Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Obiective ce trebuie atinse prin actiunile de depoluare


Reabilitarea unei zone poluate implica readucerea concentratiei unui anumit element chimic
considerat poluant, prezent in mediile fundamentale aer, apa si sol, la valoarea concentratiei sale considerata
ca naturala in aceste medii, valoare care se presupune ca este cunoscuta.
Cele trei metode utilizate la ora actuala in mod curent pentru a stabili ceea ce este curat" sunt:
evaluarea riscului sau potentialului de vatamare a sanatatii, aplicarea normelor stabilite pentru apa potabila si
limitele de detectie analitica.
Inainte de a stabili pragul de depoluare ce trebuie atins, este necesar sa se cunoasca conc naturala a
elementului considerat poluant, in mediul analizat, in absenta oricarei poluari.
2.Principii referitoare la aparitia si propagarea poluarii in sol si subsol
Atunci cand un poluant este deversat pe suprafafa solului, sau in subsol la mica adancime, principala forta
care acfioneaza asupra deplasarii produsului este cea gravitationala. Daca solul este poros si permeabil,
produsul se va deplasa in jos, pe directia verticals, cu o oarecare extindere laterala, controlata de porozitate si
permeabilitate. Vit de deplasare va depinde de viscozitatea prod si de porozitatea si permeabilitatea solului.
Pe traseul parcurs catre acvifer, poluantul poate fi adsorbit pe particulele solide, vaporizat, biodegradat sau,
intr-o mai mica masura, hidrolizat, oxidat sau redus chimic. Acesta poate fi chiar oprit daca intalneste o
bariera impermeabila.
3.Proprietati ale poluantilor care intervin si influenteaza tehnologiile si durata procesului de depoluare
Principalele caracteristici ale poluantilor sunt: solubilitatea, densitatea, coeficientul octanol/apa si constanta
lui Henry.
Solubilitatea - reprez cantit max dintr-un compus ch care se poate dizolva in apa, la o anumita temperatura.
Greutatea specified relativa, in raport cu apa la 4C, da indicatia daca poluantul va pluti pe suprafata apei
sau va penetra in baza acviferului.
Coeficientul de repartitie octanol / apa. Kow - este definit ca un raport intre concentratia posibila a
compusului in faza octanol si concentratia sa in apa.
Capacitatea de adsorbtie pe carbune activ
Capacitatea de biodegradare
4.Pomparea apei subterane si influenta acesteia asupra liniilor de curent. Aplicatii
In conditii naturale, orice acvifer se gaseste in stare de echilibru hidrodinamic. Pomparea apei dintr-un put
modifica acest echilibru si provoaca o rabatare (denivelare) a suprafetei panzei freatice.
Se disting doua zone ale acestei suprafeje deformate : zona de captare si zona de influenta a pomparii. Zona
de influenta este zona in care nivelul panzei este influentat ca urmare a extragerii apei cu un anumit debit. Ea
cuprinde zona de captare, dar se poate extinde si in afara acesteia.
Zona de captare este acea parte a zonei de influenza in care ansamblul liniilor de curent este dirijat
convergent catre putul sau forajul din care se pompeaza, deci din care apa ajunge in put si este captata.
5.Criterii pentru alegerea unei metode adecvate de depoluare in situatii specifice
Tehnologia metodei de depoluare va depinde de tipul poluantului (mineral sau organic, solubil in apa sau
nu, dens sau usor, degradabil sau nu etc.), de caracteristicile terenului, in special permeabilitate si
transmisivitate, si de localizarea poluantului in raport cu nivelul panzei freatice - dizolvat, flotant pe
suprafata apei sau situat la baza acviferului.
In functie de situatie se poate alege: - inchiderea sau izolarea zonei poluate pentru evitarea propagarii poluarii
-poate fi realizata prin bariere hidraulice, pereti etansi, transee; - extragerea apei poluate prin pompare; extragerea poluantului flotant ecremage"; - metode bazate pe introducerea de aer; - metode biologice.

6.Metode de depoluare bazate pe pomparea apei subterane


Pomparea poluantilor dizolvati: metoda de depoluare cea mai utiliz consta in punerea in aplicare a unui
sistem de pompare - tratare (pump and treat): apa poluata este extrasa prin puturi, dupa care este tratata. la
suprafata prin stripare cu aer, adsorbtie pe carbune activ, tratament biologic. Pentru proiectarea procesului
elementele cele mai importante sunt numarul de puturi, amplasarea acestora si debitul de pompare.
Latimea zonei de captare: B=Q/Kbi; Q-debitul de apa pompat din put; b-grosimea acviferului; K-coef de
permeabilitate; i-gradientul hidraulic.
Raza de actiune a putului x0 este distanta de la put la punctul de stagnare, care reprezinta limita zonei de
captare catre avalul hidraulic: x0=Q/2kbi.
Distanta maxima intre doua puturi alaturate, din care se extrage acelasi debit constant de apa Q, plasate pe
linii de curent paralele, trebuie sa fie a=Q/kbi.
Reinjectarea apei tratate: Atunci cand apa este reinjectata in aval, ea poate sa ajunga din nou in putul de
pompare, daca distanta dintre punctul de pompare si cel de injectie este prea mica. Se poate defini o distanta
critica pentru evitarea acestui fenomen: acritic=2Q/( bki).

7.Metode de recuperare a produselor poluante pure


Transee: atunci cand deversarea de poluant nu este insemnata cantitativ, iar panza freatica intalnita se afla la
adancime mica (sub 3 m), se pot executa transee sau drenuri care sa intercepteze apa poluata.
Puturi de recuperare: Dupa acumularea in puturi, prod petrolier poate fi recuperat in diferite moduri: printr-un sorb tip palnie, care pluteste numai pe apa si in care produsul acumulat deverseaza, putand fi
aspirat apoi de o pompa; - cu ajutorul unui dispozitiv cu banda oleofila, care ajunge sa se scufunde in produs,
fiind antrenata la suprafaja de un tambur; - printr-un separator apa-hidrocarburi, introdus in put simultan cu
pompa care extrage apa, mentinand denivelare; - cu o singura pompa, plasata la interfata, care extrage apa si
hidrocarburi in amestec (cu dezavantajul ca necesita separarea la suprafata); -printr-un sistem cu doua
pompe: una care pompeaza apa curata de la partea de jos a putului, la debit controlat, formand conul de
depresiune, iar a doua este plasata mai sus, in asa fel ca sa poata preleva numai produsul acumulat, avand
aspiratia imediat deasupra interfetei. Controlul functionarii pompelor se realiz automat, cu senzori de nivel.
Recuperarea produselor mai grele decat apa, care se scufunda
si se acumuleaza pe substratul impermeabil al acviferului,
singura modalitate este aceea de a recupera in totalitate lichidul
poluat, cu ajutorul unei pompe submersibile care are aspiratia
foarte jos, dupa care separarea se face la suprafata, intr-un
separator de constructie speciala.

8.Metoda recuperarii cu banda


- cu ajutorul unui dispozitiv cu banda oleofila, care ajunge sa se
scufunde in produs, fiind antrenata la suprafaja de un tambur.

9.Metode bazate pe ventilarea solului


Tehnica ventilarii solului presup crearea unei
depresiuni in zona de teren nesaturat, ceea ce
are ca efect aparitia unei curgeri a fazei
gazoase catre punctul cu pres minima.
Depresiunea poate fi realiz cu aj unui
ventilator, plasat la suprafata, deasupra unui
put prevazut cu coloana filtranta ce are
deschideri situate mai sus de nivelul cel mai
ridicat al apei freatice.
Amplasarea puturilor trebuie aleasa astfel ca
circuitul gazelor prin teren sa fie optim.
Fantele filtrului prin care se face aspiratia
trebuie plasate in centrul zonei poluate, avand
in vedere ca vitezele de curgere vor fi mai
mari in apropierea putului. O modalitate
complementara presupune injectia de aer in
sol intr-un alt foraj, ceea ce provoaca
amplificarea gradientilor de presiune si
cresterea vitezei de curgere a fazei gazoase.
Distanta trebuie aleasa astfel ca razele de
actiune ale putului de aspirare si celui de
injectie sa interfereze.

10.Striparea in-sita (air-sparging)


Striparea in-situ inseamna realiz. circulatiei
fortate a unui gaz curat, de obicei aer, in zona nesaturata
sau in cea saturata a acviferului; striparea in panza
freatica este denumita air sparging".
Aerul fumizat de un compresor este trimis sub
presiune in apa freatica prin foraje de injectie cu diametru
mic. Aerul dezlocuieste apa din porii rocii si poate migra
catre suprafata panzei freatice sub forma de bule. Caract
principala a acestei tehnici este curgerea aerului injectat
in putul de injectie catre zona nesaturata, traversand
fantele filtrului si zona saturata cu apa a acviferului.
Puturile de injectie sunt construite de regula ca
puturile standard pentru controlul apei subterane, cu filtru
deschis numai in zona saturata, sub nivelul piezometric.
Forajul este de obicei vertical. Raza conului de influenta:
dimensiunile conului depind de unghiul pe care aerul
distribuit in sol il face cu verticala si de adancimea la care
se face injectia. Presiunea de injectie trebuie sa fie
superioara celei hidrostatice. Debitul cu care se injecteaza
aerul trebuie sa permita eliminarea poluantului dintr-un
volum dat de sol saturat cu apa. Aerul injectat
dezlocuieste apa din pori si se ridica catre zona nesaturata.

11.Metoda UWB (depresiunea si vaporizarea in accelasi


foraj)
Aplicarea acestui procedeu necesita realizarea unui foraj de
diametru mare, a carui coloana este perforata pe doua
intervale, unui la baza, imediat deasupra culcusului
acviferului, iar celalalt la nivelul panzei freatice. Apa
poluata este aspirata prin deschiderile inferioare si este
ridicata in foraj pana la nivelul hidrostatic fie prin aer lift,
fie cu ajutorul unei pompe; aici intalneste aerul pur injectat
de la suprafata si are loc un proces de stripare, in care
produsii volatili din apa sunt preluati de aer, iar apa curata"
reintra in acvifer prin perforaturile superioare.

12.Principiul depoluarii biologice


Microorganismele degradeaza comp org pt a elibera en continuta in leg molec C-C, transformandu-i in CO2
sau in metan si apa. Biodegradarea se realiz in prezenta unor enzime, care joaca rol de catalizatori si
promoveaza anumite r. specif. Proc. de biodegradare in care se fol populatii de microorganisme pt
descompunerea unor comp org sunt similare proceselor de degradare nat care necesita enzime. Mineralizarea
este de fapt oxidarea totala a unui compus organic. Un compus poate fi recalcitrant, atunci cand el rezista la
orice grad de biodegradare, sau persistent, daca se degradeaza numai in anumite conditii, ce trebuie asigurate.
Enzimele sunt proteine capabile sa catalizeze anumite r. biologice caracteristice. Biodegradarea presupune
trei etape succesive: Transformarea energiei produse in timpul reactiilor de oxido-reducere a substantelor
organice; Formarea acizilor organici cu ATP (adenozintrifosfat); Eliminarea produselor metabolice si
deseurilor.
13.Factorii favorabili la degradarea biologica
Pentru depoluarea prin degradare biologica, factorul cel mai important este viteza de degradare a
poluantului. Aceasta este controlata pe de o parte de viteza cu care se realiz. metabolismul, iar pe de alta
parte de en. rezultata, altfel spus de numarul de molecule de ATP(adenozintrifosfat) care se formeaza prin
degradarea unei molecule organice. Vit. proc. metabolic al microorganismelor si implicit vit. de degradare a
subst. org. sunt dependente de o serie de parametri: temp, cont in oxigen, prezenta apei,Biodisponibilitatea
poluantilor.

14.Tratarea prin stripare la suprafata a apei subterane poluate


Tehnica consta in punerea in contact a apei poluate si aerului in contracurent: cand aerul si apa se amesteca,
comp volatili initial dizolv in apa ies din sol. si trec in faza de vapori, fiind preluati de aerul injectat. Pt
intregul sistem de aerare, elementul cel mai imp. consta in optimizarea timpului de contact aer/apa. In col.
aerul si apa circula in contracurent, traversand in sensuri diferite un mediu structural care serveste ca material
de umplere. Acesta are rolul de a asigura o suprafata foarte mare de contact intre aer si peliculele lichide,
marind timpul de contact aer/lichid. Ca urmare, o mare parte a comp volatili din faza lichida sunt trecuti in
starea de vapori. Aerul antreneaza astfel poluantii catre iesirea din coloana de unde pot fi evacuati fie in
atmosfera, daca evacuarea este autorizata, fie dirijati spre unitati de tratare, prin adsorbtie pe carbune activ.
Col de stripare este alc.dintr-o manta exterioara, o structura interioara, materialul de umplere si sist de
injectare a aerului. Gazele ce ies din col de stripare pot fi tratate prin adsorbtie pe carbune activ, oxidare,
oxidarea cu ozon si radiatii ultraviolete, oxidarea termica.

15.Unele metode de tratare la suprafata a apei subterane poluate.


Absortiei pe carbune se realizeaza in 3 etape: difuzia moleculara din faza lichida catre granulele de
carbune, difuzia prin spatiul poros si absortia pe suprafata de contact.
Timpul necesar absortiei totale depinde de caracteristicile moleculelor: produsele organice mai putin
solubile vor difuza rapid spre granule in timp ce moleculele mari se vor deplasa lent prin pori. Solventii
colurari de exemplu sunt usor absorbiti, datorita solubilitatii reduse si moleculelor de talie redusa care pot
circula prin porii fini.
17.Date necesare pentru realizarea unui experiment de depoluare prin pomparea apei freatice.
Studiul experimental pilot de depoluare prin pompare s-a desfasurat pe platfoma unei intreprinderi
industriale din zona Ploiesti.
Scopul a fost acela al acumularii datelor necesare proiectarii unui sistem eficient pentru stoparea poluarii
la limita de proprietate si recuperarea hidrocarburilor flotante.
In zona orasului Ploiesti, importanta hidrogeologica deosebita ale depunerilor conului aluvionar PrahovaTeleajen, unde este intalnit un acvifer de tip freatic, cu un grand inalt de vulnerabilitate de poluare. Rocile
magain sunt asezate pe un pat argilor negricios de varsta pleistocena medie si sunt constituite din pietrisuri,
nisipuri si bolovanisuri, in alternanta cu argile, avand grosimi de 25-35m.
Scopul pilotului realizat nu a fost neaparat acela de recuperare a produsului petrolier flotant, ce de
urmarire a comportarii panzei freatice, a propagarii in timp a palniei depresionare si a modului de acumulare
a hidrocarburilor in aceasta in timpul pomparii. Datele acumulate servesc in continuare pentru determinarea
parametrilor caracteristici ai acviferului, necesari la alcatuirea modelului matematic pentru proiectarea unei
bariere hidraulice eficiente la scara integii platforme si la alegerea echipamentului adecvat.
Pilotul a fost constituit dintr-un put de pompare pentru denivelarea panzei freatice si un sistem de
piezometre pentru punerea in evidenta a denivelarii si acumuarii. La putul de pompare, pentru evitarea
inghetarii apei pe conducta de refulare, a fost preferata soluatia contruirii unui camin de securitate subteran.

18.Echipament necesar la un pilot de pompare


Pomp centrifug electric submersibil Caprari;
Pompa pneumatic SILEX GNE 200, pentru recuperare produs;
Apometru FLOSTAR 40 (Schlumberger);
Tablou electric;
Conduct refulare ap PHD 2 in;
Van de refulare;
Electrovalv i regulator presiune aer;
Racorduri flexibile (furtune) pentru pompa pneumatic;
Sistem de troliu pentru manevrare.
19.Debit critic si princip.de dimensionare
Debit critic este un debit ce nu treb deposit,in funct de o val.a pierderilor patratice de sarcina hidraulica (de
pres)si de o denivelare maxima obt.in foraj.
Alegerea unui debit critic dep de cond.de exploatare a forajului,de acviferul pe care il solicita si de cantitatea
echipamentului utilizat.

20.Principiul de realizare a unei bariere bilogice


Dup cum s-a artat anterior, instalarea unei bariere hidraulice eficiente presupune realizarea unor
puuri noi i reabilitarea unora dintre cele existente. in general, un pu realizat in acvifer provoac in acesta
nite perturbaii care se manifest asupra randamentului forajului respectiv. Astfel, in timpul pomprii
apei, pentru fiecare pu i intr-un mod care difer de la un foraj la altul, apare o zon din care apa se scurge
din strat in pu prin picurare. Aceast zon de scurgere direct este provocat de pierderile ptratice de
sarcin hidraulic, induse in acvifer de forajul respectiv.
Rezult c intr-un foraj din care pompeaz ap denivelarea nu este identic cu aceea care apare in
acvifer, fiind mai pronunat in interiorul puului. Diferena de cot intre denivelarea din pu i cea din
acvifer reprezint zona de picurare. Cu alte cuvinte, pomparea apei dintr-un pu provoac in acesta o
denivelare care nu este egal cu cea din acvifer. intotdeauna denivelarea din acvifer este mai redus decat cea
care este msurat in pu. Pe de alt parte, trebuie menionat c atunci cand se face simularea curgerii printrun acvifer se consider c denivelarea observat in foraj este identic cu cea din acvifer. Simularea presupune
c se realizeaz nite puuri ideale, care nu prezint pierderi de presiune ptratice. Mai concret, simularea ia
in consideraie numai acviferul, far a ine seama de interaciunea dintre acesta i puul din care
se pompeaz. Rezult din aceast precizare c debitul de pompare al apei din fiecare pu care
intr in componena unei bariere hidraulice, debit obinut pe baza simulrii matematice, trebuie majorat in aa
fel incat in acvifer s se obin denivelarea definit prin modelare.
In fapt, deoarece rezultatele furnizate de simulare nu in seama de pierderile ptratice de presiune, in
dreptul unui pu va rezulta un debit mai mic decat cel care este necesar in realitate. Este debitul pe care ar
trebui s-l dea puul ideal, la care nu se inregistreaz pierderi de presiune. Cunoaterea pierderilor ptratice
de presiune constituie ins o problem dificil de anticipat, deoarece ele sunt legate de caracteristicile puului,
dar i de modul concret de realizare a acestuia prin procesul de foraj, respectiv echipare cu filtre.
Din acest motiv, aprecierea lor i stabilirea valorii cu care trebuie majorat debitul de pompare din
fiecare pu trebuie s se fac pe baza unui test de pompare pe palier de debit, realizat separat in fiecare foraj.
Prin urmare, inainte de punerea in funciune a puurilor din bariera hidraulic pe care o propunem,
considerm c este necesar realizarea unui test-palier in fiecare pu ce va intra in componena acesteia, in
scopul atingerii denivelrilor preconizate i conservrii zonei ei de influen. Pe baza acestor teste pierderile
ptratice de presiune vor putea fi evaluate in mod corect i, ca urmare, se va putea determina debitul
suplimentar de pompare din fiecare pu, debit care trebuie adugat celor 20 m3/h rezultai din modelarea
matematic.
Numai cu aceast condiie bariera va putea avea rezultatele prevzute i va corespunde scopului
beneficiarului, de stopare total a polurii induse ctre aval de activitatea sa de producie i de reciclare a
produselor petroliere recuperate.

22.Principii de aplicare a unor tehnologii de depoluare pe o platforma intens poluata 9 cu modul de


amplasare a pilotilor de depoluare)
In cadrul unui proiect pentru protecia mediului inconjurtor, au fost testate mai multe tehnologii
pentru depoluarea solului i apelor freatice infestate cu hidrocarburi, tehnologii de remediere care ar putea fi
aplicate ulterior la scar regional, pentru depoluarea intregii zone a municipiului Ploieti.
Metodele aplicate experimental pot fi clasificate in trei mari categorii:
A. Recuperarea eficient a produsului petrolier flotant pe apa freatic, atunci cand acesta se gsete in
cantitate mare ;
B. Barier fizic etan, pentru acumularea flotantului atunci cand stratul este foarte subire i produsul nu
poate fi extras direct;
C. Bariera biologic pentru tratarea polurii cu produse petroliere aflate in stare dizolvat in apa freatic, prin
stimularea activitii bacteriene.
Practic ins, amplasarea pe teren a piloilor a fost legat de posibilitile existente in ceea ce privete
spaiul necesar execuiei, prezena sau absena produsului flotant, posibilitatea evacurii apei pompate i, nu
in ultimul rand, de posibilitatea asigurrii pazei instalaiilor.
Din aceste motive, lucrrile au fost amplasate in totalitate la interiorul incintei intreprinderii cu care sa colaborat, in unele situaii problemele de spaiu i infrastructur necesitand chiar redimensionarea lucrrilor
proiectate iniial.
Sarcina contractorului a constat in:
-proiectarea instalaiilor, definirea specificaiilor tehnice i intocmirea manualelor de operare pentru
fiecare pilot;
-instalarea i demararea instalaiilor pe poziiile stabilite ;
-realizarea programului de monitorizare, prevzut pentru o perioada de 4 luni.

23.Stabilirea duratei de remedierea unei platforme contaminate pe baza curbelor izocrone.


Avand in vedere dispunerea fluxurilor care prsesc teritoriul intreprinderii poluante, considerm c
trebuie realizat o barier hidraulic nou, alctuit din 7 puuri, situate la distana de 150 m unul de altul.
Aceasta va incepe de la nivelul modulului M5 din bariera veche i se va termina la distana de 1050 m de
acesta, fiind amplasat pe o linie dreapt, de-a lungul limitei proprietii, pe direcia general Sud-Sud-Est.
In plus, vechea barier trebuie s fie reabilitat pornind de la modulul M5 i pan la modulul M12.
Localizarea pe teren a barierei, considerate in ansamblu, este prezentat in figura 10.3, unde puurile noi, ce
trebuie realizate, sunt notate cu simbolurile N I .. .N7.
Dup o serie de simulri matematice, s-a dovedit c debitul de extragere a apei din fiecare pu trebuie
s fie de ordinul: Q = 20 m3/h. Pe baza acestor debite de pompare s-au obinut liniile echipoteniale din
figura 10.3, care corespund curgerii apei prin acvifer cand bariera funcioneaz. Sunt puse in eviden pe
aceast hart denivelrile foarte puternice la care ne ateptm s fie atinse in centrul dispozitivului, in
sectorul puurilor M5, M6 i NI.
Denivelrile provocate de bariera in funciune sunt evideniate mai sugestiv pe harta din figura 10.4.
Se observ c in centrul barierei, in zona modulelor M5, M6 i NI, denivelarea poate ajunge la valori de circa
3,5 m, iar local, la nivelul modulului M6, poate fi atins chiar o valoare mai mare, de aproximativ 4 m.
Este vorba deci de realizarea unor denivelri foarte puternice, de ordinul a 30% din grosimea acviferului.
Zona de influen a barierei este prezentat in figura 10.5, in care se pune in eviden faptul c ansamblul
fluxurilor de ap ce provin de pe platform intreprinderii este interceptat in totalitate de bariera amplasat in
poziia propus. Desigur c odat cu fluxurile de ap vor fi interceptai i poluanii, care sunt transportai ca
faz flotant de ctre acestea.
Mai rmane deci s se incerce o determinare a duratei decontaminrii.Pentru aceasta trebuie s se
presupun n primul rnd c sursa de contaminare nu mai este activ. In aceast ipotez, se poate considera
c nu mai exist hidrocarburi care s tranziteze zona nesaturat de deasupra acviferului; hidrocarburile sunt
deci prezente numai ca faza flotant, la nivelul apei freatice. Produsul contaminant este mai uor i mai
viscos decat apa. Pe baza analizelor efectuate, putem estima c valorile medii pentru densitatea i viscozitatea
dinamic a acestuia se situeaz in ju r de 816 kg/m3 i respectiv 1,62 cP. Dup cum s-a menionat anterior,
aceste valori pot suferi unele variaii in timp, in funcie de sursele active de contaminare.
Ca urmare a viscozitii mai mari, viteza de curgere a produsului petrolier prin mediul poros va fi mai
mic, filtrarea fiind in relaie de invers proporionalitate cu viscozitatea. Altfel spus, produsul flotant va
curge mai incet decat apa, viteza sa fiind circa 62% din viteza apei.
Se poate afirma c depoluarea este atins atunci cand liniile de current corespunztoare unei anumite
izocrone acoper in totalitate zona contaminat cu produse flotante.

24.Pilonul A1.Spalarea cu alcool.Princip.amplasare,rezultate


Principiul acestei metode const in injectarea unui solvent in sol cu scopul scderii viscozitii fraciei grele a
poluantului i creterii mobilitii acesteia. Solventul impus prin caietul de sarcini a fost alcoolul etilic tehnic.

25.Pilotul A2.1. Recuperarea prin denivelarea panzei freatice.


Scopul pilotului a fost acela de apune in evidenta modul de acumulare a hidrocarburilor flotante la
pomparea apei cu debite din ce in ce mai mari. Programul de monitorizare impus pentru acest pilot a constat
in denivelarea panzei freatice prin pompari cu debite constate de 5, 10, 15, 20 si 25 m3/zi, fiecare pailier
avand o durata de 4 saptamani cu urmarirea variatiei de nivel si recuperarea produsului acumulat.

26.Pilotul A 2.2 Funnel and Gate.


Ideea acestui pilot este de a compara modul de acumare a produselor flotante in doua unitati bazate pe
pomaparea apei subterane: la prima unitate putul de recuperare este plasat in poarta unei bariere fizice cu
forma de palnie; a 2-a unitateconsta intr-un put simplu de recuperare, inconjurat de piezometre de control.
Principiul acestui pilot este acela de acumulare a produsului flotant, astfel ca acesta sa poate deveni
recuperabil in situatia in care pelica initiala este foarte subtire.

27.Pilotul A 2.3 recuperarea prin sistem de bariera hidraulica. Principii si rezultate.


A2.3. Barier hidraulic
Aa cum s-a artat in capitolul 9, soluia care a aprut ca optim pentru depoluarea subsolului
platformei in urma studiului din faza 1999, a fost realizarea unei bariere hidraulice care s permit stoparea
polurii la limita de proprietate, precum i recuperarea i valorificarea poluanilor. A fost deci normal ca intre
tehnologiile puse in aplicare s fie testat i un segment de barier hidraulic.
Bariera a fost format din trei puuri de pompare-recuperare, notate A2.3-PR1, A2.3-PR2, A2.3-PR3,
cu diametrul de 350 mm i adancimea de 20 m, amplasate pe direcie perpendicular pe direcia local de
curgere. Un sistem de patru piezometre de control a fost construit in vecintatea fiecrui pu pentru
efectuarea msurtorilor de nivel i evidenierea modificrilor.
Pentru prevenirea ingheului in anotimpul rece, s-a preferat soluia montrii conductei de refulare a
apei pompate i aparatelor de msur aferente intr-un cmin subteran betonat, a crui schem constructiv
este redat in figura 11.8.
Rezultatele
Concluzia care se impune in urma acestei analize este c pilotul A2.3, bazat pe tehnologie relativ
simpl, cu investiii i cheltuieli de intreinere minime, este uor de exploatat i se recomand multiplicarea
pentru aplicare la scar zonal.
O asemenea tehnic aplicat la scar mare se poate chiar autofinana, deoarece investiiile se pot
recupera rapid prin valorificarea produsului obinut i se pot obine chiar unele beneficii. Condiiile de
eficien sunt legate ins de existent unei poluri masive, in condiii de permeabilitate i transmisivitate
favorabile ale acviferului poluat.

28.Pilotul A2.4. Scop, principii de realizare, dispozitive specifice de recuperare a poluantilor.


Scopul acestor piloi a fost acela de a testa trei procedee de recuperare a peliculei de produs petrolier
flotant, fr denivelarea panzei freatice. Primul i al treilea sistem, respectiv piloii A2.4-M1 i A2.4-M3,
sunt identice din punct de vedere al construciei i echiprii instalaiei, singura diferen fiind
dat de pompa utilizat pentru extragerea hidrocarburilor, astfel:
- pompaj staionar cu pomp tip Silex International AP3/TLC, care poate extrage ap, hidrocarburi, gaze sau
un amestec al acestor faze, in cazul modulului A2.4-M1; prezint avantajul c pot fi recuperate produse grele
i viscoase; inconvenientul metodei este acela c necesit reglaje frecvente ale adancimii de fixare, in funcie
de variaiile nivelului freatic i grosimea peliculei de hidrocarburi;
- pompaj selectiv cu pomp tip Silex International GN 200, cu sorb oleofil flotant, care urmrete interfaa
ap hidrocarburi in modulul A2.4-M3.
Pentru pilotul A2.4-M1, in figura 11.9 se prezint schema amplasrii forajelor i unitii de tratare, iar
schema tehnologic, comun cu cea de la A2.4-M3, este dat in figura 11.10.
Sistemul de recuperare utilizat in pilotul A2.4-M2 este diferit i se bazeaz pe extracia trifazic cu ajutorul
vacuumului, metoda cunoscut sub denumirea de extracie sub vid.

29.Principul de realizare a unei bariere biologice. ( Pilotul C bariera biologica)


Scopul acestui pilot a fost acela de a permite acumularea datelor necesare proiectarii unui sismte de
bioremediere in-situ la scara regionala. Biostimularea in-situ este bazata in primul rand pe aportul de oxigen
in acviferm acesta fiind furnizat prin injectare de aer comprimat, procedeu numit bio sparging.
Dpdv constructiv, realizarea acestui pilot a presupus executarea unei bariere etanse, perpendiculara pe
directia de curgere de 20m si deschidere de 50m, prevazuta cu doua aripi laterale si doua porti cu latimea de
5m pentru trecerea apei subterane. Peretele etans este incastrat in culcusul impermeabil al acviferului, astfel
ca intregul curent de apa cuprins pe latimea de 50m trece numai prin cele 2 porti.

30.Bariera fizica: scop, mod de realizare a peretului etans, sistem de monitorizare.


Ca principiu, acest pilot se bazeaz pe acumularea produsului petrolier flotant,
cand acesta se gsete numai sub forma unei pelicule fine: un perete impermeabil cu lungimea de 300 m i
adancimea de 9 m (sub cel mai sczut nivel al acviferului), are rolul de a stopa poluanii, dar permite trecerea
pe sub el a apei subterane. Produsul acumulat poate fi extras cu pompe pneumatice cu sorb selectiv, fr
denivelarea panzei freatice, din ase puuri de extracie plasate in imediata apropiere a barierei. Un sistem
complex alctuit din 22 de piezometre, plasate in amonte i in aval, permit urmrirea acumulrii i verificarea
eficienei de stopare a poluantului. Un singur container deservete intregul sistem, acesta avand funcia
principal de a asigura furnizarea i distribuia aerului comprimat ctre fiecare pu recuperator.