CURS 2

2.4. ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE

Continutul hartilor si planurilor topografice este format din semnele conventionale ale
elementelor reprezentate si din inscriptiile topice si explicative.
Se foloseste scrierea cartografica pentru urmatoarele inscriptii:
- nomenclatura hartii sau planului, valorile numerice ale retelei geografice si
rectangulare si toate datele cartografice ale cadrului;
- denumirea punctelor retelei geodezice;
- denumirea localitatiilor si a cailor de comunicatie;
- denumirea topica a muntilor, dealurilor, campiilor; retelei hidrografice; a padurilor si a
altor detalii naturale sau artificiale ce se prezinta pe harti sau planuri topografice;
- valorile numerice ale cotelor punctelor retelei de baza, a celor caracteristice, nivelul
apelor, inaltimea arborilor din paduri, latimea drumurilor si altele.
La executarea scrierii cartografice trebuiesc respectate o serie de reguli geometrice si
artistice, care sa asigure claritatea desenului reprezentat.
1. Intocmirea portativului scrierii cartografice. Portativul scrierii cartografice cuprinde
o retea de linii longitudinale si transversale, care asigura constructia corecta a literelor in mod
corespunzator cu caracterul de scriere folosit:

Fig. 1
-

linii longitudinale, paralele si echidistante se traseaza in numar de 13 sau 9, din care

patru sunt linii principale, care limiteaza inaltimea literelor majuscule si minuscule,
iar restul sunt linii auxiliare;
linii transversale, paralele si echidistante, se traseaza in sensul si la inclinatia
stabilita, care asigura latimea, grosimea si spatiul necesar pentru construirea corecta
a literelor si cuvintelor.
In functie de caracterul de scriere folosit (bloc, bloc filiform, cursiv si roman), se
efectueaza constructia grafica a portativului scrierii cartografice: h inaltimea nominala, a
inaltimea literelor minuscule, b depasirea superioara a literelor, c depasirea inferioara a
literelor minuscule (vezi figura alaturata fig.1).
2. Modul de scriere a literelor si cifrelor. In figura alaturata fig.2 se reprezinta
constructia grafica a literelor si cifrelor, prin sageti se reprezinta ordinea in care trebuie sa se
1

reprezinte fragmente din litere sau cifre in cazul tipului de scriere bloc, in mod asemanator se
realizeaza si pentru restul caracterelor de scriere.

Fig. 2
La fiecare litera se disting urmatoarele dimensiuni ale scrieri, indiferent de caracterul de
scriere:
-

inaltimea nominala h este inatimea literelor majuscule, care pe portativul scrierii

reprezinta inaltimea (a+b) (fig.1);
latimea si grosimea literelor;
inclinarea scrierii, se exprima in valori unghiulare, se executa scriere dreapta, scriere
inclinata spre stanga sau spre dreapta cu 150.

3. Dimesiunile scrierii cartografice. Pentru executarea scrierii cartografice se stabileste,

pentru inceput, dimensiunea nominala sau normala a literelor majuscule h, in functie de
caracterul de scriere: h=6 unitati pentru scrierea romana si cursiva, h=9 unitati pentru scrirea
bloc si bloc filiform. Dimensiunile nominale ale literelor pentru scrirea cartografica sunt
prezentate in tabelul urmator.

2.4.1. CARACTERELE DE SCRIERE CARTOGRAFICA

Pentru scrierea elementelor de continut ale hartilor si planurilor topografice, se folosesc
urmatoarele patru caractere de scriere cartografica: scriere bloc, bloc filiform, cursiva si romana.
1. Scrierea bloc. Este o scrire groasa, uniforma ce se construieste pe baza urmatoarelor
elemente:
- portativul este format din 12 unitati, adica 13 linii longitudinale;
- scrirea bloc poate sa fie dreapta (verticala) si inclinata spre dreapta cu 150.
- latimea literelor este de 4 unitati, cu exceptia literelor f, i, j, l, m, t, w, iar in interiorul
cuvintelor literele F, L, f, j, si r isi micsoreaza latimea la 3 unitati;
- grosimea literelor este egala cu unitatea, cu mentiunea ca portiunile orizonatale sa fie
desenate cu 0.1-0.15 mm mai subtiri decat portiunile verticale;
- spatiul din interiorul literelor este de 2 unitati cu exceptia literelor m si w;
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvant este, in general, de 2 unitati, fiind
micsorat la o unitate in cazul literelor asimetrice: A, F, L, T, V, Y, f, j, r, v, y, t;
Intervalul dintre cuvinte este de 8 unitati, iar cand scrierea trebuie sa se incadreze intr-un
anumit spatiu, se poate reduce la 6 unitati.

Fig. 3
2. Scrierea bloc filiform. Este o scriere subtire cu grosimea cuprinsa intre 0.1-0.25 mm,
care se construieste dupa urmatoarele elemente:
- portativul este format din 12 unitati, adica 13 linii longitudinale;
- scrirea bloc filiform poate sa fie dreapta (verticala) si inclinata spre dreapta sau spre
stanga cu 150.
- latimea literelor este de 4 unitati, cu exceptia literelor f, i, j, l, m, t, w, iar in interiorul
cuvintelor literele F, L, f, j, si r isi micsoreaza latimea la 3 unitati;
- grosimea literelor este uniforma in raport cu inaltimea nominala h, fiind de 0.1mm
pentru inaltimea mai mica de 4 mm, de 0.15mm pentru scrierile cuprinse intre 4 si 6 mm si de
0.2-0.25 mm pentru cele mai mari de 6 mm;
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvant este de 2 unitati, fiind micsorat la o
unitate in cazul literelor asimetrice: A, F, L, T, V, Y, f, j, r, v, y, t;
Intervalul dintre cuvinte este de 8 unitati si se poate reduce la 6 unitati in cazul scrierii
ingustate.

Fig. 4

3. Scrierea cursiva. Este o scriere cu grosimi longitudinale, care se construieste dupa

urmatoarele reguli:
- portativul este format din 8 unitati, adica 9 linii longitudinale;
- scrirea cursiva poate sa fie dreapta si inclinata spre dreapta sau spre stanga cu 150.
- latimea literelor este de 3 unitati, cu exceptia literelor I, M, W, i, l, m, t, w, iar in
interiorul cuvintelor latimea literelor se mentine egala, indiferent de pozitia literelor;
- grosimea literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor
longitudinale, iar in interiorul literelor se mentine un spatiu de o unitate, cu exceptia literei S, la
care grosimea liniei curbe se mareste cu 0.1-0.2mm;
- inaltimea literelor este de 6 unitati pentru scrierea majuscula si 4 unitati pentru cea
minuscula, iar depasirile literelor sunt de 2 unitati, cu exceptia literei t care a are o depasire
superioara de o unitate si cu observatia ca pentru literele ovale: c, e, o, se mareste inaltimea cu
0.1-0.2mm
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvant este de o unitate, fiind micsorat la 3/4
de unitate in cazul succesiunii literelor ovale: a, e, o si dupa literele f si r;

Fig. 5
4. Scrierea romana. Este o scriere dreapta cu grosimi longitudinale, care se construieste
pe baza urmatoarelor reguli:
- portativul este format din 8 unitati, adica 9 linii longitudinale;
- latimea literelor este de 3 unitati, cu exceptia literelor I, M, W, i, l, m, t, w, care se
mentine egala si in interiorul cuvintelor, indiferent de pozitia literelor;
- grosimea literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor
longitudinale, iar in interiorul literelor se mentine un spatiu de o unitate, cu exceptia literei S, la
care grosimea liniei curbe se mareste cu 0.1-0.2 mm;
- inaltimea literelor este de 6 unitati pentru scrierea majuscula si 4 unitati pentru cea
minuscula, iar depasirile literelor sunt de 2 unitati, cu exceptia literei t care a are o depasire
superioara de o unitate si cu observatia ca pentru literele ovale: c, e, o, se mareste inaltimea cu
0.1-0.2 mm
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvant este de o unitate, fiind micsorat la 3/4
de unitate in cazul succesiunii literelor ovale: a, e, o si dupa literele f si r;
Se mentioneaza ca, la toate caracterele prezentate mai sus trebuie sa se aiba in vedere
desenarea punctelor si a semnelor anexe la literelor minuscule: , , i, , j, , pe axa literelor si la
aceeasi grosime cu litera respectiva, conform dimensiunilor literelor din tabelul de mai sus.
5

Fig. 6
5. Cifrele arabe si romane. In cazul caracterelor de scriere cartografica se utilizeaza atat
cifre arabe cat si romane. Pentru scrierea cifrelor arabe se considera urmatoarele reguli:
- cifrele arabe 3 si 8 se construiesc din doua ovale egale, iar la cifra 8 din caracterul de
scriere cursiva grosimea este egala cu a literei S;
- linia orizonatala de la cifra 4, se traseaza la 2/3 din inaltimea nominala a scrierii n;
- ovalele inchise ale cifrelor 6 si 9 se construiesc putin mai mari decat din inaltimea
nominala a scrierii h;
- spatiul dintre cifrele alaturate este egal cu spatiul dintre literele care formeaza acelasi
cuvant, conform regulilor de la caracterele de scriere bloc, bloc filiform, cursiva si romana.

2.4.2. SCRIEREA PE HARTILE SI PLANURILE TOPOGRAFICE

Scrierea cartografica folosita pe hartile si planurile topografice se diferentiaza prin
caracterul si dimensiunea nominala a scrierii, care se stabileste in functie de specificul,
importanta si marimea elementelor reprezentate.
2.4.2.1. Scrierea elementelor de toponimie.
Se aplica normele de scriere prevazute in atlasele de semne conventionale, functie de
reprezentare si de alte criterii. Pe planurile topografice cu caracter local, normele sunt stabilite la
nivelul institutiei sau firmei executante, fiind asemanatoare cu cele oficiale.
a). Scrierea localitatilor. Denumirea localitatii se plaseaza in dreapta (1) si aproximativ
la mijlocul reprezentarii teritoriului, paralel cu latura de sud a hartii sau planului. In cazul in care
aceasta pozitionare nu este posibila, se poate amplasa in stanga (2), deasupra (3) sau dedesubtul
(4) reprezentarii teritoriului considerat (vezi fig. 7).
Numele reprezentarilor topografice din interiorul localitatilor: cartiere, ansambluri si
elemente de cladiri, cai de comunicatie etc. este compus din numele comun, care se poate
prescurta si numele propriu care nu se prescurteaza, de ex.: CART. MANASTUR, BD.
1 DECEMBRIE, STR. OBSERVATORULUI. Scrierea acestor denumiri se plaseaza la
mijlocul suprafetei reprezentate la 1-2 cm de la capatul reprezentarii, pentru a evidentia zona
cuprinsa.
6

Fig. 7
b). Scrierea punctelor geodezice si topografice. Denumirea oficiala a punctelor
geodezice se extrage din inventarul de coordonate al institutiilor de specialitate, care este in
functie de amplasamentul lor, se vor scrie cu numele prescurtat al formei de relief: M.= munte,
Dl. = deal, Pd. = padure, P-na = poiana, Trec. = trecatoare etc. Scrierea punctelor geodezice se
face paralel cu latura de sud a planului si se plaseaza, in mod obisnuit, la stanga sau deasupra
semnului conventional, iar cotele se vor increi la dreapta sau dedesubtul semnului conventional.
De exemplu: Dl. Dumbrava
425,50
Punctele retelei topografice de ridicare, se vor inscrie conform inventarului de coordonate
sub forma de fractie, in dreptul semnului conventional: numele sau numarul punctului la
numarator si cota la numitor.
De exemplu:

La punctele geodezice si topografice din localitati se vor inscrie numai cota punctului.
c). Scrierea formelor de relief. La scrierea formelor de relief se vor avea in vedere
urmatoarele reguli:
- numele muntilor, dealurilor, magurilor, colinelor, coastelor, culmilor, platourilor,
podisurilor si vailor se inscriu pe un singur rand, pe toata suprafata reprezentata. De exemplu: M.
Ceahlau, Dl. Mare etc. Scrierea se face in linie dreapta sau curbata.
- scrierea elementelor topice se face pe reprezentarile respective sau in imediata apropiere
a lor, in cazul vailor si a culmilor.
d). Scrierea elementelor de vegetatie si sol. Se vor respecta urmatoarele reguli:
- numele padurilor, crangurilor, poienilor, dumbravilor, parcurilor, rezervatiilor naturale
etc. se vor inscrie, in general, pe directia elementului reprezentat sau in interiorul conturului pe
directia sud-nord si vest-est a planului.
- scrierea elementelor topografice izolate: arbori, monumente etc. se face langa detaliu
respectiv, pe un singur rand, paralel cu latura de sud a planului.
e). Scrierea elementelor de hidrografie. Elementele retelei hidrografice se scriu in
functie de suprafata reprezentata, de lungimea si latimea albiei, pe baza urmatoarelor reguli:
- numele bazinelor de apa (mari, lacuri, acumulari), care ocupa o suprafata mare, se
inscriu in interiorul conturului, in directia pe care se intinde reprezentarea, iar in cazul
7

reprezentarilor mai mici, scrierea se face in dreapta elementului respectiv, paralel cu latura de sud
a planului.
- numele fluviilor, raurilor si canalelor navigabile, rauri nenavigabile si paraie, se dispune
paralel cu cu reprezentarea acestora, intre liniile de mal sau alaturi, in functie de latimea albiei.
Pentru scrierea numirilor topice se vor alege caracterele si dimensiunile scrierii conform
tabelului urmator.

f). Orientarea scrierii cartografice. Se face, in general, in raport cu laturile cadranului

interior al hartii sau planului si cu directia de scriere din cele patru cadrane (fig. 8)

Fig. 8
denumirea localitatilor se inscrie intotdeauna pe directia vest-est, iar sensul de
deplasare catre diferite localitati, se inscrie, pe directiile sud-nord si vest-est;
denumirile formatiile vegetale se orienteaza pe directia vest-est a planului sau hartii,
folosindu-se litere spatiale egal distantate;
denumirile pentru hidrografie se inscriu pentru oceane, mari si lacuri mari in
interiorul conturului, dupa o linie usor curbata si orientata dupa axa de cea mai mare
intindere. Denumirea fluviilor, raurilor, paraurilor si canalelor, se inscrie pe portiune
lipsita de alte detalii, fiind orientata, de regula, pe directia de curgere a apei si a
sinuzoitatilor cursurilor de apa;
cotele punctelor geodezice si topografice se scriu in pozitie orizontala, in partea
dreapta a semnului conventional topografic;
valorile numerice ale curbelor de nivel normale si principale se scriu cu baza orientata
spre piciorul pantei.

g). Marimea corpului scrierii tipografice. In domeniul poligrafiei, caracterele de scriere

sunt denumite in mod curent: romane cursive, romane drepte, vizit grotesc I si II, vizit grotesc
aldin, grotesc lumina, venus grotesc si altele, iar dimensiunea nominala are semnificatia de corp
de litera, care se exprima in puncte tipografice: corp 6 , corp 8, corp 10 etc., s-a stabilit
urmatoarea corespondenta: corp 6 = 1,7 mm; corp 8 = 2,2 mm; corp 10 2,7 mm; corp 12 = 3,2
mm; corp 14 = 3,7 mm; corp 16 = 4,4 mm; corp 18 = 4,9 mm si corp 20 = 5,4 mm. Ex. tabel.

2.4.2.1. Scrierea datelor si inscriptiilor explicative.

a). Cotele punctelor si valorile curbelor de nivel. La punctele marcate deasupra solului
prin pilastri, marci, cladiri, se vor inscrie cote, sub forma de fractie, in care la numarator se scrie
cota marcarii deasupra solului, iar la numitor se scrie cota la sol (fig.9).
- punctele caracteristice ale terenului, se reprezinta prin semnul conventional al punctului,
iar in partea dreapta a acestuia se scrie cota, care se refera la nivelul solului (fig.9).
- valorile curbelor de nivel se scriu pe curbele de nivel principale, in zonele cu teren
accidentat si pe curbele de nivel normale, in cazul suprafetelor cu teren slab accidentat, cu o
densitate de 3-5 valori/dm2.

Fig. 9
b). Datele caracteristice ale semnelor conventionale. La reprezentarea elementelor
topografice de planimetrie si de relief ale terenului se folosesc o serie de semne conventionale,
care pe langa forma si dimensiunile grafice sunt insotite de o serie de date caracteristice, cum ar
fi:
- la liniile electrice: tensiunea curentului in kilovolti (110kV);
- la sosele: latimea partii carosabile (8,0) latimea platformei (10,5) in metri si materialul
de acoperire (B), ex.: 8,0(10,5)B;
- la poduri: materialul de constructie (F), sub forma de fractie, la numarator lungimea
140 11
(140) si latimea (11), in metri, iar la numitor rezistenta la sarcina, in tone (30), F
30
- la tuneluri: tun., la numarator inaltimea (6) si latimea (8) in metri, iar la numitor
68
8
lungimea in metri, tun.
sau
tun.;
45
45

10

- la paduri: se scrie sub forma de fractie, la numarator inaltimea medie a arborilor in

metri, la numitor diametru mediu, care se completeaza cu semnul conventional pentru specie
20
(brad, frasin, stejar) si distanta medie intre arbori, brad
5;
0.35
- la elementele de relief natural si artificial: movile, gropi, rape, rambleuri, debleuri,
diguri, se indica inaltimea relativa in metri (1,2 - 2).
c). Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale. In atlasele de semne conventionale
folosite la redactarea planurilor si hartilor topografice sunt prevazute elementele topografice, la
care se scriu explicatii sub forma prescurtata, dintre care se prezinta:
- asfalt, folosit ca materie de acoperire la drumuri ..............................................As.
- beton, material pentru constructia podurilor .....................................................B
- bulevard, folosit inaintea numelui propriu ........................................................Bd.
- cartier, inaintea numelui propriu .......................................................................CART.
- catun, pe langa denumirea proprie .....................................................................ct.
- deal, inaintea numelui propriu ............................................................................Dl.
- kilovolt ................................................................................................................kV
- piatra, material de constructie .............................................................................P.
- sosea, inaintea numelui propriu ...........................................................................os.
- varf, pe langa denumirea proprie .vf.
Pentru scrierea cotelor punctelor, a valorilor curbelor de nivel, a datelor caracteristice si a
inscriptiilor diferitelor semne conventionale se foloseste caracterul de scriere bloc si bloc
filiform, care poate sa fie drept sau inclinat la dreapta sau stanga, cu inaltimea nominala h de 2.53.0mm, din care se exemplifica:
cotele punctelor din reteaua de sprijin, de ridicare si de detaliu scriere cu inaltimea
de 3mm, aplecata spre dreapta;
valorile curbelor de nivel cu inaltimea de 2.5mm, aplecata spre dreapta;
datele numerice referitoare la cotele relative la constructii, tonaje la poduri, latimea
soselelor, podurilor, viaductelor etc. inaltimea de 2.5mm, scriere verticala;
inscriptiile explicative ale semnelor conventionale folosite pentru diferite materiale
de constructii precum si pentru paduri si terenuri agricole inaltimea de 3 mm,
minuscule si scriere verticala.

11