Sunteți pe pagina 1din 5

SEMNIFICAIA DERIVAIILOR

D I, aVL, V5, V6 sunt derivaii stngi i laterale (pentru dgn. blocului de ramur stng-BRS, infarct miocardic lateral)
V1, V2 sunt derivaii anterioare i drepte (pentru dgn. blocului de ramur dreapt-BRD, hipertrofia de ventricul drept-HVD)
V3, V4 sunt derivaii antero-septale (pentru dgn. infarctului miocardic antero-septal)
aVF derivaie inferioar
D II, D III, aVR derivaii capcan (puin studiate), posterioare sau diafragmatice
ECG IN TULBURARILE DE RITM
I. RITMUL SINUSAL NORMAL
Definitie: ritmul cardiac determinat de pacemaker-ul dominant al inimii (nodul sinoatrial) se numeste ritm sinusal.
Criterii ECG in diagnostic a ritmului sinusal:
1. Unda P de origine sinusala in toate derivatiile
- axul undei P intre 0 si + 90 grade ;
- unde P pozitive in DII, DIII, aVF si negative in aVR.
2. Intervalul P-R constant, cu durata intre 0, 12 0, 20 sec.
3. Frecventa cardiaca intre 60 100 c/min
4. Intervale P-P (frecventa atriala) si R-R (frecventa ventriculara) egale si constante.

A. ARITMILE SINUSALE
1. TAHICARDIA SINUSALA
Definitie: prezinta toate criteriile ECG ale ritmului sinusal normal, cu exceptia frecventei cardiace care creste la 101 160 c/min
2. BRADICARDIA SINUSALA
Definite: prezinta toate criteriile ECG ale ritmului sinusal normal, cu exceptia frecventei cardiace care este sub 60 c/min.
3. ARITMIA SINUSALA
Definitie: prezinta toate criteriile ECG ale ritmului sinusal normal, cu exceptia :
- Frecventei cardiace, care este cuprinsa intre 45 100 c/min
- Ciclurilor P-P (R-R) care sunt inegale , neregulate, cu variatii ale duratei de 0,16 sec. sau mai mari.
Tipuri de aritmie sinusala:
a. Aritmia sinusala respiratorie :
- variatiile intervalelor P-P (R-R) sunt dependente de fazele respiratiei: in inspir se scurteaza iar in expir se alungesc.
b. Aritmia sinusala nerespiratorie :
- variatiile intervalelor P-P (R-R) sunt independente de fazele respiratiei.
A . ARITMILE ATRIALE
Definitie: aparitia unui focar ectopic in tesutul atrial situat in afara nodului sinusal.
1. EXTRASISTOLELE ATRIALE (ESA):

1. Aparitia premature in raport cu ritmul de baza a unei unde P` pornite dintr-un focar ectopic atrial.

-1-

2. Unda P` a ESA are o morfologie diferita de undele P ale ritmului de baza :


- cand focarul ectopic este in apropierea nodului sinusal P` va avea morfologie asemanatorae cu P sinusal ;
- cand focarul ectopic e in apropierea nodului AV activarea retrogradata atriala, face ca P` sa fie negative in DII, DIII, aVF si
pozitiva in aVR
3. Intervalul P`R al ESA este cel mai frecvent egal cu cel al ritmului sinusal.
4. Complexul QRS al Esa poate fi:
- normal, in ESA, cu conducere intraventriculara normala.
- largit, deformat in ESA cu conducere aberanta ;
- absent in ESA blocate (jonctiunea AV in perioada refractara)
2. TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA:

Definitie: debut si sfarsit brusc iar frecventa cardiaca intre 160 230 / min
- Undele P` cu morfologie diferita fata de P sinusal ;
- Paroxismul consta in 6 sau mai multe ESA succesive ;
- Ciclurile P-P si R-R sunt regulate, cu durata identica ;
- Fiecare unda P` este urmata de un complex QRS normal sau largit (in conducerea intraventriculara aberanta).
3. FLUTTERUL ATRIAL:

Definitie: fr. atriala regulata, cuprinsa intre 250 350 c/min.


- Undele P sunt inlocuite cu undele F in dinti de fierastrau, vizibile cel mai bine in DII, DIII, aVF ;
- Frecventa complexelor QRS depinde de gradul conducerii AV:
~ in conducerea AV 1:1 fr. ventriculara este egala cu cea atriala ;
~ in conducerea AV 2:1 , 3:1 sau 4:1 fr. ventriculara este , 1/3 si respectiv din cea atriala.
- Complexul QRS de aspect normal sau largit ;
- In efort (stimulare simpato-adrenergica) scade gradul blocului AV producand o crestere in salt a fr. ventriculare.
4. FIBRILATIA ATRIALA:

Definitie: frecventa atriala neregulata, cuprinsa intre 400 600 c/min.


- Absenta undelor P, activitatea electrica atriala este complet dezorganizata fiind reprezentata prin undele f cu durata,
amplitudine si aspect total neregulate ;
- Undele f sunt vizibile cel mai bine in V1 si V2 ;
- Conducerea AV nu poate fi apreciata neexistand un raport fix intre undele f si complexele QRS ;
- Frecventa ventriculara e neregulata, intre 100 180/min la pacientii netratati cu digitala ;

-2-

Complexele QRS sunt de aspect normal sau largit.


III. ARTMIILE JONCTIONALE :
Definitie: foarte ectopice la nivelul jonctiunii AV care pot genera impulsuri intermitente (extrasistole jonctionale) sau
persistente (ritmuri jonctionale).
1. Ritmul nodal superior, in care unda P` precede complexul QRS si intervalul P`-R` este scurtat sub 0,10 secunde.
2. Ritmul nodal mediu, in care unda P` este absenta, fiind mascata de complexul QRS.
3. Ritmul nodal inferior, in care unda P` succede complexul QRS si se poate suprapune undei T, modificand-o.
TAHICARDIA PAROXISTICA JONCTIONALA:
Definitie: debut si sfarsit brusc, ritm regulat cu frecventa cuprinsa intre 160 230 batai/minut.
- sunt prezente criteriile ECG ale ritmului jonctional.
IV. ARITMIILE VENTRICULARE :
1.

EXTRASISTOLELE VENTRICULARE (ESV):

Definitie: aparitia prematura fata de ritmul de baza a unui complex QRS anormal ca forma si cu durata peste 0,10 secunde, care
nu este precedat de unda P.
- Axul QRS al ESV este deviat de partea opusa sediului focarului ectopic ;
- Faza terminala (segmentul ST si unda T) in opozitie de faza cu deflexiunea principala a complexului QRS ;
- Tendinta de sistematizare sub forma de bigeminism (o sistola normala urmada de o ESV).

2. TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA


Definitie: o succesiune de peste 3 ESV cu debut si sfarsit brusc, ritm regulat cu frecventa cardiaca 140-250/minut.
- Complexe QRS largite si deformate cu modificari secundare de faza terminala si neprecedate de unde P.
3. FLUTTERUL VENTRICULAR:
Definitie: traseu ECG cu aspect de curbe sinusoidale (nu se distinge nici o portiune izoelectrica).
- Ritm regulat cu frecventa de 180 250/min;
- Unde P neidentificabile.
4. FIBRILATIA VENTRICULARA:
Definitie: oscilatii haotice ale liniei izoelectrice cu amplitudine, morfologie si durata variabile.
- Frecventa ventriculara intre 150 250/ minut
ECG IN TULBURARILE DE CONDUCERE
A. Blocurile atrio-ventriculare (AV):
1. Blocul AV de grd. I :

-3-

intervalul P-R >0,2 secunde ;


toate undele P sunt urmate de complexeQRS

2. Blocul AV de grd. II:


a) BAV de grd. II tip I (Mobitz 1 sau cu perioade Luciani-Wenckebach):

- Alungirea progresiva a intervalului P-R pana cand o unda P este blocata. Intervalul dintre doua unde P blocate se numeste
perioada Wenckebach.
b) BAV de grd. II tip II (Mobitz 2):

Unde P blocate intermitent, sistematizat ;


Intervalul P-R al undelor P conduse este normal si constant.

3. Blocul AV de grd. III:

Blocarea completa a conducerii AV (nici un impuls atrial nu se transmite la ventriculi).


Activitatea atriala este independenta de cea ventriculara (disociatie atrio-ventriculara).
Morfologia complexelor QRS este determinata de sediul focarului ectopic: QRS normal (focar supra- sau intrahisian) si
QRS largit (focar infrahisian).
B.

Blocurile intraventriculare:

1. Blocul complet de ramura stanga:

1.
2.
3.

Durata QRS peste 0,12 secunde.


Aspect rsR` sau R larg, crestat (aspect de M) in derivatiile DI, aVL, V5 si V6.
Aspect QS sau rS in V1 V3

-4-

4.

Modificari secunadare de faza terminala:


~ S T si T negativ in V5, V6, aVL si DI.

2. Blocul complet de ramura dreapta:

1.
2.
3.
4.

Durata QRS peste 0,12 secunde.


Aspect rsR` sau aspect de M al QRS in V1 si V2.
Unda S larga si adanca in V5, V6, aVL, si DI.
Modificari secundare de faza terminala:
~ S-T si T inversat in V1 V3

3. Hemiblocul anterior stang (blocul fascicular antero-superior):

1.
2.

Axul QRS deviat patologic la stanga 30 si 90 grade


Durata QRS normala

4. Hemiblocul posterior stang (blocul fascicular postero inferior):


1.
2.

Axul QRS deviat patologic la dreapta + 110 si + 180 grade


Durata QRS normala

-5-