4.

Descoperirea Occidentului n nsemnare a cltoriei mele de

Dinicu Golescu
-perioada n care a trit Dinicu Golescu, nceputul secolului al XIX-lea, este una n care ncep
cltoriile marilor drumei din rile romne.
- Familia Golescu, neam de vaz n boierimea bucure tiana, a dat o seam de clatori i crturari
vestii n cultura romneasc
- cartea sa ,,nsemnare a cltoriii mele, este prima lucrare de cltorie din literatura romn
- Conceput ca un jurnal de cltorie, romanul reprezint un adevrat reportaj jurnalistic, bine
documentat, al autorului, despre locurile vizitate.
- Dinicu Golescu a cutreierat ntreaga Europ a nceputului de veac al XIX-lea, i ne-a descris i nou
locurile vizitate.
-Aezrile urbane i rurale n care poposea mai mult, erau gratulate cu o aten ie de cteva pagini, n
vreme ce despre localitile prin care era doar n trecere, pomenea doar n cteva rnduri.
-Acest jurnal de cltorie s-a nscut prin faptul c Dinicu Golescu, impresionat de numrul mare de
cri de cltorie, care au fost publicate n Occident, a vrut s druiasc i literaturii romne un roman
de acest gen.
-Este scris ntr-o perioad n care literatura romneasc se debarasa de limba literar veche, adoptnd o
limb modern, care va fi modelul de lucru al scriitorilor romni de acum ncolo.
Dinicu Golescu, n cltoria sa, a fost deosebit de impresionat de ri din centrul Europei, cum ar fi
Austria, Elveia, Germania.
-Dinicu Golescu se dovedete a fi un bun peisagist, descriindu-ne plaiuri, frumuse i ale naturii. Dar el
nu se mrginete doar la a descrie i reproduce natura. Ne vorbe te despre construc ii, ora e, realizri
umane.
-Sunt descrise cu mare admiraie localiti precum Viena, Berna, Geneva. Ruri precum Rinul.
Deasemenea, autorul ne apleac asupra condi iilor socio-economice din fiecare zon vizitat.
- este descris modul de organizare al administraiei locale.
- o atenie deosebit o acord scrierii activit ilor comerciale vizitnd piee i trguri.
- compara locurile vizitate cu ceea ce exista n ara Romneasc, fcnd ample observa ii critice la
adresa realitilor dmboviene
- vine cu propuneri i soluii aduse autoritilor romne ti care s ajute la progres n toate domeniile
vieii sociale i n Muntenia
- i aduce aportul la dezvoltarea limbii literare romne ti, promovnd o limb modern, n locul celei
arhaice folosite pn atunci.
- cartea a fost scrisa in totalitate in limba romana, nu asa cum precizeaza autorul, ca a inceput sa scrie
in limba greaca
- viziteaza muzee
- viziteaza gradini
-nu poate vizita spitalul de nebuni pentru ca este imbracat in straie turcesti (orientale)
- fondurile de stat erau investite asezaminte, scoli. Spitale
- Palatul era neinconjurat de gardieni = increderea in norod, iubirea norodului
- meritocratia domina in societate
- casele din Viena sun inalte cu sapte opt etaje, dar putine
- biserica cea mai vestita era Biserica Sfantul Stefan
- Viena are 18 piete dintre care cea mai vetita a Sfantului Iosif al doilea
- vorbeste despre posta si despre usurinta oamenilor de a comunica datorita acestei institutii
- observa casele de copii, casa de pensie, spitalele, scoli
- austriecii aveau spital unde puteau naste femeile fara ca acest lucru sa se stie, pentru protejarea
identitatii ele puteau purta masca, iar doctorii pastrau secretul.
- vorbeste despre bancile care ofereau imprumuturi
- observa si simplitatea cu care femeile se imbracau, in comparatie cu femeile din Romania, in special
nevestele de boieri