Aflat n pragul unui rzboi civil, Frana a oferit un teren propice profe iilor sumbre i criptice ale lui

Nostradamus, publicate n 1555 primele 100 din cele aproape 2000 pe care le va publica pn
n 1557. Aceste Centurii s-au bucurat imediat de succes i l-au introdus pe autor la Curte.
Recunoscnd c n mod contient a ales o exprimare criptic, Nostradamus scria ntr-un limbaj
obscur, pornind de la franceza contemporan lui, dar presrat cu expresii i cuvinte din italian,
greac, spaniol, ebraic i latin.
Fiecare prezicere const din patru versuri, un catren, dar niciunul nu aduce a poezie. Vizionarul
susinea c acest stil l proteja de pedeapsa celor puternici, care nu preau s fie ntotdeauna
ncntai de ceea ce le prezicea. Dar ali observatori mai sceptici sunt de prere c stilul vag este
adoptat n mod contient pentru a lsa scrierile deschise interpretrilor. n consecin , exist probabil
aproape 400 de interpretri diferite ale Centuriilor, fiecare ncercnd s dezvluie secretele profe ilor,
care continu pn n anul3797. "Scrierile mele vor fi mai bine nelese de cei ce vor veni dup
moartea mea", scria clarvztorul.
Timp de 3 ani, Nostradamus a scris peste 900 de catrene i centurii despre prezicerea viitorului. n
aceste lucrri, Nostradamus prevestete despre viitorul lumii, 70% din ele fiind mplinite pn n
prezent.Prevestete despre domnia lui Napoleon, despre Al doilea rzboi mondial, despre
ascesiunea lui Hitler, despre asasinarea Preedintelui american John F. Kennedy, despre
aselenizare. ntr-un catren Nostradamus ne vorbete despre cerul n flcri, noul ora , trznet
uria i doi frai rpui. Muli care au analizat acest catren au concluzionat c ar fi vorba chiar
despre atentatele din 11 septembrie 2001.
El mai relateaz c va fi i cel de-al Treilea Rzboi Mondial, care va dura 27 de ani, menionnd i
venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede c cel de-al Treilea Rzboi Mondial va ncepe
dup moartea ultimului Pap (cel ce va urma dup moartea Papei Benedict al XVI-lea), care va fi
asasinat de anticrist.
n catrenele sale folosete noiuni, i denumiri folosite des n prezent, dar care nu existau la vremea
respectiv. De exemplu, citind n Centurii numele de Italia, pentru noi nu ar fi nimic ciudat, dar
regatul Italiei ia fiin mult mai trziu. Dup V. Ionescu, chiar i despre Romnia spune ceva, n
termeni istoric inexisteni atunci.