Sunteți pe pagina 1din 6

Revolutia romana din decembrie 1989 (II): Analiza intentiilor sovieticilor

Larry Watts,

Conversatie auzita la vama (probabil la una dintre frontierele vecinilor Rusiei). Vames: Nationalitate? / Turist:
P (Rus) / Vames: Ocupatie? / Turist: . .
! (Nu,nu, doar in vizita!)
Utilizarea acoperirii de ,,turist" de catre ofiterii KGB, GRU si armata sovietica a fost de fapt impusa de la
Moscova in tot blocul sovietic in mai mult de sase ocazii intre 1956 si 1987. De cateva ori - Polonia 1956, 1980
si 1981, Romania 1968 si 1987 - acest tip de ,,turism" nu a fost insotit de niciun fel de actiune ostila ,,evident",
ca si cum desfasurarea s-a bazat pe o urgenta care nu a avut loc sau pentru o operatiune care nu a fost, in cele
din urma, autorizata.
Dar a avut Moscova suficiente motive pentru a trimite ,,turisti" in Romania in 1989t
Evaluariile post-mortem ale invaziilor din Ungaria din 1956 si Cehoslovacia in 1968 facute de serviciile secrete
americane au concluzionat ca motivatia principala a Moscovei pentru interventia armata a fost pierderea
controlului sovietic. Fie intentionat, atunci cand liderii locali au incercat sa se retraga din Pactul de la Varsovia,
sau neintentionat, din cauza instabilitatii interne destul de grave. (Cehoslovacia: Problema controlului sovietic,
16/01/70)
Fostul Sef al Statului Major al Pactului de la Varsovia Anatoly Gribkov confirma faptul ca o motivatie

principala pentru invazia din 1968 a fost teama de a ,,pierde controlul sovietic adupra fortelor armate
cehoslovace - intr-adevar, in viitor, s-ar fi putut ivi posibilitatea ca Cehoslovacia sa paraseasca Pactul de la
Varsovia. Ca rezultat, ar fi putut avea loc o slabire inevitabila a frontierelor europene ale Pactului, urmata de o
revizuire a ordinii postbelice in Europa si destramarea sistemului est-european de securitate armata in ansamblul
sau. Conducerea sovietica a vazut o analogie cu incercarea Ungariei de a se retrage din Pactul de la Varsovia".
(A. I. Gribkov, Sud'ba varshavskogo dogovora: Vospominania, Dokumenty, fakty (1998): 117-118)
Si-a facut Moscova astfel de griji fata de Romaniar
Cu siguranta ca le-a avut. In 1964 Hrusciov sustinea ca parasirea aliantei insemna ,,exact ceea ce liderii romani
isi doresc", dar ca aceasta posibilitate ar fi ,,total si dezastruos gresit". Dimpotriva, Hrusciov insista, ca ,,toata
situatia din Balcani ar deveni insuportabila" in cazul in care Romania s-ar retrage din alianta si era
,,responsabilitatea partidului sa opreasca Romania sa paraseasca Pactul". Ministrul Apararii sovietice Rodion
Malinovsky a facut referire la planurile de urgenta in cazul unei tentative de retragere, subliniind faptul ca
asistenta franceza va fi cu greu de ajutor romanilor in rezistenta pusa in fata unui blitzkrieg din partea Pactului
de la Varsovia", in timp ce Hrusciov a afirmat ca ,,daca sunt atat de orbi incat sa incerce sa se retraga din Pactul
de la Varsovia, atunci soldatii nostri, nu de Gaulle, vor avea ultimul cuvant de zis".(J. Sejna, Va vom ingropa
(1982): 74-76)
CIA a remarcat de asemenea in 1965 ca: ,,Cu siguranta dovezile sugereaza ca Bucuresiului i-ar fi placut, cel
putin, sa paraseasca acest pact" si ca, prin tentativa de a face asta, ,,le ofera singurul motiv pentru care sovieticii
ar putea sa foloseasca forta": ,,ca sa-si pastreze imperiul, nu doar in Romania, ci in toata Europa de est. Decizia
de a nu avea o interventie sovietica ar fi insemnat ca URSS fie a hotarat in mod intentionat sa lase imperiul sa se
destrame, fie ca era prea slaba pentru a preveni o astfel de actiune".(Romania si Pactul de la Varsovia, 25/06/65)
In iulie 1967 Brejnev i-a anuntat pe ceilalti membri ai Pactului
(Tito) ca el a anticipat retragerea iminenta a Romaniei din
alianta. Sursele KGB au confirmat existenta unor ,,astfel de
nelinsti despre Europa de est ca cele existente la Centrul din
Moscova cand Andropov a devenit secretar general (in iunie
1967) centrat pe Romania", si ca ,,in mod ironic, era mult mai
putina ingrijorare fata de Cehoslovacia" decat fata de Romania
la inceputul anului 1968. (Document 2 in J. Hershberg, The
Soviet Bloc and the Aftermath of the June 1967 War,
http://www.wilsoncenter.org/publication/the-soviet-bloc-andthe-aftermath-the-june-1967-war; O. Gordievsky and C. Andrew, KGB: Inside Story (1990): 481-482)
In mod evident, Moscova a perceput aceeasi causa incursio in Romania si Cehoslovacia - o potentiala retragere
din alianta si prabusirea structurii de securitate sovietica. Asa cum ministrul Apararii Andrei Grechko i-a spus
Biroului Politic sovietic in mai 1968, ,,Bucurestiul a luat in considerare serios retragerea din Pactul de la
Varsovia" iar daca o face ,,atunci alianta nu mai are capacitatea de a ramane unita". (M. Ouimet, Marirea si
decaderea Doctrinei Brejnov in politica externa a Uniunii Sovietice (2003): 17)
De ce atunci URSS si membrii blocului sovietic nu au invadat Romania mai devremep
Mitul standard este bazat pe tautologia conform careia Romania nu a fost invadata pentru ca nu avea nicio
importanta strategica pentru Uniunea Sovietica, iar insignifianta este dovedita de faptul ca nu a fost invadata de
sovietici. Conform Generalului Gribkov, cu toate acestea, capacitatea sovietica de a-i impune ministrului
Apararii cehoslovace sa-i comande armatei sa nu reziste a fost un factor decisiv in hotararea din 1968 de
invazie. Gribkov a sfatuit impotriva invadarii Poloniei in 1980-81 pentru ca armata poloneza era ,,gata de lupta
si intr-un spirit patriotic" si astfel ar fi putut fi atrasa ,,intr-o lupta impotriva trupelor noastre si a altor trupe

aliate". (Gribkov (1998): 119-147)


Gribkov era la fel de sigur despre pozitia Romaniei de-a lungul acestui spectru limitat de supunerea cehoslovaca
si sfidarea poloneza anticipata. Gribkov a observat ca romanii au adoptat imediat ,,doctrina apararii intregului
popor", si ,,si-au trimis in secret" cele mai bune trupe ,,aproape de frontiera cu sovieticii", s-au pregatit pentru
,,distrugerea aeronavelor si a trupelor aeriene", le-au interzis comandantilor sovietici ai Pactului de la Varsovia
,,sa aterizeze pe aeroporturile din Romania sau sa zboare deasupra teritoriului sau catre Bulgaria fara o
permisiune in scris", si au amenintat ca vor dobori orice nava sovietica neautorizata. (Gribkov (1998): 75-76)
CIA a concluzionat ca in afara de partidul comunist care detinea un monopol al puterii, doua conditii interne
trebuiau sa fie indeplinite inainte ca Moscova sa intervina. Prima, ,,partidul local trebuia sa fie alienat de langa
popor" si a doua, ,,conducerea locala trebuia sa fie capabila de fragmentare". Niciuna dintre aceste conditii nuau implinit in Romania in 1968. Ambele s-au implinit pana in decembrie 1989. (Cehoslovacia: Problema
controlului sovietic (1970))
Amenintarea Romaniei asupra intereselor sovietice nu se limita doar la posibilitatea sa de a parasi Pactul.
Bucurestiul a provocat activ politica sovietica, ,,a cauzat prejudicii intereselor URSS", si a pus in pericol
securitatea sovietica intr-o arie larga de aspecte din interiorul blocului sovietic si la nivel international. Potrivit
conducerii de la Kremlin, nu a existat practic nicio sansa ca Romania sa se opreasca in mod voluntar din a
urmari imbunatatirea ,,relatiilor cu principalele puteri din opozitie, ale lumii contemporane, nu doar in domeniul
politic, dar si in domeniile economic, militar, cultural etc, diminuand in acelasi timp o colaborare reala in
interiorul Pactului de la Varsovia si in CAER".
Intre timp, Bucurestiul a subminat politicile externe ale sovieticilor in Africa, America Latina, Asia de Sud-Est
si Asia de Sud-Vest, de exemplu, l-a ,,avertizat" pe Khomeini dupa caderea lui Shah ,,sa nu invite specialisi
URSS in Iran", si a pledat pentru miscari cu un ,,deschis caracter anti-sovietic" in Republica Democrata
Afganistan in primavara lui 1979, cu saptamani inainte ca fortele sovietice care vor conduce invazia sa fie
infiltrate in secret in Kabul... (Vezi Documentele sovietice 1-4 in L. Watts, Ciocnirea dintre sovietici si romani
pentru istorie, identitate si domniatie (2012))
Romania a continuat sa urmareasca distrugerea si ,,dezintegrarea" Pactului de la Varsovia din interior, facand
lobby catre alti membri ai aliantei ,,sa combata impreuna, prin actiuni comune, masurile si actiunile URSS din
CAER si din Pactul de la Varsovia, precum si pentru multe alte aspecte legate de miscarea comunista si a
muncitorilor si solutionarea unui sir de probleme de importanta internationala". Potrivit liderilor sovietici
militari, Romania ,,a prejudiciat eforturile de aparare a tarilor participante la Pact in vreme de pace, precum si in
cazul unei agresiuni armate". (Documente 2-4 in Watts (2012))
Pana la finalul anilor 1980, campania Bucuresiului de a elimina alianta a cauzat ingrijorari serioase in Moscova.
Conform altor membri ai Pactului, Romania a refuzat ,,sa permita orice consolidare a structurilor aliantei" si a
urmarit in schimb sa provoace ,,slabirea" aliantei. De asemenea, liderii sovietici au raportat ca Romania a dus o
politica ,,evidenta" de a ,,demonta organele de cooperare politica si militara in Pactul de la Varsovia".
(Romanian Proposal For Warsaw Pact Reform: Information Regarding The Romanian Proposal, 08/07/88;
Evaluation of the Romanian Proposal...by the East German Minister of Defense, 08/88; Joint Memorandum of
the [Hungarian] Foreign Ministry and the Ministry of National Defense on the Future of the Warsaw Treaty,
06/03/89, http://www.php.isn.ethz.ch; Doc. 3, 24/02/89 in CWIHP Bulletin 12/13 (2001): 69)
Romania a inceput de asemenea sa impuna o amenintare de destabiliare la adresa securitatii sovietice.
In timpul anilor 1983-1985 KGB-ul rezident in Londra a primit multiple cereri ,,pentru informatii cu privire la
atitudinile occidentale in Romania" pentru ca Centrul KGB se credea a fi in punctul unui colaps economic care

ar fi rezultat ,,in pierderea controlului de catre regim" si a unei Romanii ,,care se intoarce catre Vest". Potrivit
unui raport al Miniserului de Externe sovietic din februarie 1989 cel mai probabil scenariu includea ,,pericolul
unei schimbari decisive a tarii in directia occidentala (incluzand retragerea sa din Pactul de la Varsovia)", dupa
care ,,suportul material si financiar din Vest, foarte probabil daca ar fi avut loc schimbari adevarate, s-ar fi putut
dovedi foarte eficient pentru o tara care poseda o cantitate considerabila de resurse naturale si economice".
(Gordievsky and Andrew (1990): 641; Document 1, 02/89 in CWIHP Bulletin 12/13 (2001): 57-59)
Dupa cum au evidentiat membrii loiali ai blocului sovietic in media occidentale in iulie 1989, avand in vedere
ca ,,prioritatea Moscovei este sa mentina sistemul aliantelor", ,,Uniunea Sovietica considera esential ca Romania
sa ramana un membru al Pactului de la Varsovia". Sentimentul de usurare de la Kremlin a fost aproape vizibil
cand, in timpul revolutiei din decembrie, autoritatea provizorie a anuntat ca va respecta obligatiile Romaniei fata
de Pact. (M. Shafir, "Matyas Szuros's Interview with RFE's Romanian Service," Radio Free Europe, 20/08/89;
Background Report/127, RFER, 20/08/89; TASS, 23/12/89)
O problema majora cu ,,directia separata" abordata de Bucuresti a avut un impact asupra a trei milioane de
coetnici in republicile invecinate din Moldova si Ucraina. Tactica Romaniei de a sfida Uniunea Sovietica a
devenit un punct de atractie si un exemplu periculos de comportament independent fata de Centrul de la
Moscova. Ca rezultat, oficialii sovietici s-au plans in mod repetat de sensibilitatea Moldovei fata de
,,subersiunea" Romaniei in timpul anilor 60, 70 si 80, si au luat masuri pentru a combate aceasta amenintare.
(Documents 23, 28, 33, 41 in E. Negru and G. Negru, ,,PCM si Nationalism (1965-1989)," Destin romanesc, 16,
5-6 (2010))
Astfel, Moscova avea o serie de motive de a pregati o interventie in Romania. Mai multe chiar decat a avut cu
privire la oricare alt membru al blocului sovietic.
Dar au persistat oare aceste motive de a pregati o interventie sub ,,noua gandire" a lui Gorbaciove
Pana in 1988 Gorbaciov a inceput sa semnaleze o schimbare in
politica sovietica in sensul ca Doctrina Brejnev nu mai era
aplicabila in Europa de Est. Putini membri din Pact l-au crezut
cu adevarat la acea vreme, in mare parte din cauza faptului ca
sovieticii continuau sa utilizeze forta in URSS. (Un scepticism
confirmat aparent de autorizarea care a venit mai tarziu de la
Gorbaciov, prin care acesta permitea operatiuni de comando
impotriva miscarilor de independenta din Lituania, Letonia si
Azerbaidjan.)
Cu toate acestea, chiar daca ,,noua gandire" a lui Gorbaciov era aplicabila in Europa de Est, in general, Romania
era in continuare o zona de interes strategic special din cauza legaturilor sale si atractiei majoritatii populatiei
din Republica Socialist Sovietica Moldova - o situatie unica in blocul sovietic. Potrivit raporturilor KGB,
Romania ramanea un centru periculos de subversiune si un punct nationalist de atractie ,,pentru popoarele
sovietice" - adica etnici moldoveni din Romania si nu numai - la sfarsitul anilor 1980. (Documentele 99, 101 si
106 din Negru si Negru (2010))
Merita subliniat faptul ca, din 1984, seful KGB (atunci pentru informatii externe) Vladimir Kryuchkov a
considerat lupta impotriva ,,centrelor de deturnare ideologica si nationalista" ca fiind tinta principala a
operatiunilor sovietice de contrainformatii. (C. Andrew and V. Mitrokhin, The World Was Going Our Way:
The KGB and The Battle for The Third World (2005): 243)
Potrivit CIA, revolutia din decembrie ,,a consolidat" identificarea moldovenilor cu Romania si sentimentul era
probabil ,,sa creasca daca noul regim al Romaniei poate stabiliza acea tara si sa inceapa sa creeze un sistem

democratic viabil". Rezultatul proiectat nu era unul pe care Moscova sa-l gaseasca prea reconfortant. CIA a
concluzionat ca ,,fiind etnici romani", ,,moldovenii se uita catre Bucuresti pentru a-i ajuta in reinvierea
identitatii lor nationale indelung suprimata. De asemenea, ei sperau sa puna bazele unei eventuale uniri cu
Romania" (http://www.foia.cia.gov/document/national-intelligence-daily-tuesday-2-october-1990. See also
Perestroyka at the Crossroads: And Intelligence Assessment, 01/03/90,
http://www.foia.cia.gov/document/0000500701)
Moscova a continuat sa se teama si sa exploateze relatia romano-moldoveneasca dupa 1989 pentru a influenta
politica externa si de securitate a Romaniei si pentru a-i bloca intrarea in NATO, la mult timp dupa ce
Kremlinul a acceptat intrarea in NATO pentru Polonia, Cehoslovacia si Ungaria. (J. Bugajski, Cold Peace
(2004): 95-8, 103-5, 215)
La finalul anilor 1980, amenintarea Romaniei era mai directa pe fundalul unor proteste fata de Pactul
Molotov-Ribbentrop care au crescut in republicile sovietice.
Conducerea de la Bucuresti critica Pactul din 1939 care i-a permis Uniunii Sovietice sa anexeze Basarabia si
Bucovina de Nord din Romania de la mijlocul anilor 1960, condamnand in mod special faptul ca a incurajat
expansiunea lui Hitler si a cauzat Al Doilea Razboi Mondial.(New York Times, 05/14/66: 4) Cand Gorbaciov a
incercat sa justifice Pactul in decembrie 1987, Ceausescu a denuntat din nou ,,acordul semnat cu Hitler" ca fiind
cel care ,,i-a oferit Germaniei un sprijin puternic in cursa ei spre razboi, pentru care omenirea a platit un pret
foarte mare, in special Uniunea Sovietica". (Scanteia 01/26/88) El a revenit la subiect in timpul intalnirii despre
Pactul de la Varsovia din 1989, afirmand ca ,,a fost bine cunoscut" ca ,,tratatul dintre Molotov si Ribbentrop nu
a oprit agresiunea, ci, din contra, a facilitat-o". (Inregistrari ale reuniunii PCC in Bucuresti: Discursul
Secertarului General al Partidului Roman Comunist (Nicolae Ceausescu), 7 iulie 1989: 11-12/144-145, PHP)
In noiembrie 1989, Ceausescu insista ca acordul lui Hitler cu Stalin ar trebui sa fie anulat impreuna cu toate
acordurile dependente, ,,inclusiv cele care implicau Basarabia si Bucovina de Nord", ce au constituit ,,o parte
din Romania care a fost cedata din cauza acordului cu Hitler". Pe 21 noiembrie 1989, in fata unui public
international la cel de-al XIV-lea Congres PCR, Ceausescu a subliniat necesitatea absoluta ca sa ,,se adopte o
pozitie clara, fara echivoc, de condamnare si anulare a tuturor acordurilor incheiate cu Germania hitlerista ", in
timp ce sa se implementeze masuri practice ,,pentru anularea tuturor urmarilor acestor acorduri si dictate"
(ANR, CC al PCR, Cancelarie, 76/1989, f. 115-116)
Indiferent de orice merit moral sau legal, un astfel de lobby avea potentialul de a destrama Uniunea Sovietica de
la Marea Baltica la Marea Neagra; si sa destabilizeze Europa de-a lungul acestui proces. Potrivit ambasadorului
israelian, aceasta era de departe miscarea ,,cea mai periculoasa" a dictatorului, a carei gravitate s-a reflectat in
raspunsul imediat al TASS ,,ca niciun politician serios sau responsabil ar putea ridica problema frontierelor de
dupa razboi, inclusiv al granitei romano-sovietice." (Y. Govrin, Relatiile israeliano-romane la finalul Epocii lui
Ceausescu (2001): 114)
In contextul de atunci, existau extrem de multe motive plauzibile pentru ca URSS sa intervina in Romania in
decembrie 1989. Dar existenta motivatiei, indiferent cat de puternica, nu dovedeste intentia. O dovada
categorica a intentiei ar necesita un document sovietic intern generat la timpul respectiv care, in mod clar, ar
indica acest lucru. Chiar daca o astfel de dovada lipseste, totusi, existenta planurilor de urgenta pentru
interventie cu siguranta justifica ipotezele de intentie in conditiile potrivite.
Au continutat institutiile sovietice sub conducerea lui Gorbaciov sa planifice o astfel de interventiea
A considera fie Uniunea Sovietica, fie Romania niste actori rationali unificati in decembrie 1989 este exact
motivul pentru care multe teorii si ipoteze legate de revolutia romana ajung sa se prabuseasca. Diferite grupuri
cu agende conflictuale au lucrat in conducerile de partid si de stat, precum si in institutiile lor coercitive. Multe

analize asupra revolutiei Romaniei omit cu totul faptul ca Gorbaciov nu a putut sa reformeze armata
sovietica/GRU sau KGB in timpul celor sase ani de mandat. Relatia sa cu institutiile URSS de constrangere a
statului a fost atat de antagonista incat liderii lor s-au montat pentru o lovitura de stat care sa-l elimine in august
1991. (Vezi ca exemplu: Gorbachev's Growing Confrontation with the KGB: A Coming Showdownt 01/06/88)
Esecul lui Gorbaciov de a reforma aceste institutii si confruntarea reciproca dintre ei a avut doua implicatii
foarte practice. In primul rand, armata sovietica si KGB-ul erau predispuse sa actioneze independent - si asa si
procedat - in aceasta perioada. A doua, nu exista practic nicio reconsiderare sau modificare a planurilor de
urgenta pentru a raspunde la o instabilitate serioasa in randul membrilor Pactului sau tentative de retragere din
Pact. Daca plecarea din alianta sau destabilizarea au constituit factori declansatori pentru astfel de interventie
inainte de venirea lui Gorbaciov, cel mai probabil reprezentau acelasi lucru si la finalul anilor 1980.
Cum poate atunci cineva sa evalueze politica sovietica fata de Romanian Intr-adevar, ce a fost ,,sovietic" dupa
mijlocul anului 1989, cand Rusia lui Boris Yeltin era aliata cu miscari republicane de independenta impotriva
Uniunii Sovietice a lui Mihail Gorbaciovm Si cum putem lua in calcul interesele politice contradictorii urmarite
de autoritati sovietice concurente Cine era reprezentantul politicii ,,sovietice" fata de Romania in decembrie
1989 Era Gorbaciovp Armata sovieticaf KGB-ula Acestia din urma au fost adevaratii responsabili pentru
efectuarea politicii de securitate sovietica in strainatate.
Problemele complexe si complicate sunt, probabil, cel mai bine abordate prin despicarea lor in fiecare parte
componenta si apoi prin urmarirea dovezilor generate de fiecare componenta, oriunde ar duce acestea. In astfel
de situatii complexe evaluarea riguroasa a dovezilor - fiabilitatea si interpretarea ei - este de o importanta
majora. Orice neglijenta in abordarea dovezilor va duce garantat la confuzie mai degraba decat la clarificare.
Va urma.
Prima parte: Revolutia Romana din decembrie 1989 (I): Istoria turismului sovietic
Acest text a fost scris pentru comemorarea celor 25 de ani de la Revolutia Romana, dar din motive independente
de autor, articolul a fost publicat de redactie abia acum.

S-ar putea să vă placă și