Fisa FRIESLAND Carei.doc

FIA DE
PREZENTARE I DECLARAIA
PENTRU OBINEREA AUTORIZAIEI DE MEDIU
Obiectivul
FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI

FRIESLAND ROMANIA S.A. CAREI
JUDETUL SATU MARE
Beneficiar
S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.

SATU MARE, B-DUL CLOSCA NR. 90,
JUDETUL SATU MARE
Faza
Normativ de coninut
Cod
Ediia
Revizia
Exemplar:
- controlat
- necontrolat
: Autorizatia de mediu
: Ordin nr. 1798 din 19 noiembrie 2007
: FPD-FR-01/03.09
:1
:0
Nr.: 1-2
Aceast documentaie conine informaii care sunt proprietatea intelectual a S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.
Satu Mare i nu poate fi utilizat sau copiat, n parte sau n ntregime, fr consimmntul scris al Directorului al
acestei organizaii.
F-01/FPD-FR-01/03.09
MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP
S.C. MEDANA COMPANY S.R.L.

B-dul Sntii, nr. K28/6, CP 440182
Satu Mare, Satu Mare, Romnia
Tel./Fax: +40 261/758881
Cod
: FPD-FR-01
Faza : Autorizatie de mediu
LISTA DE SEMNTURI
DIRECTOR,
ING.
Francisc GYRI
____________________________
ELA BORATORI:
ING.EC.
Ana - Maria GYRI
____________________________
ING.
Francisc GYRI
____________________________
BIOLOG.
Rodica TUTURAS
F-03/FPD-FR-01/03.09
____________________________
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

FABRICA DE LAPTE CAREI, STR CAPLENILOR, NR. 58,
JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
3 din 43
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea unitii i adresa
SC FRIESLAND ROMANIA S.A.
SEDIUL SOCIAL Municipiul Satu Mare, B-dul Closca nr. 90
O.R.C. J30/183 / 29.03.2002, CUI 6632642
1.2. Obiectivul, amplasamentul i adresa

Punct de lucru:
FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI
municipiul CAREI, str CAPLENILOR Nr. 58
JUDEUL SATU MARE, ROMANIA
Persoana de legatura: PERES VIOREL
Mob. 0745-106198
Telefon punct de lucru 0261 863904
0261 - 863903
Obiectivul in studiu se afla in intravilanul municipiului CAREI,
Din punct de vedere hidrologic , obiectivul se afla in bazinul hidrografic al raului
Crasna
Vecinti : N
: strada Caplenilor.;
S
: teren agricol;
E
: unitate militara;
V
: strada Spicului ( zona cu locuinte ).;
1.3. Profilul de activitate

Cod CAEN - 1051 fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1.4. Forma de proprietate

Societate pe actiuni. Capital privat.
1.5. Regimul de lucru

24 ore/zi / 7 zile/spt. / 365 zile/an
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
4 din 43
1.6. Numr personal 125 din care - 25 personal TESA

-100 angajati direct productive
2. DATE SPECIFICE PE ACTIVITI

a) Activitatea desfurat
Activitatea desfurat n prezent pentru care se solicit autorizaia de mediu este cea
de FABRICARE A PRODUSELOR LACTATE SI A BRANZETURILOR
Tehnologia de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor

cuprinde urmatoarele operatii comune:
-Transportul laptelui
- Receptia calitativa si cantitativa
- Curatirea laptelui
- Racirea
- Depozitarea
- Normalizarea
- Filtrarea
- Omogenizarea
- Pasteurizarea
- Racirea
- Depozitarea
Transpotul laptelui : Laptele, materie prima, este transportat catre fabrica de la

centrele de colectare in cisterne izoterme. care pastreaza constanta temperatura de
10+2 0 grade C pe toata perioada transportului.
Receptia calitativa si cantitativa:

Receptia calitativa consta din:
-anilaza senzoriala-organoleptica,la preluarea de la centrele de colectare. Se observa:
impuritatile,culoarea,vascozitatea,mirosul si gustul.Recipientele necomforme care
contin lapte nu vor fi acceptate.
-analiza de laborator va determina:
1.pH-ul;
2.Continutul de grasime;
3.Densitatea;
4.Substanta uscata negrasa;
5.Proteine din lapte;
6.Grad de impuritate;
7.Cantitatea de apa adaugata;
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
5 din 43
8.Temperatura,care nu va depasii 10-12 grade C
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
6 din 43
Laptele se receptioneaza din punct de vedere calitativ de catre laboratorul uzinal unde
sunt efectuate analize fizico-chimice prin care se determina aciditatea, unitatea de
grasime si gradul de impurificare. In vederea determinarii incarcaturii microbiene
laboratorul de microbiologie preleveaza probe de lapte pentru controlul gradului de
contaminare (proba reductazei, NTG, bacterii coliforme, Escherichia coli). Pentru
verificarea incarcaturii de celule somatice, antibiotice, metale grele si pesticide probe de
lapte sunt trimise pentru analiza la un laborator autorizat.
Receptia cantitativa - consta in trecerea laptelui din cisterna in statia de receptie
automatizata, dotata cu un sistem automatizat de masurare volumetrica.
Dupa ce laptele a fost receptionat din punct de vedere cantitativ si calitativ, acesta este
supus urmatoarelor operatiuni:
Curatirea laptelui prin filtrare

Filtrarea Statia de receptie este dotata cu 2 filtre de matase ce lucreaza in paralel in
care se acumuleaza impuritatile grosiere din lapte. Cand viteza laptelui scade sub 3 l/s,
este rezultatul unei incarcari a filtrului, operatorul comuta filtrarea pe filtrul liber, iar cel
incarcat este schimbat. Filtrul cu incarcatura este spalat si dezinfectat prin clorinare,
impuritatile rezultate fiind depozitate in europubele de gunoi menajer.
Curatirea - se face cu ajutorul unui curatitor-separator centrifugal cu 10 - 12.000 rotatii
pe minut,operatiunea care inlatura 98-995 din flora microbiana(metoda lui Paul
Simonart)
Racirea laptelui
-laptele preluat intr-un interval de sub 3-4 ore de la mulgere si care intra direct in
procesul de fabricatie,nu este necesara o racire in aceasta faza.Pentru eventualitatea in
care laptele nu poate fi prelucrat imediat,se face racirea cu ajutorul unui schimbator de
caldura cu placi care vor utiliza ca si agent frigorific apa glaciala produsa de aceasta
instalatie speciala.
Racirea dupa filtrare laptele intra in schimbatorul de caldura al instalatiei de receptie,
unde se realizeaza racirea la temperatura de 3+1 oC. Racirea se realizeaza cu apa
gheata la temperatura de 2+1 oC. Temperatura laptelui la iesirea din statia de receptie
este monitorizata permanent cu autorul unui termometru electronic situat pe conducta
de iesire a laptelui din schimbatorul de caldura, datele fiind transmise unitatii centrale ce
sunt vizualizate permanent pe panoul de comanda. La variatii de temperatura mai mari
de 2 oC operatorul opreste receptia laptelui deoarece defectiunea este de natura
tehnica, aceasta se datoreaza unei defectiuni la instalatia de apa gheata. Statia
ramane in stand-by pana la remediere.
Depozitarea tampon a laptelui

-laptele racit va fi pastrat la temperature la care a fost racit (4-6 grade C) in tancuri de
racire pana la introducerea cu o pompa VILLO,la instalatia de pasteurizare.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
7 din 43
Normalizarea laptelui
Este operatiunea prin care laptele este adus la un anumit continut de grasime. Aceasta
practica se foloseste in tehnologia obtinerii branzeturilor (deoarece fiecare sortiment de
branza are un anumit continut de grasime raportat la substanta uscata).
Normalizarea laptelui poate fi efectuata prin :
- adaugarea de smantana proaspata in lapte ;

- amestecarea unui lapte ce contine putina grasime (lapte smantanit sau
eczemat) cu lapte mai bogat in grasimi ;
- In vederea scaderii cantitatii de grasime se poate proceda in urmatoarele

feluri :
1. extragerea unei parti de grasimi din lapte ;
2. amestecarea de lapte bogat in grasimi cu lapte mai sarac in grasime ;
3. amestecarea laptelui integral cu lapte smantanit ;
De aceea pentru operatia de normalizare totdeauna trebuie sa se determine mai intai
continutul in grasime al laptelui. Printre procedeele folosite la normalizarea laptelui se
utilizeaza si patratul Person. Metoda poate fi aplicata in doua situatii :
a. cand cantitatea de lapte normalizat este mai mare decat cantitatea de lapte
materie prima.
b. cand cantitatea de lapte normalizat este egala cu cantitatea de lapte materie
prima.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
8 din 43
Celula de masurare in operatiunea de normalizare a laptelui
Pasteurizarea laptelui
Inainte de introducerea laptelui materie prima in statia de pasteurizare, aceasta,
impreuna cu traseul de lapte, intra in faza de pregatire pentru procesare ce include
urmatoarele faze, care se realizeaza automat: clatire, sterilizare la 95 oC timp de 20
minute si racire. Operatorul seteaza parametrii de pasteurizare (temperatura de
pasteurizare si temperatura de iesire, unitatea de grasime) si regleaza parametrii de
regim (presiunea pentru laptele pasteurizat, presiunea pentru laptele integral, presiunea
pentru omogenizator, debitul in statie si omogenizator). In acest moment statia este
pregatita sa inceapa procesul de pasteurizare.
Temperatura de pasteurizare este in general cuprinsa intre 62 si 90 C iar timpul de
pasteurizare variaza de la secunde la minute.
Putem distinge:
- pasteurizarea prudenta: 62 65 C, pana la 30 minute
- pasteurizarea de scurt timp: 72 75 C, 15 - 240 s
- pasteurizarea la temperaturi inalte si timp scurt (HTST): 85 90 C, 1- 2 s.
Pentru pasteurizarea continua se folosesc schimbatoare de caldura (tubulare, cu placi
si cadru) care se aplica la sectiile de incalzire, mentinere si racire.
Pasteurizarea va avea loc la temperature de 72 de grade C,cu mentinere de 18-20 de
secunde,operatiune ce asigura distrugerea bacilului tuberculozei(Mycobacterium
tuberculosis)si a tuturor germenilor patongeni,precum si a florei banale,in proportie de
99,95 astefel incat laptele va corespunde normelor standard igienico sanitare.
- preracirea o asigura zona de recuperare 2 a pasteurizatorului,conferindu-i laptelui la
iesire o temperature de 50-55 de grade C,dupa care este trecut in zona de recuperare
1,unde este racit pana la temperature de 32-34 grade C,temperatura optima pentru
fabricarea branzeturilor.Daca nu se introduce in procesul de fabricatie intreaga cantitate
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
9 din 43
de lapte pasteurizat,acesta se va pastra in tancurile de racire din incaperea alaturata

pasteurizarii.
Tratarea la cald a produsului este una dintre principalele tehnici in industria alimentara
folosita pentru conservare.Tratamentul la cald opreste activitatea bacteriana si a
enzimelor; aceasta previne pierderea calitatii si mentine alimentul neperisabil. In
tratamentul la cald numeroase combinatii timp/temperatura pot fi aplicate in functie, de
produs, proprietati si durata de viata a produsului.
In pasteurizare, in general se aplica o incalzire la o temperatura sub 100 C. Aceasta
reduce partial activitatea enzimelor si bacteriana si in consecinta marind valabilitatea
produsului. Sterilizarea insemna in general aplicarea unui tratament la cald la peste 100
C pentru o perioada care sa determine cresterea durabilitatii produsului .
Fazele de fabricare pentru brinza si cas ( branza fermentata )

Laptele destinat fabricatiei casului sau a branzei se introduce in vana de cas. (Vana
prevazuta cu agitator de turatie reglabila, cu posibilitate de incalzire, supapa pentru
eliminare coagul. Dupa adaugarea culturilor, coagulare si spargere coagul, continutul
vanei se introduce prin supapa si tub din material plastic in caruciorul de cas, care este
prevazut cu pompa de zar, conectat prin conducte flexibile la rezervorul de zar.In caz de
fabricatie branza dulce, coagulul se introduce in carucioare de branza, carucior executat
din table perforata pentru eliminare rapida si totala a zarului, se ambaleaza si
depoziteaza in camera frigorifica.
La fabricatia diferitelor tipuri de cas dupa scurgerea zarului, coagulul se introduce in
forme se preseaza, si se aseaza in baie de saramura. Datorila reactiei exoterme la
dizolvarea sarii, este necesar racirea continua a baii de saramurare. Bucatile de cas se
ambaleaza cu ajutorul utilajului de ambalat in vid, si se intrudece in camera de
maturare. (Sau conform tehnologiei - diferite tipuri). Zarul se comercializeaza pentru
furajare, dar datorita continutului de proteine este indicat folosirea (dupa aromatizare)
la fabricatia bauturilor racoritoare.
Fazele de fabricare a cascavalului ( branzeturi oparite )

Procesul tehnologic de fabricatie a cascavalului se desfasoara in doua etape distincte:
fabricarea casului si fabricarea mecanizata a cascavalului.
1. -- Fabricarea casului pentru cascaval
Brnzeturile oprite, cunoscute la noi n ar sub denumirea de cacaval, se fabric
dup o tehnologie special, care const din oprirea n ap la temperatira de 72-80oC
a caului maturat obinut din lapte. Dup srare, cacavalul se matureaz n anumite
condiii care i asigur proprietile organoleptice caracteristice.
n ara noastr cacavalul are o foarte veche tradiie. Documentele istorice menioneaz
c nc din anul 1374 se producea cacaval n zona de munte a rii Romneti.
Obinerea, de exemplu, a cacavalului Penteleu, denumire dup muntele unde s-a
produs este cunoscut de mult timp. Diferite sortimente de cacaval se fabric n
special n rile balcanice, n rile din Orientul Apropiat, extinzndu-se treptat i n alte
ri care nu produceau aceste brnzeturi.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
10 din 43
n categoria brnzeturilor cu past oprit intr sortmentele la care se aplic operaia de

oprire a caului, ceea ce face ca principala protein cazeina s capete nsuiri
plastice (de a se ntinde n fire) n anumite condiii de temperatur i pH. nsuirile
plastice ale cazeinei sunt cptate atunci cnd fosfocazeinatul de calciu a eliminat o
parte din calciul combinat.
Dup unii cercettori, formarea pastei la brnzeturile oprite este posibil datorit
transformrilor preliminare suferite de cazein sub influena acidului lactic produs de
bacteriile lactice i sub influena cheagului. Cazeinatul de calciu din lapte este
transformat sub influena cheagului n p-cazeinat tricalcic (coagul). Paracazeinatul
dicalcic, sub influena acidului lactic, se transform n paracazeinat monocalcic, care
are proprietatea de a fi frmntat pentru a se obine fire (straturi) mai ales dup oprirea
caului. Paracazeinatul monocalcic devine solubil n soluie de NaCl 5%, cnd este
nclzit la 54oC, datorit paracazeinatului monocalcic, se mbuntete grsimea.
Dac, cantitatea de acid lactic format la maturarea laptelui i maturarea caului este
prea mare, paracazeinatul monocalcic se transform n paracazeinat care va afecta
negativ
structura
cacavalului
inclusiv
reinerea
grsimii.
n ara noastr se fabric mai multe sortimente de cacaval care, n funcie de
consistena pastei, se clasific astfel:
sortimente de cacaval cu past semitare din care face parte:
- cacavalul Dobrogea (sau de cmpie), obinut n trecut n partea de sud-est a rii, din
lapte de oaie;
- cacavalul Teleorman, obinut dintr-un amestec de lapte de oaie i de vac, introdus n
producie n ultimii ani;
- cacavalul Dalia, fabricat din lapte de vac i care constituie actualmente unul din
sortimentele de cacaval cele mai rspndite.
sortimente de cacaval cu past moale, ca reprezentant fiind cacavalul Penteleu,
care se fabric n special n zona de munte cacavalul Penteleu, care se fabric n
special n zona de munte, materia prim fiind iniial laptele de oaie, dar astzi se fabric
i din lapte de vac.
cacaval afumat: cacaval Brdet, cacaval Vrancea.
2. -- Fabricarea cascavalului
-faze initiate pana la prelucrarea coagului sunt similare cu cele pentru fabricarea
branzei .Tehnologia difera la fazele urmatoare:
- prelucrarea coagului:coagulul se taie in coloane patrate cu latura de 2-3 cm,apoi in
cuburi,dupa care se lasa in repaus cca.15 minute. Urmeaza maruntirea coagului la
dimensiunea bobului de mazare,dupa care se reincalzeste la 38-40 grade C,timp in
care se asigura agitarea amestecului zer-coagul cu agitatorul vanei
mecanizate.Masa de coagul se amesteca cca. 20 minute pentru uscarea
bobului.Evacuarea amestecului de zer-coagul are loc pe crinta,operatie ce dureaza
cca. 15 minute,apoi casul este sfaramat si legat in sedila ,pentru o eliminare cat mai
completa a zerului,dupa care se preseaza pana la limita de 10 kgf/kg de cas
- maturarea casului-:se lasa pana ajunge la aciditatea de 190-210 grade T sau pH5,0-5,1;
- oparirea casului:apa de oparire va avea 8-12%NaCl,la 72-75 grade C,solutie in
care imerseaza casul in cosuri speciale.Masa de cas este amestecata pana la
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
11 din 43
topirea feliilor de cas.Temperatura in masa cas oparit nu va depasii 55-56 grade

C,pentru retentia maxima a grasimii.Se completeaza de fiecare data sarea de
bucatarie,pentru mentinerea unei concentratii uniforme a apei de oparire.
- formarea rotii:se realizeaza pe masa de lucru,unde se framanta masa de cas
topit,dupa care pasta rezultata se introduce in forme captusite cu panza
umezita,asezate pe mese de inox.Scoaterea rotilor si marcarea se face dupa racirecare dureaza 20-24 ore;
- zvantarea:se realizeaza intr-o incapere speciala,unde temperatura trebuie sa
aiba16-18 grade C,85-90%umiditate;
- maturarea se realizeaza in sala de maturare,unde temperatura va fii cuprinsa intre
12-16 grade C;
- ambalarea:se face in pungi PA/PE sau termocontractile,sub vid.Se opteaza pentru
ultima varianta.
Cerinte de calitate ale cascavalului:
- roti uniforme,fara crapaturi;
- miez curat,omogen,fara ochiuri de fermentare;
- coaja alb-galbuie;
- consistenta tare,putin elastica;
- gust si miros placut,fara mirosuri si gusturi straine;
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Ediia:1
Pagina
12 din 43
Proprietati fizico-chimice
- grasime raportata la substanta uscata:min.40%;
- substanta uscata-min.52%;
- substante proteice,min.20%;
- clorura de sodium,max.3%;
- altele,max.3,75%(Cu-3%;Pb-6%;Ar-0,15%)
Bacteriologic
-bacterii coliforme/g de produs max100;
-Escheria Coli/g de produs-absent;
-Salmonela/g de produs absent;
-Stafilococ/g max.100;
-Drojdii si mucigaiuri/g max.200;
Diagrama simplificata de proces pentru producerea branzei - cascavalului
Lapte brut
sau
pasteurizat
Cultura
bacteriala
Receptie
lapte
Coagulare
Mirosuri
Pierderi
Zer
Apa
3
Taiere
Zer
Apa
reziduala
Sare
4
Texturizare(in
chegare)
Zer
5
Sarare
Pierderi
Zer
Parafina
Material de
etansare
6
Presare/etansare
Deseuri
material
etansare
Zer
Mirosuri
Ambalare
7
Maturare/
ambalare
Deseuri
Ambalare
Produs finit
Fazele de fabricare a laptelui praf

- receptia cantitativa si calitativa a laptelui
- preparare lapte normalizat sau smantanit
- concentrarea laptelui in concentrator in trei trepte, unde are loc evaporarea
-
apei ,rezultand lapte concentrate cu 35 45 % substanta uscata

uscarea laptelui concentrate in turnul de uscare prin atomizare cu aer cald la
165 grade C
evacuare lapte praf si depozitare in silozuri
ambalare in saci de hartie captusiti cu saci de polietilena
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
13 din 43
Procedeul de uscare prin pulverizare (atomizare) este cel mai modern. Principiul de
baza al acestui procedeu consta in pulverizarea laptelui in picaturi foarte fine (sub forma
de ceata) intr-o camera speciala de uscare, in care se introduce un curent de aer
fierbinte (140-170 grade C) si tunelul de uscare si a suprafetei mari de contact, laptele
se usuca aproape instantaneu si se transforma intr-un praf fin, care este ulterior separat
de aer. Deoarece evaporarea apei are loc atat de repede, temperatura in picaturile de
lapte nu depaseste valorile teoretice de 49-54 grade C.
Avantajele principale ale acestui procedeu de uscare, comparativ cu cel pe valturi,
constau in obtinerea unui lapte praf cu proprietati calitativ superioare si in special cu un
grad ridicat de solubilitate, peste 99%. Procedeul a capatat o extindere foarte mare,
fiind aplicat in mod curent in industria laptelui din tara noastra.
Sortimentele de lapte praf, sunt urmatoarele:
- lapte praf tip 26, cu un continut de grasime de 26%;
- lapte praf tip 20, cu un continut de grasime de 20%;
- lapte praf tip smantanit, cu un continut de grasime de 1.5%.
Laptele folosit la fabricarea laptelui praf trebuie sa corespunda acelorlasi conditii de
calitate ca si in cazul laptelui concentrat.
Nu se introduce in fabricatie laptele cu:
- aciditate peste 200 T;
- gust si miros pronuntate de nutret;
- consistenta anormala;
- culoare anormala roza (din cauza singelui), galbena-bruna (din cauza laptelui
colostral).
Laptele praf este un produs a carui realizare industriala apartine inceputului secolului
al XX-lea. Eliminarea din lapte a apei aproape in totalitate determina realizarea unui
produs cu un continut ridicat de substanta uscata, usor de transportat si depozitat.
Datorita conditiilor improprii de dezvoltare a microorganismelor si de aparitie a
modificarilor chimice, laptele praf constituie un produs ce se preteaza la o depozitare de
lunga durata.
In timpul procesului de uscare se urmareste ca proprietatile initiale ale laptelui sa sufere
cat mai putine modificari, obtinandu-se un produs capabil sa se dizolve in apa, usor si
complet, avand caracteristici asemanatoare laptelui din care a provenit.
In afara de utilizarea sub forma de lapte reconstituit, laptele praf a devenit un produs
alimentar important, cu valoare nutritiva ridicata si cu o gama larga de utilizare. Laptele
smantanit praf a luat o mare extindere in alimentatie, deoarece contine nealterate
componentele cele mai importante ale laptelui, in special proteinele, riboflavina si
substantele minerale, in proportie mai ridicata decat cele din latele integral uscat. De
asemenea, laptele smantanit praf este mai ieftin si mult mai stabil la conservarea de
durata.
In mai multe tari a luat dezvoltare o industrie a produselor lactate uscate pt copii,
alimentarea sugarilor cu aceste produse fiind considerata de medicii pediatri ca o
metoda ideala acolo unde hranirea la san nu este posibila.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
14 din 43
Depozitarea produselor finite

Produsele sunt depozitate la o temperatur de 2-6 grade C, mai nti n
depozitul de carantin, pn la confirmarea conformitii pe baza rezultatelor de
laborator, apoi sunt transferate n depozitul de distribuie.
Lanul frigului e respectat i controlat att n fabricaia i depozitarea
produsului finit, ct i pe lanul de distribuie, n mod sistematic n camioanele de
distribuie i prin sondaj n magazinele care vnd
Produsele ambalate sunt verificate pe linie de ctre operator, din punctul
de vedere al calitii ambalajului (integritate, sudur, datare, etichetare), al
calitii produsului (prezen fructe, gust, culoare) i al dozri
n spaiile n care se depoziteaz laptele sau produsele lactate, pentru maturare sau
pstrare mai ndelungat, trebuie asigurate urmtoarele condiii:
- spaiile trebuie s aib pardoseala i pereii netezi i impermeabili, curai i lipsii de
mucegaiuri; totui, pentru depozitarea sau maturarea anumitor tipuri de produse lactate,
autoritatea veterinar competent poate acorda derogri generale sau individuale de la
condiiile constructive pentru spaiile de depozitare sau maturare;
- n dotare vor fi prevzute grtarele i rafturile necesare pentru aezarea produselor
sau a ambalajelor, nefiind permis contactul direct al acestora cu pardoseala;
- s fie asigurat microclimatul (temperatur, umiditate, ventilaie) optim pentru produsul
respectiv; n scopul controlului permanent al acestuia, depozitele vor fi prevzute cu
termometre i higrometre cu nregistrare;
- produsele trebuie s fie aezate n mod ordonat, pe sortimente, loturi sau arje, iar
acestea trebuie s fie marcate vizibil prin mijloace pe care s se nscrie n mod
obligatoriu sortimentul, cantitatea, data intrrii produsului i data expirrii termenului de
valabilitate;
- aezarea produselor se va face astfel nct fiecare grup s fie accesibil n vederea
efecturii controlului sau, dup caz, a recoltrii probelor pentru examene de laborator;
- s se efectueze periodic, dar cel puin de dou ori pe an, o curenie general,
urmat de dezinfecie; ori de cte ori va fi nevoie se va face dezinfecie sau deratizare.
Operatii de intretinere si igienizare a instalatiilor tehnologice

Operatiile se executa cu instalatii de spalare in circuit inchis
Solutiile de spalare au o compozitie care difera in functie de utilajul sau instalatia
pentru care se folosesc
solutia pentru instalatiile de pasteurizare - 600 litri solutie alcalina care contine
apa, 0,9 kg soga caustica, 0,9 kg fosfat trisodic0,18 kg silicat de sodiu
solutia pentru spalarea recipientilor de depozitare ( vane si tancuri ) solutie
alcalina contine pentru 100 litri 0,5 kg soda calcinata, 0,3 kg fosfat trisodic, 0,2
kg silicat de sodiu
Fazele spalarii - clatire cu apa rece
- spalare alcalina la 45 50 grade C
- clatire cu apa rece
- dezinfectare cu solutie de hipoclorit ( 250 grame la 10 litri apa )
- clatire
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Ediia:1
Pagina
15 din 43
b. Dotri
Dotarile specifice: cladiri (cu suprafata spatiilor ocupate), utilaje, instalatii, masini,
aparate, mijloace de transport utilizate n activitate etc.
- elementele de compartimentare si suptafata
Nr. crt
Suprafata construita ( Sc ) ,din care
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Corp administrative si grup social

Cabina poarta
Casa pompe
Corp principal de fabricatie si receptie lapte
Cheson uscare
Atelier intretinere si biroul afferent
Centrala termica
Magazie
Sopron
Bazin apa 500 mc
Bazin apa refolosita 200 mc
Total suprafata construita
Curte si spatii verzi
Suprafata totala
12
mp
96
45
156
4183
30
179
349
100
50
80
70
5541
21497
27038
- spatii tehnologice:
- Sali de productie
: - sala receptie lapte materie prima
- sala pasteurizare lapte,
- sala ambalare produse proaspete
- camera termostatare
- sala fabricatie branzeturi
- sala maturare branzeturi fermentate
- camera maturare cas baschiu
- sala fabricatie cascaval
- sali pentru maturare I, respectiv maturare II cascaval
- sala ambalare cascaval
- Sali de depozitare
- de maturare produse
- de produse finite
- congelator
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
16 din 43
- congelator semifabricate
- depozit produse proaspete
- depozit branzeturi
- depozit cascaval
- depozit ambalaje produse proaspete
- depozit ambalaje neigienizate
- depozit uscare ambalaje igienizate
- depozit materiale pentru igienizare
- silozuri pentru lapte praf
- Laboratoare:
- laborator receptie materie prima
- laborator produse finite
- Vestiare si grupuri sanitare - separate pe sexe
- utilaje:
- doua tancuri de stocare lapte V = 1700 litri fiecare
- vane de receptie a laptelui materie prima cu sistem de agitare si racire
- racitor lapte schimbator de caldura cu placi
- pompe autoabsorbante
- instalatii automate de pasteurizare
- separatoare centrifugale in sistem inchis
- vane pasteurizare maturare
- vane de procesare
- masina automata de ambalat produse vascoase
- vana normalizare standardizare lapte
- vane mecanizate pentru branzeturi
- crinte presare cas
- agregat formare cascaval
- doua masini de oparit cascaval
- masini de ambalat
- pompe si trasee din inox pentru transportul laptelui.
- putineu pentru unt
- tancuri de pastrare
- bazine de stocare zer
- masina de taiat cas felii;
- mese de lucru;
- concentrator de lapte in trei trepte
- turn de uscare prin atomizare cu aer cald
- linii de ambalare produs (maini de umplere/sigilare sau termoformare umplere
sigilare - tiere);
Utilajele, instalatiile si echipamentele din dotarea fabricii sunt executate integral din
inox, in conformitate cu ultimele normative in vigoare, automatizate, de ultima generatie.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
17 din 43
c) Bilanul de materiale
Cantitile de materii prime, auxiliare i combustibili, intrate n proces.
Nr.
crt
Tipul de material
U.M
Cantitate
Ambalare
Depozitare
lapte
Litri / an
60.000 000
cisterne
Sare ( NaCi )
To / an
90
Rezervoaretancuri izoterme
inox
Magazie
Clorura de calciu
To / an
2,95
lactoza
To / an
300
cheag
To / an
0,5
acid azotic
To / an
2,8
acid clorhidric
To / an
soda caustica
To / an
14
soda calcinata
To / an
10
fosfat trisodic
To / an
10
11
hipoclorit de sodiu
Litri / an
3000
12
13
detergenti
Gaz metan
Kg / an
mc / an
1000
1800000
F-03/FPD-FR-01/03.09
Neambalat
( vrac )
Butoaie
metalice
Recipienti
metalici
Cutii
metalice
Ambalaje
desticla,
material
plastic
Ambalaje
sticla,
material
plastic
Butoaie
metalice
Saci
polietilena
Saci
polietilena
Bidoane
plastic
Saci hartie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
Magazie
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
18 din 43
d. Produse si subproduse rezultate

Nr.crt
Produsul
Cantitatea pe an
1.
Lapte praf
1380 tone / an
2.
Branza fermentata
3.
Branza oparita ( cascaval )
2175 tone / an
4.
Zer
36000000 litri / an
573 tone / an
Subproduse
- zerul rezulta de la fabricarea branzeturilor
Zerul reprezinta aproximativ 60% di cantitatea de lapte prelucrat
Zerul se livreaza unor ferme zootehnice pentru hranirea animalelor
Industria de lactate este o ramur industrial cu un potenial sporit de poluare a
mediului nconjurtor. Zerul este un subprodus al tehnologiei de fabricare a
brnzeturilor din lapte, fiind generat n cantiti de 9 kg zer/kg din brnz produs i se
caracterizeaz printr-un coninut organic sporit (CBO5 de cca. 50 g/l, fa de limita de
0.3 g/l a unei ape obinuite). O mic parte (10-15%) din zerul generat este utilizat sub
form de pudr de lactoserum n alimentaia uman sau n fermele zootehnice. In
unele situaii ns niciuna din aceste direcii de valorificare nu poate fi abordat astfel
nct zerul devine un balast al productorului de brnzeturi. Deversarea lui n apele
reziduale ale fabricii de brnzeturi este exclus prin faptul c zerul este foarte poluant
iar epurarea lui pe cale clasic (aerob, cu nmol activ) este oneroas din cauza
consumurilor foarte mari de energie electric.
Caracteristici
Condiii de admisibilitate
Brnzeturi cu cheag tari

Aspect exterior
Coaja curat, neted, fr strat gros sub coaj, fr deteriorri,

acoperit cu compoziie de parafin, polimeric sau mixt (polimeric
cu parafin), sau acoperit cu folie din material polimeric.
Aspect n seciune
Desen ce const din ochiuri de form rotund, oval sau neregulat.

La unele sortimente se admite lipsa desenului.
Gust i miros
Caracteristica brnzeturilor, slab acidulat, fr gust i miros strin. Se

admite gust puin amrui.
Consistena
Plastic, omogen n toat masa. Se admite past dens, puin

sfrmicios la ndoire.
Culoarea pastei
De la alb pn la galben deschis, uniform n toat masa.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
19 din 43
Brnzeturi acidolactice - fermentate

Aspect exterior
Coaja curat, neted, fr strat gros sub coaj, fr deteriorri,

acoperit cu compoziie de parafin, polimeric sau mixt, sau
acoperit cu folie din material polimeric, sub vid sau fr vid.
Aspect n seciune
Desen ce const din ochiuri de diferit form. La unele sortimente se

admite lipsa desenului.
Gust i miros
Caracteristica brnzeturilor, slab acidulat, fr gust i miros strin. Se

admite gust puin amrui.
Consistena
Plastic, omogen n toat masa. Se admite past dens, puin

sfrmicios la ndoire.
Culoarea pastei
De la alb pn la galben deschis, uniform n toat masa.
Brnzeturi prelucrate
Aspect exterior
Suprafaa curat, neted, fr deteriorri. Se admite stratificarea

nensemnat a suprafeei.
Gust i miros
Curat, cu gust i miros slab de afumat
Consistena
Fin, plastic, omogen n toat masa. Se admite past puin

dens, consisten finoas i stratificare uoar
Desen
Lipsete. Se admite prezena golurilor mici
Culoare
De la galben deschis pn la brun deschis. Uniforma n toat

masa
Importanta laptelui si a produselor lactate

Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna
alimentelor. Valoare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezinta calitatea
sa principala si este cu atat mai mare, cu cat acesta raspunde mai bine nevoilor
organismului. Un rol important in realizarea unei alimentatii rationale revine tocmai
laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinatie cu alte
alimente. Laptele si produsele lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de
sanatate.Laptele, dupa cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a
omului. Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare
toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor
asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si
lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea contin
aminoacizi esentiali, indispensabili, in proportii apropiate celor necesare omului, avand
cea mai mare eficienta in favorizarea cresterii.
Grasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta energetica
importanta, a carui echivalent caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape doua ori mai
mare decat zaharurile si a proteinelor (4,1 Kcalorii/g). Datorita punctului de topire scazut
(29-34 C) si a faptului ca se gaseste sub forma emulsionata de globule foarte mici,
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
20 din 43
grasimea din lapte este mai usor de asimilat, in comparatie cu celelalte grasimi de
origine animala (untura, seu).
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
21 din 43
Grasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar mai ales de
vitamina D, care asigura fixarea calciului si a fosforului din oase, prevenind aparitia
rahitismului. Continutul de colesterol, substanta favorizanta in aparitia bolilor
cardiovasculare este mai redus la lapte si produse lactate, fata de alte alimente de
origine animala (lapte integral 10, lapte smantanit 3, unt 280, branzeturi grase 150-200,
carne de porc 100-120, galbenus de ou 1400 mg/100 g produs).
Laptele sau zaharul din lapte, datorita bacteriilor aflate in intestin se transforma in acid
lactic cu influenta benefica asupra organismului.Laptele contine elemente minerale
importante. In afara de calciu si fosfor, laptele contine iod, astfel incat o alimentatie
bogata in acest produs poate preveni aparitia gusei. Datorita valorii nutritive ridicate si a
gradului inalt de asimilare, laptele este recomandat batranilor si convalescentilor iar
pentru copii pana la un an este considerat un aliment complet. Valoare nutritiva si
calorica a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,5 Kg de carne de vaca potrivit de
grasa sau a 8-9 oua. Un litru de lapte de vaca care contine 4,8% lactoza, 3,5% proteine
si 3,5% grasime ofera organismului 668 Kcal. Pentru a fi usor de suportat si asimilat de
catre unele organisme, laptele se recomanda a fi baut incet, treptat cu inghitituri mici. In
acest fel laptele ajuns in stomac, in mediu acid, precipita in flacoane mici si va veni in
contact pe o suprafata mai mare cu fermenti digestivi, usurand procesul de digestie.
Daca se da paharul de lapte peste cap, atunci se formeaz un coagul mare, iar stomacul
trebuie sa depuna un efort foarte mare pentru a-l digera.
Branzeturile. Branza joaca un rol important in alimentatia omului. Ea reprezinta o sursa
importanta de factori nutritivi, cu valoare biologica ridicata, concentrati intr-un volum mic
si cu digestibilitate crescuta. Valoarea nutritiva a branzeturilor este data de continutul
ridicat de substante proteice si grasimi usor asimilabile, saruri minerale de calciu, fosfor,
magneziu, sodiu si clor precum si vitamin. Prin concentrarea de grasimi in coagul
obtinut de precipitarea cazeinei, branzeturile devin o sursa de vitamine liposolubile A, D,
E, K mai importate decat laptele. Continutul de lactoza si vitamine hidrosolubile este
mai scazut deoarece acestea trec in zer. Continutul de calciu al branzeturilor este legat
de felul in care a fost realizata inchegarea laptelui, fiind mai mare cand coagularea s-a
facutcu cheag si mai scazut in cazul coagularii prin acidifiere naturala. Branzeturile cu
continut mai mic de grasime , ca de exemplu branza de vaca si urda, au un caracter
dietetic, putand fi consumate de catre persoanele suferind de anumite boli in care
consumul de grasimi este contraindicat.
. Valoarea energetica a branzeturilor este conditionata de continutul de grasime al
produsului.
Branza de vaci din lapte smantanit 970 Kcal/Kg

Urda 1360 Kcal/Kg
Branza telemea 2720 Kcal/Kg
Branza de burduf 3650 Kcal/Kg
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
22 din 43
Cascaval - 3740 Kcal/Kg
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
23 din 43
d) Utiliti
APA
Alimentarea cu ap
- Alimentarea cu apa, in scopuri tehnologice si igienico sanitare,se realizeaza din
reteaua municipiului Careiu printr-un bransament Dn = 150 mm
- Debitele consummate se contorizeaza cu contor de viteza
- Pentru compensarea variatiilor debitelor consummate , obiectivul dispune de doua
rezervoare V = 500 mc respective V = 200 mc
Norme cantitative conform Ord. MAPPM nr.9 / 1990 pentru fabricile de lapte
- pentru branzeturi fermentate si cascaval
Norma de consum - 113,70 mc / 1000 litri lapte
Alocat din sursa - 10,9 mc / 1000 litri lapte
Grad de recirculare - 20 %
- pentru lapte praf
Norma de consum - 18,90 mc / 1000 litri lapte
Alocat din sursa - 12,20 mc / 1000 litri lapte
Grad de recirculare - - 35 %
Structura necesarului de apa

1. Necesarul de apa pentru nevoi igienico sanitare
20 l / om / zi pentru personalul TESA - 25 persoane
60 l / om / zi pentru muncitori 100 persoane
N1 = 25 X 20 l / zi + 100 X 60 l / zi = 6500 l / zi = 6,50 mc / zi
N1 = 6,50 mc / zi
2. Necesarul de apa pentru scopuri tehnologice
N t = U X n mc / zi
U capacitatea de prelucrare - 60000 l / zi

N necesarul specific de apa 17 mc / 1000 l lapte
Necesarul tehnologic cuprinde apa pentru

fabricarea produselor
-
producerea aburului
racirea utilajelor
spalarea instalatiilor, utilajelor, ambalajelor
prepararea solutiilor
N2 = 330,5 mc / zi
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
24 din 43
3. Necesarul de apa pentru alte utilizari

- spalarea autovehiculelor
- spalarea si stropitul spatiilor de circulatie
- stropitul spatiilor verzi
N3 = 30 mc / zi
Necesar total 367 mc / zi
EVACUAREA APELOR UZATE
Fazele tehnologice din care rezulta ape uzate
Ape reziduale
Receptie, depozitare
Detergenti spalare tanc: COD, BOD, TSS, FOG
Clarificare,
standardizare,
depozitare
lapte brut
Pasteurizare
HTST
CIP: COD, BOD, TSS, FOG, detergenti, pH scazut/ridicat
Pornire, schimbare produs, detergenti, pH scazut/ridicat
Proces:salinitate (branza)
Procesare lapte si CIP: Substante solideCOD, BOD, TSS, FOG,detergenti,pH scazut/ridicat
alte produse
Stropiri, ambalaje stricate, lubrifiant transportor, spalare:
TSS,BOD,COD,FOG, detergenti
Umplere si ambalare
Ambalaje sparte: TSS, BOD,COD, FOG
Refrigerare
Niveluri reduse de BOD, COD, TSS si FOG
Condensat contaminat
TDS
Apa purjare boiler
Solide grele, TSS, BOD, FOG, COD, detergenti, pH scazut/ridicat
Spalare manuala
La statia de epurare proprie
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
25 din 43
Retelele de canalizare
retea de canalizare tehnologica - 633 ml - PVC Dn = 200 mm

retea de canalizare menajera 170 ml - PVC - Dn 110 mm
retea de canalizare pluviala 234 ml PVC Dn 110 mm
canalizare tehnologica de adancime 60 ml tub de beton- Dn 300 mm
canalizare menajera de adancime 115 ml - tub de beton- Dn 300 mm
ENERGIA ELECTRIC
Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua nationala de alimentare cu

energie electrica si este folosita in principal pentru:
- Actionarea unor instalatiil si utilaje
- Iluminatul in interior
- Iluminatul exterior
ENERGIA TERMIC
Agentul termic este furnizat de centrala termica proprie , dotata cu trei cazane
tip ABA 4 tone abur pe ora ( 16 bari )
Energia termica se utilizeaza pentru
- incalzirea spatiilor in sezonul rece
- furnizarea apei calde menajere si tehnologice
- furnizarea aburului tehnologic
In cazul fiecarui cazan, evacuarea gazelor arse se face prin tiraj fortat, asigurat
de un ventilator care vehiculeaza un debit de 5000 mc / h si un cos de fum
metalic cu sectiunea de 430 mm si H = 12 m fata de nivelul solului
Consumul de gaz metan - 252,5 Nmc / h
ENERGIA FRIGORIFICA
- Normele de igiena aplicate in industria procesarii laptelui, impun pastrarea
lantului frigorific in anumite etape de flux tehnologic, prin expunerea produselor in
medii cu temperatura si umiditate controlata. Pentru a elimina pericolul
contaminarii produselor, cel mai frecvent este utilizata racirea cu aer.
- Performantele constructive ale echipamentelor de racire, diversitatea mare de
echipamente dedicate aplicatiilor specifice, proiectarea bine optimizata a
instalatiilor, asigura pe langa pastrarea calitatii produselor si randamente ridicate
de exploatare, regasite in final intr-o amortizare rapida a investitiei.
- depozite de pastrare a produselor finite
- spatii tehnologice climatizate
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
26 din 43
Centrala de frig utilizeaza freon R 404 - agent frigorific, ce reprezinta in

continuare standardul industrial in domeniul refrigerarii. Capacitatea si eficienta
acestui refrigerant il recomanda pentru inlocuirea refrigerantilor R502 si R22 in
aplicatii comerciale si este aprobat de cei mai importanti producatori de
echipamente.
Centrala de frig a SC Friesland Romania SA Carei,care a functionat pe baza de
amoniac este dezafectata si se afla in conservare
Serviciile frigorifice sunt asigurate de personal propriu atestat de ICPIAF Cluj
Napoca, conform Legii nr.159 / 2000
Instalatii termice si de ventilatie

- instalatii de conditionare tehnologica a spatiilor de productie asigura
mentinerea temperaturilor interioare nrcesare pentru desfasurarea proceselor
tehnologice ( 10 12 gradeC )
- instalatii interioare de ventilare realizeaza preluarea degajarilor de caldura si
umiditate din interiorul spatiilor productive
- retele de distributie a agentilor termici
- instalatii de incalzire cu corpuri statice si aer cald
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
3.

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
27 din 43
SURSE DE POLUANI I PROTECIA FACTORILOR DE

MEDIU
3.1. PROTECIA CALITII APELOR

3.1.1. Sursele de ape uzate i compuii acestor ape
a. Surse de poluare pentru ape
instalaiile igienico-sanitare;
sectiile de prelucrare a laptelui;
ape pluviale potential poluate ;
b. Debite de ape uzate rezultate :
Ape uzate menajere Q uz max = 5,20 m3/zi
Ape uzate tehnologice Q uz max = 264 m3/zi
Ape pluvial potential impurificate Q pl = 13,0 l/s
c. Concentraii de poluani rezultai :
Apele uzate sunt de tipul :
-
apele uzate menajere conin materii organice putrescibile: aminoacizi, acizi

grai, spun, esteri, detergeni anionici i constitueni neorganici: sruri
dizolvate sub form de ioni de sodiu, potasiu, amoniu, cloruri, nitrai, sulfai i
fosfai. Prin natura i cantitatea lor aceste ape uzate nu necesit preepurare
nainte de evacuarea vin canalizarea urbana. n apele uzate menajere nu
rezult noxe pentru factorul de mediu ap, care s depeasc limitele
reglementate de legislaia actual (se ncadreaz n condiiile de calitate
prevzute n HOTRRE nr. 352 din 21 aprilie 2005, respective NTPA
002/2005.
apele uzate tehnologice, de la sectiile de prelucrare a laptelui prezinta
depasiri la urmatorii parametrii - extractibile
- CCOCr
- CBO5
apele pluviale - de pe acoperiuri sunt colectate cu jgheaburi i dirijate cu
burlane din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea cldirii, care sunt
prevzute cu rigole de colectare a apelor pluviale, care ulterior se evacueaza
in canalizarea urbana.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
28 din 43
3.1.2. Staii i instalaii de epurare sau preepurare a apelor uzate,

randamente de reinere a poluanilor, locul de evacuare
Situatia prezenta
-
Rigole de pardoseala- confectionate din otel inoxidabil, sunt utilizate pentru

drenarea apelor de pe pardoseli si evacuarea in sistemul de canalizare.
Apele uzate menajere sunt evacuate fara preepurare in canalizarea municipala
Apele uzate tehnologice sunt evacuate ,in canalizarea urbana dupa

preepurare 7 separatoare de grasimi la nivelul sectiilor de productie
-- 2 decantoare- separatoare de grasimi in curtea incintei
Separatoarele de grasimi reprezinta o parte a sistemului de epurare, permitand

separarea, retinerea si indepartarea, din apele uzate, a grasimilor si uleiurilor de origine
organica (grasimile de origine animala, care sunt putin solubile sau insolubile si
saponificabile), inainte de evacuarea in sistemele centrale de canalizare
3.1.3. Poluanii evacuai n mediu sau n canalizri publice ori alte

canalizri
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
Indicatori
pH
Reziduu fix
Suspensii
Azot amoniacal
Extractibile
CCOCr
CBO5
Produse petroliere
Valori admise
Valori masurate
6,5 8,5
2000 mg / l
350 mg / l
30 mg / l
30 mg / l
500 mgO2 /l
300 mg / l
5 mg / l
706 mg / l
228 mg / l
1,78 mg / l
52 mg / l
1241,6 mgO2 / l
420 mg / l
-
Conform buletin de analiza Nr. 66 din 09.03.2009, apa , evacuata, nu se incadreaza in

limitele reglementate:
Calitatea apei care se poate evacua in retelele de canalizare sau direct in statiile de
epurare trebuie sa indeplineasca standardele de calitate in vigoare ( normativele UE
91/271/CEE si 98/15/CEE, adoptate in Romania prin HG188/2002 si HG352/2005,
stadardele EN 1825, adoptate in Romania in SR EN 1825).
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
29 din 43
Situatia viitoare
- S- a obtinut Fisa tehnica nr 1031 / 10.02.2009 ( face obiectul procedurii de mediu fara
accord de mediu ) in vederea obtinerii Autorizatiei de Constructie pentru Statie de
preepurare
- Denumirea obiectivului de investiii STATIE DE PREEPURARE APE UZATE

TEHNOLOGICE CU UN DEBIT INSTALAT DE Q = 45 mc/h ( 12,5 l/s ) IN
CADRUL FABRICI DE LAPTE DIN MUN.CAREI, STR.CAPLENILOR NR.56,
JUDETUL SATU MARE.
- Prin aceste lucrri de investiii se va inbunatatii calitatea apelor uzate tehnologice
evacuate in reeaua de canalizare a municipiul Carei administrat de ctre
S.C.
APASERV S.A. Satu Mare, secia Carei. Aceste lucrri de investiie sunt necesare
pentru ca beneficiarul dorete extinderea capacitaii de producie a acestei fabrici prin
urmare instalaiile de epurare existente pe amplasament nu mai fac fata acestei
solicitari. Societatea executa aceste lucrri de investiie pentru a se ncadra in limitele
maxime admisibile ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate in reele de
canalizare, limite care sunt specificate in HG.352/2005 care revizuit si inbunatatit fostul
NTPA 002/2002. .
Scurta descriere tehnologica
In baza tehnologiei proiectate se face dimensionare in funcie de orele de vrf, prin
folosirea unui filtru tambur in bazine de omogenizare tip tampon si flotaia chimica cu
aer dizolvat. In interesul usurarii aplicrii tehnologiei se urmrete folosirea unui grad
mare de automatizare. La proiectarea fiecrei faze tehnologice s-a urmrit utilizarea in
sigurana cu durata si cheltuieli de ntreinere minime.
Furnizorul principal de utilaj tehnologic este firma olandeza Redox B.V. care are
numeroase referine internaionale si romaneti prin amenajri si instalaii similare
aflate in funciune. (Executantul principal) Antreprenorul general al lucrrilor este firma
Inwatech SRL (Ungaria). Ca referine, in Ungaria funcioneaz in prezent mai multe
astfel de staii de preepurare a apelor uzate rezultate din industria de prelucrare a
laptelui, montate de firma Inwatech ce constituie garania unui proiect de succes pentru
cei ce doresc sa colaboreze cu acesta firma .
Pari constructive
Cheson (staie de transvazare, bazin de compensare, bazin tampon)
Chesonul apelor uzate brute este un cmin format din inele folosite la fntni din
fier beton cu suprafaa de baza circulara, rezistent la apa, cu diametrul interior de
minim 1,5 si adncimea utila de 3,2 m. Cminul este dotat cu capac rezistent
( min 40 kN) din fier beton. Pereii interiori ai bazinului trebuie captusiti cu
material special rezistent fata de acizi. Se poate utiliza de exemplu: cptueala
din rasina poliuretanica cu fibra de sticla. Izolaia trebuie sa reziste la aciunea
apelor uzate din industria laptelui, la pH cuprins intre 2,5 - 12,5 si la temperaturi
cuprinse intre 15- 40 grade Celsius.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
30 din 43
Staia de preepurare se construiete in incinta fabricii de lapte. Bazinele de

compensare subterane vor avea aceeai placa de baza, in acelai plan. Pereii si
placa de baza sunt elemente formate din materiale rezistente la apa si sulfai.
Pe aceasta structura se construiete cldirea tehnologica de aprox.70.8 mp.
Cldirea se construiete cu perei din crmida obinuita (rezistenta la greutate),
pe planeul monolit din fier beton al bazinelor, prevzut cu acoperi din otel
trapezoidal. Cldirea va fi dotata cui sistem de ventilaie adecvat si corect
dimensionat .
Bazinele:
Bazinele subterane vor fi construite din fier beton, rezistent la apa si sulfai,
compuse din bazine cu volume de 150 mc/buc, adic 25 mc/buc. Capacele
bazinelor vor fi etane, din aluminiu, ce nu permit sesizarea mirosului,
caracterizate prin unghi de inclinare corespunztor. In bazine se preconizeaz
stocarea apelor uzate din industria laptelui cu pH cuprins intre 4,5-10 si
temperaturi cuprinsa intre 20-35 grade Celsius, de aceea necesita cptuire ce
trebuie sa reziste la valori superioare ale pH-ului si a temperaturii.
Cldirea tehnologica:
Este o cldire cu suprafaa neta de 59,6 mp, cu un singur nivel, care va cuprinde
sala utilajelor, ncperea centrului de comanda si o ncpere separate pentru
rezervorul de HCl. Pereii cldirii vor fi construii din crmida obinuita, cu
susinere pe grinzi de otel IPE 300, izolat termic, cu aerisire, cu acoperi din
tabla trapezoidala, sau panouri tip sandwici. Cldirea se construiete deasupra
planeului bazinelor din fier beton. Sala utilajelor (mainilor) este o zona cu
temperatur constanta, prevzut cu aspirator pentru mirosuri. Deschiderile
exterioare si interioare vor fi captusite in interior cu material plastic armat metalic
de culoare alba. Fac excepie uile duble (cu doua aripi) ce deservesc pentru
transportul in incinta a utilajelor, ua mare cu cptueala, construita din tabla de
otel sau tabla de aluminiu vopsita.
Alte lucrri de construcii:
Infrastructura: Conducte pentru pomparea apelor uzate brute xx fm NA 110 KPE
PN6 (din polietilena cu d=110 mm); tuburi pentru canalizare a apelor uzate
epurate xx fm NA 200 (cu diametrul de 200 mm); cai de acces, de legtura,
izolaii externe si trotuare.; apa potabila, sursa de energie electrica, paratrsnete,
elemente de mecanizare si alimentare cu energie a construciilor, precum si
meninerea temperaturii constante cu ajutorul radiatoarelor pe baza de ulei.
Apele uzate tehnologice: vor fi evacuate in reeaua de canalizare oreneasca
dup o prealabila epurare mecano-chimica.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Ediia:1
Pagina
31 din 43
Cantitile de poluani estimai a fi evacuati in reeaua de canalizare in cazul cel

mai defavorabil ( Q uz max = 45 mc/h, regim de funcionare 24 ore/zi) se
prezint in tabelul urmtor
Nr
crt
Indicatorii
de calitate
U.M.
Valori
maxime
ape uzate
brute
Valori admise
ape uzate
epurate
cf. H.G /2005
Randament
de epurare
(%)
Debite masice de poluani

estimai a fi evacuai
kg / zi
1.
2.
3.
4.
5.
Suspensii
CBO5
CCOCr
NH4-N
pH
mg /l
mg /l
mg/l
mg/l
unit.pH
800
1600
1800
80
5,5-11,0
350
300
500
30
6,5 8,5
56
81
72
62
378
324
540
32,4
Precizam ca instalatiile si utilajele pentru statia de preepurare sunt achizitionate
3.2. PROTECIA AERULUI

Sursele si poluantii pentru aer
a) procesele tehnologice de fabricare a branzeturilor si a laptelui
praf
b) centrala termic
c) gazelle de esapament de la mijloacele de transport
Emisii
- Monoxid de carbon (CO)
- Oxizi de sulf
- Oxizi de azot
- Pulberi
Imisii
- Pulberi in suspensie
- ammoniac NH3
Instalaii pentru colectarea,evacuarea i dispersia gazelor reziduale i a
pulberilor:
a. Centrala Termic - 3 cosuri de fum cu sectiunea circulara 430 mm si H =
12 m, pentru evacuarea gazelor de ardere
b. Tnstalatii de aerisire a sectiilor de productie
- Sectia de receptie lapte aerisire naturala
- Sectia branzeturi aerisire naturala
- Sectia pasteurizare ventilatoare de acoperis Dn = 600 mm
- Sectia telemea si cascaval 2 ventilatoare de pereteDn = 450 mm si
4 guri de aerisire in tavan
- Sectia lapte praf ventilator de perete Dn = 400 mmsi ventilator de
acoperis Dn = 800 mm
- Centrala frig 3 ventilatoare Dn = 550 mm
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Pagina
Ediia:1
32 din 43
Folosind metodologia AP42 au fost calculate emisiile de noxe n aer i concentraiile

acestora n gazele de aedere. Rezultatele calculelor sunt urmtoarele:
Emisia de particule:
Qpart = 0.4020 kg/h= 0.1114 g/s
Cpart=47.25 mg/m3N
Emisia de bioxid de sulf:

QSO2 =12.8908 kg/h=3.5808 g/s
CSO2=1515.02 mg/m3N
Emisia de oxizi de azot:

QNOx = 2.9480 kg/h=0.8189 g/s
CNOx=346.47 mg/m3N
Emisia de oxid de carbon:

QCO = 0.4020 kg/h=0.1117 g/s
CCO=47.25 mg/m3N
Emisia de compui organici volatili totali (COVtot):

QCOVtot =0.1032 kg/h=0.0287 g/s
CCOVtot=12.13 mg/m3N
Valori limita de emisie pentru instalatii de ardere cu combustibili gazosi

Felul combustibilului
Emisii
Valori limita de emisie [mg/m3]

35
Combustibili gazosi
SO2
5
800
O2-referinta: 3%
NOx, ca NO2
(nu pentru turbine cu
gaz)
300
200
5
Pulberi
10
50
Gazul natural este bineinteles gaz metan, cu nu mai mult de 20% volum gaze inerte si
alte componente.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
33 din 43
STAS 12574 / 87 stabileste pentru poluantii evacuate in atmosfera de sursa luata in

studio, urmatoarele CMA
Substanta
poluanta
Dioxid de azot
Dioxid de sulf
Oxid de carbon
Pulberi in suspensie
CMA mg / mc
Medie de scurta durata
30 minute
0,3
0,75
6,0
0,5
CMA mg / mc
Medie de lunga durata
zilnica
0,1
0,25
2,0
0,982
Rezultatele obtinute in cazul functionarii obiectivului la capacitatea maxima sunt

Sursa poluanta
Centrala termica
Poluant
particule
SO2
NOx
CO
COVtot
CMA 30 min
500
750
300
6000
-
Poluantii evacuati n atmosfera (n mg/mc si g/s).- specifici arderii combustibililor

gazosi si a carburantilor se incadreaza n limitele
- Ordonana de urgen 243/2000,aprobat prin Legea nr.655/2001
privind protecia atmosferei;
- STAS 12574/87 privind aerul din zonele protejate;
- Ordinul MAPPM 462/1993-condiii tehnice privind protecia atmosferei
3.3. PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI I VIBRAIILOR

Sursele de zgomot i vibratii
-
mijloacele de transport cu care se face aprovizionarea cu materii prime si livrarea

produselor finite;
instalaiile si utilajele din dotare;
echipamentele pentru ventilaie si rcire
Dotri,amenajri i msuri de proteciei mpotriva zgomotului i vibraiilor
montarea utilajelor pe postamente care reduc vibraiile i zgomotul

utilajele generatoare de zgomot se afl n construcii nchise pentru care
valoarea admis este de 87 dB(A).
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
34 din 43
Nivelul de zgomot i de vibraii produs

Poluarea sonor este definit ca fiind prezena zgomotului n mediul ambiant cu
repercusiuni asupra strii de sntate i confort a populaiei. Vibraiile care nsoesc
uneori zgomotul i care pot fi produse de maini i utilaje n funciune constituie un alt
factor cu efect negativ asupra sntii umane i randamentului n munc.
Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum il percepe un
asculttor:
intensitate
frecventa
durata
trie sonora
discordan
iritabilitate
Dintre aceste sase caracteristici, cele care pot fi msurate fizic sunt: intensitatea,
frecventa i durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care difer mult n funcie de
percepia asculttorului. Sunetul se deplaseaz sub forma de unde. Cu cat este mai
mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu att este mai mare fora sau intensitatea
sunetului. Cu cat este mai mare numrul de unde acustice care ating un punct intr-o
perioada data de timp, cu att este mai mare frecventa sau tonalitatea. Intensitatea
sonora sau sunetul se msoar n decibeli (dB). Frecventa acustica se msoar n
Hertz (Hz); nivelul normal de auz variaz de la 20 Hz pana la 20.000 Hz. Deoarece
auzul uman nu are acelai nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele, se
utilizeaz un sistem cu filtru de pondere A, pentru a regla nivelul acustic msurat i a
aproxima astfel acest rspuns care depinde de frecventa recepionata de om. Unitile
de msura pentru nivelul acustic de pondere A sunt dBA sau dB(A).
Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de
utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcie de natura i tipul de zgomot.
Limitele maxime admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului d.p.d.v.
acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009 88 Acustica urbana
Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Prin STAS 10 009 88 sunt impuse i restricii n funcionarea utilajelor grele.
Pentru incinta amplasamentului zgomotul se ncadreaza n valoarea
admisa de 65 dB (A) la limita incintei
Zgomotul i vibraiile pot sa apra numai n timpul lucrarilor si transportului.
Pentru a nu se depi limitele de toleranta admise utilajele i mijloacele de
transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.
De regula nivelul de zgomot se apreciaza la solicitarea obinerii autorizaiei
sanitare de funcionare.
Parametrul esenial n cazul evalurii zgomotului este nivelul de presiune sonor,
continuu echivalent, ponderat A, pe o anumita durata T.
Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct
de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10 009-88 i prevd, la
limita unei incinte industriale, valoarea maxim de 65 dB(A) (tabelul 3).
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
35 din 43
Incinta S.C. Friesland Romania SA Carei . se afl in intravilanul municipiului

Carei. Zgomotul produs prin activitatea productiv a societii nu afecteaz semnificativ
calitatea vieii n zonele limitrofe incintei. De asemenea utilajele generatoare de zgomot
se afl n construcii nchise pentru care valoarea admis este de 87 dB(A).
S.C. Friesland Romania SA Carei. nu este surs major de zgomot i vibraii.
Nivelul de zgomot la limita incintei i la cel mai apropiat receptor protejat
Nivelul de zgomot se incadreaz n limitele admise de STAS 10009-88.
3.4. PROTECIA SOLULUI I SUBSOLULUI

Surse posibile de poluare a solului i a subsolului
-
avarii accidentale la statia de preepurare

avarii accidentale ale mijloacelor de transport
Msurile, dotrile i amenajrile pentru protecia solului i a subsolului
curti, spatii exterioare betonate prevazute cu rigole care sunt racordate la

canalizarea incintei
deeurile menajere sunt colectate n exterior n pubel i sunt evacuate la
groapa de gunoi a localitii .
deseurile refolosibile se stocheaza temporar in magazii
Nivelul de poluare a solului si subsolului
inainte de anul 1970, terenul pe care se afla Fabrica de Lapte, a fost teren
agricol,deci nu se poate vorbi de poluarea solului datorita unor activitati
industriale anterioare
3.5. PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILOR

Obiectivul nu utilizeaz substane radioactive.
3.6. PROTECIA FONDULUI FORESTIER

Prin emisiile reduse de substane poluante i valoarea concentraiilor de poluani
mult sub limita admisibil , obiectivul nu influeneaz negativ vegetaia din zon .
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Ediia:1
Pagina
36 din 43
3.7. PROTECIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITII I

OCROTIREA NATURII
Obiectivul tratat este situat ntr-un ecosistem antropic preexistent care nu are
drept vecinti biotopuri protejate. Activitatea specific nu afecteaz
biodiversitatea n care este ncadrat obiectivul i nu are impact negativ n
domeniul ocrotirii mediului. n apropierea obiectivului nu sunt amplasate
monumente ale naturii .
Respectarea Legii nr.24/2007 privind protecia spaiilor verzi
3.8. PROTECIA PEISAJULUI I A ZONELOR DE INTERES

TRADIIONAL
Din punct de vedere arhitectural, obiectivul tratat se ncadreaz n peisagistica
urban, nu afecteaz negativ zonele de interes tradiional .
3.9. GESTIUNEA DEEURILOR

Respectarea:
- Legii nr.27/2007 privind aprobarea OUG 61/2006 pentru modificarea i completarea
OUG 78/2000 privind regimul deeurilor; OUG nr.16/2001 aprobat prin Legea
nr.465/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile, H.G. nr.856/2002
privind evidena gestiunii deeurilor; HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i
deeurilor de ambalaje;
Sursele de deseuri, tipuri, compozitie si cantitati de deseuri rezultate.
Deseuri recuperabile - valorificabile
.
Nr.
Tipul de deseu
cantitate
crt
1
Material plastic
2 tone / an
Mod de
stocare
Vracmagazie
Hartie - carton
2 tone / an
Vracmagazie
Metalice neferoase
0,15 to / an
Vracmagazie
F-03/FPD-FR-01/03.09
Mod de
transport
Mijloacev de
transport
auto
Mijloacev de
transport
auto
Mijloacev de
transport
auto
Mod de
valortficare
SC Remat
SA Satu
Mare
SC Remat
SA Satu
Mare
SC Remat
SA Satu
Mare
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
Cod: FPD-FR-01

JUDETUL SATU MARE
Metalice feroase
6 tone / an
Vracmagazie
Deseuri tehnologice
( lapte alterat,
branzeturi alterate )
1 tona / an
containere
Ediia:1
Mijloacev de
transport
auto
Mijloacev de
transport
auto
Pagina
37 din 43
SC Remat
SA Satu
Mare
SC Protan
SA
SC FRIESLAND ROMANIA SA detine

- Contract nr.137 din 28.01.2008 incheiat cu SC REMAT SA Satu Mare
- Contract nr.3039 din 13.06.2006 si nr. 202 din 27.06.2006 incheiat cu SC
PROTAN SA
Deseuri menajere si deseuri asimilabile
Nr.
crt
1
Tipul de deseu
cantitate
menajer
8 to / an
Namol de la
statia de
preepurare ape
15 to / an
Mod de
stocare
Mod de
Mod de valortficare
transport
Rampa de deseuri a
localitatii
pn
la
nchiderea acesteia,
conform negocierilor
de
aderare
a
containere Auto
Romniei
la
UEspeciala
Capitolul
22
Mediu.Activitatea de
salubrizare se va face
de
ctre
firme
autorizate din punct
de vedere a proteciei
mediului.
Auto
containere speciala
- idem -
SC FRIESLAND ROMANIA SA detine

- Contract nr. 929 din 11.06. 2008 incheiat cu SC BIO TRANSILVANIA SRL Carei
Modul de gospodarire a deseurilor; depozitare controlata, transport,
tratare, refolosire, distrugere, integrare n mediu, comercializare.
Deseurile industriale recuperabile: hartie, ambalaje mase plastice, metale uzate, uleiuri
uzate, baterii de acumulator, anvelope uzate- vor fi colectate separat si valorificate in
conformitate cu legislatia in vigoare:
- In conformitate cu H.G.124/2003 incepand cu data de 1 ianuarie 2007 se interzic
toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin
azbest. 13.8.9. 11.14. Materialele de constructie cu continut de azbest vor fi eliminate in
conformitate HG 349/2005 privind depozitarea si a Ord. 95/2005.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
38 din 43
- Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie

transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri.
Deseurile trebuie transportate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPAM nr.2/2004,
doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a
afecta in sens negativ mediul prin mirosuri dezagreabile, prin imprastiere sau
abandonarea acestora.
3.10. GESTIUNEA SUBSTANELOR TOXICE I PERICULOASE

Nr.
crt
Substante toxice
1.
2.
3
Acid azotic HNO3

Acid clorhidric HCl
Soda caustica NaOH
Cantitatea pe an
2,8 tone
6,0 tone
14,0 tone
SC FRIESLAND ROMANIA SA detine Contract de prestari servicii nr. 2471 /

2008 incheiat cu SC CHEMICAL COMPANY SA Iasi pentru preluarea in vederea
neutralizarii a deseurilor chimice
legislaia din domeniul substanelor chimice periculoase si a deseurilor de
substante chimice periculoase
. Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea i controlul
riscurilor prezentate de substane existente completat de Regulamentului CE nr.
1488/2006 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om i
mediu a substanelor existente
Hotarrea de Guvern nr. 803/2007 (MO nr. 548/10.08.2007) privind stabilirea

unor msuri pentru aplicarea egulamentului CEE nr. 793/93 i a Regulamentului
CE nr. 1488/2006
Ordin comun nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) al Ministerului Apelor i
Proteciei Mediului i al Ministerului Sntii i Familiei pentru aprobarea
Metodologiei de evaluare rapid a riscului pentru mediu i sntatea uman
Regulamentul Parlamentului European i Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra

substanelor care epuizeaz stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr.
2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003,
Decizia Comisiei 2004/232/CE
Legea 84/1993 (MO nr. 292/15.12.1993) privind aderarea Romniei la Convenia

de la Viena privind protecia stratului de ozon i la Protocolul de la Montreal
privind substanele care epuizeaz stratul de ozon
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
39 din 43
Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonanei

Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial i
introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug
stratul de ozon
Hotrrea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea
Programului naional de eliminare treptat a substanelor care epuizeaz stratul
de ozon, actualizat
Regulamentul 304/2003/CEE privind importul i exportul anumitor chimicale

periculoase (cu amendamentele) PIC
Hotarre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele msuri pentru
aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul i importul produilor
chimici periculoi
Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03. 003) pentru aderarea Romaniei la
Convenia privind procedura de consimmnt prealabil n cunotin de cauz,
aplicabil anumitor produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul
comerului internaional, adoptat la Rotterdam la 10 septembrie 1988
Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalitile de realizare
a controlului exportului i importului produilor chimici periculoi, precum i
modalitile de colaborare dintre autoriti, conform Hotrrii Guvernului nr.
305/2007 privind unele msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului
European i al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul i importul produilor
chimici periculoi
Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe pia a produselor

fitofarmaceutice
Hotrrea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de

omologare a produselor de protecia plantelor n vederea plasrii pe pia i a
utilizrii lor pe teritoriul Romniei
Hotrre nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea i
completarea Hotrrii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare
a produselor de protecie a plantelor n vederea plasrii pe piat i a utilizrii lor
pe teritoriul Romniei
Hotrre nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea i completarea
Hotrrii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor
de protecia plantelor n vederea plasrii pe pia
Ordin nr. 134/2006 (MO nr 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii
naionale de omologare a produselor de protecia plantelor care conin substane
active notificate i pentru care nu s-a luat nc o decizie de includere n lista cu
substane active autorizate n Uniunea European
Ordinului 135/2005 prin care se aprob organizarea i funcionarea comisiei de
avizare a produselor de uz fitosanitar, precum i procedura de emitere a avizului
de mediu
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
40 din 43
Directiva Parlamentului European i Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe

pia a produselor biocide
Hotrrea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe pia a
produselor biocide
Hotrrea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea
alin. (2) al art. 85 din Hotrrea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe pia
a produselor biocide
Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenei Comisiei Produselor
Naionale pentru Produse Biocide i a regulamentului de organizare i
funcioanre a acesteia
Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005
Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe
pia a produselor biocide
Regulamentul nr. 648/2004 al Palamentului European si al Consiliului privind

detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergenii, privind
adaptarea Anexelor III i VII
Hotrrea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor msuri
pentru asigurarea aplicrii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenii
Legea cadru
Legea nr.360/2003 (MO nr.635/2003) privind regimul substanelor i preparatelor

chimice periculoase
Legea nr.263/2005 (MO nr.899/2005) pentru modificarea icompletarea Legii nr.
360/2003 privind regimul substanelor i preparatelorchimice periculoase
Legea nr. 349/2007 (MO nr.840/2007) privind reorganizareacadrului instituional
n domeniul managementului substanelor chimice
Modul de gospodarire a substantelor chimice periculoase:

- ambalare: - precursorii si substantele toxice si periculoase sunt ambalate in
ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii nr. 324/2005 pentru
modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale
Legii 300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004
- transport: - pentru precursori se face de catre furnizor, conf. art. 15 din Legea
nr. 300/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul juridic
al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor
- pentru substantele toxice si periculoase se face conform
prevederilor Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul
substantelor si preparatelor chimice periculoase;
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
41 din 43
- depozitare: se face conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003

privind regimul substantelor periculoase.
Se vor respecta prevederile art. 11 din Legea nr. 300/2002 modificata si
completata cu Legea 505/2004.
- folosire/comercializare: - precursorii vor fi folositi exclusiv in procesele
tehnologice pentru care au fost autorizati de catre Agentia Nationala pentru
Substante si Preparate Chimice Periculoase.
3.11. GESTIUNEA AMBALAJELOR

Modul de gospodrire a ambalajelor i msuri pentru protecia mediului :
Precizam ca raportarea la SC Eco Rom Ambalaje SA a cantitatilor de

ambalaje puse pe piata,se face pentru toata societatea SC Friesland
Romania SA
TIPUL AMBALAJULUI
CANTITATE tone / an
24
Sticla
PET
PE
PVC
Plastic
468
PP
PS
Altele
Total
Hartiecarto
n
Hartie-carton
462
Hartie-carton
pt. bauturi
Otel
Metal
Alum
36
Total
Lemn
Total
F-03/FPD-FR-01/03.09
990
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
42 din 43
Ambalajele folosite si rezultate din activitate, clasificate conform H.G.R. nr.

621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje, sunt :
- ambalaje primare: pungi de plastic, butoaie de tabla, bidoane pentru stocarea
cheagului si a enzimelor, saci de hartie ;
- ambalaje secundare: paleti de lemn, cutii de carton, tavite de carton.
Ambalajele rezultate de la substantele toxice si periculoase sunt returnate
furnizorilor, manipularea si transportul fiind efectuate conform prevederilor Legii
263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase.
Titularul este obligat sa organizeze recuperarea si reciclarea deseurilor
provenite din ambalaje conform legislatiei in vigoare
Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje
Directiva stabileste, ca PRIMA PRIORITATE masurile destinate prevenirii producerii
deseurilor de ambalaje si ca principii fundamentale suplimentare, reutilizarea si
reciclarea deseurilor de ambalaje astfel se reduce cantitatea de deseuri eliminate prin
depozitare. Transpusa ion legislatia romineasca prin Hotararea Guvernului nr.
6212005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
PRINCIPII - din punct de vedere ecologic, reciclarea ar trebui considerata ca o parte
importanta a recuperarii, n special n ceea ce priveste reducerea consumului de
energie si de materii prime si eliminarea finala a deseurilor;
--crearea de sisteme de returnare, colectare si recuperare; aceste sisteme ar trebui
deschise participarii tuturor partilor interesate si ar trebui concepute astfel incat sa se
evite discriminarile impotriva produselor importate, barierele in calea comertului sau
denaturarea concurentei si sa se garanteze posibilitatea optima de returnare a
ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
poluatorul plateste - toti cei implicati in producerea, utilizarea, importul si distributia
ambalajelor si produselor ambalate trebuie sa devina mai constienti de masura in care
un ambalaj se poate transforma in deseu si sa accepte responsabilitatea ce le revine
pentru astfel de deseuri;
- consumatorii joaca un rol esential in gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje astfel ei trebuie sa fie bine informati pentru a-si adapta comportamentul si
atitudinile;
- pentru a se atinge un nivel ridicat de reciclare si pentru a se evita problemele de
sanatate si securitate de catre cei care sunt angajati sa colecteze si sa prelucreze
deseurile de ambalaje, este esential ca aceste deseuri sa fie sortate la sursa;
MASURI PENTRU IMPLEMENTARE
-COLECTAREA SELECTIVA Deseurile de ambalaje provin in proportie de circa 70 % de la populatie, regasindu-se in
deseurile menajere si 30 % de la agentii economici
Colectarea selectiva reprezinta primul pas in realizarea obiectivelor pe care Romania sa angajat sa le rspecte.
Reusita acesteia are la baza inainte de orice comportamentul fiecarui cetatean iar
eficienta investitiilor depinde de sensibilizarea publicului larg referitor la necesitatea
colectarii selective.
- Cerintele directivei sunt menite sa reduca la minimum impactul ambalajelor asupra
mediului pe parcursul productiei, utilizarii si/sau eliminarii lor.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
43 din 43
Pentru un produs ambalat, trebuie aleasa cea mai potrivita abordare sau combinatie
de abordari:
--Volumul si masa de ambalaje trebuie reduse la minimum.
--Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita reutilizarea conform
normelor n vigoare.
--Ambalajele trebuie fabricate astfel incat sa permita recuperarea materialelor,
valorificarea energetica sau compostarea, in conformitate cu normele n vigoare.
--Cantitatea de substante toxice sau periculoase din ambalaje trebuie redusa la
minimum.
Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune
depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG
621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 ) institutiile publice, asociatiile,
fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in
containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale
accesibile cetatenilor.
Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care
nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deseurile reprezinta una dintre
principalele cauze ale poluarii. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile, iar
reciclarea si refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicata metoda pentru
reintroducerea in circuitul economic.
Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre
componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate
materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic,
cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.
De ce este important sa reciclam:
Se protejeaza natura si resursele naturale
Se reduce poluarea solului, apei, aerului
Se reduce poluarea mediului inconjurator
Se economiseste energie
SC Friesland Romania SA detine Contractul nr.206364 / 2006 cu Act aditional
nr.722 /2008 de prestari servici pentru preluarea obligatiilor de valorificare si reciclare a
deseurilor de ambalaje, precum si a obligatiilor de raportare a datelor privind ambalajele
si deseurile de ambalaje ,incheiat cu SC ECO ROM AMBALAJE SA Bucuresti pentru intreaga firma
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
44 din 43
3.12. NCADRAREA N PLANURILE DE URBANISM I AMENAJAREA

TERITORIULUI
Pentru realizarea obiectivului a fost emis
- Certificatul de urbanism Nr.279 din 28.08.2006 emis de Primaria
municipiului Carei.
- Certificatul de urbanism nr.: 382/ din 22.11.2008. emis de Primaria
municipiului Carei.
- Au fost obtinute toate avizele si acordurile pentru functionare.
3.13. PROTECIA AEZRILOR UMANE

Distana fa de aezrile umane, localitile i populaia eventual afectat
Distana fa de aezrile umane :
Obiectivul este amplasat n intravilanul municipiului Carei,.
Amplasametul nu influeneaz negativ obiectivele de interes public
istoric,etc.
Vecinti : N
: strada Caplenilor.;
S
: teren agricol;
E
: unitate militara;
V
: strada Spicului ( zona cu locuinte ).;
Msurile, dotrile i amenajrile pentru protecia aezrilor umane
- Exploatarea constructiilor si instalatiilor de epurare si evacuare a

-
apelor uzate conform prevederilor regulamentului de exploatare.

Adoptarea de masuri obligatorii cu privire la intretinerea si
infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejmuirilor acestora a a
spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor
decorativi.
3.14. RESPECTAREA PREVEDERILOR CONVENIILOR

INTERNAIONALE LA CARE ROMNIA A ADERAT
Amenajarile, dotarile si masurile pentru respectarea conventiilor internationale, a
reglementarilor comunitare si ale organismelor O.N.U. la care Romnia a aderat.
- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare
- Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se
aplic alimentelor de origine animal
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
45 din 43
Legislaia comunitar
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1255/1999 privind organizarea comun a
pieei n sectorul laptelui i produselor lactate
Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 214/2001 prin care se stabilesc
regulile de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 n ceea ce privete
intervenia pe piaa laptelui praf degresat.
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme
specifice care se aplic alimentelor de origine animal.
Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 213/2004 privind metodele de
analiz i evaluarea calitativ a laptelui i a produselor lactate
Legislaia naional
HG nr. 954/2005 privind aprobarea regulilor specifice de igien pentru

alimentele de origine animal - transpune Regulamentul Consiliului (CE) nr. 853/
2004.
Calitatea apei potabile este standardizata in Directiva Consiliului UE 98/EC ,
pentru consumul uman. Directiva acopera si calitatea apei utilizate in industria
producerii de alimente.Standardul de calitate cuprinde caracteristicile
organoleptice, fizico-chimice , microbiologice, cancerigene si toxice necesare
pentru apa potabila. Parametrii cei mai importanti sint reprezentati de cei
microbiologici. Acest lucru duce la verificarea sustinuta a parametrilor
microbiologice in puncte considerate critice ( puncte finale de utilizare).
4. RECONSTRUCIA ECOLOGIC
Lucrri i msuri pentru refacerea mediului deteriorat,precum i pentru
meninerea unui ecosistem corespunztor n zon:
- conform datelor prezentate, activitatea desfurat n cadrul

obiectivului nu a determinat degradarea calitii factorilor de mediu,
astfel nu sunt necesare lucrri de reconstrucie ecologic. Respectarea
msurilor de prevenire a polurii mediului asigur meninerea
echilibrului ecologic n zon.
Msuri ce se propun a se realiza :
- construirea si punerea in functiune a statiei de preepurare
- intretinerea spatiilor verzi
- ntreinerea i igienizarea spaiilor interioare i exterioare.
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Pagina
Ediia:1
46 din 43
5. MONITORIZAREA MEDIULUI
Calitatea factorilor de mediu se analizeaz la cerere de ctre Autoritile de
reglementare, iar rezultatele obinute sunt raportate ctre APM Satu Mare.
Dotari si masuri privind instruirea personalului, managementul exploatarii si analiza
periodica a propunerii de conformare pentru controlul emisiilor de poluanti,
supravegherea calitatii mediului si monitorizarea activitatilor de protectie a mediului
Monitorizarea prin raportarile periodice privind
-starea factorilor de mediu
- gestiunea deseurilor
- gestiunea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
-registru intrare-iesire stoc a substantelor chimice periculoase
-monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate prin analize periodice efectuate de
laboratoare autorizate la urmatorii indicatori pH, CBO5, suspensii, azot amoniacal,
substante extractibile, detergenti sintetici biodegradabili
Monitorizarea .se face de catre responsabilul de mediu desemnat prin decizie de
conducerea societatii.
6. ANEXE - PIESE DESENATE - REGULAMENTE

Documente firm
Avize i autorizaii de funcionare

Plan de ncadrare n zon
Plan de situaie
BENEFICIAR,
PROIECTANT,
S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.

Satu Mare
Punct de lucru - Carei
S.C. MEDANA CO. S.R.L.

Satu Mare
F-03/FPD-FR-01/03.09
S.C. FRIESLAND
ROMANIA S.A.
SATU MARE
F-03/FPD-FR-01/03.09

JUDETUL SATU MARE
Cod: FPD-FR-01
Ediia:1
Pagina
47 din 43
CUPRINS
1.
DATE GENERALE...........................................................................................................3
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
DENUMIREA UNITII I ADRESA...................................................................................3

OBIECTIVUL, AMPLASAMENTUL I ADRESA....................................................................3
PROFILUL DE ACTIVITATE.............................................................................................3
FORMA DE PROPRIETATE.............................................................................................3
REGIMUL DE LUCRU.....................................................................................................3
NUMR PERSONAL ....................................................................................................3
2.
DATE SPECIFICE PE ACTIVITI.................................................................................4
3.
SURSE DE POLUANI I PROTECIA FACTORILOR DE MEDIU............................23

3.1. PROTECIA CALITII APELOR.........................................................................23
3.2. PROTECIA AERULUI..........................................................................................27
3.3. PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI I VIBRAIILOR.................................29
3.4. PROTECIA SOLULUI I SUBSOLULUI..............................................................31
3.5. PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILOR...............................................................31
3.6. PROTECIA FONDULUI FORESTIER.................................................................31
3.7. PROTECIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITII I OCROTIREA NATURII..32
3.8. PROTECIA PEISAJULUI I A ZONELOR DE INTERES TRADIIONAL............32
3.9. GESTIUNEA DEEURILOR..................................................................................32
3.10. GESTIUNEA SUBSTANELOR TOXICE I PERICULOASE..............................34
3.11. GESTIUNEA AMBALAJELOR..............................................................................37
3.12. NCADRAREA N PLANURILE DE URBANISM I AMENAJAREA TERITORIULUI
......................................................................................................................................... 40
3.13. PROTECIA AEZRILOR UMANE....................................................................40
3.14. RESPECTAREA PREVEDERILOR CONVENIILOR INTERNAIONALE LA
CARE ROMNIA A ADERAT............................................................................................40
4.
RECONSTRUCIA ECOLOGIC.................................................................................41
5.
MONITORIZAREA MEDIULUI.......................................................................................42
6.
ANEXE - PIESE DESENATE - REGULAMENTE.........................................................42
F-03/FPD-FR-01/03.09
GROUP
MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Fisa FRIESLAND Carei.doc

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa FRIESLAND Carei.doc

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

FIA DE

FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI

S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A.

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L.

Faza : Autorizatie de mediu

Ana - Maria GYRI

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

1.2. Obiectivul, amplasamentul i adresa

1.3. Profilul de activitate

1.4. Forma de proprietate

1.5. Regimul de lucru

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

1.6. Numr personal 125 din care - 25 personal TESA

2. DATE SPECIFICE PE ACTIVITI

Tehnologia de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor

Transpotul laptelui : Laptele, materie prima, este transportat catre fabrica de la

Receptia calitativa si cantitativa:

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

8.Temperatura,care nu va depasii 10-12 grade C

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

Curatirea laptelui prin filtrare

Depozitarea tampon a laptelui

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

- adaugarea de smantana proaspata in lapte ;

- In vederea scaderii cantitatii de grasime se poate proceda in urmatoarele

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

Celula de masurare in operatiunea de normalizare a laptelui

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

de lapte pasteurizat,acesta se va pastra in tancurile de racire din incaperea alaturata

Fazele de fabricare pentru brinza si cas ( branza fermentata )

Fazele de fabricare a cascavalului ( branzeturi oparite )

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

n categoria brnzeturilor cu past oprit intr sortmentele la care se aplic operaia de

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

topirea feliilor de cas.Temperatura in masa cas oparit nu va depasii 55-56 grade

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

FABRICA DE LAPTE CAREI, STR CAPLENILOR, NR. 58,

Fazele de fabricare a laptelui praf

apei ,rezultand lapte concentrate cu 35 45 % substanta uscata

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE

Depozitarea produselor finite

Operatii de intretinere si igienizare a instalatiilor tehnologice

MEDANA COMPANY A Member of the ECO ENGINEERING GROUP

FIA DE PREZENTARE I DECLARAIE