu vis>>

Daca
In ce fel se-ncrunta luna!
Ma priveste si asteapta.
Dar se face luminata,
Caci de-odata,
El in brate ma ia toata.
Cu spatele de stanca stam,
Eu in stanga, el in dreapta.
Fara vorbe, ne uitam
La frumosul lac din fata.
Tot-odata el ne-nvata,
Care ne este soarta.
Si cu mana lui cea rece,
Ma atinge foarte-atent;
Sa ma sperie nu vrea,
Cu privirea ma-ntelege.
Si cu ochii verzi si blanzi,
Imi atrage-a mea privire,
Ca o frunza mica
Abia cazuta pe pamant.
O caldura simt in mine ,
Si sa scap de ea nu pot.
Este ca o lumanare,
Si ma arde, drept in piept.
Obrazu-i fin ating
Cu-ale mele buze dulci,
Dar mi-e frica sa-l sarut.
Caci ma doare!
Rau ma doare,
Sa raman doar cu atat...

With love,
Ana-Maria