BASCHET
Noţiuni fundamentale de regulament
Exerciţii pregătitoare
Zona coşului de trei puncte din figura 1 şi 3, a unei echipe, trebuie să fie
întreaga suprafaţă a terenului de joc, cu excepţia zonei apropiate de coşul
adversarului, şi de liniile care o delimitează şi se compune din:
- două linii trasate paralel cu liniile de laterale, la o distanţă de 6,25 m din
punctul de pe suprafaţa de joc situat perpendicular pe centrul coşului adversarilor.
Distanţa de la acest punct pâna la marginea interioară a mijlocului linei de fund
este 1,75 m, măsurată pe marginea interioară a acestei linii;
- un semicerc cu raza de 6,25 m măsurată de la marginea exterioară a liniei
care îl delimitează, cu centrul în acelaşi punct ca în paragraful de mai sus şi care
intersectează liniile paralele.
Cele două zone ale băncilor echipelor din figura 1, sunt situate în exteriorul
terenului de joc de o parte şi de cealaltă a mesei oficiale, pe aceeaşi latură a
terenului cu aceasta, şi sunt marcate după cum urmează:
- fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de cel puţin 2 m trasată
în prelungirea liniei de fund şi prin o altă linie cu o lungime de cel puţin 2 m,
trasată la 5 m distanţă de linia de centru şi perpendiculară pe linia laterală. În zona
băncii echipei trebuie să existe 14 locuri pe scaune sau bănci, la dispoziţia
antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor şi însoţitorilor echipei. Orice altă
persoană trebuie să stea la cel puţin 2 m în spatele băncii echipei.
D. Semnalele sonore.
Trebuie să existe cel puţin 2 semnale sonore independente, de tonalitate
diferită şi cu mare putere acustică:
- unul din semnale va fi la dispoziţia cronometrorului şi a scorerului;
- un al doilea semnal sonor va fi pus la dispoziţia operatorului de 24 de secunde.
E. Tabela de scor.
O tabelă de scor trebuie să fie astfel amplasată încât să fie perfect vizibilă
pentru toate persoanele implicate în joc, inclusiv pentru spectatori. Tabela de scor
va afişa cel puţin:
- timpul rămas de joc;
- scorul;
- numărul perioadei de joc;
- numărul minutelor de întrerupere acordate.
F. Foaia de arbitraj.
Foaia oficială de arbitraj trebuie să fie cea care este aprobată de Comisia
Tehnică Mondială FIBA şi ea trebuie folosită la toate competiţiile organizate de
FIBA.
M. Terenul de joc.
Terenul de joc (Figura 1), trebuie să fie trasat astfel:
- cu linii cu lungimea de 50 mm conform Regulamentului Oficial al Jocului de
Baschet;
- în jurul terenului de joc va trebui trasată o altă bandă suplimentara (Figura 1), cu
o culoare contrastantă şi având lungimea minimă de 2000 mm. Culoarea acestei
benzi suplimentare trebuie să fie la fel ca şi culoarea cu care sunt vopsite
interioarele cercului central şi ale zonelor de restricţie.
N. Luminozitate/iluminare adecvată.
Terenul de joc trebuie iluminat uniform şi adecvat. Sursele de lumină trebuie
plasate astfel încât să nu deranjeze sau să afecteze vederea jucătorilor şi a
oficialilor.
Echipele.
Drept de joc înseamnă a avea autorizaţia de a juca pentru o echipă aşa cum
este prevăzut în regulamentele forului organizator al competiţiei. Limita de vârstă
poate fi o condiţie a dreptului de joc.
Un component al echipei este desemnat să joace atunci când el a fost înscris
în foaia de arbitraj înaintea începerii jocului şi până în momentul în care este
descalificat sau comite 5 greşeli, atunci el devenind însoţitor al echipei ca şi,
managerul, doctorul, fizioterapeutul echipei, etc.
Fiecare echipă va fi compusă din:
- maximum 10 sportivi, cu drept de joc;
- maximum 12 sportivi, cu drept de joc pentru turneele în care o echipă are de
disputat mai mult de 3 jocuri;
- un antrenor şi eventual un antrenor secund;
- un căpitan care va fi unul dintre sportivii echipei desemnat să joace;
- un număr maxim de 5 jucători însoţitori cu responsabilităţi precise.
Jucători şi înlocuitori.
Un membru al echipei este considerat jucător atunci când el se gaseşte pe
terenul de joc şi este autorizat de către arbitrii să joace. Un component al echipei
este înlocuitor atunci când el nu joacă sau atunci când el se află pe terenul de joc,
dar nu este autorizat să joace deoarece a fost descalificat sau a acumulat 5 greşeli.
Arbitri pot opri jocul ca urmare a accidentării unui jucator.
Dacă mingea este vie în momentul producerii accidentării, arbitri se vor
abţine să fluiere până când faza de joc nu se va termina, adică până când echipa
care controlează mingea va arunca la cos, va pierde posesia mingei, va reţine
mingea fără a o juca sau dacă mingea devine moartă. Totuşi, atunci când este
necesar ca un jucător accidentat să fie protejat arbitri pot opri imediat desfăşurarea
jocului.
Dacă jucătorul accidentat nu poate continua jocul imediat (aproximativ 15
secunde) sau dacă primeşte îngrijiri, el trebuie înlocuit sau echipa sa va continua
jocul în mai puţin de 5 jucători.
Antrenorii, antrenorii secunzi, înlocuitorii şi însoţitorii pot intra pe teren, cu
permisiunea unui arbitru pentru a acorda ajutor jucătorului accidentat, înainte ca el
să fie înlocuit.
Un doctor poate intra pe teren fără permisiunea unui arbitru, dacă după
părerea sa, jucătorul accidentat necesită îngrijiri medicale urgente.
În timpul jocului orice jucător care sângerează sau care prezintă răni
deschise trebuie înlocuit. Jucătorul poate reveni pe terenul de joc numai după ce
sângerarea a fost oprită şi zona afectată sau rana deschisă a fost complet şi perfect
bandajată.
Dacă jucătorul accidentat sau orice jucător care sângerează sau care prezintă
răni deschise se reface în timpul unui minut de întrerupere acordat uneia dintre
echipe, înainte ca scorerul să semnalizeze schimbarea, acel jucător poate continua
jocul.
Jucătorii desemnaţi de antrenor să înceapă jocul în primii 5, pot fi înlocuiţi
în cazul unei eventuale accidentări. În acest caz, şi adversarii au dreptul la acelaşi
număr de schimburi de jucători, dacă doresc acest lucru.
Antrenorul.
Antrenorul, sau antrenorul secund, sunt singurii reprezentanţi ai echipei care
pot comunica cu oficialii de la masa scorerului (inclusiv comisarul) în timpul
jocului pentru a obţine informaţii legate strict de îndatoririle oficialilor respectivi.
Ei pot face aceasta numai când cronometrul este orpit şi mingea moartă. Aceste
relaţii cu masa oficială trebuie să fie întotdeauna calme şi civilizate şi nu trebuie să
deranjeze desfăşurarea normală a jocului.
Antrenorul şi antrenorul secund (la fel şi înlocuitorii şi însoţitorii echipei)
sunt singurele persoane care au dreptul să stea şi să rămână în zona băncii echipei
lor, cu excepţia cazului în care nu respectă prevederile acestui regulament.
Numai antrenorul principal poate să stea în picioare pe tot parcursul jocului.
El se poate adresa verbal jucătorilor în timpul jocului cu condiţia să ramână în zona
băncii echipei sale.
Antrenorul va desemna jucătorul din partea echipei sale care va executa
aruncările libere în toate situatiile când jucatorul care execută aruncările libere nu
este desemnat prin regulament.
Numai antrenorul sau antrenorul secund poate cere minut de întrerupere.
Abateri.
O abatere este o infracţiune de la reguli.
Mingea va fi acordată echipei adverse pentru o repunere în joc din exteriorul
terenului, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs abaterea, cu
excepţia zonei situate direct în spatele panoului şi dacă nu intervin alte reguli.
B. Regula driblingului.
Un dribling începe în momentul când un jucător care are controlul unei
mingi vii pe terenul de joc, o aruncă, o loveşte, o rostogoleşte sau o driblează pe
sol, după care o reatinge din nou înainte ca ea să fie atinsă de alt jucător.
Un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan
mingea cu ambele mâini sau când reţine mingea cu una sau cu ambele mâini. În
timpul unui dribling mingea poate fi aruncată în aer, dar ea trebuie să atingă solul
sau alt jucător înainte de a fi din nou atinsă cu mâna de jucătorul care driblează.
Numărul paşilor pe care un jucător îl poate face când mingea nu este în
contact cu mâinile sale este nelimitat.
C. Regula paşilor.
Abaterea de paşi este mişcarea neregulamentară a unuia sau ambelor
picioare, în orice direcţie, în timp ce un jucător ţine în mână (mâini) o minge vie pe
terenul de joc.
O pivotare este o mişcare regulamentară şi are loc atunci când un jucător,
aflat în posesia unei mingi vii pe terenul de joc, deplasează acelaşi picior o dată sau
de mai multe ori în orice direcţie, în timp ce celălalt picior, denumit picior pivot,
este ţinut în acelaşi punct de contact cu podeaua.
Înaintarea cu mingea după ce jucătorul şi-a stabilit piciorul pivot în timp ce
controlează o minge vie pe teren:
1) În timp ce stă cu ambele picioare pe podea:
- la plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului;
- când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe
piciorul pivot, dar nici un picior nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea
să părăsească mâna /mâinile jucătorului.
2) În timp ce se află în mişcare sau driblează:
- la plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului;
- când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe
piciorul pivot şi poate reveni pe podea cu un picior sau cu ambele picioare
simultan. După aceasta , unul sau ambele picioare pot fi ridicate dar nici un picior
nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile
jucătorului.
3) După ce jucătorul s-a oprit şi nici un picior nu este picior pivot:
- la plecarea în dribling nici un picior nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului;
- când el execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, unul sau ambele picioare
poate/pot fi ridicate, dar nu mai poate/pot fi repuse pe podea înainte ca mingea să
părăsească mâna(mâinile) jucătorului.
A. Principii generale.
1. Principiul cilindrului
Principiul cilindrului este definit ca fiind spaţiul din interiorul unui cilindru
imaginar ocupat de un jucător pe terenul de joc. El include şi spaţiul de deasupra
lui şi este delimitat astfel:
- în faţă: prin palmele mâinilor;
- în spate: de conturul coapselor şi al posteriorului jucătorului;
- în lateral: prin conturul exterior al braţelor şi picioarelor jucătorului.
Mâinile şi braţele pot fi întinse în faţa pieptului având o deschidere egală cu
distanţa dintre picioare, braţele fiind îndoite de la coate în aşa fel încât antebraţele
şi mâinile sunt ridicate. Depărtarea picioarelor trebuie să fie proporţională cu
talia/înălţimea.
B. Greşeală personală.
O greşeală personală este greşeala unui jucător care provoacă un contact
personal neregulamentar cu un adversar indiferent dacă mingea este vie sau
moartă.
Un jucător nu trebuie să ţină, să obstrucţioneze, să impingă, să forţeze, să
pună piedică, sau să împiedice înaintarea unui adversar prin extinderea mâinilor,
braţelelor, coatelor, umerilor, coapselor, genunchilor sau a picioarelor sau prin
înclinarea corpului într-o poziţie anormală şi nici să apeleze la mijloace brutale sau
violente.
O greşeală personală va fi fluierată şi înscrisă în toate cazurile în contul
jucătorului vinovat.
Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de
aruncare la coş, jocul va fi reluat prin repunerea mingii în joc de către echipa care
are în componenţă pe jucătorul asupra căruia s-a comis greşeală, din exteriorul
terenului, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs infracţiunea.
Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care este în acţiune de
aruncare la coş:
- dacă coşul este reuşit, el va conta şi în plus se va acorda o aruncare liberă;
- dacă este vorba de o aruncare de 2 puncte nereuşită, se vor acorda 2 aruncări
libere;
- dacă este vorba de o aruncare de 3 puncte nereuşită, se vor acorda 3 aruncări
libere.
C. Dublă greşeală.
Dubla greşeală este situaţia în care doi adversari comit un contact personal
neregulamentar, unul împotriva celuilalt, aproximativ în acelaşi timp.
O greşeală personală va fi fluierată şi se va înscrie în contul fiecărui jucător.
Nu va fi acordată nici o aruncare liberă.
Jocul va fi reluat astfel, dacă aproximativ în acelaşi moment cu dubla
greşeală:
- se înscrie un coş din acţiune valabil sau o ultimă sau singura aruncare liberă,
mingea va fi repusă în joc din orice punct al liniei de fund de către adversarii
echipei care au reuşit coşul.
- nici o echipă nu avea controlul mingii şi nici dreptul de posesie a mingii, se va
creea o situaţie de angajare între doi.
D. Greşeală antisportivă.
O greşeală antisportivă este greşeala personală a unui jucător care după
părerea arbitrului, nu a făcut o încercare regulamentară de a juca direct mingea, în
limitele spiritului şi a prevederilor acestui regulament.
Greşeala antisportivă trebuie interpretată şi sancţionată de aceiaşi manieră pe
tot parcursul jocului.
Pentru judecarea corectă a greşelilor antisportive arbitri trebuie să aplice
următoarele principii:
- dacă un jucător nu face nici un efort pentru a juca mingea, contactul pe care l-a
produs este o greşeală antisportivă;
- dacă în efortul de a juca mingea, jucătorul produce un contact excesiv (greşeală
dură) acest contact trebuie să fie considerat ca unul antisportiv.
O greşeală antisportivă va fi înscrisă în contul jucătorului vinovat.
Aruncare/Aruncări libere vor fi acordate jucătorului asupra căruia s-a comis
greşeala, urmată de:
- repunerea mingii în joc în dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei
oficiale;
- o angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade.
E. Greşeală descalificatoare.
O greşeală descalificatoare este orice acţiune flagrantă, cu caracter nesportiv
a jucătorilor, înlocuitorilor, jucătorilor descalificaţi, antrenorului principal,
antrenorului secund sau însoţitorilor echipei.
Un jucător trebuie deasemeni descalificat când este sancţionat, cu 2 greşeli,
nesportiv ca rezultat al comportamentului său antisportiv.
Un antrenor va fi deasemeni descalificat când:
- este sancţionat cu 2 greşeli tehnice (“C”) ca urmare a unui comportament
personal nesportiv;
- acumulează un număr de 3 greşeli tehnice ca urmare a unei comportări
nesportive.
Un antrenor care a fost descalificat va fi înlocuit de antrenorul secund, dacă
acesta a fost înscris în foaia de arbitraj. Dacă echipa nu are antrenor secund înscris
în foaia de arbitraj, el va fi înlocuit de căpitanul echipei.
O greşeală descalificatoare va fi înscrisă în contul celui vinovat.
El va trebui să fie descalificat şi să fie trimis la vestiar unde va rămâne pe
toată durata ulterioară a timpului de joc, sau, dacă doreşte, el poate părăsi clădirea
în care se află sala de joc.
O aruncare sau aruncări libere vor fi acordate echipei adverse , urmate de
posesia mingii.
G. Conflict/încăierare.
Un conflict/încăierare este o acţiune fizică violentă reciprocă între două sau
mai multe persoane (jucători, antrenori, antrenori secunzi, înlocuitori sau
însoţitori).
Înlocuitorii sau însoţitorii care părăsesc limitele zonei băncii unei echipe în
timpul unui conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate conduce la
un conflict/ încăierare, trebuie să fie descalificaţi.
Numai antrenorul şi/sau antrenorul secund au permisiunea să părăsească
limita zonei băncii în timpul unui conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii
care poate conduce la un conflict/încăierare, în scopul de a-i ajuta pe arbitri să
menţină sau să restabilească ordinea. În această situaţie antrenorul şi/sau antrenorul
secund nu vor fi descalificaţi.
Dacă antrenorul şi/sau antrenorul secund părăsesc zona băncii şi nu ajută sau
nu încearcă să ajute la menţinerea sau restabilirea ordinei ei trebuie să fie
descalificaţi.
Cronometrorul: Îndatoriri.
Cronometrorul va avea la dispoziţie un cronometru pentru joc şi un
cronograf. El trebuie să:
- cronometreze derularea timpului de joc, minutele de întrerupere şi intervalele de
joc;
- verifice dacă un semnal sonor puternic va indica în mod automat expirarea
timpului de joc al fiercărei perioade de joc;
- utilizeze orice mijloc posibil pe care-l are la dispoziţie, dacă semnalul
cronometrorului nu a funcţionat sau nu a fost auzit, cronometrorul trebuie să-i
avertizeze pe arbitri, imediat;
- anunţe echipele şi arbitri cu cel puţin 3 minute înainte de începutul celei de-a treia
perioade de joc.
Cronometrorul trebuie să măsoare timpul de joc astfel:
1. Cronometrul trebuie pornit:
- în cazul unei angajări între doi în momentul când mingea este atinsă regulamentar
de unul din cei doi săritori;
- în cazul când, după ultima sau singura aruncare liberă nereuşită mingea rămâne în
continuare vie şi ea atinge sau este atinsă de un jucător din terenul de joc;
- în cazul când, după o repunere în joc din exteriorul terenului, mingea atinge un
jucător din terenul de joc.
2. Cronometrul trebuie oprit:
- la terminarea timpului de joc al unei perioade;
- ori de câte ori un arbitru a fluierat în timp ce mingea este vie;
- când a fost reuşit un coş din acţiune împotriva echipei ce solicitase anterior un
minut de întrerupere;
- când a fost reuşit un coş din acţiune în ultimele 2 minute ale jocului şi în ultimele
2 minute ale oricărei prelungiri.
Cronometrorul va măsura un minut de întrerupere astfel:
- va declanşa cronograful special imediat ce arbitrul a arătat semnul minutului de
întrerupere;
- va acţiona semnalul sonor când s-au scurs 50 secunde de la începutul acestuia;
- va acţiona semnalul sonor când minutul de întrerupere s-a terminat.
Cronometrorul va măsura timpul intervalelor de joc astfel:
- va acţiona cronometrul imediat ce s-a terminat o perioadă precedentă;
- va acţiona semnalul sonor cu 3 minute înainte de începerea primei şi celei de a
3-a perioade şi din nou când au mai rămas un minut şi treizeci secunde până la
începerea acestor perioade;
- va acţiona semnalul sonor şi simultan va opri cronometrul de joc imediat ce un
interval de joc s-a încheiat
Operatorul de 24 secunde: Îndatoriri
Operatorul de 24 secunde trebuie să acţioneze aparatul de 24 secunde astfel
încât acesta să fie:
- pornit sau repornit imediat când un jucător câştigă controlul unei mingi vii pe
terenul de joc;
- oprit şi resetat la 24 secunde fără nici o cifră afişată pe ecran/display imediat ce,
un arbitru a fluierat o greşeală sau o abatere, consecutiv unei aruncări la coş din
acţiune sau a unei pase mingea intră în coş.
Readus la 24 secunde pe ecranul vizibil şi repornit imediat ce un adversar
câştigă controlul unei mingi vii pe terenul de joc.
Simplul fapt că un adversar atinge mingea nu este suficient pentru a se
acorda o nouă perioadă de 24 secunde, dacă aceeaşi echipă controlează mingea în
continuare.
Oprit, dar nu resetat la o nouă perioadă de 24 secunde, când echipei care a
avut anterior controlul mingii îi este acordată mingea pentru o repunere în joc din
afara terenului ca urmare a:
- unei mingi afară din joc;
- unei duble greşeli;
- accidentării unui jucător al aceleiaşi echipe;
- unei situaţii de angajare între doi;
- unei situaţii de anulare de sancţiuni egale împotriva ambelor echipe.
Oprit fără a-l mai porni când o echipă câştigă controlul mingii pe terenul de
joc şi au mai rămas de jucat mai puţin de 24 secunde din orice perioadă.
Semnalul aparatului de 24 secunde nu opreşte timpul de joc sau jocul şi nu
face ca mingea să devină moartă, decât dacă o echipă controlează mingea.
Poziţia fundamentală.
Descriere:
- picioarele sunt depărtate aproximativ cât lăţimea umerilor, genunchii uşori
îndoiţi, greutatea corpului egal repartizată pe cele 2 picioare. Pentru asigurarea
echilibrului, un picior este dus puţin în faţă. Trunchiul este aplecat uşor în faţă,
braţele uşor îndoite, cu palmele orientate faţă în faţă, degetele depărtate formând o
cupă pregătite pentru a acţiona. Privirea va fi îndreptată spre direcţia mingii,
centrul de greutatea este uşor coborât.
1. Jucătorii sunt dipuşi pe 2 şiruri, faţă în faţă, pase cu o mână din dreptul
umărului.
2. Jucătorii sunt dipuşi pe 2 şiruri, faţă în faţă, pe diagonală, ieşire la minge,
prindere, oprire, pasă cu o mână de la umăr.
3. Jucătorii sunt dipuşi pe 2 şiruri, faţă în faţă, se execută în suveică dublă
pase cu o mână de la umăr.
4. Din alergare pase cu o mână de la umăr.
5. Joc de baschet cu pase cu o mână de la umăr, colectivul fiind organizat în
echipe de câte 5 jucători.
Driblingul sau conducerea mingii.
Descriere:
- se poate realiza prin împingerea mingii, prin rostogolirea mingii. Execuţia începe
din poziţie fundamentală. Jucătorul trece mingea în mâna dreaptă, care se duce în
lateral şi puţin înapoi. Jucătorul împinge mingea oblic spre sol, înainte de aceasta
folosind lucrul din articulaţia pumnului. Contactul cu mingea se ia cu degetele, pe
o suprafaţă cât mai mare. Mingea trebuie să atingă solul înainte şi puţin lateral faţă
de direcţia de alergare a jucătorului. Jucătorul va dribla cu braţul opus poziţiei
ocupate de adversar, pentru a face posibilă protejarea mingii, prin interpunerea
corpului, între adversar şi minge.