Sunteți pe pagina 1din 19

Academia de Studii Economice a Moldovei

Lucrarea Individual
La disciplina CyberMarketing

Subiectele teoretice (din Lista subiectelor de examinare)


1.
2.
3.
4.
5.

1. Oportunitile noi oferite de tehnologii informatice pentru activitile de marketing;


6. Modelele relaiilor de afaceri n Internet;
11. Cybermarketing-ul ca parte componenta a marketing-ului relaional;
16. Politica de pre n afaceri pe Internet;
21. Motoarele de cutaren Internet: esena, tehnologia funcionrii, clasificarea i rolul lor
n CyberMarketing;
6. 26. Metodele de promovare ale site-ului companiei;
7. 31. Marketingul viral n afaceri pe Internet: definirea, metodele utilizate i exemple de
aplicare;
8. 36. Tehnicile de promovare a vnzrilor prin Internet;
9. 41. Construirea mrcii pe Internet;
10. 48. Metodele de protecie a resurselor informaionale a companiei;

A alctuit:
st
gr

Tabelul de autoevaluare a studentului


(se va vompleta imediat dup susinere cu valori numerice intregi intre 1 - 10)

Calitatea coninutului
Respectarea
cerinelor fa de LI
Susinerea

Chiinau 2014

Partea Referativa
1. Oportunitile noi oferite de tehnologii informatice pentru activitile de
marketing
Internet are deja un impact fundamental asupra modului n care intreprinderile comunic cu clienii i
furnizorii lor, modului n care persoanele i caut de lucru, modului n care consumatorii gsesc informaii
i servicii, i asupra felului cum sunt transmise tiri i publicitate.
Internet ofer un instrument excelent de comunicaie care poate ajunge la zeci de milioane de utilizatori.
Faptul de a face marketing pe Internet necesit inclusiv cheltuieli mai mici dect marketingul clasic, ns
marketingul pe Internet nu substituie marketingul clasic ci l completeaz. De aceea nainte de a lua decizia
de face marketing pe Internet trebuie considerate cteva ntrebri referitoare la oportunitatea abordrii
acestei ci:
Poate beneficia tipul afacerii mele de avantajele pe care le aduce marketingul pe Internet? Cu alte
cuvinte se justific cheltuielilel suplimentare cu aceast abordare prin influenarea semnificativ a
rezultatului meu? (n acest context, rezultatul are n vedere nu att cifra de afaceri, ct atingerea
obiectivelor de marketing: notorietate, penetrare pe noi piee, informare la timp, cucerirea unei noi
clientele, etc. Rspunsul la aceste ntrebri este esenial pentru c nu toate tipurile de afaceri devin mai
rentabile pe Internet. Chiar dac n unele ri s-a extins pe Internet inclusiv comerul cu bunurile de
consum, totui trebuie analizat contextul de factori proprii fiecrei afaceri, factori care in de : tipul de
produs (produsul n sens global inclusiv serviciile - ), modaliti de distribuie, modaliti de plat,
clieni int, etc. De exemplu, n Romnia comerul cu bunuri de consum prin Internet nc nu se poate
realiza datorit gradului sczut de nzestrare a populaiei cu computere, dintre cei care dein computere
puini i mai permit i conectarea la Internet, iar dintre cei conectai la Internet o infim parte ar fi
dispui s fac achiziii prin
Internet.
Care sunt obiectivele de marketing pentru marketingul pe Internet i dac aceast nou abordare aduce
un plus de eficien fa de marketingul clasic?
Obiectivele pot fi structurate n trei categorii :
a) comer prin reaua Internet (implic toate componentele mixului de marketing);
b) promovare prin reaua Internet (implic utilizarea pentru promovare a serviciilor
Internet prezentate n capitolul 2);
c) informare, cercetare prin reeaua Internet.
Aceste trei categorii vor fi dezbtute mai pe larg n cadrul politicilor de marketing.
Aceste obiective trebuie s fie realiste n contextul mediului n care funcioneaz firma i n msura n
care bugetul de marketing I permite.
mi permite aceast abordare s ajung la clienii mei int? Faptul c reeaua este utilizat de milioane
de persoane din ntrega lume, nu garanteaz c printre aceste milioane se afl i clienii mei int, mai
ales dac se urmrete comercializarea unui produs la care clienii sunt persoane fizice. n privina
eficienei publicitii i cercetrii directe pe Internet anexa 1 evideniaz cteva aspecte ce au rezultat
n urma unui chestionar realizat de Coleen Kohoe de la Georgia Institute of Technology USA, referitor
la felul n care internauii rspund la marketingul prin Internet.
Sunt informat suficient referitor la regulile de desfurare a afacerilor pe Internet? Regulile de etichet
pe Internet sunt foarte stricte cnd e vorba de marketing comercial i reclam. Dac nu se ine cont de
aceste reguli, vei fi asaltat de un baraj de mesaje murdare de la utilizatori care nu aprob tactica ta.
Chiar dac se crede c nu se merit efortul pentru doar cteva plngeri, trebuie s-i aminteti c dac
atragi prea mult publicitate proast contul tu Internet va fi nchis. Mai multe detalii referitor la bunele
practici i cile de urmat pentru a evita neplcerile pe Internet se gsesc la subtitlul Precauie,
securitate i obiceiuri.
Dispun de personal pregtit pentru a se ocupa de marketing pe Internet? Rspunsul la aceast
ntrebare presupune dou aspecte:
a) exist personal nsrcinat cu marketingul pe Internet;
Pentru a crea situl Web e recomandat s se apeleze la un consultant. Dup crearea lui, acesta nu
trebuie uitat. n firm trebuie s existe n permanen cineva care s tie despre ceea ce se dorete

a se realiza prin prezena pe Internet i cum s folosesc instrumentele. Personalul nsrcinat va


avea grij s actualizeze informaiile pe site n mod regulat i s verifice mesajele potei
electronice o dat sau de dou ori pe zi.
b) personalul existent este pregtit.
Pregtirea personalului trebuie s constea n primul rnd n pregtirea de marketing, cu att mai
mult atunci cnd Internetul se folosete ca instrument de culegere a informaiilor, de cercetare, de
publicitate. Pe de alt parte, marketingul pe Internet are anumite particulariti i ca atare
personalul trebuie s fie instruit n marketingul pe Internet care implic cunoaterea folosirii
instrumentelor Internet n marketing, a regulilor de eficien a marketingului pe Internet i a
regulilor de etichet.

6. Modelele relaiilor de afaceri n Internet


Analiznd aplicaiile curente dezvoltate pe Internet, identificm urmtoarele modele
de afaceri n comerul electronic:
1. Magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementeaz prin
intermediul unui site Web; acesta este gestionat de o companie, pentru marketingul
i vnzrile propriilor produse i servicii. Minimal, conine catalogul de produse sau
servicii cu descrieri tehnice i comerciale pentru fiecare poziie din catalog. Aceste
descrieri sunt gestionate n general de un Sistem de Gestiune al Bazelor de Date
(SGBD). Sistemul de Gestiune al Bazelor de Date, se va ocupa cu stocarea i
manipularea datelor i cu oferirea posibilitilor de acces la date. Varianta medie
conine faciliti pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive pe
care le vor completa clienii), iar varianta extins cuprinde i posibilitatea efecturii
on-line a plii (prin cri de credit sau alte variante electronice).
2. Aprovizionarea electronic (eProcurement): pentru procurarea bunurilor i
serviciilor, marile companii i autoriti publice organizeaz licitaii. Prin publicarea
pe Web a specificaiilor ofertei, scade att timpul ct i costul de transmisie,
mrindu-se i numrul de firme care iau parte la licitaie. Astfel, crete concurena i
scade preul.
3. Magazin electronic universal (eMall): ca i n lumea real, magazinul electronic
universal este o colecie de magazine electronice, reunite sub o umbrel comun i
care, n general, accept metode de plat comune.
4. Piaa unui ter (3rd party marketplace): se apeleaz la o interfa utilizator pentru
catalogul de produse al companiei, interfa ce aparine unui ter (n general, furnizor
de servicii Internet sau o banc). Aceast metod are avantajul c interfaa este unic
pentru mai muli productori, utilizatorii fiind familiarizai cu utilizarea ei.
5. Comuniti virtuale (virtual communities): valoarea cea mai important a unei
comuniti virtuale este dat de ctre membrii si (clieni sau parteneri), care adaug
informaii proprii peste un mediu de baz furnizat de companie. Fiecare membru
poate oferi spre vnzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumprare a unor produse sau servicii.
Calitatea de membru al unei comuniti virtuale presupune
plata unei taxe.
6. Furnizor de servicii cu valoare adugat pentru canalele de comer electronic (value
chain service provider): furnizorii de servicii sunt specializai pe funcii specifice, cum
ar fi asigurarea logisticii, plata electronic sau expertiza n managementul produciei
i a stocurilor. Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote
procentuale.
7. Platforme de colaborare: platformele de colaborare cuprind un set de instrumente i
un mediu informaional pentru colaborarea ntre companii. Acestea pot adresa
funcii specifice, cum ar fi concepia sau proiectarea n colaborare. Ctigurile provin
din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de utilizare), i din vnzri
de instrumente specializate (pentru design, workflow i gestiunea de documente).
Prin workflow se nelege fluxul de documente, care implic dou entiti: partea
pasiv (documentele) i partea activ (deplasarea acestor documente).

8. Brokeraj de informaii i alte servicii: exemplele cuprind cataloage de clieni


clasificai pe profil, vnzarea de oportuniti de afaceri, consultan n domenii
specializate. O categorie special o constituie serviciile de ncredere furnizate de
autoritile de certificare sau de notariatele electronice.

11. Cybermarketing-ul ca parte componenta a marketing-ului relaional


Spre deosebire de procesul de comunicarea n mas, proces prin care informaia este difuzat prin tehnica
push, comunicarea prin WWW(World Wide Web) poate realiza procesul de schimb de informaii n ambele
direcii. Avantajul acestui model de comunicare este faptul c dei permite o comunicare de mas el prezint i
unele din avantajele comunicrii interpersonale, dintre cele mai importante sunt posibilitatea obinerii unui
rspuns imediat i particularizarea unor mesaje transmise de emitor.
Comparaia realizat ntre cele dou tipuri de comunicare (interpersonal i de mas), indic
faptul c o comunicare WWW are particulariti comune celor dou variante, ceea ce determin obinerea
unor avantaje foarte mari de ctre cei care folosesc acest tip
Realizarea marketingului one-to-one pe Internet are binecunoscutele avantaje ale marketingului relaional
deoarece are un target precis i personalizat pentru c:
Identific inta eficient. Atingerea targetului (intei) n marketingul tradiional prin
marketingk direct (mailing) se bazeaz pe liste compilate potrivit unor criterii care nu
ntotdeauna corespund targetului vizat (se folosesc date psiho-demografice). Internetul are
avantajul c lista persoanelor de contactat este autoselectiv i precalificat. O companie va
viza doar acele persoane care au vizitat un web site i si-au exprimat interesul pentru produsele
acelea prin nregistrarea datelor personale. Simplu act al vizitrii unui site i al cutrii
informaiilor indic clientul int.
Menine o legtur profund i de durat cu clientul. Internetul este un mediu care
furnizeaz mult mai multe informaii dect au fost cerute iniial de ctre clieni.
Implic costuri mai mici dect marketingul relaional offline. Contactarea clienilor prin email este mult
mai ieftin dect folosirea potei tradiionale, dar probabil cel mai important lucru este c informaia este
trimis doar celor care i-au exprimat preferina.
Cybermarketingul one-to-one utilizeaz o serie de tehnici de personalizare. Tehnica
personalizrii utilizeaz puterea tehnologiei web pentru a modela coninutul i pentru a intra n dialog cu
consumatorii i pentru a afla preferinele acestora.
Etape privind personalizarea pe Web:
1. Atractia consumatorilor catre site
Strategia de aplicare a tehnicii one-to-one marketing online trebuie s ia n considerare modul n care va
comunica att cu clienii efectivi, ct mai ales cu clienii poteniali.
n ceea ce privete noii clieni, obiectivul firmei este s-i atraga prin diverse metode de promovare a site-ului,
cum ar fi nscrierea pe motoare de cautare, portaluri, bannere etc.
Aceste metode promovare ar trebui s se concentreze pe individualizarea propunerilor site-ului, de exemplu,
prin informaii gratuite i concursuri. Pentru ncurajarea noilor utilizatori s foloseasca facilitile one-to-one
ale site-ului, informaia despre web site poate fi construit printr-o campanie de marketing direct.
Strategia de atragere ctre site aplicnd tehnica one-to-one a clienilor efectivi este mult mai
complex. n afara de tehnicile aplicate noilor consumatori, companiile trebuie s utilizeze si alte metode, s i
ncurajeze n mod interactiv s viziteze site-ul.
Exist numeroase motive pentru ca o companie s fie interesat s fie prezent online:
Pentru a-i face cunoscut existena n prezent peste 580 milioane de persoane au acces la
Internet.
Pentru a stabili contacte multe conectri nu nseman altceva dect ncercri de a stabili contacte pentru
afaceri. Internetul ofer unei firme posibilitatea de a pune la dispoziia celor interesai cartea ei de vizit 24 din
24 ore;
Pentru a oferi informaii despre activitatea firmei i a produselor i serviciilor pe care le ofer. O firm care
i creeaz o pagin pe Internet trebuie s precizeze domeniul su de activitate, adresa firmei, telefon, fax,
programul de lucru, persoanele de contact, produsele pe care le comercializeaz, modalitile de plat etc.;
Pentru creterea notorietii n general apariia unei noi pagini Web strnete curiozitatea, ceea ce-i face pe
consumatori s viziteze site-ul respectiv, devenind astfel poteniali clieni ai firmei respective;
Pentru publicarea diferitelor anunuri i informaii n timp real Exist situaii n care anumite informaii
trebuie puse la dispoziia clienilor n timp real. De exemplu, numele ctigtorilor unui concurs, informaii de
ultim or asupra diferitelor evenimente economice, culturale sau politice, reducerile de pre i perioada pe

care se acord acestea, apariia unui nou produs n gama sortimental a unei firme etc. Gradul ridicat de
noutate al informaiilor confer o valoare sporit pentru consumatori;
Pentru vinderea produselor Mult lume consider c firmele care au pagini pe Internet au ca scop principal
comerul electronic. Statisticile arat c, n pofida opinie generale, activitatea comercial este devansat de
activiti precum: publicitatea, consultan, asisten tehnic.
Pentru creterea cotei de pia Dezvoltarea spectaculoas a Internetului n ultimii ani au fcut ca acesta s
aib cea mai mare pia potenial. Datorit faptului c majoritatea utilizatorilor Internet au un nivel ridicat de
instruire i au sau vor avea venituri ridicate, o mare parte din poteniali clieni vor deveni ntr-un timp scurt
clieni efectivi;
Pentru a rspunde ntrebrilor clienilor o serie de firme, analiznd frecvena cu care se repet o ntrebare
vor afia rspunsurile la aceste ntrebri, asigurnd o economie substanial de timp ntr-o rubric intitulat
FAQ (Frequency Ask Questions Rspunsurile la cele mai frecvente ntrebri);
Pentru a menine legtura cu forele de vnzare De multe ori agenii firmei aflai pe teren au nevoie de
informaii de ultim or pentru a finaliza o afacere;
Pentru a ptrunde pe piaa internaional;
Pentru a asigura continuitatea afacerilor afacerile au un caracter internaional, iar diferenele de fus orar
reprezint o barier n calea desfurrii normale a acestora. Prin Internet aceast barier este nlturat,
paginile web fiind la dispoziia clienilor, a partenerilor de afaceri i a asociailor, 24 de ore din 24, n fiecare zi
a sptmnii. n pagina Web firma poate include informaii astfel nct ele s corespund cerinelor celor vizai
i poate contribui la obinerea unui avantaj competitiv.
2. Motivarea consumatorilor prin acordarea de stimulente
Interesul unui consumator privind un site depinde n mare msur de calitatea i credibilitatea
informaiilor oferite, precum i a campaniilor de promovare.
Dintre ofertele menite s iniieze marketingul one-to-one i s stimuleze utilizatorul Internet se numr:
informatii gratuite, accesul la un forum de discuii, descrcarea gratuit de software, jocuri i screensavere.
3. Colectarea informaiilor despre consumatori pentru a menine legatura
Odat ce utilizatorul este interesat de ofert va da click pe opiunea respectiv, solicitndu-i-se completarea
unui formular cu datele personale. Cele mai importante informaii despre consumator sunt acelea care permit
contactarea acestuia (e-mail, adresa fizic, cod potal). n afara informaiilor care permit contactarea clientului,
cele mai multe companii cer i date socio-demografice, care ajut la realizarea profilului consumatorului de
servicii Internet.
4. Realizarea profilului consumatorului. Folosirea web-site-ului pentru aflarea caracteristicilor
i intereselor clientului.
O companie trebuie s fie atent atunci cnd decide asupra numrului de ntrebri care vor alctui
chestionarul respectiv. Acesta reprezint o balan ntre timpul necesar completrii rspunsurilor i valoarea
ofertei web site-ului respectiv. Dac oferta este una valoroas, clientul trebuie s fie gata s acorde un timp
ndelungat completrii chestionarului. O alt metod n realizarea profilului consumatorului const n
monitorizarea pailor realizai de ctre client pe site (ce cuvinte cheie a folosit, ct timp a petrecut pe site, ce
linkuri a accesat, la ce concursuri s-a nscris etc.).
Un exemplu de site care folosete aceast tehnologie este www.amazon.com , a crui baz de date a fost
realizat folosind software-ul LikeMinds al firmei Andromedia (www.andromedia.com ).
5. Meninerea dialogului activ cu clientul pentru realizarea profilului acestuia
Pentru a crea o relaia dintre companie i client exist mai multe metode care apeleaz la Internet:
Trimiterea de e-mail clientului cu ofertele promoionale i datele de accesare a site-ului
(password, username);
Afiarea unor informaii personalizate pe web site atunci cnd clientul se logheaz;
Folosirea tehnologiei push pentru individualizarea informaiei;
Mailshot;
Contactarea telefonic a clientului;
Scheme de loializare a clienilor, acetia se vor ntoarce pe site pentru a vedea cte
puncte au colectat pentru a le transforma n produse. Un exemplu l constituie compania
American Airlines prin programul Advantage Club;
Informaii despre noi produse la preuri promoionale;
Asisten online.

16. Politica de pre n afaceri pe Internet


n sistemul relaiilor concrete ale ntreprinderii cu piaa, preul ocup un loc proeminent. El

intr n alctuirea structurilor de mesaje dintre ntreprindere i mediul su extern, fiind prezentat n ambele
fluxuri ale acestor mesaje. Barometru al capacitii de adaptare la cerinele mediului i de influenare a
acestuia, indicator sensibil al raportului care se stabilete dinamic pe pia ntre cerere i ofert i instrument al
recuperrii cheltuielilor efectuate i al apropierii beneficiilor ncorporate n produse preul se nscrie n
arsenalul marketingului.
Preul este acel element al mixului de marketing care genereaz venit. Celelalte
variabile genereaz costuri i din aceast cauz stabilirea preului este de importan fundamental.
Preul se afl n strns legtur cu produsul, fiind unul dintre elementele acorporale ale
produsului. nsoitor permanent al produsului, preul nu este o reflectare exclusiv a acestuia.
El intervine
ca element de contact i de armonizare ntre produs i mediul cruia i se adreseaz, ntre cerere i ofert. Este
suficient ca unul dintre aceti doi termeni ai relaiei de pia, ntre care intervine preul, s aib un caracter
dinamic, pentru a imprima i preului trsturi specifice.
Preul este unul dintre cei patru piloni ai mixului de marketing. Importana lui n combinaia
mixului variaz n funcie de mprejurri. n unele cazuri el poate avea un rol decisiv n atingerea obiectivelor
firmei, alteori i revine o contribuie minor. n general, se aprecieaz c rolul lui este modest, dat fiind
flexibilitatea mai redus.
Marketerii privesc preul n termenii influenei lui asupra cererii. Cnd se stabilete preul unui produs trebuie
s se aibe n vedere mai multe aspecte, dintre care: obiectivele de marketing,costurile, cererea, , concurena,
mediul competiional i influena statului, faza din ciclul de via n care se afl produsul, poziionarea
produsului, politicile de reducere i discount-urile pe care le acord intermediarii, amd.
Factori de care trebuie s se in seama ar putea fi mprii n factori interni i factori externi.
Din categoria factorilor interni fac parte:
Obiectivele ntreprinderii penetrarea pe o pia, meninerea poziiei, maximizarea profitului
curent, creterea cotei de pia sau preluarea conducerii pe pia din punctul de vedere al cotei
sau al calitii produselor etc.
Strategia mixului de marketing aa cum am mai spus stabilirea preului de ctre marketer se
realizeaz n funcie de implicaia asupra cererii, care la rndul ei este influenat nu numai de
pre ci de sinergia componentelor mixului de marketing;
Costuri.
Factorii externi ce trebuie considerai n stabilirea preului se refer la:
Natura pieei i a cererii lucru care trebuie s aib n vedere profilul pieei companiei,
atitudinile consumatorilor, percepia consumatorilor asupra preului i valorii, tipurile de
comportamente etc;
Concurena concurenii actuali i poteniali, direci i indireci, fie urmnd preurile lor, fie
anticipndu-le ofertele i politicile de preuri;
Ali factori ai mediului economici, tehnologici, guvern, restricii legale etc.
n politica de preuri corespunztoarea activitii pe Internet o companie trebuie s in cont de
toate elementele menionate anterior, valabile att n marketingului tradiional, ct i cel online.
n mediul online o serie de factori determin scderi semnificative de pre, amintind:
Consumatorii pot cuta cu uurin, la nivel naional sau mondial, ofertele cu cele mai
mici preuri;
Apariia noilor produse sunt imediat reperate att de cumprtori dar i de actualii sau
viitorii poteniali competitori;
Datorit caracterului de globalizare a afacerilor, multe taxe pltite de cumprtor tind
s se reduc sau s dispar ( taxe vamale, cote TVA difereniate, taxe de protecie,
contingente, etc);
Implicaiile reduceri sau eliminrii unor cheltuieli la productori, importatori, sau
distribuitori conduc la reducerea preului( salariile personalului angajat n comer i
distribuie, cheltuielile de depozitare i de vnzare, servicii pentru clieni m mediul
fizic implic costuri cu cca 300%, n medie mai mari dect n cel virtual, etc);
Multe companii pe Internet sunt susinute financiar prin fonduri de investiii sau
emisiuni de aciuni de investitori ce privesc n perspectiv, pe termen lung, ce
investesc n imaginea de marc sau ocuparea unei cote de pia.
Dnd dovad de transparen, n general, companiile prezint lista complet a preurilor la

bunurile i serviciile pe care le ofer online. n acest mod atractivitatea site-ului sporete, vizitatorul putnd
gsi mai mult de ct un catalog de produse. Astfel companiile sunt obligate s monitorizeze permanent site-ul
i s anune online modicrile de pre imediat ce acestea se produc.
Politica de pre online trebuie coordonat permanent cu strategiile de pre ce se aplic activitii
convenionale.
De multe ori produsele oferite online sunt mult mai ieftine dect cele din magazine, explicaia
constituind-o costurile mai mici de livrare, promovare etc. n afara preurilor i bonificaiilor aferente
diverselor produse, un site comercial trebuie s prezint pe larg facilitile de plat aflate la dispoziia
consumatorilor i condiiile n care se poate beneficia de discount-uri.
Acestea sunt aspecte generale folosite la stabilirea preului n marketingul tradiional i care se pstreaz ntro mare msur i n marketingul pe Internet la care se adaug ceea ce este specific produsului (categoriile
detaliate la paragraful politicii de produs), distribuiei (cu intermediari electronic malls, magazine virtuale
proprii, site-uri proprii pentru informare precum i costurile expedierii prin pot), pieei (piaa virtual n
care clienii sunt internauii care un anumit
comportament de cumprare, o anumit structur psihic; n care concurenii sunt att cei virtuali ct i cei
tradiionali), precum i ceea ce este specific costurilor de producie i distribuie.
n aceast atmosfer de presiune a preurilor, putem identifica trei strategii de pre online care
pot fi aplicate:
1. Strategia preurilor de penetrare se caracterizeaz prin stabilirea unui pre iniial relative
sczut, n scopul ptrunderii rapide n segmentele de baz ale produsului sau serviciului.
Acest strategie este foarte eficient pe o pia sensibil precum este piaa global a
Internetului;
2. Strategia preurilor lider(preuri minimale) presupune stabilirea celui mai mic pre la un
anumit produs dintr-o anumit categorie, prin cota de pia acoperit, prin reducerea
marjei de adaos practicat, prin identificarea furnizorilor care ofer cele mai mici
preuri, prin reducerea continu a costurilor;
3. Strategia preurilor promoionale presupune ca firmele s-i plaseze, n mod temporar,
preurile produselor lor sub preurile mediului concurenial i uneori chiar sub costuri,
pentru a ncurajrri primele cumprturi online.
n unele cazuri preurile sunt mai mari dect preurile pentru aceleai produse dar achiziionate
pe calea clasic, datorit unor costuri suplimentare. Totui dac avem n vedere c unele produse pot fi gsite
numai la o mare distan de consumator, faptul de-a elimina graniele i distanele, i astfel de-a facilita
ntlnirea cererii cu oferta prin Internet constituie avantajul ce compenseaz diferena de pre.
n acelai timp exist msuri promoionale pentru a ncuraja cumprarea, printre ele fiind i
unele care au n vedere diminuarea impresiei datorate diferenei de pre cum ar fi reducerile de pre, acordarea
de bonusuri, cadouri promoionale, participarea la concursuri cu premii etc.
Un avantaj pe care l ofer Internetul pentru cei ce decid s stabileasc preul n funcie de
concureni este uurina cu care pot fi consultate preurile la produsele concurente fie prin vizitarea site-urilor,
fie prin cutarea cu ajutorul motoarelor de cutare.

21. Motoarele de cutaren Internet: esena, tehnologia funcionrii,

clasificarea i rolul lor n CyberMarketing


Majoritatea utilizatorilor Internetului identific resursele disponibile n reea apelnd la un aa- numit motor
de cutare. Acestea reprezint metoda modern de cartografiere a resurselor navigabile din Internet, pagini
Web specializate n cutarea i catalogarea diverselor resurse de tip Web disponibile, oferind apoi clienilor lor
liste cu situri catalogate n funcie de termenii de indexare pe care acetia i prezint sub forma cuvintelor de
cutare.
n fapt, n Internet, moatoarele de cutare sunt cele mai vizitate i mai populare situri, exemple precum
Yahoo!, Google sau AltaVista intrnd deja n istoria societii informaionale. Mezina acestora, Google, liderul
de pia n acest moment printre motoarele de cutare a reuit performana ca, n aceast var, atunci cnd au
fost cotat la bursa din New York, s adune nu mai puin de 1,7 miliarde de dolari, devenind de departe cea
mai bine cotat companie cu activitate n principal la nivelul Internet-ului, depind cu mult recordul deinut
de librria virtual Barnes i Nobles, care au adunat doar 431 de milioane, la debutul pe pia din 1999
(Carrel, 2004). n fapt, cei de la Google au reuit performana de a depi firme de tradiie i cu o
infrastructur demn de invidiat din economia tradiional, precum compania General Motors, fabricanta unor
mrci precum Ford, Chevrolet, GMC sau Pontiac sau operatorul de servicii de comunicaie ATiT. Fiecare

dintre aceste companii depete o sut de mii de angajai, spre deosebire de cei 2000 de oameni care lucrau
pentru Google la momentul lansrii acestora pe piaa public de capital.
La nivel funcional, un motor de cutare presupune existena a dou elemente distincte, care difereniaz
produsele din aceast categorie i le-au asigurat, de-a lungul timpului, avantaje strategice n pia. n primul
rnd, o baz de date cu adresele (URL-urile) resurselor disponibile n Internet, indexate n funcie de cuvintele
cheie care descriu pagina respectiv, titlul ei, precum i poriuni semnificative din textul coninut pe pagina
considerat. Dimenensiunea, i mai ales modul de achiziie a informaiilor corespunztoare, reprezint
principalul criteriu de apreciere a unui motor de cutare. Primii competitori serioi pe aceast pia, Yahoo!, au
folosit o metod care acum poate prea hilar, dar baza lor de date cu pagini Web a fost iniial creat prin
munca unui grup numeros de salariai, pltii s navigheze n Internet timp de opt ore pe zi i s adauge,
manual, informaiile gsite n baza de date. Cei care au produs prima revoluia pe piaa motoarelor de cutare
au fost cei de la AltaVista, care au prevetat un aa-numit webbot, un program din clasa inteligenelor artificiale
care realizeaz n mod automat achiziia i indexarea paginilor din Internet pe baza refereinelor (URL-urilor)
existente n paginile deja adugate. De-a lungul anilor au existat competiii foarte acerbe ntre motoarele de
cutare pentru atingerea n premier a unor praguri psihologice n ceea ce privete numrul de pagini distincte
indexate (adugate la baza proprie de date). Astfel, cele 10 milioane de pagini indexate de Yahoo! la nceputul
anului 1996 au prut total ineficiente cnd cei de la AltaVista, proaspt aprui pe pia, au anunat un total de
50 de milioane de pagini n baza de date. Tot AltaVista au fost primii care au depit tacheta de 100 de
milioane de pagini n cursul anului 1997, pentru a se vedea depii de NorthernLight la nceputul lui 1998,
care a pretins indexarea a peste 150 de milioane de pagini. ntrecerea a continuat cu apariia unui alt
competitor important n fruntea clasamentului, AllTheWeb nregistrnd 200 de milioane de pagini n cursul
anului 1999. Competiia a fost dus brusc la un cu totul alt nivel n iunie 2000, la momentul lansrii Google
avnd o baz de date cu nu mai puin de 500 de milioane de pagini unice. AllTheWeb au revenit n fruntea
clasamentului n anul 2002, cu o cifr de peste 2 miliarde de pagini indexate, pentru a fi din nou depii de cei
de la Google n anul urmtor, tacheta fiind n acest moment fixat la nu mai puin de 4 miliarde de pagini.
Dar nu numai dimensiunea este un criteriu important n aprecierea unei baze de date, ci i actualitatea
acesteia, msurat n cazul motoarelor de cutare cu ajutorul aa-numitei rate de reactualizare (refresh) a bazei
de date, lideri n acest moment pe pia fiind considerai tot Google, cu o rat de reactualizare complet a bazei
de date de zece zile.
n sfrit, un alt criteriu esenial n aprecierea motoarelor de cutare este dat de modul de alctuire a listei de
rezultate. n general, fiecare motor de cutare are propriul algoritm proprietar de realizare a listei de
hiperlegturi oferite utilizatorilor pentru fiecare combinaie de termeni de cutare, ns n fiecare caz se ine
seama de distana (numrul de cuvinte distincte care le despart) la care termeni de cutare se gsesc n
documentul Web oferit. Spre exemplu, algoritmul Google, intitulat PageRank, ia n considerare i numrul de
referine externe ctre un anumit document Web (alte pagini n care exist hiperlegturi ctre documentul
considerat), respectiv numrul total de vizite iniiate din paginile Google ctre respectivul sit.
Un motor de cutare este locul prin care se perind aproape permanent utilizatorii Internet, motiv pentru care
este ideal pentru plasarea banner-elor i a celorlalte mesaje publicitare ale dumneavoastr. Spre exemplu, la
nceputul anului 2003 Google ofera zilnic nu mai puin de 250 de milioane de rspunsuri utilizatorilor si, n
timp ce Inktomi, motorul de cutare deinut de cei de la Yahoo! estima aproximativ 80 de milioane de pagini
oferite zilnic celor care i foloseau serviciile pentru a identifica diverse resurse disponibile n Internet. Ca
argument suplimentar, 41% dintre persoanele care au fcut cumprturi pe Internet au fost referii n paginile
magazinului virtual de ctre un motor de cutare (Sullivan, 2003).
Pe lng modalitatea tradiional de promovare ntr-un sit, prin afiarea de banner-e n locuri vizibile, un
motor de cutare ofer o soluie alternativ, extrem de popular i de eficient la nivelul Internetului: plasarea
unei hiperlegturi ctre pagina Web promovat ntr-o poziie frunta a listei de rezultate oferite utilizatorilor
de ctre motoarele de cutare pentru termenii de cutare reprezentativi pentru situl considerat. Astfel se asigur
att generarea unui numr semnificativ de vizitatori, aproape majoritatea celor care solicit o list cu rezultate
motoarelor de cutare alegnd una dintre primele cinci hiperlegturi din list, ct i faptul c cei care viziteaz
sunt interesai de tipul de informaie prezentat n situl promovat. Acest tip de reclam, ce a generat ncasri de
peste 1,6 miliarde de dolari n anul 2003, reprezint n fapt peste 25% dintre cheltuielile de promovare n
Internet. Practic, cei care doresc o astfel de listare privilegiat i aleg unul sau o combinaie de cuvinte cheie,
pe care le consider reprezentative pentru pagina pe care o promoveaz, iar n schimbul unei sume de bani
motorul de cutare le asigur c pentru o perioad determinat, sau pentru un anumit numr de cutari
independente, va plasa hiperlegtura ctre situl clientului ntr-o poziie privilegiat convenit n lista de
rezultate.

Bine neles, chiar i fr a fi nevoii s pltii pentru o listare favorabil, este obligatorie prezena paginii
promovate n lista de rezultate a motoarelor de cutare importante. Acest lucru este realizat difereniat n
funcie de motorul de cutare considerat. Astfel, pentru apariia n paginile Yahoo! este necesar s semnalai
apariia paginii dumneavoast celor de la Yahoo! prin completarea unui formular special disponibil n situl lor.
Pe de alt parte, metoda cea mai simpl de apariie n baza de date a celor de la Google este apariia unei
hiperlegturi ctre situl promovat n paginile unui alt sit, deja existent n baza de date Google. Avnd n vedere
rata de reactualizare de zece zile a acestora, practic n cel mult zece zile de la apariia respectivei hiperlegturi
situl promovat va fi parte din baza de date a motorului de cutare. De asemenea, exist i varianta utilizrii
unui serviciu specializat n listarea siturilor n motoarele de cutare, serviciu ndeplinit ns contra cost sau n
schimbul publicrii n situl promovat al unui banner al acelui serviciu, un astfel de model fiind
www.submit.com sau situl romnesc www.trafic.ro.

26. Metodele de promovare ale site-ului companiei;


1. Inscrierea in directoare (romanesti si straine ) O tehnica mai veche, care aduce inca rezultate scontate.
Inscrierea in directoarele romanesti si straine se poate face manual sau semi-automat folosind applicatii
gratuite gen AI Roboform sau Website Submitter (750 de directoare romanesti sau directoare moldovenesti
incluse si 4500 in total).
2. Publicarea de anunturi (classifieds) Publicarea de anunturi in siteuri de anunturi publicitate romanesti
sau straine poate sa aduca nu numai linkuri dar si un numar considerabil de potentiali clienti care vor folosi
contactul direct (telefon, adresa).
3. Profil pe Facebook. Creaza un profil pe unul sau mai multe siteuri de socializare. In acest moment, varful
de lance al siteurilor de socializare este Facebook.com. In mod clar trebuie sa ai o pagina in cadrul acestui site
de socializare, dar si pe alte siteuri de socializare.
4. Publicarea de comunicate de presa Daca aveti un produs/serviciu nou si demn de anuntat, puteti folosi
publicarea in siteuri de comunicate de presa. Pentru international exista solutii platite gen PrLeap sau free cum
e OpenPr.
5. Promovarea fluxului de stiri RSS (feed RSS) Publicarea unui feed RSS (flux RSS) in directoare de
bloguri sau feed sites poate aduce un numar considerabil de vizitatori. Feed Submitter va permite acest lucru,
inscrierea feedului in 200 siteuri de feeds si directoare de bloguri.
6. Linkuri in Wikipedia O sursa veche ce-i drept, este wikipedia, de aici poti avea cateva linkuri bune care
insa au urmatoarele caracteristici: a) aduc trafic mult, si in marea lui parte targetat chiar vin oamni interesati
de produsul/serviciul respectiv si b) nu au nici un strop de valoare in SE pentru ca au nofollow.
7. Cumpararea de linkuri directe pe diferite siteuri. Metoda de cumparare de linkuri este in principiu
penalizata de Google, insa cum algoritmii motorului de cautare difera de la luna la luna, putem merge pe
aceasta tehnica de optimizare seo.
8. Linkuri prin Stumbleupon Atentie la Stumbleupon o retea sociala alternativa celor gen digg.com.
Instaleaza toolbarul lor, compune un articol de calitate si inscrie articolul in sistemul lor. Incearca sa te implici,
sa ajuti alti membrii si sa iti adaugi prieteni in profilul tau. Solicita alti membri sa faca review la ceea ce ai
scris daca le-au placut articolele tale.
9. Articole folosind link baiting Scrie texte care aduc controversa in discutie, care critica si care vor genera
automat linkuri si discutii. Alege cu atentie personalitati cunoscute, critica siteuri sau branduri populare.
10. Linkuri platite in directoare Daca este sa alegi in a plati pentru plata in directoare atunci poti plati
pentru o inscriere in directoare platite si cu autoritate gen Yahoo!, BOTW, Business, JoeAnt etc.
11. Inscriere in Dmoz DMOZ este un excelent mod de a incepe inscrierea in directoare odata ce siteul tau a
ajuns la maturitate, insa in majoritatea cazurilor aprobarea noului tau site va dura. E preferabil sa studiezi
modul in care celelalte siteuri sunt inscrie si sa incerci sa te incadrezi in formatul de descriere impus de
categorie.
12. Comentarii in bloguri, forumuri, comunitati O buna strategie de obtinere de linkuri este comentariile
si participarea in discutii legate de subiectele de pe nisa ta. Nu este de ajuns sa ai doar un continut de calitate in
articolele tale, vei avea nevoie si de putin self marketing, de realizarea unor legaturi cu alti jurnalisti, bloggeri,
antreprenori.
13. Scrie si publica articole in siteuri foarte importante Scrie articole in siteuri importante din nisa ta sau
gaseste pe cineva care sa iti scrie un articol.
14. Semnatura in forumuri Activezi in forumuri? Foloseste semnatura in aceste forumuri si scrie un text in
semnatura care sa atraga atentia impreuna cu un link catre siteul tau. Daca ai posibilitatea sa folosesti un Feed
RSS in profilul tau atunci poti sa faci sa apara in ultimele noutati din blog langa numele tau de utilizator.
15. Linkuri in templaturi (modele site) gratis poti obtine o multime de linkuri rapide daca sponsorizezi

templaturi gratis pentru CMS-uri populare gen WordPress, Joomla, Drupal etc. Linkul tau va aparea in tema
siteului ceva de genul Design by www. in partea de jos a blogului si poate sa iti aduca un numar important
de linkuri.

31. Marketingul viral n afaceri pe Internet: definirea, metodele utilizate i


exemple de aplicare;
Prin "marketing viral" se ntelege o metod de promovare online n care mesajul publicitar este transmis de la
o persoan la alta fr intervenia direct a celui care face promoia. Numele este dat de la modul n se propag
viruii prin email, multiplicndu-se pe numeroase nivel.
Marketingul viral crete exponenial vizibilitatea online prin simpla utilizare a reelei existente de clieni i
abonai la newsletter. Funcioneaz ca o gigantic main de dat referine din gur n gur. Exact la fel ca un
virus, vorbele se pot rspindi uor de la o persoan la multe altele.
Cel mai bun exemplu de aplicare a strategiilor de marketing viral este Hotmail. Succesul lor fenomenal s-a
bazat pe o tactic extrem de simpl: pe fiecare email trimis de un utilizator ctre prieteni sau rude, la finalul
scrisorii apare un scurt anunt publicitar: Get Your Private, Free E-mail from MSN Hotmail at
http://www.hotmail.com.
Este un sistem de trimis referine dezvoltat la maximum. Mai nainte de toate, crete exponenial vizibilitatea
unei afaceri. Se spune c "vorba din gura n gur conduce comerul
electronic". Utilizatorii Internet sunt mai degraba nclinai s cread ce le povestesc prietenii sau rudele despre
experienele lor referitoare la cumpraturile pe care le-au fcut online, dect publicitatea din restaurante sau de
la film.

Conform "Opinion Research Corporation International" un consumator Internet tipic povestete la alte 12
persoane despre experienele lui la cumprturi online. Aceeai sursp menioneaz c un consumator de nivel
mediu recomand un film favorit la 8,6 persoane din anturajul su, iar un restaurant bun numai la 6,1 persoane.
Situaia indic fr ndoial puterea de rspindire de tip "bulgre de zpad" al acestui sistem.

36. Tehnicile de promovare a vnzrilor prin Internet;


Bannere (formatele agreate sunt recomandate de IAB (Internet Advertising Board) - standard, rectangle, sky
scrapper, leaderboard, overlayer, etc) unul dintre primele medii de marketing pe Internet. Sunt practicate
bannerele animate si statice, in urmatoarele formate - .swf, .gif, .jpg, .png. Cel mai frecvent utilizate marimi
sunt: 468x60 pixeli, 728x90 pixeli, 240x80 pixeli, 120x60 pixeli si altele.
Spre exemplu www.allmoldova.com prefera standardele recomandate de Internet Advertising Board (468x60
pixeli si 728x90 pixeli) in timp ce 999.md prefera marimi mai putin practicate la nivel international (240x80
pixeli), ceea ce duce insa la scaderea pretului pentru publicitate din moment ce exista loc pentru mai multe
bannere simultan.
Text advertising (sau link sponsorizat) - oferit de multi jucatori de pe piata, constau intr-o legatura spre site
cu o explicatie text. Pe piata noastra de publicitate online se practica text advertising-ul. Practic orice site care
face parte dintr-o retea de site-uri a unei companii contine legaturi text spre celelalte. Un exemplu relevant in
acest sens ar fi reteaua de site-uri a companiei Simpals, unul dintre acestea point.md cu legaturi spre celelalte
proiecte Simpals.
Streaming si Broadcasting, atat audio cat si video sunt transmisiunile in format atat video cat si audio a
anumitor evenimente, emisiuni, etc pe Internet. Play.md ofera acest tip de publicitate, fiind de obicei prezent
cu translatii video online de la diverse evenimente insemnate. Mai jos este spotul publicitar video al unui
magazin de telefoane mobile in cadrul site-ului www.999.md la compartimentul Aparate telefonice.
Media interactiva jocurile spre exemplu, care pot integra publicitate. Un exemplu relevant in acest sens
serveste jocul online de comunitate interactiv yes.md, unde observam publicitatea cinematografului Patria.
Publishing. stiri, articole propriu-zise, advertoriale, comunicate de presa newsletter, RSS feed. Mai mult se
practica pe site-urile informationale, cum ar fi: www.afisha.md, www.allfun.md:

Internet Community. Comunitatile pe Internet sunt prezente si in Republica Moldova, incepand de la


forumuri, jocuri online si retele sociale:
www.Forum.md forum general de discutii
www.Yes.md joc online si comunitate online
www.colegi.md retea sociala
Posta electronica si Newsletter-ul. Email marketing-ul este practicat in Republica Moldova, insa primordial
de catre companiile mari. Un exemplu relevant ar fi compania Moldcell.
Motoarele de cautare. Pe piata online din Republica Moldova industria motoarelor de cautare este
nedezvoltata. in acest sens sunt de remarcat motoarele de cautare oferite de ournet.md si point.md.
www.Point.md cautare personalizata, in lisarile indexate din Moldova, noutati, market, catalog web,
evenimentelor de divertisment.
www.Ournet.md ofera cautare in cadrul directoriului web, categoriei divertisment, etc.
Directoarele Web. Sunt la fel prezente in cadrul Internetului din Republica Moldova. Dintre cele mai mari
directoare web, punctam: www.point.md, www.moldova.org, www.ournet.md.

41. Construirea mrcii pe Internet;


O marca poate fi definita in mai multe feluri. Practicienii marketingului vorbesc adesea despre o marca
asimiland-o cu diferite elemente. Acestea pot fi o atitudine, un set de valori, o privire, o idee sau chiar un mod
de viata. Totusi, cea mai usoara cale de a privi o marca este prin asociere. Cand cineva se gandeste la firma ta,
are in minte identitatea marcii tale. Altfel spus, o marca nu este un produs sau un serviciu, ci calitatile asociate
produselor sau serviciilor pe care le ofera o firma. Astfel, identitatea marcii, sa spunem Volvo, nu sunt masinile
insele, ci mai abstracta notiunea de siguranta.
Firmele care adopta fenomenul de branding accentueaza aceste insusiri ale produsului sau serviciului in
companiile lor de marketing. De exemplu, IBM nu foloseste termeni privind structura fizica a calculatorului.
Compania folosteste termeni precum 'solutii'. Anumite firme au o identitate puternica si consistenta a marcii,
desi ofera o gama larga de produse diferite. In cazul lor, discrepanta dintre mesajul marcii si produs sau
serviciu apare cel mai clar. Virgin este poate cel mai larg exemplu privind acest tip de marca. Potrivit lui
Richard Branson, scopul este sa 'construiesti marci nu in jurul produselor, ci in jurul reputatiei'. Daca
importanta este importanta offline, asa cum vom vedea, pe Internet ea inseamna totul. In cele din urma trebuie
sa admiti ca ideea unei 'marci' este mai importanta decat website-ul sau produsul insusi.
Anatomia unei marci
Imaginea de ansamblu a marcii firmei tale este compusa din diferite elemente. In mod evident,
produsele si serviciile pe care le oferi influenteaza modul in care oamenii privesc munca ta. Pe de alta parte,
exista multi alti factori care pot avea un impact puternic. Acestia includ:

Numele domeniului. Alegerea numelui (sau a numelor) de domeniu are o influenta directa asupra
identitatii marcii unei firme sau unui website.

Designul website-ului. Modul in care este proiectat website-ul ajuta in mod indiscutabil la definirea
identitatii unei marci in mintea unui client. Elementele vizuale (asa cum sunt paleta
de culori, tipul literelor, desenul siglei etc.) sunt importante. Dar ceea ce conteaza cu adevarat
este utilitatea. Se refera la aspectele functionale ale Web design-ului precum navigarea, tipul de
descarcare si organizarea. De asemenea, este unul dintre termenii 'la moda' din Internet.

Serviciul pentru clienti. Un serviciu bun pentru clienti este esential daca doresti sa realizezi
o identitate pozitiva a marcii. Pe Internet, clientul se situeaza pe primul loc, iar firma pe ultimul.
Amazon si alte firme online de success si-au construit intreaga lor marca in jurul notiunii de
serviciu pentru clienti.

Comunitatea. Aproape fara exceptie, marcile online importante reprezinta si comunitati de


succes. Companii precum Yahoo!, Amazon, eBay, Napster, AOL, CDNow
au construit comunitati in jurul website-urilor lor. Ele le-au ajutat sa se dezvolte si sa sustina o
identitate puternica a marcii. Site-urile care pot construi comunitati pot realiza, de asemenea, cele
mai cautate doua virtuti ale marcii: increderea si loialitatea.

Inainte sa-ti poti promova marca online, trebuie sa determini cu precizie ceea ce promovezi. Mult
prea multe firme au suferit ca urmare a angajarii in campanii de publicitate costisitoare sau
persistente. Aceste firme nu au gasit timpul necesar dezvoltarii unei identitati a marcii. Consecinte?
Un mesaj fragmentat si dezarticulat, care mai degraba ii deruteaza decat sa-i inspire pe potentialii
clienti.
Asigura-te ca activitatea ta de marketing are maximum de impact. Ca atare, trebuie sa precizezi fara
echivoc, de la inceput, identitatea marcii tale. Aceasta implica definirea personalitatii firmei si
elaborarea amanuntita a modului cum aceasta personalitate trebuie sa apara pe Internet. Iata cateva
indrumari de luat in considerare cand incerci sa dezvalui identitatea distincta a marcii tale.
Pe Internet, adevarata imagine a unei firme va iesi intotdeauna la suprafata. Ca urmare, nu
are nici un sens sa incerci sa zugravesti o imagine falsa a firmei tale. In fond, daca nu poti obtine o
imagine adevarata a firmei din website-ul tau, clientii o vor gasi altundeva.
Fii consecvent!
Odata ce ai dezvaluit identitatea marcii tale, flecare parte a activitatii tale online trebuie sa
reflecte personalitatea acesteia. De la aspectul website-ului pana la modul in care scrii e-maill-urile,
totul trebuie sa concorde caracterului valorilor tale.
Gandeste-te la superlative!
Principalul aspect al brandingu-lui este sa diferentieze firma ta de concurenta. De aceea,
este util sa te gandesti la superlativele care se pot aplica marcii tale. De exemplu, ai realizat primul
sau cel mai rapid un anumit lucru. Aceasta poate reprezenta fundamental a ceea ce Kevin Roberts,
director executive la Saatchi and Saatchi SUA, numeste 'mitologia unei marci'.
Gandeste-te la alte superlative care ar putea fi folosite ca elemente distinctive pentru
vanzare. Poti fi cel mai mare, cel mai mic, cel mai cunoscut,cel mai ieftin, cel mai costisitor sau cel
mai longeviv in domeniul tau. Obiectivul marcii tale ar trebui sa fie acela de a striga in gura mare
acest fapt. Mediocritatea este dusmanul marcii online. Ca urmare, va trebui exploatata orice
trasatura distinctiva a site-ului tau.
Gandeste din perspectiva utilizatorului!
Gandirea din perspectiva clientilor si a altor categorii de public reprezinta cheia succesului
in marketingul electronic. Asa dupa cum a observat B.L. Ochman in site-ul Web Reiew, 'marca ta
este experienta utilizatorului'.
Fii rabdator!
Desi Internetul este un mediu dinamic, este nevoie de timp pentru ca afacerea ta sa devina o
marca de success. Acest aspect e determinat de faptul ca increderea si fidelitatea nu pot fi edificate
peste noapte. Ele trebuie castigate prin satisfacerea in mod constant a cerintelor consumatorului.
Un trandafir, oricum s-ar numi, miroase la fel de suav, dar in materie de construirea marcii
numele este esential. Forta numelui de domeniu poate deosebi site-ul tau de cele ale concurentei.
De asemenea, duce spre atingerea celui mai inalt scop al activitatii de e-branding: diferentierea.
Mai departe sunt cateva sugestii pentru cazul in care te gandesti la un nume de domeniu nou.
Asigura-te ca numele se traduce bine !
Daca tintesti un public din lumea intreaga, trebuie sa te asiguri ca numele tau nu are
intelesuri negative in diferite limbi. Evite.com, de exemplu, a fost uimit de slaba sa receptare in
multe parti ale globului, si asta dupa ce a cheltuit milioane cu promovarea website-ului sau de

petrecere in lumea intreaga. Nu sesizeaza ca 'evite' este radacina cuvantului 'evita' in toate limbile
romanice. In consecinta, utilizatorii de Internet din tari ca Franta, Italia, Spania si Argentina au
evitat website-ul in mod consecvent.
Asigura-te ca este usor de scris!
Cu cat numele de domeniu este mai lung si mai complex, cu atat va fi mai greu pentru
clientii tai sa-l scrie in mod corect.
Sa fii scurt!
Numele de domeniu scurte necesita putin timp pentru a fi scrise si tind sa fie mai usor de
memorat. Din aceste motive, sunt de preferat numele lungi. Desigur, daca ai o extensie .com sunt
foarte putine nume scurte de efect ramase pentru a le prelua. Astfel, este necesara ceva imaginatie
pentru a gasi ceva scurt, impresionant si disponibil.
Sa fii evident!
In mod potential, fiecare sector de piata este reprezentat de mii de website-uri. Prin urmare,
este logic sa ai un nume de domeniu care merge direct la tinta. Pentru a folosi o veche expresie,
face exact ce scrie pe cutia de conserve . letsbuyit.com (hai sa
cumparam),NextWeekend.com (week-end-ul viitor) si Cheapbeer.com (bere ieftina) sunt incluse in
mod clar in aceasta categorie. Daca firma ta este una clasica, mai bine ramai la numele original
(indiferent cat de sec sau plictisitor este). Poti cumpara un nume mai potrivit pentru a-l folosi in
campaniile de publicitate.
Cumpara mai mult decat un nume de domeniu !
Exista cateva motive pentru care ar trebui sa cumperi nume alternative de domeniu.
Principalul motiv este, desigur, pentru a evita posibila confuzie a clientilor privind firma sau
numele site-ului. Daca numele de domeniu original se incheie in sufixul .co.uk, cumpara in plus cel
putin sufixul .com (si posibil .net), de asemenea, daca ai un nume care poate fi scris in diferite
feluri, foloseste fiecare varianta a scrierii. Astfel, nu lasi concurenta sa profite si vei putea sa
pastrezi individualitatea numelor marcilor sau ale marcilor comerciale.
Una din cele mai simple metode de schimbare a identitatii marcii este prin schimbarea
numelui de domeniu. Multe firme au constatat acest fapt, care ilustreaza forta numelui de domeniu.
De exemplu, site-ul englez de muzica gratuita MP3.co.uk si-a schimbat numele in
SkipMusic.co.uk. aceasta datorita controversei crescande in jurul tehnologiei MP3 (care fusese
acuzata de incurajarea incalcarii legislatiei privind copyright-ul). Schimbarea de nume a condus la
o identitate mai legitima a marcii. La randul sau, acest fapt a permis firmei sa-si castige o imagine
favorabila in industria inregistrarilor. In mod similar, serviciul de stiri la cerere Mercury Mail si-a
schimbat numele in InfoBeat. Noua denumire imprima firmei o senzatie de noutate, care s-a
dovedit mai atractiva pentru publicul tinta.

48. Metodele de protecie a resurselor informaionale a companiei;


Obiectivul principal al msurilor de protecie ntr-un sistem de calcul l constituie
eliminarea posibilitilor de distrugere accidental sau voit a informaiilor, precum i de
consultare nesancionat a acestora. Accesul nesancionat la informaii poate provoca serioase
daune prin afectarea caracterului privat al transmisiilor, introducerea unor date false sau
denaturate, falsificarea identitii unor calculatoare, terminale ori utilizatori. Dintre obiectivele
importante, care trebuie avute n vedere la proiectarea unor mecanisme-hardware i software
pentru protecia informaiilor ntr-o reea, le menionm pe cele de prevenire a dezvluirii
coninutului clar al mesajelor, a inserrii de mesaje false, a analizei traficului de mesaje, precum
i pe cele de detectare a modificrii, tergerii sau nlocuirii coninutului mesajelor, a ncercrilor
de conectare neautorizat la reea.

Pentru rezolvarea problemelor asigurrii securitii n reelele informaionaltelecomunicaionale


este necesar:
1. A proteja informaia la pstrarea, prelucrarea i transmiterea ei prin reea;
2. A confirma veridicitatea obiectelor de date i a utilizatorilor (autentificarea prilor
care fac legtura);
3. A descoperi i a preveni nclcarea integritii obiectelor de date;
4. A proteja mijloacele tehnice i ncperile;
5. A proteja informaia confidenial de scurgere de date;
6. A proteja aplicaiile de program de virui;
7. A proteja resursele informaionale i mijloacele tehnice ale reelei de accesul
nesancionat;
8. A organiza aciunile necesare orientate spre pstrarea datelor confideniale.
Una dintre cele mai vechi metode de protejare a informaiei este criptografia. Criptografia
se ocup cu cifrarea(codificarea) informaiei pentru a exclude accesul nesancionat de alte
persoane. Ca rezultat, prin canalele de telecomunicaii se transmite rezultatul modificat al
informaiei iniiale, adic n urma aplicrii unui algoritm de cifrare electronic. Ca art a
codificrii i cifrrii informaiei, criptografia exist cteva milenii.
Obiectivul de baz al unui sistem criptografic este a face extrem de dificil decriptarea unui
mesaj pentru care nu se cunosc cheile potrivite. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectarea este
confruntat cu dou cerine contradictorii: s asigure o criptanaliz foarte dificil i s certifice
nivelul de securitate realizabil. Securitatea este rezultatul comportamentului ipotetic al
adversarului i nu este garantat printr-un proiect care s includ msuri specifice de
contracarare a atacurilor anticipate. n prezent, se prefer criptarea care opereaz n mod repetat,
n multe runde, asupra unui bloc de simboluri din mesajul de transmis. Aceste coduri sunt de
tipul bloc cu iteraii. Este o idee natural, simpl i eficient, care mpac, cel puin parial,
simplitatea i complexitatea.
Strategiile de encriptare, folosite n prezent, se bazeaz pe presupusa complexitate a unor
probleme matematice ce pot fi rezolvate pe computer. Un mesaj este encriptat bine dac, pentru a
sparge codul, un hacker are nevoie de foarte mult timp i de resurse mari. ns, pe msur ce
computerele devin din ce n ce mai performante, mesajele encriptate devin din ce n ce mai uor
de spart. n plus, problemele matematice pe care se bazeaz criptografia se dovedesc uneori a fi
mai puin complexe dect se crezuse pn atunci.
Criptografia cuantic este cu totul altfel. Ea nu se bazeaz pe presupusa complexitate a
unei probleme matematice, ci pe principii fizice mai exact, pe principiul de incertitudine al lui
Heisenberg. Acest principiu spune c, dac msori o anumit proprietate cuantic, vrei nu vrei,
vei modifica ntr-o anumit msur o alt proprietate cuantic. Lumea cuantic este de aa
natur, nct nu exist aa ceva precum proprieti complet independente de orice alte proprieti.
Ideea de baza este c, atunci cnd un hacker ncearc s observe ce anume a transmis
cineva, el/ea va schimba n mod inevitabil mesajul transmis. Prin urmare, n condiiile n care
comunicarea este bazat pe acest aspect fundamental al lumii cuantice, nici un hacker nu ar putea
sa intercepteze un mesaj fr ca acest lucru s fie detectat.
Criptografia cuantic ncearc s fac comunicarea mai sigur, ceea ce ar fi foarte util
pentru sistemul bancar, de exemplu, a spus profesorul Hoi-Kwong Lo, un expert n fizic i
inginerie de la Centrul pentru Informatic Cuantic i Control Cuantic de la Universitatea
Toronto i unul dintre autorii unui nou studiu despre aceasta tehnic. Ideea poate fi acum
implementat, pentru c noi chiar am reuit s facem experimentul cu un aparat comercial.
Studiul descrie prima dovad experimental a unei tehnici de encriptare a datelor transmise
prin fibre optice, bazat pe momeli cuantice. Mesajul a fost purtat de lumina laser prin fibra
optic de-a lungul unui cablu de telecomunicaii de 15 kilometri. Tehnica presupune variaia
intensitii fotonilor i introduce aa-numite momeli fotonice. Dup ce semnalul a fost trimis,
este expediat i un al doilea mesaj, care spune ce fotoni conineau mesajul i ce fotoni erau
momeal.
Daca un hacker ncearc s trag cu ochiul la mesaj pentru a descifra codul, simplul act
de a trage cu ochiul schimb fotonii-momeal un semn clar pentru computerul care primete
mesajul c cineva neautorizat a intrat pe fir.
Rmne s sperm c se va gsi un geniu matematic care s rezolve problema securitii

datelor folosind mecanica cuantic!

Partea Analitica
1. http://www.dostavka.md/ro/

1. Descriere: Aceasta afacere descrisa pe site este un internet magazin local cu livrare in Chisinau si are
ca drept scop vinzarea de: electrocasnice, tehnica diferita, mobila, produse auxiliare pentru sanatate
si/sau frumusete, haine s.a. Siteul este placut ochiului, usor in navigare si rapid in accesare.
2. Siteul are un design frumos, fiind totul aranjat la locul sau, plasat in asa mod ca sa isi promoveze marfa
pe care o ofera. Avind o bara speciala pentru reduceri ceea ce ii formeaza cumparatorului dorinta sa
procure cat mai des ceva la un pret mai redus. As oferi designului o nota de 8 din motiv ca nu sunt
pixelate anumite obiecte din interiorul siteului si sunt utilizate niste culori prea aprinse.Claritatea
mentinerii componentelor va obtine pe o scara de la 1 la 10 un 6 din motiv ca claritatile imaginilor sunt
destul de slabe, ceea ce favorizeaza marirea vitezei de navigare care primeste un 9 bine meritat, ca
rezultat al meniului de navigare supraincarcat viteza de navigare scade, nu din motive tehnice dar
consumatorului ii este greu sa se orienteze.

3. Incercand sa vizualizez site-ul ca un potential client as incerca sa valorific acele elemente pozitive si
acele negative pe care ni le ofera acest site pentru a atrage mai multi consumatori si pentru a satisface
nevoile lor.
Astfel observ ca acest site nu se ocupa cu publicarea de banere publicitare aditionale care mai mult
deranjeaza consumatorii de asi efectua cumparaturile ceea ce reprezinta un punc forte pentru acest site.
Ocupanduse doar cu promovarea produselor proprii sau produselor la maina a doua ei isi cresc din
imagine ceea ce influenteza consumatorul sa apeleze la acest site doar pentru nevoile sale personale.
Observam in partea dreapta a paginii principale subdiviziunea Reduceri, ceea ce atrage consumatorii
sa aleaga anume acest site pentru a gasi o oferta mai rentaila. Bara de navigare- supra incarcata, prea
multe categorii care au prea multe subcategorii si care au si mai multe subdiviziuni, ceea ce reprezinta
un minus enorm acestui site web, formand consumatorului o stare de somnolenta sau plictiseala,
consumatorul pur si simplu va iesi si se va adresa la un al site web care ofera aceleasi servicii doar cu
un singur clic de la mouse. Gama sortimentala enorma pot sa zic, dar consumatori plictisiti. As oferi o
nota generala per acest site un 8- doar din motivul amenajarii si numarului de produse oferite.
4. Ca o recomandare generala as propune administratiei acestui site sa lucreze mai intensiv la formele si
culorile pe care le utilizeaza in acest site web. Si sa nu se ocupe cu toate si despre tot.

2. http://www.evomag.ro/frontendCampaign/index

1. Descriere: Acest site web se ocupa cu vinzarea online a produselor elecronice de la Laptopuri pana la
elecrocasnice.
2. Siteul are un design frumos cu elemente ale culturii romanesti si cu culori reusite utilizate, pe fundal se
vede tricolorul si faptul ca aceasta companie sarbatoreste ziua Romaniei, oferind premii. As oferi
designului 9 din 10 pe motiv ca e stilat, traditional, rapid si accesibil. Calitatea imaginii nu este un
factor forte al acestui site din acest motiv as oferi ei o nita de 7 din motiv ca culorile sunt placute
ochilor. Viteza de navigare merita un 10 deoarece erste rapid si acesibil, gasesti orice ai nevoie intr-un
timp scurt, doar daca acest site presteaza acest produs.
3. Incercand sa vizualizez site-ul ca un potential client as incerca sa valorific acele elemente pozitive si
acele negative pe care ni le ofera acest site pentru a atrage mai multi consumatori si pentru a satisface
nevoile lor.
Astfel observ ca acest site nu se ocupa cu publicarea de banere publicitare aditionale care mai mult
deranjeaza consumatorii de asi efectua cumparaturile ceea ce reprezinta un punc forte pentru acest site.
Prin respectarea traditiilor si a altor elemente ale culturii nationale acest site isi mai adauga un plus
puternic imaginii sale in fata consumatorilor si pe linga toate ofera reduceri si premii. Meniul de
navigare este simplu, culorile sunt placute, cititul este usor. Simplitatea poate fi privita ca un punc forte
si ca un punct slab, insa eu ca consumator as spune ca imi este mai placut sa navighez intr-un site mai
simplu si mai acesibil care se ocupa cu o gama restransa de produse si care respecta traditiile, decat un
site supraincarcat si cu o gama sortimentala exagerata de produse. Numarul de pixel al elementelor
acestui site trebuie modificate penru frumusetea designului, insa si cu asceasta problema eu cred ca
merita un 9 puternic.
4. Modificarea calitatii tabelelor si a meniurilor va influenta pozitiv imaginea acestui site web, si cred ca
nu va modifica semnificativ viteza de navigare. Adaugarea a unor elemente miscatoare doar va largi
numarul produselor vizualizate de clienti, ceea ce va atrage mai multe cumparaturi.

3. http://www.aliexpress.com/

1. Descriere: Acest site web se ocupa cu vanzari online precum si livrare pe intreaga lume, pretul fiind
determinat de tara in care te afli si durata de livrare dorita, pentru Moldova livrarea fiind gratuita in
decurs de 15-60 de zile.
2. Acest site web este foarte placut un design impecabil, cu elemente miscatoare si cu o calitate a imaginii
de nedescris. As oferi un 10 puternic acestui site care are o viteza de accesare superba si modaritati de
navigare foarte rapide, culorile se combina perfect intre ele si te influenteaza sa gandesti involuntar la
logoul comaniei.
3. Ca consumator al acestui site as spune ca el are tot ce trebuie pentru a atrage un consumator, in primul
rind fiind pretul care este exagerat de mic iar pe linga toate sunt si reduceri si plus la toate sunt Weekly
Deals, si acum ne aflam in perioada sarbatorilor de asta poti gasi si reduceri exagerate care se numesc
Black Friday. Meniul de navigare fiind repartizat pe grupe pe intelesul fiecaruia, marimea scrisului este
perfecta cititului, astfel de compartimente precum weekly bestselling, atrag atentia si te ajuta sa iti
gasesti produsul de care nici nu ai avut nevoie, cum s-ar spune ca nu doar iti satisface nevoia dar si tio
creaza inainte de toate. Nu gasesc puncte slabe ale acestui site web, pot sa spun doar sa nu se opreasca
si sa continue tot asa mai departe.
5. Modelul ales va fi Analiza comparativa, deoarece sunt siteuri care ofera aproximativ aceleasi tipuri de produse,
insa pe categorii diverse de consumatori. Si as dori sa fac aceasta analiza comparativa referinduma la
consumatorul din RM.
Tabelul 1
Aprecierea parametrului [0..10]
Coeficientul
http://www.evo http://www. Aleg
http://www.dosta
de
mag.ro/frontend aliexpress.c erea
N/o
Parametrul de evaluare
vka.md/ro/
importan
Campaign/index
om/
X [1..10]
A

Design

2
3
4
5
6
7
8
9
10

Bara de navigare
Viteza de accesare
Pret
Produse
Logo
Interactiune socialmedia
Livrare
Achitare
Aria de cuprindere

Rezultat

C
8
6

7
10
9
2
4
5
3
1

Xi*Ai

Xi*Bi

Xi*Ci

[A..C]

10
10
10
10
10
9
9
10
10
9

80
60
70
100
90
18
36
50
30
9
543

6
6
9
8
10
8
4
9
9
7

48
36
63
80
90
16
16
45
27
7
438

9
10
10
9
7
8
4
7
9
4

56
60
70
90
63
16
16
35
27
4
437

[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]
[C]

Partea Creativa
Ca consumator al sitului Aliexpress.com as dori sa implimentez aici un astfel de site
deoarece cunosc foarte multi clienti sau potentiali clienti care ar dori sa beneficieze de
astfel de produse insa nu doresc sa le achizitioneze deoarece pretul la livrare este exagerat
de mare sau durata de asteptare a produsului este prea intinsa.
Astfel in asociere cu Aibaba.com Family sa deschid un depozit de cele mai frecvent
cumparate produse de pe acest site de consumatorii din moldova si pur si simplu sa deschid
un site asemanator in parteneriat cu aliexpress.com care deja se va numi aliexpres.md
clientii din moldova acesind acest site vor fi automat redirectionati pe siteul companiei
noastre si astfel onorarea comenzilor efectuate pe acel site va fi mai mare si clientii mai
fericiti.
Compania noastra va avea nevoie de un depozit destul de mare un contract cu Posta
Moldovei pentru livrare pe intreg teritoriul tarii, pentru livrari mai rapide incheiem
contracte cu astfel de companii precum DHL sau UPS, iar pentru livrari ultra rapide in
decurs de 2 ore vom achizitiona droni specializati. Pentru depozit vom avea nevoie de
personal care va pregati comanda si o va transmite mai departe in jur de 15-20 angajati, insa
pe parcurs cand si alti consumatori din tarile din zona estica se vor alatura celorlalti
compania va deveni o filiala a companiei aliexpress in zona estica a europei. Tipul de
functionare a companiei va fi pe baza de franciza.
Pentru promovarea companiei si pentru a informa potentialii clienti de prezenta acestui
site web voi utiliza social media, bannere pe siteuri cu vizualizari mai multe din Republica
Moldova, iar mai apoi toata coasta de est a Europei.
Cele mai importante costuri vor fi pentru formarea stocurilor si pentru intretinerea
relatiilor de partenerieat cca5-6 *mii euro, costurile pentru formarea siteului si pregatirea
lui pentru RM va fi minimizate pe baza parteneriatului si vor constitui in jur la 1000 euro,
inregistrarea companiei si intocmirea documentelor ce formeaza baza legala a intrebrinderii
va constitui 1-1,5 *mii euro, cheltuieli pentru promovare 1-2*mii euro.

Referinte bibliografice:
N/
o
1

Datele editoriale a sursei si locatia ei sau link-ul la


sursa electronica
http://www.security.ase.md/publ/ro/pubro34/5.pdf

Limb
a
Ro

http://www.scrigroup.com/management/marketing/
CONSTRUIREA-MARCII-PEINTERNET45659.php
Gheorghe Orzan, Mihai Orzan, Cybermarketing,
Editura Uranus Bucuresti 2004.

Ro

Ro

Comentariu
Surse destul de interesante
referitoare la securitatea si
metodele de protejare a
informatiei.
Surse referitoare la
constituirea si succesul unei
marci pe internet.
O carte minunata care
contine foarte multa
informatie necesara unui

specialis in marketing si in
special cybermarketing.

S-ar putea să vă placă și