Sunteți pe pagina 1din 3

Impresionismul

Impresionismul este considerat cea mai atractiva perioada din istoria artei moderne din punct de vedere artistic
si e cel mai apreciat curent de catre publicul larg, marcand desprinderea artei moderne de academismul
traditional. Pictura impresionista a aparut si s-a dezvoltat mai ales in Franta, la sfarsitul secolului 19 si inceputul
secolului 20, in perioada cuprinsa intre 1867 si 1886. Este caracterizat in principal prin incercarea de a reproduce
obiectiv si cu acuratete realitatea vizuala, in functie de efectele efemere ale luminii si culorilor si prin
concentrarea asupra impresiilor fugitive produse de o scena sau de un obiect, asupra mobilitatii fenomenelor, mai
mult decat asupra aspectului stabil si conceptual al lucrurilor, preferand pictura in aer liber si folosind o
cromatica pura si tuseuri fine de penel pentru a simula lumina reala. Seriile de expozitii, literatura abundenta pe
acest subiect si vanzarile record sunt dovezi ale succesului inregistrat de catre artistii impresionisti de-a
lungul timpului.
Aparitie:
In 1863, Edouard Manet picteaza tabloul intitulat Olympia, care a provocat un scandal enorm, reprezentand-o
pe zeita Venus in chip de curtezana. Artistul introduce un raport precis si contrastant intre lumina i culoare. Pana
la el, anumite pari erau prezentate n culorile lor natural, n tonul local, iar cele umbrite erau acoperite de un ton
brun pana la ruginiu. La Manet, lumina rezulta din raportul tonurilor clare fata de cele ntrebuin ate pentru pr ile
umbrite. Nu se vorbeste inca de impresionism, dar se pot deja intrevedea caracteristicile principale ale acestei
miscari, care il vor duce in aer liber sa picteze faimoasele sale peisaje. Claude Monet, Edgar Degas i Auguste
Renoir admir sincer talentul creatorului Olympiei.
Anual, Academia organiza Salonul de la Paris (Le Salon de Paris), expozitie jurizata in cadrul careia artistii
expozanti castigau premii, primeau contracte si isi sporeau prestigiul. Standardele juriului reflectau valorile
Academiei, reprezentate de lucrari ale artistilor precum Jean-Leon Gerome si Alexandre Cabanel. Respinse de
juriul Salonului Oficial, Manet isi va expune picturile, printre care celebra Le Dejeuner sur l'herbe, impreuna
cu Pissarro, Jongkind, Fantin-Latour si altii in "Salonul refuzatilor" (Le Salon des Refuses), spre stupefactia
publicului conservator si entuziasmul tinerilor pictori, care se vedeau confruntati cu problemele ce-i framantau.
Manet, care a fost att de frecvent refuzat de Salon, se apropie de o alt grupare de pictori, care vor fi mai trziui
mpresionitii. n 1867, pentru a ocoli respingerea care era de ateptat din partea juriului "Expoziiei Mondiale
din Paris", Manet nchiriaz un pavilion, unde prezint cincizeci de tablouri. Dei admirator al noilor creaii,
Manet n-a participat niciodat la expoziiile impresionitilor. A preferat s se lupte cu juriul Salonului, i n anii
urmtori se impune i este din ce n ce mai des admis la vernisajele Salonului Oficial, dar i organizeaz
expoziii i n atelierul propriu. Termenul de Impresionism a fost folosit pentru prima data de catre Louis
Leroy, critic de arta al timpului, in articolul satiric, Expozitia impresionistilor, publicat in Le Charivari pe 25
aprilie 1874. Pornind de la titlul lucrarii lui Claude Monet, Impression, soleil levant, Louis Leroy reda de sub
forma unui dialog contradictoriu intre doi privitori ai lucrarilor expuse, parerea sa si a publicului,
comparand lucrarea lui Monet cu o schita de fundal, fiind mai degraba o versiune neterminata decat o lucrare
finala.
Caracteristici:
Miscari scurte si groase ale pensulei sunt folosite pentru a captura
esenta subiectului mai degraba decat detaliile.
Vopseaua este adesea aplicata prin tehnica impasto (culoarea nediluata este aplicata intr-un strat gros,
fiind adesea amestecata cu alte culori direct pe panza, pentru a obtine nuantele dorite).
Culorile sunt aplicate una langa alta pe panza cu minimum de amestec posibil. Amestecul culorilor are
loc prin efectul optic din ochiul privitorilor.
Nuantele de gri si culorile inchise sunt obtinute prin amestecul culorilor complementare. In cadrul
Impresionismului pur, folosirea vopeselei negre era evitata.
Straturi successive de vopsea diluata sunt aplicate fara a astepta uscarea lor, producand un efect de
difuzare a culorilor.
Artistii practicau pictura in timpul serii pentru a captura efectele luminii la apus.
Pictura impresionista nu exploateaza transparenta straturilor subtiri de vopsea, pe care
artistii predecesori le construiau cu migala pentru producerea efectelor.
Suprafata unei lucrari impresioniste este de obicei opaca.
Este evidentiata lumina naturala. Atentie sporita este acordata reflectiei culorilor de la obiect la
obiect.
In picturile realizate in aer liber (en plein air), umbrele sunt ilustrate continand reflectii ale cerului pe
suprafete, dand un aer de prospetime si deschidere ce nu caracteriza picturile anterioare.

Contrastul:
Impresionismul a renovat pictura europeeana; prin atentia acordata efectelor de lumina si atmosfera, a adoptat
noi principia in tehnica picturala (culorile pure, fragmentarea tusei, umbrele colorate), renuntand la contururi, la
detaliile precise, la clarobscur, pe care le inlocuieste prin contrastul de culori calde si reci, pentru a reda mai
sugestiv vibratia aerului si refexele luminii. S-a reprezentat in pictura intensitatea, vibratia si irizarea luminii pe
obiect, cu ajutorul divizarii tonurilor complexe in culori pure si al juxtapunerii lor in tuse separate (contrastul
complementar const n juxtapunerea a dou culori complementare, prin intermediul crora se va modifica
strlucirea, luminozitatea sau intensitatea uneia sau amndurora), la redarea raporturilor dintre momentul de
lumina din atmosfera si tonalitatea specifica a lucrurilor.
Considernd culoarea ca o funie a contextului colorat din care face parte, bazndu-se pe efectele alturrii
culorilor complementare asupra ochiului care privete tabloul de la distan, pe redare umbrelor din natur, nu ca
forme opace i negre, ci transparente i coloratem impresionitii au renovat tehnica picturala. n aceasta consta
aportul lor nendoielnic pozitiv.ntre anii 1870 i 1880, perioad care reprezint apogeul impresionismului,
pictorii impresioniti au atins o mare finee n surprinderea nuanat a tranformrilor continue ale luminii si
atmosferei, n lucrri de o deosebit prospeime i poezie. ndeprtndu-se treptat de principiile generalizrii i
tipizrii imaginii artistice, pictorii impresioniti au cultivat o estetic a vizualitii pure, au trecut la redareadin ce
n ce mai nedefinit a realitii, renunnd la precizia plasticitii vplumelor i desenului i nlocuindu-le cu
reprezentarea dematerializat a luminii nconjurtoare, n care structura material a lucrurilor este puverizat de
predominarea jocului luminii pe obiect.
impresionitii vor introduce i conceptele de culoare a luminii i a umbrei. Plecnd de la ideea conform creia
pe un obiect expus la lumin apar trei culori, trei tonuri, unul redat de lumin, cel intermediar (i anume culoarea
local) i cel de umbr. Culoarea local (proprie fiecrui obiect ce trebuie scos din banal pentru a deveni parte
integrant a unei opere de art, folosit fie n pictur, fie n fotografiile artistice fiind cea pe care o observm n
cotidianul nostru, la obiectele/cadrele/personajele din jurul nostru) proprie obiectului/cadrului/ personajului
surprins se modific n funcie de cantitatea de lumin primit. Astfel, dac este expus luminii, aceast culoare
se va deschide, va mprumuta din cromatismul sursei de iluminare. n partea n care lumina nu are acces,
cromatismul este mai ntunecat i se observ apariia complementar zonei luminoase. n zona intermediar
ntre cea de lumin i cea de umbr, culoarea local rmne neschimbat.
Reprezentani:
n Frana:
Giovani Segantini;
Edouard Manet;
n restul Europei:
Frank Buchser;
Claude Monet;
James Mac Neill Whistler;
Barthelemy Menn;
Frederic Bazille;
Max Liebermann;
Auguste Baud;
Camille Pissaro;
Paul Szinyei Merse
Ilie Eftimovici Repin;
Alfred Sisley;
Ladislau Paal;
Vasile Vasilievici
Berthe Morisot;
Nicolae Grigorescu;
Verescianghin.
Auguste Renoir;
Ioan Andreescu;
Edgar Degas;
Antonio Fontanesi;
Henri de Toulouse.
Domenico Morelli;

Opere:

Vincent Van Gogh-Noapte instelata pe Ron; Claude Monet-Impression, soleil levant; Claude
Monet-Pod peste lac cu nuferi
Edvard Munch-Tipatul;Paul Czanne-Natur moart cu mere i portocale; Vincent van Gogh-Lan de
gru cu corbi