Mulimea de parcuri naionale din Africa nu reuete s

opreasc declinul marilor mamifere, potrivit unui nou studiu

despre pierderea biodiversitii de pe continent.
Populaiile de zebr, bivol i leu au sczut cu 59% din 1970,
potrivit cercetrii, care a folosit informaii din majoritatea
parcurilor africane.
Studiul avertizeaz c este nevoie de eforturi urgente pentru a
proteja animalele mai bine i pentru a le asigura un viitor n
parcurile care atrag milioane de turiti n fiecare an i care aduc
astfel profit.
Multe specii sunt aproape disprute n afara parcurilor, precum
rinocerii.
Oamenii de tiin spun c declinul animalelor din vestul Africii
este cauzat de lipsa de bani, de lipsa agenilor de paz,
degradarea habitatului i braconajului. Parcurile din sudul Africii
sunt mai bine finanate i au mai mult personal, acest lucru
ducnd la succesul lor.
De asemenea, animalele precum antilopele gnu migreaz sau au
teritorii foarte mari, ceea ce nseamn c i petrec mult timp n
afara zonelor protejate, fiind mai vulnerabile.

n ciuda declinului grav al populaiei, studiul arat c acesta s-a ncetinit n

ultimii ani, lucru care indic un mai bun management al zonelor protejate.
Rezervatii naturale:Bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice
precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton, zestre si mandrie a
intergului nostru popor au impus, in cadrul actiunii de ocrotire a cadrului
natural, crearea in judetul Constanta a numeroase rezervatii naturale de
mare interes stiintific, dar si turistic.
Mexic pptParcuri si rezervatii
Ariile Protejate in Romaniarezervatii naturale
Rezervatiile peisagisticeParcuri si rezervatii naturale din Grecia
Rezervatii naturale:Situata pe platoul unui mal inalt, intrat destul de mult in
mare, rezervatia ocupa un pitoresc teritoriu nisipos extins pe o suprafata de
cca 5 ha, la aproape 50 m de mare, langa cladirea unde si are sediul o
unitate a Institutului Romn de Cercetari Marine.
Legatura cu rezervatia se face att pe calea ferat, prin intermediul staiei
Agigea, ct i pe oseaua ce duce pn la Sanatoriul balnear Agigea. Dunele
s-au format prin depunerea continua a nisipului adus de vant, din directia
nord, dinspre un vechi golf marin, ocupat in prezent de lacul Agigea, situat la
nivelul marii. Imprejmuita si ferita de actiunea distrugatoare a animalelor,
rezervatia si-a pastrat destul de bine aspectul natural si tipic de duna cu flora
si fauna ei specifica.
In putine locuri din tara, pe o suprafata de teren atat de restransa se
intalnesc numar atat de mare de plante de nisip, unele caracteristice
litoralului atlantic, mediteranean si caspic, altele intregului tarm pontic, in
sfarsit cateva, descoperite pentru prima oara in aceasta rezervatie,
constituie cazuri unice in continentul european. Dupa aprecierile

specialistilor dunele adapostesc peste 120 de specii de plante cu flori si

numeroase specii de animale, multe dintre ele de un deosebit
interes stiintific, iar unele de o reala valoare estetica pentru ansamblul
teritoriului rezervat.
Raritatea floristica ce constiuie faima acestor dune este ciucusoara de nisip
intodusa in stiinta, ca specie distincta de eminentul cercetator al botanicii
romanesti E. Nyrdy si denumita stiintific Alyssum borzaeanum in cinstea
ilustrului botanist roman Al. Borza, intemeietorul Gradinii botanice din ClujNapoca.
Aceasta ciucusoara este un endemism al regiunii pontice apusene si una din
plantele care predomina numaric pe anumite portiuni ale dunelor de la
Agigea realizand in luna mai aspecte foarte caracteristice, de o rara
frumusete. Este o planta inalta de 10-25 cm, la baza cu lastari sterili ai caror
frunze acoperite de peri au culoare alba. Florile numaroase, grupate in
inflorescente caracteristice, sunt de culoare galbena.

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror

scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si
a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe
suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre
si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu
comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje
armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a
teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot
fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta
este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul
dezvoltarii durabile si armonioase.
Rezervatia naturala PIETROSUL MARE (M-tii Rodnei) situatia in
jurul Vf. Pietrosul (2303 m) pe teritoriul administrativ al orasului
Borsa si al com. Moisei, are o suprafata de 3.300 ha compusa din
gol de munte si zona impadurita. Rezervatia are un caracter
complex, prezinta o mare importanta stiintifica, si peisagistica.
Rezervatia de cocos de mesteacan CORNU NEDEII - CIUNGII
BALASINII situata in M-tii Maramuresului avand o suprafata de 800
ha, se afla pe teritoriul administrativ al orasului Borsa.

Stancariile calcaroase SALHOI - ZAMBROSLAVII - si rezervatia

botanica SALHOI - cuprinde 2 mici suprafete de teren pentru
protectia plantei cochlearia pyrenaica var. borzeana are o
suprafata de 5 ha care cuprinde stancariile calcaroase SALHOI rezervatie geologica.
Rezervatia naturala IZVORUL ALBASTRU AL IZEI (izbucul +
pestera) - este situata pe raza com. Sacel. Pestera s-a format la
zona de contact dintre sisturile cristaline a muntilor Rodnei si
zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m. Apa iese la
suprafata printr-un izbuc, unic ca debit si frumusete.
Rezervatia de gorunet RONISOARA - rezervatie forestiera situata
pe raza Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei in perimetrul com. Rona
de Sus - in suprafata de 62 ha.
Rezervatia de larice COSTIUI - are o suprafata de 0,7 ha apartine
Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei cu exemplare viguroase de
larice.
Rezervatia POIANA BRAZILOR - situata in hotarul com. Sapantei
avand o suprafata de 4 ha, caracteristica sa principala fiind
prezenta jneapanului (pinus mugo) la cea mai joasa altitudine
(970 m)
Rezervatia PADUREA CRAIASCA - arborele de gorun si larice
situata in vecinatatea Statiunii balneo-climaterice Ocna Sugatag,
in suprafata de 44 ha, se afla in administratia Ocolului Silvic Mara.
Rezervatia TAUL MORARENILOR - lac natural, aflat pe raza satului
Breb, in versantul nord a muntilor Gutai, ocrotit pentru flora
specifica de mlastina.
Rezervatia PESTERA IALOMITEI este situata in zona Cocora si
batrina si cuprinde padurile de molid cu exemplare de larice si
zambru. Tufarisurile de jneapan si multe plante endemice
(ghintura, nepticoasa, secara de munte, etc.). Se adauga relieful
carstic de pe vaile Ialomitei si Horoabei.
Rezervatia botanica VARFUL OMUL contine asociatiile de tundra
alpine cu o serie de ierburi endemice pentru Carpatii Meridionali.
Rezervatia ZANOAGA se intinde pe versantul sudic si vestic al
muntelui Zanoaga si pe versantul drept al Cheilor Zanoaga Mare.
Conserva unele specii termofile, submediteraneene sau baltice,
frecvente pe abrupturi calcaroase si grohotisuri, ,precum si
padurea seculara de molid.
TURBARIA LAPTICEI se afla pe stinga Ialomitei, intre Cheile
Coteanului si Tatarului. Detine o asociatie de muschi, bumbacarita

si rogoz, alaturi de care mai vegeteaza doua specii de salcie

pitica.
Rezervatia forestiera si geologica CHEILE TISIEI se afla pe cursul
inferior al vaii Tisitei (2,5 km aval de localitatea Lepsa - Muntii
Vrancei), cu monumentalele sale chei. Constituia geologica
variata, structura geologica complicata a formatiunilor , precum si
tectonizarea intensa, au condus la aparitia unui microrelief
aparte, reprezentat prin polite situate la diferite inaltimi, pereti
stincosi, surplombe, jgheaburi, povirnisuri concave, etc. De
asemenea rezervatia mai cuprinde si valoroase elemente flositice
si lemnoas
Rezervatie Cheile Turzii complexa, geologica, floristica si
faunistica, cu o suprafata de 175,70 ha, sunt situate in Podisul
Pordeiului (M-tii Trascau), in apropiere de Turda. Cheile reprezinta
o despicatura adanca de 350 m, care se intinde pe o lungime de
3,5 km, ce au luat nastere prin adancirea treptata a vaii paraului
Hasdate, incepand din Pliocen.
De-a lungul cheilor se cunosc cca 60 de pesteri, arcade si firide,
dintre care opt depasesc lungimea de 20 m, cea mai mare
atingand 120 m. Aceste interesante fenomene carstice s-au
format in calcare de varsta Jurasica (Tithonic), ce se marginesc
spre est cu tufuri porfirice de varsta Triasica, iar spre vest cu
sisturi marnoase, marne calcaroase, gresii conglomerate,
reprezentand depozite ale Cretacicului Inf.
Cheile Turzii sunt remarcabile si prin vegetatia lor, bogata si
interesanta, cu relicte tertiare, glaciare, elemente stepice,
balcanice si mediteraneene.Flora acestei regiuni cuprinde cca
1000 de specii de plante, unele fiind relicte tertiare :scorusulSorbus dacica si usturoiul de stancarii-Allium obliqum. Fauna
reprezinta o alta bogatie a acestor chei. Entomologii au intalnit
aici numeroase specii de fluturi (Dysaurex, Heterogynis,
Eublema).
CHEILE RAMETULUI situate in estul Muntilor Trascau, pe cursul
mijlociu al piriului Rimet, cheile Rimetului au o lungime de
aproximativ 100m si reprezinta o rezervatie geologica,
paleontologica si speologica.. Anterior momentului inceperii
modelarii cheilor, in zona vaii Rimetului au avut loc procese de
captare dinspre Valea Muresului, unde miscarile de subsidenta au
generat un nivel de baza mai coborit decit al Ariesului (in zona
Salciua). Astfel, un afluent al Muresului a captat in zona actuala a
cheilor un riu care se indrepta dinspre actuala depresiune Mogos

(intre Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului) spre Aries.

Captarea s-a produs la 950 m altitudine, nivel care se racordeaza
cu pesterile din versantul sting al cheilor. Geneza cheilor
Rimetului este legata in faza a doua de existenta unei lentile de
calcare jurasice si de dezvoltarea proceselor endocarstice. Pe
lungimea cheilor exista urme ale unei vechi pesteri, care avea
forma unui tunnel. Prabusirea treptata a tavanului pesterii a
favorizat aparitia si evolutia ulterioara a cheilor.
Foarte dezvoltate sint marmitele, situate la nivelul apei sau
suspendate, care reprezinta etape ale adincirii cheilor in calcare
(exemplu cele din zona 'La cuptoare').
Se mai gasesc versanti in forma de V, cu turnuri, stilpi, diaclaze si
grote. In apropiere se afla minastirea Rimet care detine si o casa
de oaspeti. Pe valea Rimetului se mai afla si 47 de pesteri si
numeroase doline, lapiezuri si turnuri. (Pestera Ornesului, Pestera
Stearpa) Acces: pe soseaua modernizata care pleaca din orasul
Teius, trecind prin satele Stremt si Geoagiu de Sus, sau pe
traseele turistice putin marcate dinspre satul Salciua, valea
Ariesului sau satul Cheile Intregalde.
Rezervatia DOISPREZECE APOSTOLI adaposteste statui - martori
de eroziune - cu forme zoo- si antropomorfe, stane de piatra
modelate de catre natura dealungul timpului. Sint alcatuite din
aglomerate vulcanice mai rezistente la actiunea proceselor
exogene. Relieful cu stinci cu forme curioase a luat nastere prin
actiunea de eroziune a apelor de siroire si cu regim torential, care
au compartimentat placa de aglomerate vulcanice in fragmente
din ce in mai mici.
S-au adaugat procese de inghet-dezghet (cu actiunea apei din
fisuri), descompunere chimica, precum si eroziunea eoliana.Dintre
stincile mai importante se pot cita: Mosul (cu 3 fatete distincte,
dar toate cu chip uman), Mucenicul, Lucaciu, Maresalul, Ramses
II,Godzila. Aglomeratele vulcanice au generat cele mai fantastice
forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activa, reusind sa
modeleze materialele rezultate din eruptii vulcanice. Astfel, apar
stanci uriase (40 - 50 m inaltime), pereti verticali, stinci cu aspect
de turnuri sau piramide, stinci cu forme fantastice - ciuperci, figuri
bizare, asemenea unor sfincsi.
LACUL ROSU este cel mai tipic lac de baraj prin surpare si
alunecare din Romania, fiind situat in Carpatii Orientali, pe valea
Bicazului, inainte de a intra in cheile cu acelasi nume. Lacul s-a
format in 1837, in urma declansarii unei surpari de pe pantele

virfului Ghilcos. Materialul alunecat s-a oprit la baza virfului

Suhard de pe partea opusa a riului.
Aceasta alunecare a fost corelata cu un cutremur produs in
regiunea Vrancea in aceeasi perioada. Prin formarea lacului in
spatele barajului a fost inundata padurea care se gasea in fundul
vaii. Trunchiurile brazilor se mai pastreaza si astazi in depresiunea
lacului, care strapung apa iesind la suprafata ca niste sulite,
amplificind misterul lacului si intarind ...