Enigma Otiliei

de George Calinescu
-roman realist balzacianRealist clasic prin tema,conflict si prin realizarea unor tipologii,romanul Enig
ma Otiliei (1938) depaseste prin modernitate formula estetica preferata de Georg
e Calinescu,fiind apreciat ulterior ca un roman polemic la adresa conventiilor b
alzaciene : balzacianism fara Balzac (N.Manolescu),avand ca punct de plecare un el
ement autobiografic transfigurat artistic in istoria unei mosteniri.
Roman citadin,fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-le
a,prezentata in aspectele ei esentiale,sub determinare social-economica banul ca
valoare intr-o societate degradata moral,Enigma Otiliei se plaseaza pe coordonat
ele tematice ale realismului balzacian : familia,casatoria,parvenirea,motivul mo
stenirii si al paternitatii,dar apeleaza si la mijloace ale modernitatii.
Titlu initial,Parintii Otiliei,reflecta ideea balzaciana a paternitatii,pentru c
a fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia,ca niste parinti .
Autorul schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza accentul de la un asp
ect realist,traditional,la tehnica moderna a reflectarii poliedrice,prin care es
te realizat personajul titular.
Romanul,alcatuit din 20 de capitole,este construit pe mai multe planuri narative
,care urmaresc destinul unor personaje,prin acumularea detaliilor : destinul Oti
liei,al lui Felix,al membrilor clanului Tulea,al lui Stanica.Un plan urmareste l
upta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu
si inlaturarea Otiliei Marculescu,fiica sa de la a doua sotie.Al doilea plan pre
zinta destinul tanarului Felix Sima,care,ramas orfan,vine la Bucuresti pentru a
studia medicina,locuieste la tutorele lui,Costache G,si traieste iubirea adolesc
entina pentru Otilia.Autorul acorda interes si planurilor secundare,pentru susti
nerea imaginii ample a societatii citadine.
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal ( intr-o seara de la i
nceputul lui iulie 1909 ) si spatial (descrierea strazii Antim,a arhitecturii cas
ei lui mos Costache,a interioarelor),prezinta principalele personaje,sugereaza c
onflictul si traseaza principalele planuri epice.Finalul este inchis prin rezolv
area conflictului si este urmat de un epilog.Simetria incipitului cu finalul se
realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache,din perspectiva
lui Felix,strainul din familia Giurgiuveanu,in momente diferite ale existentei s
ale in adolescenta si aproximativ zece ani mai tarziu,dupa razboi.
Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana : situarea exacta a act
iunii in timp si spatiu,veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice,descr
ierea strazii in maniera realista,finetea observatiei si notarea detaliului semn
ificativ.Patruns in locuinta,Felix il cunoaste pe tutorele si unchiul sau,un omu
let straniu care ii raspunde balbait : nu-nu sta nimeni aici,nu cunosc ,pe verisoar
a Otilia si asista la o scena de familie : jocul de table. Naratorul ii atribuie
lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaia inalta in care
este introdus.Sunt realizate portrete fizice ale personajelor,cu detalii vestime
ntare si fiziologice care sugereaza,in maniera clasica,trasaturi de caracter si
este prezentata,in mod direct,starea civila,statutul in familie,elemente de biog
rafie.Toate acestea configureaza atmosfera neprimitoare,imaginea mediului in car
e patrunde tanarul si prefigureaza cele doua planuri narative si conflictul.Repl
icile Aglaei anticipeaza conflictul succesoral,iar atitudinea protectoare a Otil
iei motiveaza atasamentul lui Felix.
Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund : istoria mostenirii lu
i Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima.

Primul plan,ce vizeaza competitia pentru mostenirea batranului avar,este un pril

ej pentru observarea efectelor,in plan moral,ale obsesiei banului.Batranul avar,
proprietar de imobile,restaurante,actiuni,nutreste iluzia longevitatii si nu pun
e in practica niciun proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei,pentru a
nu cheltui.Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii lui,plan pereclita
t ipotetic de infierea Otiliei.Desi are o afectiune sincera pentru fata,batranul

amana infierea ei,de dragul banilor si din teama de Aglae.Initial intr-un plan
secundar,Stanica Ratiu urmareste sa parvina,vizeaza averea clanului Tulea,dar sm
ulge banii lui mos Costache.Pretutindeni prezent,divers informat,amestecandu-se
oriunde crede ca poate obtine ceva bani sau poate da lovitura vietii lui,persona
jul sustine in fond intriga romanului,pana la rezolvarea in deznodamant : Olimpi
a e parasita de Stanica,Aurica nu-si poate face o situatie,Felix o pierde pe Oti
lia.
Planul formarii tanarului Felix,student la medicina,urmareste experientele trait
e de acesta in casa unchiului sau,in special iubirea adolescentina pentru Otilia
.Este gelos pe Pascalopol,dar nu ia nicio decizie,fiindca primeaza dorinta de asi face o cariera.Otilia il iubeste pe Felix,dar dupa moartea lui mos Costache i
i lasa tanarului libertate de a-si implini visul si se casatoreste cu Pascalopol
,barbat matur,care ii poate oferi intelegere si protectie.In epilog,aflam ca Pas
calopol i-a redat Otiliei,cu generozitate,libertatea de a-si trai tineretea,iar
Otilia a devenit sotia unui conte exotic ,cazand in platitudine.Ea ramane pentru
Felix o imagine a eternului feminin,iar pentru Pascalopol o enigma.
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite,care s
ugereaza universul social prin tipurile umane realizate.O familie este a lui Cos
tache Giurgiuveanu,posesorul averii,si Otilia Marculescu,adolescenta orfana,fiic
a celei de-a doua sotii decedate.Aici patrunde Felix Sima,fiul surorii batranulu
i,care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si locuieste la tutorele sau l
egal,mos Costache.Un alt intrus este Leonida Pascalopol,prieten al batranului,pe
care il aduce in familia Giurgiuveanu afectiunea pentru Otilia,pe care o cunoas
te de mica si dorinta de a avea o familie care sa-i umple singuratatea.
A doua familie,vecina si inrudita,care aspira la mostenirea averii batranului,es
te familia surorii acestuia,Aglae.Clanul Tulea este alcatuit din sotul Simion Tu
lea,sotia,Aglae,si cei trei copii ai lor : Olimpia,Aurica si Titi.In aceasta fam
ilie patrunde Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei.
Istoria unei mosteniri include doua conflicte succesorale : primul este iscat in
jurul averii lui mos Costache si de adversitatea manifestata de Aglae impotriv
a orfanei Otilia,iar al doilea destrama familia Tulea,prin interesul lui Stanica
Ratiu pentru averea batranului.Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescen
tului Felix si a maturului Pascalopol pentru mana Otiliei.
O prima trasatura a romanului realist balzacian o reprezinta tema si viziunea de
spre lume.Tema centrala a romanului este familia,surprinsa intr-un proces de dez
umanizare,intreaga actiune constituindu-se in jurul averii lui Mos Costache si a
puterii banului.Viziunea despre lume e impartita in cea a personajelor realiste
,care au o viziune pragmatica,manifestata in dorinta de imbogatire,acceptarea ca
satoriei din interes,ca un compromis si specularea imprejurarilor si viziunea ro
mantica a cuplului Felix si Otilia,care crede in valorile consacrate (iubirea,lo
ialitatea,sacrificiu) si care manifesta un ideal de natura spirituala.
Pentru portretizarea personajelor,autorul alege tehnica balzaciana a descrierii
mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter.Portretul balz
acian porneste de la caracterele clasice avarul,ipohondrul,gelosul,carora realism
ul le confera dimensiune sociala si psihologica,adaugand un alt tip uman,arivist
ul.Romanul devine astfel o adevarata comedie umana,plasand in context social per
sonaje tipice.Tendinta de generalizare conduce la realizarea tipologiilor care c
onfera romanului aspectul unei galerii de portrete care aproape subtituie epicul
: Mos Costache-tipul avarului,Stanica Ratiu-tipul arivistului,Aglae Tulea- baba a
bsoluta fara cusur in rau ,Titi Tulea-tipul senilului,Pascalopol-omul de lume,aris
tocratul,Aurica-fata batrana,Felix-tipul intelectualului in devenire,iar Otilia
reprezinta eternul feminin.
Atat personajele,cat si imaginea lumii redata in formula de fresca sociala sunt
o consecinta a balzacianismului.Astfel,romancierul reediteaza realismul francez
din secolul al XIX-lea prin particularitati tematice,structurale si stilistice.D
escrierea interioarelor,a strazilor si a arhitecturii prefigureaza imaginea pers
onajelor.Astfel,caracteristicile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos
Costache sunt surprinse de ochiul unui estet ,din perspectiva naratorului speciali
zat,desi observatia ii este atribuita personajului intrus,care cauta o anumita c
asa.Familiarizarea cu mediul,prin procedeul restrangerii treptate a cadrului,de

la strada la casa,la interioare

tehnica focalizarii,este o modalitate de patrund
ere a psihologiei personajelor din acest spatiu,prin reconstruirea atmosferei.Pe
ntru Balzac,o casa este un document sociologic si moral.Strada si casa lui mos C
ostache sugereaza,prin detaliile surprinse,contrastul dintre pretentia de confor
t si bun gust a unor locatari bogati,burghezi imbogatiti candva,si realitate :
inculti (amestecul de stiluri arhitectonice incompatibile),zgarciti,snobi (imita
rea arhitecturii clasice),delasatori (urme vizibile ale umezelii si ale uscaciun
ii).Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in declin,care a avut candva energi
a necesara pentru a dobandi avere,dar nu si fondul cultural.
Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a.Viziun
ea dindarat presupune un narator obiectiv,detasat,care nu se implica in faptele pr
ezentate.Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si,omniprezen
t ,controleaza evolutia lor detinand o perspectiva totala,integratoare asupra lu
mii.O alta particularitate este reprezentata de tendinta permanenta de a relatio
na detalii fizice cu aspecte ale caracterului (balbaiala lui Costache) sau de a
relationa particularitatile cadrului exterior cu anumite date ale caracterului (
camera Otiliei).Descrierea spatiilor si a vestimentatiei sustine impresia de uni
vers autentic (mimesis),iar prin observatie si notarea detaliului semnificativ d
evine mijloc de caracterizare indirecta.Imaginea Baraganului este redata intr-o
descriere de tip romantic : proiectia realitatii in plan fantastic.O alta calita
te a autorului ar fi observatia comportamentala care ii permite prezentarea rela
tiilor dintre categorii sociale (aristocrat si burghez),dintre personaje si dint
re medii (liantul dintre medii este Stanica).
Enigma Otiliei este un roman realist balzacian prin : prezentarea critica a unor
aspecte ale societatii bucurestene,motivul paternitatii si al mostenirii,struct
ura,specificul secventelor descriptive (observatia si detaliul semnificativ),rea
lizarea unor tipologii.Dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul cr
itic si polemic,prin elemente ale modernitatii (ambiguitatea personajelor,intere
sul pentru procesele psihice deviante,tehnicile moderne de caracterizare-comport
amentism,reflectarea poliedrica).Valoarea artistica deosebita a romanului o repr
ezinta tocmai aceste elemente realiste si amestecul de estetici (realism,moderni
sm si romantism).
Prin observarea atenta a vietii societatii bucurestene,prin gustul detaliului,pr
in preferinta pentru tipologia umana bine individualizata,prin mentinerea narato
rului omniscient,neimplicat,romanul calinescian se inscrie in tipologia romanul
ui obiectiv de tip balzacian.