IZVOARELE

ORTODOXIEI

DE SEAMA OPERE ALE

PARING SI SCRIITORI
BISERICESTI TRADUSE IN ROW ANESTE
Tiparite cu binecuvantarea
nalt

Prea

Sfintitului

NICODIM

Patriarhul Romaniei

EDITURA INST1TUTULUI BIBLIC

ORTODOXE ROMANE

DE MISIUNE AL BISERICII
BUCUREJTI, STR. ANTIM, 29

19

PI

"i

'

'
A

,iV,^, p^B

Vi.(-.V.,f^"

> i^nn

4 6

IZ

VO ARELE

5U A

ASTER1E AL AMASIEI
PAT!

ORTODOX

XX

k&M(k

COLECTIE INGRIJITA
Pr. D.
'A.\ -v.

:;..

MUftC*.'
'-

'-,'>-.'.

^H
-:.

-"i-

-.--v,/

-,;'
l

'''."--,"

,.-^

:.-

<

;,:....-..

*-*;';'' '''

^*'1;i<*SB0y8

s-

:''-.:'.

fyf- Era
--.A'

'

-,;;

3fl

'

>.--_-

PRED1CI

OMILII

FECIORU

*
^

.;;,.;

-;

'.
.

.-

HhhShhhhH

?**.

/ -ff

i-

.-

.-

--.

-]

'"..'-

hhh! -

I.

-*;..v.vjr.Ov'.

-v.-

v^V^tf- jSAOv/^t-u

hhhhhhhhhhhhhhhhhh!

-*'v---i- I

*%

pI

lf

M>

".,;

Ihhh! hhhhhhhI

RADUCERE

.-:;.-'

fefi^^witf'

(v.*
-

CU UN cuvAnt Imainte
'

".

o introducers

-j

H hm^hHH ?sat^^

wSfflFwS

WW^Jw

DE

,.:

*1H

COLECJIE

INCADRATA

IN

PLANUL

Pi\.

D.

FECIORU

EDITURA AL INST1TUTULUI BIBLIC

MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROM ANE
GRUPA lis SF. TRADIJIE": OPERELE
PARINTILOR

$1

SCRIITORILOR BISERICE$TI

'

>iS

&
'

\\
,j

'

T.
:>-

.*>'

"('l
*
..,

,'

'

'

a-.

^\

.i

,1,1^(Yi

Hn

vO

HI

?<

WW

mm

Snlfr ,iS

Drepturile rezervate

H B

^V^*~l'vV&*y SS'lr** jJiH*'?**-**B(PVJ"S

<v

DHH

HH

i^i /ft

B9 HH

^:- *..i

BB^Bl

V ;>
H
BJ
HI
BVAVaVAVaVaVaB
H
BBl
>-

HI

1
1

l'l

Hi

-'*;''".-

;<*-*

"1^

"**^ft.*f
'.'-<'t^7*iT?pni'*'JMi'2sfT^<l4

VMH "^iO>

'

--'

r-.

BH '';v\'JfwiWi
J^'^t'
W"f**i

v
."i

'

T
:

B 1 1 h.bBI
Jvi

f"

"^

'

*'-

iV

O'l

.;;.,_:
I'i'i"

7l

'.iViJvm"*v*c.&
>.,_'

J*

'"V

..-.

L<

"

?Vi**Jv?^W^Vfri'"
" jJi-^--?'"'

-u

fcjj

'

T''

S'

IiDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ?I DE MISIUNE AI. BISERICII

ORTODOXE ROMANE
BUCURESJI, STR. ANTIM, 29
19 4 6

'^

,',*'!*
*-

BI

:-' ;

,-,.

:/.'v,-..'^.l

HH|

**AiT

.fCmhh

288

BH BHIhhhhhhhhH
h^H
I

nnBnHHnnHH

k **

'

^t\*

hUhI ^hh

h1 G9

I B

''"*iir*

'

'^^^"v.

r'^'

* t

^i^

^^HBhhhhBhhhhI^hhhhhBS
HHB
'

,ii

^l

!>

'

BBfofaHSHi
HHN H n "-S

?-f)

>

t '*

'-V
.f.

HH
HJ Hi
I'lf^

*
.

p*

CUVANT INAINTE.
Cu

ajutorul

lui

Dumnezeu, prin publicarea -

cestei lucrtiri: Omilii si predici de Asterie al

Amasiei,
care

Ze

stint la al treilea

volum de

predict pe

dau in romdneste. Cel dintdi volum cu-

prinde: Cuvantari la praznice imparatesti de

sfdntul loan Hrisostom, al doilea: Didahii

si

predici de Hie Miniat.

Poate md se va obiecta cti ma mdrginesc exclusiv la traduceri de predict, cuvdntart i omilii din alti autorl si nu dau la lumtnd, ca atdtia
altiiy predict proprii, sau dacd nu am, de ce nu
'

incerc sd scriu astfel de predici?

Obiectia e justti dacd se are in vedere

liter a-

tura predicatonala romdneascd destul de bogatd. Poate cd niciun gen de literaturti teologieti
n'a fost at at de mult atacat la not ca predica.

Asta ar trebui sd ne bucure. Totusi nu pot

marturisesc. In majoritatea

afard de unele

romdpe cat sdnt de multe pe atdt sdnt de de-

exceptii,
ne$ti,

lor,

s'o

predictfe

literaturti

teologtce

3s

MM

PR, D.

10

parte de predica saw

model ca

si

FECIORU

cuvdntarea

cuvant inainte
biser{ceased

de duhul ortodox, ce trebue sd pul-

xeze din fiecarp. nanina.

a.

mrarfismi

Sf w.sii'm.t

fi

surd

ma

toomai un studiu care ar arata in ce

am esc

w-

dascalii
4-S3jw\ t>2/% i

r>i/_

SJp'5,

PR, D.

12

kOO), Atanasie eel

Chiril al

FECIORU

Mar e

al

Alexandria (f

CUVANT INAINTB

Alexandria (f 313),

Jt ]t ]f )

Chiril

al Ierusa-

hmulwi (i386), Eusebie al Alexandria (sec.

V),
Emebie al Cesareii (j c 3JfO), Evloghie al Alexandnei (sec. VI-VII), Filotei al Constantino.

polei

XIV), Fotie al Constantinopolei

(f897) (898), Gheorghe al Nicomidiei (sec. IX)

man

(sec.

733)

II al Constantinopolei (sec. XIII),

Grigorie

al Nisei (f

dupd 39k), Grigore din Nazianz ft c.

390), Grigore Palama (sec. XIV), loan alEvhaitelor (sec. XI), loan al NiceU (sec.
X), loan Calecas (sec. XIV), loan Damaschin
(f 7^9), loam.
Hrisostom (f Jf07), loan XifUinul (sec. XI), Isid,or al

Tesalonicului (sec. XIV-XV), Isihie Ierusalimleanul (sec. V), Leon Imparatul

(886-911),
(sec. VI), Leontie Neopoli(sec. VII), Macar
Hrisochefalul

(
XIV), Maxim Planudis (sec. XIV), Metodie
al
Constantinopolei (8Jf3-8J,7), Mihail Acominatul
(sec. XII-XIII),

Modest al I erusalimului (f63^),

(sec. XIV), Nichita David (sec.

Nichifor Calist
XI), NU (sec. V), Proclu al
Constantinopolei
(sec. V), Simeon Metafrast (sec.
X),

Simeon

Noul Teolog

X-XI), Sofronie al Ierusalimului (f 638), Teodor Studitul ft

826), Teofan

Cherameul
(sec.

(sec.

(sec. XII),

Teofilact

al

Bulgaria

XI-XII), Timotei Antiohianul (sec.

VI),
Timotei I er usalimleanul (sec. VI),
Teodot al
Andrei (sec. V), Titus al Bostrei (sec. IV
),

Vasile eel
(sec.

Mare (i 379), Vasile

13

al Seleuciei

V).

Conceputd astfel, aceasta colectie de predici

va fi pentru orice slujitor al amvonului un ghjd
predicatorial. Va pmtea fermenta si inspira gemdirea predicatorului romdn de azi si astfel ne
putem astepta ca in viitor teologia romdneascd
sd ne mai dea med un Varlaam sau Aktim Ivireanu.

INTRODUCERS
Amasiei

episcopul

numdr de

omilii

bogatia de imagini
1.

col.

ISVOARE:
164

389

Asterie al Amasiei, Opera, MG, XL,

A. Bretz, Studien und Texte zu Aste-

von Amasea, (Texte und Untersuchungen, 40, 1),

Nichifor al ConstantinoLeipzig, 1914, pp. 107121.
polei,
'AvxtppYjaig xal dvaxpOTCY) xwv napd xoG 8uaos6ot>g
rios

xaxd

MajicDva
d{JLa9a)

xal

xf)

d9e<i>

ocoxYjptoo

xot>

xevoXoYY]6dvxa)v

8eoi>

Aoyou

X*yjp7jjidxa>v,

aapxroastoc,

MG,

C.

Sf.

Teodor Studitul, Epistola cdtre Naucratie despre sfmActele

tele icoane, Cartea II, epistola 36, MG, IXC.
sinodului VII ecumenic, Mansi, Sacrorum conciliorum
nova et amplissima collectio, Paris i Leipzig 1902, vol.
Fotie al Oonstantinopolei, Td 'A|icptX<ix/-a % Xoycov
XIII

Esp&v

xal

Mop;66t6Xov

veterum

Roma

r)xY)|idTtt>v
ij

BipXioftyjxY),

nova

1837.

IspoXoyiai,

t.

collectio

IX.

MG,

MG, CIV.
e

Vatic<mis

AJUTOARE:

CI.

Acelai,

Mai, Swiptorum
codicibus edita,

L. Ellies

du Pin, Nou-

velle biblioth&que des auteurs eccl6s%astiqwes Paris 1690,

,

HI, pp. 7783.

servir

Le Nain de Tillemont, Memories pour

d Vhistoire eccl6siastique des six premiers

Paris 1705, X, pp. 406414

wmft-w

C. Oudinus,

sidcles,

Commtn-

FECIORU

PR, D.

16

\\

INTRODUCERE

omparatu, dar mai ou seama prin pronuntata

Ior tendintd eticd, U alatura de Sf. loan Hrisos-

tom ft

Cine este acest episcop al Amasiei, orator

Predicatorul cetatii Antiohiei $i

cuvdntdtorul atdt de mult gustat al capitalei
Jf07).

format

i instruit in scolile retorice ale secohu-

preeum n{-o dovedesc hwrdrile transmise

sub numele lui, nu ne spwne niaunul din scriIV,

lui

imperiului bizantin nu se simte %ntru nimic micsorat de aceasta aldturare.

din secolul

itorii crestini

de scriptoribus ecclesiae antiquis, Frankfurt

Main 1722, I, col. 892895. Bellarminus-Labbeus
ecclesiasticis liber

139140.

unus

orum

am

cere

PP

W.

M.

Paniel

Ceillier, Histoire

eccUsiastiques

g&n&mle des au

Nouvelle 6dition, Pari!

1860, VI, pp. 291310.
Fessler-Jungmann, Institu
F
tiones Patrologiae, Innsbruck
24.
L.
Amasea. Nachrichten
und Schriften. nebst emer
it

historische

77107.

Asterio Conf

seae in Ponto

Sanctorum

XIIL Paris

334

Fosef Strzy-

Orient
friihchristlichen

pp. 115
in Historisches
,

Ktmst
Phokas von

Jahrbuch, 30 (1909), pp. 743

Asterios, liischof

1901,

761.

von Amasea. Sein Le-

Werke, Wtirzburg 1911 (Recenzii asupra

lucrfixii

Weiman

Byzantinische

C.

Historisches Jahrbuch, 33
C. Schulte in Theologische Rein

Jugie, in

Echos

d> Orient,

Remy

W.

294;

din secolul

16 (1913),

p.

469; J. Dra-

seke, in Wochenschrift fiir klass. Philologie, 1913, pp.

323 328; A. Bretz, in Berlvner philologische Wochen-

Pragmatische Gesehichte der christlichen Beredsamkeit

wnd der Homiletik von den ersten Zeiten des Christenturns bis auf neu&re Zeit. Leinzip- 1841. T 2 rm XK9.
582.

V. Aceeai ta-

i la scriitorii crestini

Weissenbach
De eloquentia patrum Libri XIII, Augsburg, 1775, III
165. Fabricius-Harles. Bibliotheca Graeca
pp. 147
Fr.

p.

IV sau

(1912), pp. 403404; J.

vue, 11 (1912), pp. 452 453; Van de Vorst, in Analecta
Bollcmdiana, 31 (1912), pp. 482 483; G. Kriiger in
Theologische Literatur-Zeitung. 37 (1912), pp. 811 812;

ecclesiasticortim

518.

unanima

(1911),

Oxford

IX

17

schrift, 1913, col,

900904).

Max

Schmid, Beitrdge
zur Lebens gesehichte des Asterios von Amasea und zur
philolo gisc hen Wiirdigung seiner Schriften,Borna,-'LeipzLg
1911 (R
despre lucrare: C. Weyman, in Byza/ntinische Zeitschrift, 20 (1911), p. 569; W., C. in Historisdies Jahrbuch, 32, (1911), p. 637; G. Kriiger in Theo-

logische Literatur-Zeitung, 37 (1912), pp. 811

812; A.
Bretz, in Berliner philologische Wochenschrift, 1913, col.
900904 )
A. Bretz, Studien und Texte zu Asterios

von Amasea
zig 1914

Texte mid Untersuchimgen,

(in

40, 1), Leip-

Recenzii despre lucrare: G. Kriiger, in Theologische Literatur-Zeitung , 29 (1914), p. 362; W., C. in

Historisches Jahrbuch, 35 (1914), p. 418; M. Bauer, in
Berliner philologische Wochenscrift, 34 (1914), col.

1417

1419;

C.

Weyman,

in Byzantinische

Zeitschrift,

23 (1914-1920), pp. 291 i in Litemrisches Centralblatt,

65 (1914), col. 628629; Jordan, in Theologischer Literaturbericht, 37 (1914), p. 426427).
O. Bardenhewer, Gesehichte der altkirchlichcm Literal ur, III Bd.,
2 Aufl., Freiburg

i.

Br. 1923, pp.

228230.

O.

Stahlin,

Izvoarele Ortodooriei, 8

PR, D.

18

VI

si

VII.

FECIORU

INTRODUCERE

fost nevoie de o disputa teologica,

de iconoclasm, ca numele sau sa fie dat la iveala si sa

se transmita, sub aceasta forma, cea

dintdi stire despre existenta

Asterie

lui

epi-

HinoJacos de Idngd Const ant inopole i prezinta

sinodului cuvdntarea lui Asterie: Ecfrasa la

mucenicia prea slavitei mucenite Eufimia

care

scopal Amasiei din Pont.

La sinodul VII ecumenic din 787 este citat
numele lui Asterie si unele din operile sale tocmai oa o martune veche patnstica pentru legitimitatea intrebuintdrii sfintelor icoane. In sedinta a patra un monah, Toma, din mdndsiirea
pp.

Hechische Litteratur, Miinchen 1924,

M. Richard, Les Homelies d'Aste-

14291431.

rius sur les

Fsaumes

IV VII,

in

Revue

Biblique,

44

(1935), pp. 548558.

Aim6
tterature gr toque chr6Hemie, Paris 1930, III, pp. 603D. S. Balanos, naxpoXo^a [01 ixxX^ataattxot ?ra614.

19

xat

ri

6xiro

Tcpfoxcov

lit a

data faru intrc

mai este ciU

fragment din omil

sterie

numesc
sterie

xat

p,a*apio

7i

xzrn

StSaaxaXo?

8
,

(xaxapio;

Despre Umpul in care

a trait, despre viata sa, sinodalu nu ne dau nicio
Jamurire. Se poate deduce doar, at at din epiteftsocp6pG<;

8t8daxXo?

9 ".

ben und seine Werke, Wiirzburg,

1911, p. 34.
2 Mansi, Sacrorum concillorum nova et amplissima
collectio, Paris si
3.

Ibidem,

BorocAOBCKifi B'fecTHHK'fe, pe care

col.

Leipzig 1902, XIII,

16 B 17 D.

Ibidem

Ibidem,

xUtatS. de

5.
6.

7*

.0-

-<>

.7.

<" a:'.'V.'"^l

,'.**.e

"

'-'
.

'

:: -:

.'

UUflLHI

^am

<^-x:'^

col.

16 A.

309 B.
col.
col.
col.

col.

305 B.
16 A.
17 D
20 A.

col. 20.

E.

nu Tarn
"WW

Xo T oi;

XpK)o<|iVOt,

T*}V

XfcV

ostitwv

IK

*^

Dupa

Amasea

9-

II,

g&sit.

urbis Constantinopolitanae IV, p. 125,

Venetia 1729.

numarul

A. P. Lopuhin,
al revistei

Can

8.

BorocAoncKan SHijHKAone^H,

1894

mult

In ace*

in ripaBocjvaBHaH

pp. 100

cu~

Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,

in

in fata sinodulu

aWwow,

Atena,
1930, pp. 129430.
C. Verschaffel, in Dictionnaire
de Thrologie Catholique, I, col. 2141 2142.
Bardy,
in Dictionaire d'Histoire et de Geographie ecclesiastique,
IV, col. 11631164.
H. Leclercq, in Dictionnaire
d'ArcMologie chrdtierme et de Liturgie, I, col. 3001
3002.
C. Krtiger, in Realencyklopddie fur protestaniische Theologie und Kirche, III Aufl., II, p. 162.
J.
B. Lightfoot, in A Dictionary of christian Biography
I, p. 178.
Th. J. Shahan, in The Catholic encyclopedia,
Brighton Edition, II, p. 18.
Articolul despre Asterie,
ouYYP acP e *C

avem descrierea icoanei mucenidei sfintei

Cuvdntarea este citata In
Euf

xpsg

elxivojv

xa6oXuc

icapet&ooiy

ixxXTpfc;,

INTRODUCERE

PR. D.

2v

21

ne da Fotie patriwrhul Constantinopolei (i 897

sau 898), odatd in monumentala sa lucrare
ddtd in Ta 'AjjirpiXo^ia
Mopid6i6Xov \ iar

FECIORU

tea sinodului pentru a putea

numele de parinte

cu
rnvrednicit
f%

al Bisericii i

fi

Xoycov ispcov xal q

invocat ca

WjC

'

IM

war*
&

Mfi^v

<

^VJKWSS^
"*.

SnFreSTIK'Tft?
lf'"**vW
<

'

%*>'

if

rarcfiKfc

'i.

(Si pentruca

|*

11'-.'/

,Jl

'

*'"fi|]

,i j

R />

'.,* *

v.

... vl
MV.V'f

BasH pBBl Sffiii

MHI

I^Bh' J^^fe^^wiP^^^^S
!

"..

"

"."*

Yi?

..

-v..

'(

j''l"^

Hie?? idWa

l'f"

*"

0h

-_r....

aSfaHjB ffiafi

(3

^^jg^S

(^hhi

"ViJ"*" -e

--

,-..'.=

'^^Vr

'..

fi*i"

'i,^*k;^"<

..

-'..

,. ./,

'r.i

,v ;A-ti*rfwf

MVV*

ri^KRHHS

";':">AMflV\^

xal &96a); xevoXoyirjeivTCDV

'""I

HHHH S V

XYjpYjiidxtov

MG,

C, col. 364

CD;

384 CD.
3. Epi&tola cdtre Naiicratiu despre sf. icoa/ne, Cartea
epistola 36, MG, IXC, col. 1212 BC.

col.

B H
*

HHH
?^^^MTWmssr
.

'

-..-,

^i

"--'

.--

..-.'>

-,-.'''

--.

'."

*V f

".'

.'.7

;'

n^n

II,

temeiul wnor locuri din opera lui Asterie

afla tiwpul in care a trait episcopul

Amasiei

f&cut pomenire de Asterie, haide s&

^^^^

l"

-."

1*,.

am

cit&m cuvintele lui, ca sa ar&tam ca traditia sfintelor

icoane este o veche legiuire a Bisericii sobornice) Ibi308 A.
dem, col. 305 E
^^^^^ ^^^^^^^^^^^
1. E pis tola Hadriani Papae ad Carolwm regem de
wxajinibus, qua confutantur Mi qui synodum Nicaenwm
secundam oppugnariunt, Mansi, Op. cit., XIII, col. 798
799 A.
E
2. *Avx{ppY]ot xal ftvaxpoTiY) xwv rcapa tgu 8oaos6oa Ma&|ia0(og
|itt>va xaxa rr) oa)X7)p(ou too Beot) Aoyou aapxwoeoj^,

o-'^.jri

Jt!

Cu

In sfdrsit, mdrturU mai pretioase, nu numm

despre opera lui Asterie, dar si despre viata sa,

if,*

'

'-,-

Asterie.

bogate decdt ale scria torilor dinaintea sa, care fac numai simpld pomenire despre el, totui sdnt neindestulatoare mai cu seama pentru precizarea timpului in care a trait.
Pentru aceea va fi folositd in special opera lui

privire la viata lui Asterie al Amasiei.

"i

mm

va fi cu putwitd, viata acestui orator bisericesc,

renwmit prjjn talentul sau oratorio, dar nedreptatit de o uitare complice si ueigdtoare.

\m

'Hi)

cu mult

ajutorul operii sale i cu al stirilor

date de Fotie vom incerca sa alcdtuwi, atat cat

(u

ura patristica sau bizantina ni-o da desp*

copul Asterie. Trebuie vnsd, sa ardtdm

>1

tspbXoYCai

orice stire ve care litem

marturie veche a cultului sfintelor icoane.

Dupd anul 787 numele sau este pomenit, pentru acelai motiv ca i de sinodul VII ecumenic,

dd cdtre scrntorii car{ an scr%s in legaturu cu

cultul sfintelor icoane. Astfel Paipa Adrian I
(772795) in scrisoarea sa cdtre impdratul
Carol-cel-Mare (768 814), in ccnre-i comuniod
in rezumat cele discutate si hotdrite de sinodul
Nichifor al Constantiinopoal doilea niceean 1
lei (t 829) il pomeneste de doud ori %, iar Teodor Studitul (\ 826) il mentioneazd odatd %n~
3
Nonwratiu
scrisowre
Dar niciunul
cdtre
tr*o
din aceti trei scriitori nu ne transmit nimic cu

ov

Cuvant de lauda

verhovnici apostoli Petru

matoarele Caci iata Petru,
ucenict
alegere al lui Hristos, care
a primit
eel dintai

la sfintii

citim

premiu

onoruri si in fapte, bar

acela foarte renumit, a carui
f aima a urn

1-

MG, CIV,

col.

201224.

XL

col.

477

480

PR. D.

22

INTRODUCERE

PECIORU

23

Asterie

cand i s'a poruncit sa spun a

ce parere are despre Dumnezeul si Mantuitorul

plut toata lumea,

nostra, n'a inceput printr'o lunga

ducere, inconjurandu-se cu o

gisme

si

si

prin

aa

abila intro-

gramada de

dovezi, nici n'a raspuns la intrebare,

rii

de limbaj cu privire la

o\loio<;

&vd{totocf

1
'''"

'

WE

'

'

'

3 iW g

:"'.'-:
;;>/'.

^ Jws^^^^fey'wasi3f3s98'
E9
'......
88
;

'.,'*.-"

<*

'..

WS4S?
.,....'--

wd

;-,'-.

,..;."

-,

""

if

''*""

''""

"

T,

"

'
'

.-.-,,.'>

.'-':;

-;

-,-

'

'

ffl

fll '.;..:

..,''"

' WK W
1

.i

nici

Eg ',;:;:.;.; JjSfc

.:,:;

vf

-.

-.

.-

.-.','
'

..

"

-'..?

:-

''''

-.

;.

u.

1,

^
-

i
i

.-

.
;

>'

de

precum

ne aratd si caracterul fals al coneluar

Asterie
Dacd
teologice,
fi
sale
sinMlor
cunoscut ereziile ce s'au ivit dupd secolul
IV, negresit cd nu s'ar fi margmit cu enw-

Eunomie. Din aceasta

pricina, trebuie sa conchidem cd automl acestui
envdnt de laudd in dnstea sfintilor apostoli Petru si Pavel a trait in secolul IV, iar cuvdntarea

mararea sa pdnd

la

a fost rostitd spre sfdrsitul acestui seed.

Spre aceeasi concluzie ne due i eelelalte locuri din lucrdrile lui Asterie. Acest e locur% au
fost puse in valoare de tot% istoricii literari si

vinte in legatura cu marturisirea pe care sfan-

r>

Petru o face M&ntuitorului: Tu esti

Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu. (Mat.
XVI, 16). Textul citat mai sus rezuma toata
disputa teologicd cu privire la raportul dmtre
Dumnezeu-Tatal si Dumnezeu-Fzul, care a urmat ereziei lui Arie si tot odata indicd i directiile formate in cursul disputei: omienii si anomienii. Dintre reprezentanta acestor directii
erelice numeste numai pe anomianul Eunomie
ft c. 395). Acesta era un logician si toata teologia Im se redueea la dialecticd 2 Tocmai acest

.J.

manografitii

tul apostol

.-"

>

curiozitate,

masurat Dumnezeirea prin silogisme,

cum sant jocurile lui Arie si falsele argumente
ale lui Eunomie 1 Asterie pronwnta acesie cu

).(* i
-i .

manat de

s'a interesat,

nici n'a

^T

'

-V-

':-:'

-:.,:

lfcT

--.;,

''...:/.-:*-.'..: ,-1

'

nu

discutiile cu privire la deosebirile dintire fiinte,

'

::

. ':: "'

IH

V fl$j

'

7roXo7rpaY-

care

cum

cut de eel nascut, nu s'a incurcat in chitibusa-

OTcsp Tudvra oocricov

Sia opav, tt]V a[jirp*rjtov

ooXXoyicjioi?"

silo-

obisnuesc sa faca sofistii iscusi^i si tehnologii credintei, ci, in simplitatea inimii, a expus
pe scurt adevarul. N'a despartit pe eel nenas-

x(I>v

'

M.

iy

*'Vii- -

A'-

lui

Asterie

i.

Combefisius, Graecolat. patrum Bibliothecae

novum auctarium, Paris, 1648, t. I in prefata la Asterie
si in noteJe la textul editat, reproduse in MG, XL, col.
161162 i nota 24 (col. 207208), nota
1 #

Fr.

'160

>

eccUsiastiques, Paris 1690, in, p. 77. N. de Tillemont

Mernoires pour servir a Vhistoire ecol*wiatique des sk

premiers

sltcles,

Paris X, 1705, pp. 410411. Bellarmi

nus-Labbeus, De scriptoribus ecclesiasticis liber units

Venecia 1720, p. 139. C. Oudinus, Commentarius 4U
ecclesia& antiquis, Frankfurt a. M.. 1722
col. 892893. G. Cave,
ecclesvctsticorntn
)

I,

.6b *A

IlirH'jIn"**
I

r^

J" '*

>.

<i

P3W*ftva8WxHf* SHii?*' s

ii

i*.

J-i

B ^B

Vi

p/.iB), ^

^i

*-

ii

^l

1 1

BlA \\

MG, XL,

2.

J.

col.

281 B.

Oxford

372.

Fabricius

VI

-: ..<

1.

historia litteraria,

.i

'""p.. -.
''...'' V'-'J-

ij.

'
t

p^jv.,V'i>flt^i'^^ 'W Mff;i-tfi' .'!"<>'5,'ivo-J !.'"''i'*^'/J<1

,

nm^

j^BHI

1HH

BH

'/.i'

'.

','.-'

,'!;

-'''

'--,"

.'..''" .:'

:,'..."

-.

."?, ''"

'L

^h:

-(

.:'--: ^''0,1
xr
.

"''.",'.

HHH^^^^^BHHH^^^BI ^h

>i

!(,

...

i-rt-

1
(! -

.'v,

Sp^^IH

T*V]\ ,

i
T

*LX ^

-" <

M
.'*

Ilf

II

... .

__^H|__
,v-v.-rt -i>. ,->?:::

Tixeront,

ffisti

chretienne, Paris 1924,

'e

graeca,

des dogmes dans V<mtiquit6

II, p. 49.

reprodusS. in

MG. XL

Hamburg

156.

Dom Remy

Ceil-

Sffl
.'

PR. D.

24

FECIORU

INTRODUCERE

Impotriva lacomiei

,fla

semnifioativ
este dat mc%

un nume

vom vedea max

dar cuvintele sunt prea clave pentru a nu deduce din ele ce vrea
spwna autorul i mai cu
seamd la ce epocd si la ce persoand se referd.
lata acest loc: Pentru care pricina cei care al-

Cr^.ll

in

PAata pnp&tinfl/vi*

care voiau sa f aca aceasta le-a

multe onoruri, cati n'au parasit biserica

i au alergat la jertfelnieile pagane? Cati n'au
primit momeala dregatoriilor, iar impreuna au
inghitit si undita apostasierii ? Stigmatizati co
oferit

aceasta este o manierd

tadata

nilor, iar acelora

25

e-;

norfooi foi-

linda prin orase, uriti fiind; tradatori, aratati

Hristos pentru pu-

cu degetul,

si acestia ai iui

tin argint;

alungati din catalogul

,,j~ j:

~~1 1 ^^4-^l_*l

crestinilor,

C?A^4- ,,

n nn4"i

PR. D.

26

INTRODUCERE

FECIORU

bine,

fast
lacomiei, di

cuvdntarii

colindd orasele,
/

lu\

tema fundaAsterie. Ei traesc i

pur t and pe frunte stigmatul

ataU cu
:

felul morfii lor, despre cine le vor-

beste.

max multe
mentals,

dupd

27

.f

lata CLcest text:

Numara
unul
cei facatori de rele,

mi scare
r\

vrr

PR. D.

28

FECIORU

bastaanele stapanilor si a dorit basto

consul a dobandit atat painant incat nu-

le

INTRODUCERE

29

inmormantat

usor de spus

de

robul
sula
azi:
Cuvant
perduta
Asterie
a lui
ne
Fotie
Domnul,
vindecat
care
1-a
pe
tasului,

In notele dela cuvdntarea Impotriva sarbatorii calendelor, am identificat pe fiecare din

transmite rndrturia lm Asterie ca a fost discipolul wiui sclav sat K Acesta fusese cumpdrat
el
%nAntiohia,
sirian
din
cdtre
wn
de
mic
de
su{ dasodl de limba greacd pentru copii. Sub
conducerea stdpdnului sdu a invdpat foarte bine
limba greacd. Stdpdnul sdu, vdzdndw-i puterea
sa de pdbrundere, Z-a dat sa-i completeze cu-

pamant
el

cat i-a dat

wml

ce

s'a facut mila

i.

consuU pomeniti de Asterie. (p. 102-lOJf).

Toti oai uvut aceasta delimitate %ntre anii 391
si 399. Despre ultimul consul, Eutropiu, spwne
2
trecut
Moartea sa cade In
murit
anul
ca a
anul 399 3 Prin urm&re Asterie a rostit cuvdnacesti

nostintele sale i ajunse profesor de drept, re-

tarea impotriva sarhatorii calendelor In anul

2
greet
printre
printre
romami
si
i
Asterie nu ne spune in ce parte i ce studi% a

numit

iqmTP"

JfOO.

*.**.

Pe

cat de putin precis

facut sub conducerea acestui sclav scit:

sdntem informati cu

privire la anul nasterii lui Asterie tot atdt

de

-.

m Mfl

^H^k

**2hwpbs3

,.'

-'.-"

cu privire la locul in care s'a ndscut si la instructia pe care a primit-o.

gtirile despre instructia lui le datordm tot lui
Fotie. In Biblioteca lui, excerptdnd o cuvdntare
putin precis

<k

,/

^--

>V7T

lr

V fT
V

1,

""^.l
V t

J-

V.fc

XL
XL

I.

'''.

'< ->

;1M "rf

,9-Y)

(spune acest
insu

i*

**-

Ml

':

it.." >*.<-

".' "V
7r

" if'''WJPu

m\ V

*iIW

'

if HJ*
*

':*j*"i

*'i

*>(.

i*J

UVQ

225 B.

totu

Zcsimos, Historiae graece et latine recensuit notis criticis et commientario historico illustravit Io. Frid.
Claudii Claudiani, Leizig, 1784, V, 18, p. 433434; Filostorg-hie, 'Ex x&v dxxXYjatacmxow Eaxopiffiv 7uxop.Y) du6
XI, 6, MG, LXV, col. 600
Ttaxpcdpxoo,
cpcov^^ ^>a>xCoo

601

A.

LXV II,

col.

C
';**,'*!

>"V

^K^
weaaswEa

**-</

'

''

'

.,:

..

",*>"'',''-

....

^*?

-.':.::'.;:.'..'::"-

v..

^"v

..-.,-

-.: ,..-.

-.

..;,.;

-,-.

;-.,.:. '.-

''''"<,['

_* [,;'

n.i- ";.*'

7,

.<

-'\.>

i-'i"

"

1,.'.

'.

'

"

'

*v

r"

'

';

'

"'"i~

i*

J'

..--' _-,
"...'

'
;

,>k iV,'

,-y.,.

""-

'!**

"+?

:
,

'"',[

-''.-','

:.*.-;:

'

-_-.;

'"
. \.'

i.'

''

Wfffl

iifcrn*

-.:".*:

'

,',

!'<'

.,

v, " .

*\'.

/';

" ',
-i -.'"^-

vy;-"-.'*

spune ca acest dascal este un sclav got, probabil dupa

spune
sau got: sa

"

.'
,

-[-'ii,-*

It

-*

--

^ '1

,\*.

Socrate, 'ExxXYjaiaoxixYi

5,

MG,

lozopla,

VIII,

VI,

lozo picx.
t

673 B; Sozomen, ExxXYjoiacmxY)

LXVII, col. 1536 A.

>

liner philologische Wochenschrift.

1913, col. 903.

2.

Ibidem,

col.

213 CD.

;
.'

'
\, |- "
'',-''

v-41
l

'

!'i

V- '; .' -'.'-'-".-:."

*^

7fi llvll'

l'ff
i

<

*.. :

Ml

Tillemont. Op.

X, p.
hub spune ca sclavul a predat dreptul
probabil la Beryt,
unde era o scoaia de drept roman. Cu
siguran^a ca numai existenta unei asemenea scoli in Beryt il
face pe
Tillemont sa faca aceasta presupunere,
care n'are niciun

temeiu in excerptul lui Fotie.

3* Ibidem, col. 21 fi A

^^

>

MG,

cumparat cu bani)

3.

u -*

8s

8taTp[6ovfO<; t) tivo? (xa67]|xatoc oo X&yei" 3

Nu stim de unde i pe baza cdrui text, edei in

fa

i.j.

tcoo

cit.,

PR, D.

30

1NTRODUCERE

FECIORU

firma cd
bizemtin.

fost

numai
stapanul scitnlui era antiohmn; dar a deduce
inseam
na a rasbalmaci cuvintele Iiq Fotie citate mai
sus. M. Bauer merge chiar ma% departe si sustine nu numai cd Asterie a studiat m Antiohia,
dar s'a

-.

"'''"

"
:

":'""">"

w'

t.

.*.',.

.'
"

n
.'

"
:

'"

rrr

af^Hku^

*\

si

"'.

"

'

'
-

''

'

' ':" '.'''',

'"

m ;......''...;

,---

:.-

W ahrscheinlichkeit f

rci
,

'&<Js M$.&-M
i

.1.

vtt"

1.

'i^Vil:^

^B
'

'

...

ift^l

KM

'1

tetios nicht selten war,

erkennen wir aus den

:^res*gfcSgft

m&mj&
w- ^*f

fe d. Lib. T. U.

t:

(N

yn

^ff*

..Tivog

insusi

aa^aato?

oh

U^sC

Dacd Asterie
mai

2
.

13 )

putem
#

de studii a urmat

fel

vul sdt preda dreptul:

,S7TSlOTj

Xal

u pomeneste In scr

-1

*.

Fimd pr

)fesor de drept este lo-

fesat avocatura. In euvdntarea sa

zar, citim

ben

unci

scrift

vreme cl

tribunal,
i

si

vedeam
pe pungasi

pe toti
necunoscuti
familiar cu leaile

Jtt

n "*

*BMfe!S

r_o?

:-..-

3.

4.

Op. cit., p. 24.

Ibidem, pp. 24

*.

''

BH

5.

Provvhicum ad Acta Bunctorum no mibris.

I^IH

V
b

.'i

ivM
1

.^'

?f

Hi

'*:

"t-

--.: " i~i

'"

iV

,-^J

I
r

'

tltr

I
.*

"
-

|H|^^niHUBSHHIiilDDiilim
^HBEBB^BBD^oHflH

BH^IHdIHH

I
'.

:-

"

.;'.

..-'

j||

jur

..

4l<:

,^
-!

*
t

'i

'W'i

t^*

cpIc la

cit.,

p. 6.

3.

4.

25.

indi-

numele Asterie, sa

Oct. XIII, col. 334 AB.

1. IX, pp. 518522.
2.

Op.

"t - ".

iHi

die historische Theologie, 41, 1871, p. 80.

2.

vedeam

ma

CSiScLy

si

ii

:>

Cd

cu drevtul roman

omu

Ndchrich
Schiften nebst evner Homilie desselben, in Zeit-

fiir

Despre bo-

urmd

Iwi

**

btpih]

merg chiar mai departe si me dau putinta sd deducem cd a avut si o activitate juridlcd, a pro-

vingatoare cd Asterie s'a ndscut in Antiohia.

Numele de Asterie nu poate fi exclusiv apanagiul
cetdtii Antiohiei: este de ajuns sd se deschida
Sinaxand Blsencii Const antinopoJitane publieat

v6[10)V

gic sd conchidem cd si discipolul sdu a urmat

acelasi studiu. JJnele texte din opera lui Asterie

rile sale dc multe persoane din Antiohia en numele Asterie, nu este o dovadd destul de con-

in cuv&nta-

conducerea acestu\ dascdl

fdcut

iaa*aW

Name

-P

...

ndscut acolo: Diese Schule besuche

mit

fdcut

.'./.

'.

spre a vedea cd numele

cuprinsul imper

hriciiis-Harles

31

MG, CIV,

216 A.
Ibidem, col. 213 D.
MG, XL, 176 B.
col,

se

vada

si

Acta Sanctorum

'

.,,

INTRODUCERS
PR, D.

32

FECIORU

"

a-si lase

femeea penttru orice pricina, t

opune concept ia crestina despre casatorie

foM de conceptia dreptului roman: Iar daca
umii dand atentie legilor romane socotesc ca
curvia este f ara raspundere, ratacesc intr'o grozava ratacire, nestiind ca Dumnezeu legiueste

%*

intr'un fel si oamenii invaa in altfel. Asculta

pe Moisi care vesteste vointa lui Dumnezeu si

da hotariri amare impotriva desfranatilor (Le^
vitic, XXIV, 11; Deut. XXH, 22). Asculta pe
Pavel care spune Iar pe desif ranati si pe adulx
XIII,
(Evrei,
Dumnezeu.
4)
judeca
teri ii va
Omiliile si predicile ce ni-au ramas dela As-

'

'1

'

'"-'.

'I,

VJf

terie al

fli"

Amasiei ne ingadue sa mergem inca mai

.1

'

3 ross **? &%& s^ccv,^?

'.

W>
-t _"^

>

'*

-'

numcm dovada culturii

ne fac
sale juridice, ci i a culturii sale in scolile retorice ale secolului al patrulea: el este aticist i
atdt culture cat si formarea sa literara ii are
temeiul in retonca, acolo wnde si sfdntul Vasile
depart

<

**

.oi'

.'i'

5WJ-

**

.'V'TV

'i,

,f

'

Mare

eel
*
I

j '

dacina arte\ lor retorice

i.,

k'

-"*
*^

*
i

=5?&R!'J5

*/H

(? J'

.(-I

^V>

"

Mfii
'-" 1

HM

5"

">.

..>..>

ii

an

ra-

.'lI-

>'-**

'*L*

2.

..

IfftW-'"

,'

gia, sintaxa si figurile retorice 3

*J,

>

-Y
-

;'

-in .i

SSmraEsl^r!! Bi

;y,:^.:

:'^:-*"'.-:-

*-,< i ;

'.

'3

v.,

*'-.[

?i

HHHHHHHBHBHi^Hl

1.''-^.

'wo

>

2.

Ibidem,

col.

Bruno Keil

Leipzig, 1901, p.

-.V

..

'.'.-;>-

.-'.:';v-'.'''.

.;"

3.

*7rc-

.';.

lOTHIWHfflfflWHI
^
iv"*r
'('*

Y^'

V:

'

"

IHHH
l(OV"r**fe-

tv

An

ifT'V
7-

ViV

Vfl

.!,

episcop. Diferiti istorlci literati $i nvonografisti

ai Jui

Asterie presupun ca a succedat pe scawvul

Amasiei episcopului Eulaliu, care in 37 8 se intoarce din eoail la turma sa K Dar pmtrucd izvoatrele nu ne dau niciwn punct de reper, noi ne
marginim sa spunem ca a fost ales episcop inade anul

trite

JjOO.

Despre anul mortii lui Asterie nu avem niciioi

indkdu sigur. In once caz, moartea sa cade dwpd
anul JfOO, dar nu depaseste anul hSL deoaree<
ecumenic de la Efes
iseti
leste in actele sinodului ca episcop al

dim

Paladie

r".;---

I "V"

-':. -.'-.--

i^!

-',:. 'a-,...:..

-,.,-:,:-',..

.;'-

,.

^B

',''":<

>"h

^iS*
'->.'

''''*-

',

'

.V

-VlVr
,'r.

".'

n
~*-'!i

!:

ij!

Op.

cit., p.

240 A,
Strzygowski, Orient und Rom,
119, in continuarea notei 4 dela p. 118.
in:

J.

g 37.

Amasi

Apropiimd ace
date se
poate spwne ca Asterie al Amasiei rrvoare mtre
400 si J, 3
vn
Ta 'Afi^iXaYi*^ ne
transmite din unele din cuvwntdrile
hvi

Asterie

lui

%nsusi ca

addnci bdtrdnete 3. Ar fi arbitrar ca

marturje atdt de vagd sa deducem cu eocac
1. MG, LXXXII, col. 1312. D.
2.

Mansi, Op.

3.

.,&

lv

13!
"-i.".i..v

7.

Prin ce imprejurare a ajuns episcop al Amasiei din Pont izvoarele nu ne-o spun. Deasemeni
nu ne spwn nici earn in ce timp a ajuns. Sigur
anul hOO era
stim, din cele de mai sits

cit 9, V, col.

611 CD.

>1

'1

if'l

sfdntul loan Hrisostom

Monografia asupra
lui Asterie, f acuta de Max Schmid, dovedete
tocmai influenta celei de a doua sofistici a&upra episcopului Amasiei in ce privete morfolo-

Msi

At.

si

33

7*3 PO{

z'.n

octno'i

toG

Kou xat^vxr^av
dupa cum spune
one
dto cuvantaxile lui, a
ajuns la o ad^nca b&tr^ne^
<

vietn)

MG,

CI, col.

1161

Izvoarele Ortodoseiei, $

si

MG, XL,

col.

477

*Q

A
3

fW

'.M,.'

36

PR, D.

In acesi volum

prez<

FECIORU

ntdm tiaducena cuvan-

Patrodin
edifiei
ordvnea
in
Asterie
tarilor lui
logia greaca a lui Migne.

PMILII

SI

PREDICI

iTfllMTimiB

I'

-in

ii

.1

OMILIE

LA PERICOPA EVANGHELIEI DUPA LUCA

DESPRE BOGAT 1 LAZAR.

Dumnezeul
Mantuitorul
oameni nu numai prin porunci dogmatice

si

prin

precepte ca sa urasca vitiul si sa iubeasca. virtutea, ci si prin pilde lamurite da invataturi

precise pentru o

fapte

buna

vietuire,

urcandu-ne prin

prin cuvinte la intelegerea unei vieti adevarate si iubitoare de Dumnezeu.

si

Tot astfel

si azi.

Dupa

ce ne-a spus

mai na-

inte, in repetate randuri, prin gurile profetilor

jvanghelistilor,

gura, sa

mandra

>

oameni

si
si

ba chiar

prin propria sa
am din viata noastra bogat
semeata si sa
dragostea de

saracia, unita

cuvintele sale prin exem

tiseaza pilda bogatului
intari

mai mult

sfaturile

faptei bune. In aceasta

rata mai intni traiui

'

?***

si

in V

saracului, pentru a

'

m&m
.'-,...-

^^

*waa
.1

.<---*
>

3H

"":

-;-'.!"
i

1.1

.-

r1
''>-

.1

ASTERIE AL AMASIEI

40

.i

OMILII

Dumneze

fiata chinuita a saracului, iar apoi felui

si-a

-:''-.-.

*.

ite

-"

retf-'

tii

si

terminat fiecare din ei viata. Ne-a

aceasta pilda pentru ca prin curioasaltera sa ajungem sa gandim drept

adev rat

bunul plac;
haina

si

se imtyaca

porf

prin doua cuvinte, Scrip-

de risipa fara socoteala

memasiirata a celor ce aduna in chip rau boii. In adevar culoarea porfirei este foarte core

si

netfolositoare iar visanul

,

nu

Pentru

mama

vitiu
vitiului. de

jen.

si

'.-"'

_*i

v\

-I

1 4eHU

1.
-

I
'

'

'l

om

fire imbeLsugate. la oaia, tiunde-o,

firele viermilor

vei tese panza,

de paian-

te vei duce apod la vopsitori

mari spre

a-ti

pescui din

opresc la hotarele nebuniei

despre care am vor
mai
ocesc o stofa za-

damica

19.

'

- **>/'

HH
IH

sfl
1

MB

..

Mai mult; daca

aduna

si

Podoabe de fete nebune.

Al^ii iarasi, dupa parerea
mea, sant indra
gostiti de o vanitate
asemanatoare. Merg
savarsirea viiul
mai departe
se

>

a creat oaia cu piele plina de lana

Luca, XVI,

prin pofte usuratiee,

este biciuit, este socotit de

Evanghelie drept
om vi^iat si afemeiat, impopotonandu-sp
cu

n
<

ra-

de un om ce da o intrebuin^are falsa averii

sale, de un om ce nu stie
unde sa-?i verse prisosul bogatiei sale. Pentru aceasta
un astfel de

da lana
la tesatorie si fa-ti din ea manta si haina, ca
sa poti sa evii asprimea iernei $i vatamarea
razelor arzatoare ale verii. I>ar daca ai nevoie
In timpul verii de o imbracaminte mai usoara,

H_

..

si

scoica cu sangele careea sa-ti vopseasca

stofa, apoi atunci savareefti o fapta
vrednioi
de un om ce nu cunoaste margini mandriei sale,

un

Dumnezeu

^H

mare

murdaria

drepta

si

iti

vei plati preturi

si

tare

ij r* *

imbraca, dar, in aeeias timp, te

din Persia, atunci

de o purtare
Dar ca sa intelegem mai bine valoarea celor
spuse, sa aratam care este rostul intrebuintarii
hainelor, in ce masura si pan a unde se poate inintrebuintare, ingradindu
desarte

cu

el

la infa$isare, care prin usuratatea.

vei cauta visonul si vei

este ne-

cei care traesc

fuga, ca de

foarte usor sa-ti faci din

nascociri zadarnice

asa cum trebue si

simpla, le este propriu si sant obis5 o via^a
ti sa-si masoare trebum^ele lor cu necesarul
ar.

sa-1 folosest

Bucurandu-te de aceste daruri, da multumire Ziditorului nu numai pentruca ne-a

creat, dar si pentruca s'a ingrijit de siguranta
vietii noastre. Dar daca vei lasa la o parte oaia
si lana si pe to ate cele necesare pregatiite de
Creatorul tuturora, indepartandu-te de ele prin

sit oa

41

om bog at
xm Numai

$i-i

PREDICT

coreste.

n oast re

demna

ei te si

sa devenim judecatorii propriei

si

SI

:<;
^-.f,.

At

PI:
;-,;-

mmmmmm::

...^.:- ': -c
:

iifci

&

nefolositoaie

combinarea

ale-

**.

t*rl

V'>

-i\

:'9m
Hi ".

..':V;

:r

->.*'

I.

1*1*".

^M /-**

* i

..

.'

'' ,'

'_.' If. v

ASTERIE AL AMASIEI

42

v I

OMILII 1 PREDICT

43

KKKV:
*

("iii*i

ffl.

r-.

BM

,'

:"'

i":"

'

i '

saturii si bataturii, tes stofe ce imita pictui

ii

desenate

vaoele

aruma-

v w

femeilor
i'il-'

'"I

Ai

aflorite si impestritate

t*~*p

o
i

,x.

'
L

figuri.

pe femeea
intors

mant

lmpo
scris, ci

cuvant

:>>

nsuf late de Dumuezeu

prin fapte. Ceeace Pavel a interzis prin
o afirma prin
aceea aces'
Tibracati

cu

ast>

multa vreme
hainele lor se vad
cani: munti

si

stand

arta

pantere;

vanatori
imi

impodobeasca nu numai
ci

si

tunicele

Bogatii mai evlaviosi, barbati

son ';>'

Wm
"t

o" ..-

'

I
I

hainele!

femei, aieg

dau

'

>

ci pregateste-ti

Nu

buna, aparare cand vei invia

picta pe pieptul hainei pe orb, ci manga ie

dere!

sute pe hainele lor: nunta din Can a Galilei

pane dela minunea inmultirii panilor,

n,h

2. I

Ttmotei,

ni,

VII, 31.

II,

10.

si

ca savarsesc acte de pietate, caci imbraca

ce 5ant pe placul lui Dumnezeu. Daca ar
sfatul meu i-asi sfatui sa vanda hainele

Hri
tos impreuna cu toti ucenicii si minunile lui asa
cum ni le povesteste Evanghelia. Vei vedea te-

,^*t1['

:=_'*;.

.'

si

si

Testament

scene din istori

SwateS***

In

casele,

si

si

cturi
w

durile lor

lei si

aceste lucruri so

altera

merg dupa

Cand fac

sa cinsteasca icoanele vij ale lui Dum

Nu-mi pi eta pe Hristos!
ii este deajuns numai smerenia intruparii, primita de buna voie
pentru noi.
Poarta in sufletul tau pe Cuvantul fara de trup, pastrandu-1 in chip spiritual
in tine. Sa, n'ai pe hainele tale pictat pe paralitic, ci cerceteaza pe bolnavul ce zace in pat!
Nu zugravi necontenit) pe femeea cu scurgere de
sange, ci milueste pe vaduva necajita! Nu desena cu grija pe hainele tale pe femeea pacatoasa, ce a cazutin genunchi la picicarele Domnului,
ci, sdrobit de propriile tale pacate,
varsa lacrim
multe! Nu picta pe Lazar eel inviat din morti,

care se intalnesc ca
niste ziduri pictate. Chiar si copii se Strang
tesute pe

la viata.

si

de haine par

fel

umeri
cu scurgere

de
femeea
atins de poalele hainei Domnu-

sange, care s'a

Se joaca prin
lucreaza ceva serios. Ajutati de o bogatie ne2
se
nuuz
viata,
masurata fac abuz de

nenumarate

viradecat cu tina; pe

>**< "*-

:-.:.-

pe

cu binefacerile

Nu

tale

pe eel viu

de ve
zugravi cosurile cu faramiturile de

ne^te pe cei flamanzi!

Nu

si

lipsit

ci

hra-

purta pe hainele tale

'

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

44

vaselc pe care le-a umplut in

ad a pa pe

Cana

Galileii,

&

nuntul se vede ca este alcatuit din pacate felurite, mari si cu multe capete. Traiul desfatat
n'ar fi cu putinta daca n'ar exista mari averi.
i ca sa aduni averi far a
tuesti, afai
umai de cazul, foarte
ca
multe bogatii, si sa traeeti
drept.

om

care traeste in desf atari are nevoie

intai de
impodobita, ca mi
reseJe, cu mozaicuri, pietre pretioase si aur,
potrivita pent u

schimbarile anotimpurilor anului. Locuinta de iarna trebue sa fie cakiur

['>*''

-&x

^a
i.v-"w

"1

locuinta de vara, dimpotriva,

zi;

nord, care este slaba,

si

eu fa^a spre raaele

si

rece in acelas timp.

Pe

langa acestea mai trebuesc stofe care sa lmbrace treptele, paturile, divanuriie

si usile.

Caci,

cele neias-ufletite,

imbraca cu grija pe toate

in timp ce saracii sant des-

braca^i fara mila.

Adauga

intr'adevar, bogatii

ste vasele

de argint

si

la acestea si socote-

de aur, pretul nemaipo-

menit de mare al fasanilor,

pe

al vinului

Tirului

de Feni-

din belsug

bogatilor, si toate eelelalte articole

desfatare pe care ar putea sa le insire precis

nutnai cei ce fac uz de ele. Traiul desfatat inmulte^te din zi in zi tot mai mult nefolositorul
se

merge pana acolo ca pun

mancari aromal

in

aduse tocmai din India, asa ca vanzatorii de

aromate slujese mai mult bucatarilor decat doctorilor. Cu acest prilej gandeste-te la multimea
Personalului de servit la masa: chelneri. naharintendenti, muzicanti
tea

MmtKJS*

45

titetoue

dauga acestora si un trai imbelsugat de fiecare

zi. Si una si alta pornese del a aceeasi coneep^ie:
de a se impodobi cu haine ce nu-i sant de nici
un folos si de a sluji cu patima pantecelui si
ga juiui.
Tra
este protivnic unei viet
tuoase. Traiul desfatat supune pe om deafraului Bi moliciunii, unei dorinte nemasurate dupa
placer* si unei obisnuinte de sclav. Traiul desfatat apare la prima infatisare drept un singur
pacat; cercetat insa si consi leratlcu deama-

oaea, expusa

miaza

PREDITI

sa fie indreptata cu fata spre miaza

noapte, pentru ca s'o adie boarea vantului dela

eel insetat!

Vedeti la cate lucruri ne este de folos haina

hixoasa a bogatului. Dar nu trebuesc trecute
cu vederea nici altele Snea. Bogatiil nu se mul~
turm 4e numai cu porfira ?i cu visonul, ci a-

si

dinflpre

SI

>

flautisti, elevni.

lingu^itori

omeneasca Ca

procure bogatii acest e dis

tractii, cati saraci
nu sant nedreptatiti
fani nu sant
lovit
cu pumnii peste f
cate
sa-si

vatiuve

nu plang, eati oameni sfasiati

ati nu iau
drumul spanzuratorii Sufle
aStfel de b
<5gati, ca si cum ar fi gust at
!

ASTERIE AL AMASIEI

46

OMILII

este,
cine
insusi,
el
de
dintr'odata
aita
este unit uita ca se va desface odata
1

umre

din aceasta

ca va locui iarasi impreuna

din nou creat. Cand va veni

si

cu trupul ce va fi
timpul hotarit si porunca de neinlaturat de a
atunci
trupului,
tovarasia
de
letul
suf
desparti
3e
viata,

va

pocainta

dar

a venit prea tarziu

este folositoare pocainta cand are

dc-

niciun folos.

po-

st'

tinta de indreptare, nefolositoare este supara-

rea

*,

Scriptura

obisnuit, lipsit de avere

un

necesare viet

de

de bube,
masa, de nevindeeat, arunc
sesfce cu multa
tea bogatului. Scriptura
grija in aceasta pilda tragi ca nenorocire a saboala

infiereze cu atat

tosarea inimii bo

si

acelas

celui ce este

Omul, insa, fiin^a inzestrata cu raiune si impodobita cu blandete, instruit cu bunatate dupa asemanarea cu Dumnezeu, se gandeste atat de putin la cei de acelas fel cu el caei.

zu^i in nenorociri!

Asa dar

Era un same cu numele Lamr

si

tovarasului

neam cu

zadarnica pocainta.

si

47

cazut in latul vanatorilor, carduri

cocor
cocori sboara de iur imprejurul celui prins, umin cauvazduhul de strigate
>a

fi

PREDICI

este
Cand
varsat.
curand
de
sangelui
la vederea
prin
si
jurul
in
lui
Strang
se
boii
taur,
ucis un
Daei
lor.
jalea
arata
isi
durere
de
pline
mueete

am
in

mai

nem

simte mila

si

Intr'ade-

compatimire

si

saracul eel cuprins de multe dureri

necartitor za^cea inaintea usii bogatului.

N'avea picioare

daca avea ar fi fugit

departe de acel bogat crud si mandru, si si-ar
n ales alt loc in locul acelei porti omoritoare
straini si inchisa, saraciior

mani

si

cersit;

n'avea

lipsit

palme ca sa

organele vocale

intinda la

le

erau sigilate; asa ca

scotea din piept un sunet ragusit
si ascutit;
ii

intr'un cuvant, toate madularele

lui ii erau mutilate; din pricina unei grele
boale, o ramaaita
de ora; exemplu plin de mila
al
slabiciunii

este

nesti.

Cu

omeneasca
Maj mult inca este mai lipsita de mila cl
c t animalele. Daca este taiat un pore,

toate acestea nici chiar

iru ] acesta
d nenoroc i r i
1-a
induplecat
pe
_
?
h^Jfi
bogatul mgamf at sa cerceteze
pe sarac. Trecea
Pe langa sarmanu! om ca
pe langa o platira, sa-

grohaesc

toare,

figu

in chip

sant cuprinsj de durere

si

oni

pacat cu neputinta de iertat

putut
*

4.

XVI,

.*

./ttilT.'X.'W.-

i'.""i".
'.'

MM

ffl.ii.

>;

aw

.f: .-'W
V *

*-;''

ome-

20.

8C UNlvg

IIBLIOTECA

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

48

usor de inventat: Nu 1-ara

cunoacut! Nu 1-am stiut! N'am vazut pe saracul
ce-mi cerea ajutor!, caci saraicul zaeea inaintea
scuze obisnuite

si

vedea si cand iesea si cand intra in

casa, peiitru ca sa fie de neinlaturat osanda mgamfatului bogat. Si ravnea sarmanul chiar farimiturile dela masa bogatului, dar nici pe acestea nu le avea. Unul nu mai putea de belsug
si de bine, oelalalt se topea de saracie. Bun si
usii sale,

il

drept lucru ar

fi

sa-i

dam

a cestui

om

impietrit

inima de dascal pe acea f emee hananiana, care

a spus acele cuvinte scrise in sf anta Evanghelie: 0, crudule si ingamfatule bogat! i cdnii
mdn&noa din farimiturite ce cad dela masa $tap&nilor! 5 Tu, insa, n'ai invrednicit pe fratele
tau, pe eel de aceeasi fire cu tine, nici cu a cost
daruri! Dimpotriva, canii sant hraniti cu multa
gri ja, mai cu seama cei care pazesc casa nu mai
vorbesc de canii de vanatoare, ce au acoperis si
paturi si ingrijitori cauta^i cu deosebita grija.
Dar omul, icoana lui Dumnezeu, este aruncata
jos, disipretuita si calcata in picioare, omul, pe
la

isfi

M rn
'

lUi

b'

'

'

*\]

'

Li

care Creatoru!

:.'ii

rt * li~i

"

.-.'^i:

si

arhitectul universului, 1-a plas-

muit cu propria sa mana, daca mai socotesti

ft

^"b^

K
* I **
l J
1

t1

__

-"/-'

--,\*
ii

si:

Moisi despre fa-

EL

.-.-.--'' t.'i

"ov,*

lui

omul ui

,.;-

" "BB

-'

vrednica de crezare istoria

Jb

LxxT.^

,j.

PREDICI

drumul

asi

la

49

ma

creati
lost
am
noi,
care
ca
plansete,
insotite de
traim
cinste,
aceeasi
de
cu
totii
bucuram
sa ne
in o atat de

mare

inegalitate. Intr'ade-

pe lume
povestirii
sfarsitul
auzim
sa
bine
este
var
suscare
saracule,
Tu,
ai
Lazar.
saracul
despre
pinat auzind cele spuse pana acum, bucura-te
a
desfatare
fericita
afland
auzi,
vei
ce
cele
de
tovarasului tau de saracie. Vei afla despre tribunalul crept al dieptului judecator, cand eel

a suferit
se va bucura. Fiecare din cei doi va primi plate
dupa merit.
S'a intdmplat ca a murit saracul si a fost
dtts de ingeri hi sdnul lui Avraam
Vezi care
sant slujitorii omului drept si sarac, cei care
slujesc la mutarea lui din aceasta viata Ingerii
il insoteau, se uitau la el cu blandete si linist^
si prin felul in care se purtau cu el aratau mai
dinainte ingrijirea si odihna ce-1 astepta. Dupa,
ce a fost mutat din aceasta viata a fest pus in

care s'a desfatat va

a.fla,

iar eel care

(i

sanul lui

Avraam.

maliile

vietii,

S]

-'

povestirea despre saracul

Vf
1

Lazar,

si

daca asa ar

viata noastra sa
It

5.
J

Matei, XV, 27.

fi

natura lucrurilor

definita

numai prin ano

Sanul

Avraam da

de discutie celor
are cerceteaza cu placere adancurile Scripturiior, Daca
fiecare drept raposat este dus in
acelas loc, atunci
sanul ar trebui sa fie mare
?J nitins nespus de
mult pentru a cuprinde
ata
ultimea dreptilor. Dar daca acest lucru
^^f^^uneputinta. deoarece sanul cu greu poate
lui

Lmc, xvi,

22.

I'!

iz <*rele
Ortodoxici, 8
:

>(*
ft^':

.*""

M h a
UHiHHH
'.V..M.1

n
'Vil

SUVVV'
.. i.'

mm
hq
b

M-P
I

tai'iJCv

V,

.-

'V-^
*<.V'b .>.
,

^iir-"\

hhmhhhi
Ar

HH

r.s*

fiv5

prilej

ASTERIE AL AMASIEI

50

sa cuprinda un barbat, ci eel mult del pronci,

trebue sa accept am o interpretare mistica, care
ne duce dela imaginea sanului senaibil la un concept spiritual. Ce sens au deci aeeste cuvinte?
Avraam, spune Scriptura, primage pe cei care
au trait o viata buna, Spune-mi, dumnezeecule
Luca
ma adresez tie ca si cum
asi vedea
pime~mi pentru
odata ce sant multi drepti si mai vechi de c
Avraam. ai lipsit de aceasta cinste pe cei ca
inaintea
trecut sub tacere pe
Enoh, Noe sau pe aitul care a dus o viata a&einanatioare lor

Dar

te inteleg pe deplin si ceeace

and c nu-i departe de intentia ta. Avraam

3t un slujil r al lui Hristos si spre deosede ceilaJti oameni a primit pe Hristos ai atat pe paman
cortul acestui batran
fost- facut

cunoscut din destul misterul Sf inte

Treimi, cand a gazduit pe cei trei ingeri ca dru
meti 7 si in general din multe indicatiuni Uai
;

nice acest

oml fost

de Dumnezeu
care in vremurile din urma s'a imbracat cu trup
si prin ajutorul acestui invelis omenesc a trait
in chip real print re oameni Din pricina
Scriptura spune ca sanui lui eate ca un limam
linistit si un loc de odihna nebatut de valuri
.

pent

drepti. Caci in Hriato este mantuirea.

noastra a tuturora

asteptarea veacuhii ce va
in Hristos, care

aslit, in ordinea osi

7.

J*&' (*-.,. x'*-

xvm, l

OMILII

SI

PREDICI

51

a nasterij, din trupul lui Avraam. Si

reoe
batran
cinste
data
aceetui
a
ca
pare
se
mi
fer a la Hristcs, adevaratul judecator si raspla-

men e as- 1

titer al virtutii, care ciieama

cu un glas dulce

pe drepti, spunandu-le <Vcnit%, bmecuvmtapi

Pdrintehii meu, de mo$t&niti \mparatia care est*
gdiita voua *.
*S'a intdmplat ca a muttf sarac%d. Cuvantul
:

doua sensuri unul indica lipsa celor

necesara, jar aitul modestia si smerer i feluilui
de a fi. Sa nu-si in.chipue eel care n'are avere,
eel lipsit de argint, eel imbracat cu o ihaina
vrednica de mi la ca poate avea dreptul la iauda
i9drac are

sa socoteasca eumva ca ii este

dea juris saracia ca sa se mantue. Nu-i lauciat
eel sarac de nevoie, ci-i admirat eel care de
virtutii,

nici

buna voie isi modereaza felul sau de viata. In

general pen tin cei saraci, care due o viata. rea
*i de neindreptat saracia de nevoie ajunge pritej de multe fapte rele. Pe
vremea cand ma duoeam la tribunal vedeam pe hoti, pe negustorii
de sclavi, ba si pe pungasi
si pe furi si chiar
pe "ucigasi, pe toti ii vedeam saraci, i mnocfara casa, fara masa. De aici este evident t

^X

ca Scriptura
ferice&te pe caracul acela eare buPta necaaairite cu
un suflet de filosof, care
r abda
cu barbatie toate int plarile neprevae
e vietii, care nu aavarseptie vreun rau
^J>i>ocura trupului voluptafc ai def atari.
8
*

*',

xxv

34.

ASTERTE AL AMASIEI

52

Pe un

astfel

cle

sarac

OMILII

descrie mai precis

il

Bom-

nul in cea dintai fericire, cand zice: Fericit

PREDICI

53

Cand pacatosul moare

necinstit al bogatului.

sarac este drept,

este in realitate ingropat, pentruca trupul si sufletul ii este pamantesc. Vrednicia naturala. a

acela care a fost ca Lazar; nici orice bogat

este osandit, ci numai acela care traeste cu a-

sufietului fiind trasa in jos spre materie prin

ce\ sdraci

cu

duhuh

Nu orice

ci

celas fel de a gandi

a lucra ca

contemporanul lui Lazar. Iar martor evident despre aceasta este insasi experienta vietii. Cine a fost
mai bogat decat dumnezeescul Iov? Cu toate
acestiea, fcogatia nemarginita nici nu 1-a instrainat pe Iov de virtute, nici n'a exilat, ca sa spunem pe scurt, virtutea. Cine a fost mai sarac
decat Iuda Iscaricteanul? La nimic nu i-a folosit

si

saracia la mantuire.

Cu

si

toate ca a trait

impreuna cu cei unsprezece saraci si filosofi si

chiar cu Dommil, care de buna, voie a saracit
pentru noi

|(

totusi prin vointa lui cea rea a

fost cuprins de iubirea de arginti, iar prin ea

a uneltit tradarea.

Este demn de analizat cu pricepere si inmormantarea celor doi morti. Saracul, cand a muinsotitori

murit a

mai
buinta expresia Scripturii:
/
in deajuns de puternica spre a indica sfarsitul
Mateij V,

3.

Li,

XVI,

tul,

Don a

iar iadul sufletul.

impart intre

inchisori intune-

pedeapsa pacatosului. Cine oare nu va tinep de rau pe nefericit

din pricina lipsej lui de judecata? Cand era pe
coase, care-si

pamant era

ele

orgolios, semet, dispretuitor fata

de contemporani, ba inca numea pe cei cu care

avea legaturi furnici si viermi, sfasiat de gandul desert al unei glorii de putina durata. Dar
cand a fost d spartit de viata, cand ca un rob
biciuit a fost lipsjt

de averile altora, pcste care

din pricina nebuniei sale se socotea stapan, cand
este coborit spre o umilire opusa
ingamfarii,

drumu

multe
triarh zicand: Pd:
nte
itriniite pe Lazdr

T* u

Avrame,

a{ mild de

mine

ca sd-si ude vdrful degetului

apd ca sd-mi rdcoreascd limba mea, ca

md chmw

acestai2. Cerea mila

Care nu wiluia
cand era in puterea lui sa faca
bi
cerea sa-i fie trimis Lazar
ca
ajutor
imp^.
in focul

10. // Corinteni, VIII, 9.

11.

de o uitare lipsita de cinste si moare la fel cu

animalele ce pasc iarba. Trupul il ia rnorman-

pe ingei

care 1-au dus cu buna nadejde la locul odihnei.

9.

simpatia ce o are fata de trup, nu mai lasa vietii

sale nici o amintire folositoare, este acoperit

22.

va focului; se ruga
sa suga degetul
Luca

pro-

*phi

OMILII

PREDICT

57

de toate averile noastre cand gaseste cu cale

Stapanul zidirii. Deaceea si viata aceasta pamanteasca este ceva schimbator. Cel slavit a-

mane vrednic de mila, de plans si de

eel care acum este bogat si fericit cu

stazi este

ajutor;

dupa putin timp este sarac, neavand

in casa lui nici panea cu care sa-si tina zilele.
Prin aceasta mai cu seama Dumnezeul nostru
bogatia

OMILIt

lui,

depaseste pe muritori, ca este totdeauna acelas,

LA P! RiCOPA EVANGHELIEI DUPA LUCA:

DESPRE ECONOMUL NEDREPT.

este

mereu

in aceeas stare si

nici viata, nici slava, nici

nu

se poate lua

puterea.

Cum am
Va spuneam

:'

adeseorj pe cand

tam

~-

.-.'' -

'

"'

'.

-....,-:.--' -

hBHBSk

;:
.

'

*'"

81

'
-

''''.

.'.."'- v

/'''-'

'-."

- "'

"v .:.,-

din aceste idei

gn

ite si false

este

'
>

'i'

'

I,'-'

'''-

.'

-Vv

HP

-It

V,\

V<- f

vrii

Ji

pani.
.

!" ?"

**<?

I'-

I*
'

/"if

. *i*

'|

y>.

/
-

textul Scripturii.

.:.

'

si

Din pricina

le

avem la dispozitie
avem ca domni si sta-

pleaca! Nu mai pot rabda sa te vad desfatandu-te de averile mele ca si cum

ar fi ale tale.

si

acestei conceptii gresjte, por-

nim

lupte groaznice, ne batem, ne judecam pentru aver L si ne lipim de ele nespus de mult, ca

raBBHfl^^BiHHi

fl*

itf

en r
'

de niste bunuri extraordinary. Dar adevarul nu

fita asa, ci cu totul dimpotriva. Caci nu
sant al
noastre toate cate le-am primit

fffr

fci.'ii

si

nici

nu

lo-

cuim

Parabola aceasta nu-i o intamplare reala,

ci o
plasmu
care prin cuvinte
operite ne da
o mvatatura
morala. Prin urmare sa cunoasca

n
I?
ca

astr aine!

esti

iW-'

J-4

op
^

Tfl

irlrrnT r

iii

rrr

^?fi TTnTf

Tnirirrmi

in casa noastra,

ca niste venetici, ca niste

straini, ca nifte emigiati; santem du:
und<

nu voim
T-v,.^/_

__ _____^_

.';

li ---,x.v.^v^^-.

W^S^',-^-'-,','' '^'^:--^

,^-<"yci

, ?"

\:^

si

ci,

cand nu ne asteptam. Santem

lir>siti

s'a citit

foarte cheltuitor a auzit dela stapanul averilor

si mosiilor: Dd
socoteala de administmrea ta i

aceea de

'Si

|IIL"aC

Tocmai

parabola istorisita de Luca. In ea Evanghelistul Luca ne

descrie pe economul unor averi straine, stramtorat si amarit pentruca fiind om patimas si

socoti ca toate averile ce le

in cursul vietii noastre,

>

.;.,,!

fi

pe oameni, inmulteste pacatele si miesoi

faptele cele bune, pe care fiecare din noi santem datori sa le savarsim in viata noastra. Una

>

o<

voi

pune

nw

vorbeam ca

ajuns la acest inceput de predica va.

cunoscut indata celor priceputi si versati in

erita

Arunca din

stapanul
si

sufletul tau semetia

imbraca.

evlavioasa a unui administrator plin

pe

l.

L uc, XVI,

2.

ASTERIE AL AMASIEI

58

panul

tail,

un

Esti

OMILII

alcatuindu-ti cu frica darea de

seam

trecator, care ai

gaduiala sa
foloseeti in trecere de averi petitru pu^ina vreme. Daca tot mai pui la indoiala aceste lucrari
at at de cunoscute, invata-te din cele ce se in-

tampJa. in viata

si

instrueste-te de experienta,

dasealu! eel nemiticinos.

Esti stapanul unei tarine, pe care o stapanesti fie

mostenit-6 dela parinti, fie ca

ai cumparat-o. Gandeste-te si numara cu nun-

daca

ca.

ai

pe cei care au stapanit-o inaintea

ta; gandeste-te apoi la timpul ce va veni si imatea,

poti,

gineaza-ti cati o

ne-mi

stapani dupa tine. Spu

stapanul ei? Cui apartine pr

celetita? Celor care au avut-o? Gelor care
care
Daca printr'o mi
strange toti care au stapanit
mai multi decat farimituri
urile de pan
Un
alt exemplu. Daca vrei sa \
precis
aseamana, viata noastra, inchipuie-ti ca pe timp

cine-i

de vara esti in calatorie

si

vezi

un copac um-

bros, inalt si larg, in stare sa acopere o casa cu

umbra

Incani at te duci sub el

ramai acolo
cat ai nevoie. Dar pentruca trebue sa pleci mai
departe ca sa, ajungi acolo unde vrei, a venit in
Iui.

si

drumet. Tu ti-ai luat bagajul, iar

celalalt si 1-a pus pe al sau si a primit din belsug tot ee-ai avut mai nainte iarba, f ocul, umbra copacului, apa care curge pe alaturea. Unul
a inceput sa se odihneasca, iar tu sa calatoresti.
locul tau alt

PRBDIC

59

apoi a plecat. Un singur

eel
la
adapost
zi,
ajuns
singura.
a
intr'o
copac,
pu$in zece strain!; si ceeaoe a fost a tuturo i,
eate a unui singur Stapan real. Tot asa si cu
avutiile din viata aceastia; mcanta si hranesc
S'a odiJinit si acela,

pe multi, dar stapanirea

Dumnezeu, care are viata
ritoare.

Ai vazut un

apartine numai lui

nemur itoare

ei nepie-

hotel, in care negresit ai

gaaduit in calatoriile tale. Te-ai folosit de mul-

de acolo, dar n'ai pastrat nimic pat,

masa, ce?sca, farfurie si alte diferite o&ecle.

te lucruri

Nu

te-ai folosit

de ele deplin

si

a venit un

altul

drum, plin de praf, te-a silit sa le l&si

dat afara din hotel, cerand lucrurile stra-

obosit de
si

te-a

ine ca si

Asa

cum

ar

fi

fost ale

lui.

va mai trecatoare decat am

cei ce spun: Tarina mea si:
truca

daca nu cumapus. Ma mir <le

Casa mea, pen-

este viata noastra, fratilor,

lmpropriaza, printr'o conceptie zadarnica. ceeace nu le apartine si iau drept ale lor
isi

averi straine. Caci dupa cum nicj un actor nu

a re o proprietate exclusiva asupra mastilor de
teatru, ci si le pun toti actorii, tot asufel si oa-

menii schimba. unii dupa altii pamantul si averi* pamantului,

ca hainele. Spune-mi, te rog,
ea| te ceva
mai puternic ca puterea imparateaaca ?

Cu

toate acestea cerceteaza palatele

te * ti

ttvulte

ca-nta hlamidele imparatesti si

in

a-

vei gasi

hlarnide ce-au imbracat trupurile mul >r

^Parati. La fel si cu oovoarele, cu agrafele, cu

n
i

ASTERIE AL AMASIEI

60

centurile; toate

OMILII

mostenire

tree del a

comuna
ce au ramas

baldachinul

schimba pe

cei

)in aceasta pricina si

el

care

vire aduc

J"

femeie pentru a o pofti, a

frdnare in

sufletul
esti

ce

4. /

trebu

mnm

Corintem, VII, 31

a--

'

^'--i-v

5 Matei,
v, 2ft.
6 Matei,
XVIII

10

Corinteni, VII, 31.

-j-

RHB
->

'.&

on

'

tie desc'his

ca prin ajutorul

daca vreun tovaras

i
:*.... to--:

mai

lui

sim-

trimita in suflet cuvintele cele folosi-

|i

HflHH

esl

mturi
ni } VI,

5.

des-

i au

trup

// Oor\

hri

si far, at

pagubitoa

3.

mima

nici

chiar stapanul tau propriu, ci trebue sA-ti

chivernisesti vorba.
pta si toata miscarea vietii

sufletului, evita-le si treci

insut

'.

vatamare

intunerecului. Pentru aceea ieri ne-a spus Domnul prin Evanghelistul Matei Tot
eel care pr%-

legi

hotariri dumnezeesti, carora trebue sa te con-

nu

nu ne dau lumina

pe langa ele si pune-ti pesto ochi invelis ca sa nu

le vezi. Este mai bine sa-ti fie
intunecat simtul
vederii, cand ea iti da prilej sa privesti
faptele

semn

si

care

celelalte stele,

derea in astfel de lucruri si altele asemenea

acestora; pe celelalte privelisti, cate prin pri-

virtutii

tristetea si intunecimea

mult timp, nici indestulator pentru noi, ci ne

trimit noua. numai frumusetea pe care au primit-o. Priveste pamantul, plin cu plante si ierburi de toate felurile; marea, intinsa ca. un ses
neted, cand este Hnistita. Intrebuinteaza-ti ve-

i.

gime supus pcruncilor

liber<

fiecare simt este supus le-

umple de lumina,

noptii;

an
ceptie: Chipul acestei Tumi trcce -'; si Ca ne<vmd nimic $i avdnd totul->; si: Cei care se
folosesc, ca si cum nu s'ar folosi
Toate aceste
cuvinte tintesc spre un singur scop, anume ca

si

nu sant

Cei dintai care asculta este ochiul. Uita-te

la natura si priveste ceeace este frumos de vazut: soarele, care lumineaza toata lumea; luna,

guvern

supus sub

ci

61

gilor.

care se fclosese de
Apostolul ne striga

Si ca sa cunosti precis ca esti

independente,

si

trasura de argint, bastonul de aur! Totusi aceste obiecte nu poseda totdeauna pe guvernator,
si nici totdeauna pe aceeas persoana,
decat pe
fiecare pentru pulin timp. Dupa cum nasaliile
poarta mereu alte trupuri, tot astfel si simboalele puterii

PREDICT

nevoile vietii tale. Nici r.cestea

cei

Cat de maret este

j'

8.

al

vitiului,

un

'I

ASTERIE AL AMASIEI

62

OMILII

ciiimat sau \in deesfranat se apropie de ureciie,

cu inten^ia de a baga in suflet tina pacatului,

trebue sa fugi de el ca de un animal venino6.
Sa fie intelep^ita si limba impreuna cu gum;
sa vorbeasca cele drepte sa se stapaneasca dela
cele oprite, dela injurii, calomnii, acuzare pe
nedrept, barfeala impot
proapelui, hula
impotriva lui Dumnezeu. Sa rosteasca numai
;

este bun, evlavioa

ne. Qrice

om

eonlucrator

spre

fapte

sa spuna cuvintele Psalmistului

PREDICI

63

nu de trupurile pline de vjgoare si de

cele care se dedau necontinit la deslranari.
Scriptura ne-a aratat ca nici noi nu santem
buna

si

stapanii nostri proprii, ci administrator^

fiiti-

Caci tot ce este supus legilor si poruncilor este rob si supus legiuitorului. Daca
madularele trupului nostra, nu sant libere de a
se folosi de puterea lor, ci sant legiuite in cele
ce fac de vointa dumnezeeasca, ce ar trebui sa
^ei noastre.

spunern catre cei ce socotosc ca sant stapani ne-

'pus-am: Voi paz% caile mele ca sa nu pood

tuesc cu limba mea
JUmibile lor

conditionati peste aur, argint, paxnant si aite

averi ? Niniic nu este ai tau, omule Tu sti *rm*

Pentru ce te kvugi cu rautatea. tu

care eU putemic in sdvdrsirea farddelegi f
Toaid ziua limba la gdndea nedreptate; ca wi
bidu ascutit ai facut viclenie *, Gura sa guste

sant ale lui Dumnezeu! Robul

nu are avere libera. Gol a| foet adue la lumina

tieau*

cele ce-i folose&c.

Sa

fie intelept-it si nasul; sa

nu respire necontenit mirosuri

placute, nici

nu-si dea pe cap

0'

cu parfuinuri ecumpe si bice

mirositoare. Si Isaia acuza putemic pe cei care
fac astfel de lucruri. Si xnana saaduca axninte de porunci, ca sa nu se ati&ga de ori si
ce fara nicio pdedica. Sa se intinda pre tnikx&tenie, nu spre rapire; sa-91 pastreze pe ale sale,
nu sa adune pe ale altora. Sa se atinga de tru-

'

'.''''

i"

'.''.

111

purile bolnave
1

'

^m

7.

^^^^m ill

-.

si

slabanogitfe printr'o cercetare

^^Mfc_<^^.

Pmlmi, XXXVHI,

Paahni, V, 9.
9. Psafmij LI, 1.
10. Is**, III, 15
8.

1.

iar cele ale tale

Averea ta o ai potrivit legii Stapanului tau sau ai mostenit-o del

pentruca as a oranduit Dumnezei
caci tfa
acestei lumi.

spune Scriptura, impart esc copiiior <*venZe lorn)

u ai dobandit averea prin caoawrie (dar si casatoria ca si cele ce apartin
ei,
rinfri,

sant poruncite tot de

t si agricultura
*celea

Dumnezeu

Dumneaeu)
pe alte

cai,

sau din nedar in toate

ti-a stat ajutor

Jata dar ca a fost demonstrat

ca ai luat cele
ce nu-s
ale tale. Sa vedetn deci ce ti s'a po-

it i

^Jeste
JlpB

26.

11.

Da

cum

trebue sa administrezi aceste bueelui sarac, imbraca pe eel gol, Sngri-

pe ^i bo lllav> nu trece cu
vederea pe eel
pe
aruncat la raocrucea drumurilor.

p rovvrh*,

XIX.

14.

if-

iS*-

H P3l
&<jr*('rti.
^/*j*r'

v.

W ."''<v,vmi,# *V- *&*

l

tfi'
t. '',fY
i,iy3Vft*r.--,

HBH
"*S

*")
'.1 :?,.''
'

lib

^B

^T
V

ASTERIE AL AMASIEI

64

OMILII

Nu

avea grija de tine

vei trai a

doua

zi!

insuti,

Daca

nu

te ingriji,

ordonata. Noi, insa, care

astffel

vei face acestea, spu-

ducem

vrei

en

era

nebunia.

Dar

marat eastig

mantuire nemuritoare, acolo

tinem strans argintul, ca sa nu ne cada din mani
cativa banuti macar. Acolo unde cheltuiala este
prilej de pacate si de nenumarate podepse si

m
manile

dem
12.
I

Matei, VI, 25.

Doamme,

men

&fdritul

ca

Fa-mi cunoseut,

ewnose ee-mi Upse ste

f

13.

i n a ceste
,

cu-

vinte se vede, ca intr'o icoana,

dispozifcia sufleteasca a celui care se roaga, ,ca
este temator,
se gandeste mai, dinainte la
viitor, asteapta judecata, se intereseaza de

scadenta vietii ca sa
nu-1 surprinda nepregatit
semnalul iesirii din
mintea sa sa vada ce

pamant
se grabc

adevar

vecin cu

acolo unde cheltuiala aduce nenusi

sau:

sfarsi

iingusitori

si

IU1UJ

care admini streaza cu credinta

bunurile incredintate
atunci
s chide car
tea
Cauta acele cuvinte pe care le
spune barbatul catre Dumnezeu

si

fel.

sa ve

admini

strangand in jurul nostra carduri de

paraziti nefericiti; mai mult, imprastiem averea cu intretinerea fiarelor si a luptelor cu fiarele, nu crutam nici o cheltuiala pentru cresterea cailor de curse, ba inca ne cheltuim averea
scamatori
nebuni

Domnul
ranati

o viata fara

multime de

65

de purtare nu este purtarea unui

rob ce asteapta pe

de nici o socoteala, trecem cu vederea pe cei

nenorociti, pe cei saraci, care se pierd in nenorO'Ciri, dar ne cheltuim viata in chip ambitios
in vanitati, hranind o

PREDICI

cum

ne Scriptura, vei fi cinstit de legiuitor; dar daca

nu vei asculta de porunca, amar vei fi osandit.
Prin neascultarea de porunca nu vad ca se pune
in valoare liberal arbitru. Dimpotriva, legile
multe si numeroase imi arata pe omul care imparateste puternic, care se supune legilor dumnezeesti si care reclama ca o datorie o vietuire

atlnimistrator,

'

amanuntime,

daca

vcm comp

o,

va

priia

moare

eel

dat afara din slujba de adm

^1 care mo?
administrarea
averi Jor,
intocmai cum
~*" uu< auilJ i ulstraionii cheile.
en
Adminmi + r atc>rul este
sees
din administrarea
n
ni
rinii
lumea intreaga
i

multa.

XXXVIH, 56
**oarele Ortodo

5
I *

i*T&jw'(
i

.ff;<

"feu
nan
nrniTMii

B v

wwum

*n"f**>

If

'

6*-^"
.*<

\Syi

A.STERIB

66

OMILII 1 PREDICI

AL AMASIBI

vii, gradini
adica
sale,
ocupatiile
dela
tratorul
moare
?
care
eel
simte
ca
inchipui
Ce-ti
$i case.
jale
cu
uit&
se
Nu
?
proprietatile
Nu-si boceste

ftiinta. plina.

care

ei

de langa, camari?

aproapele
cu
purtat
te-ai
cum
porunci,
cultat de
tirau
si
dimpotriva,
sau
milostiv
cinstit,
tau,

ma

mari

le

Distruge-voi

vol zidi; si vo{ zice

bun
sclav
aratat)
te-ai
milostiveasca,
pan sa. se
vei
nu-1
dimpotriva,
Dar
daca
de
tine.
si-i bine

*s

mori

te aeteapta lovituri cu ciomagele,

intunecate si obezi de f ier, ci f( c ne

nu

lume

si

da drumul nestingherit placerii cu toata sensuatermina

vor
se
acestea
toate
daca
Dar
litlatea.
n*
sa
vreme,
ele
multa,
de
bucura
si nu ne vom
?i
viata
aceasta
din
mutarea
de
fratilor,
temem,
pa
pe
noastre
timpul
traim
mant, asa cum a poruncit Domnul
cam cu maniie legate din pricina datoriilor
con
cu
plecand
liberi,
mergem
sa.
dimpotriva,
14. Matei, Xffl, 42; XXII, 13;

si

zicandu-si:

te/ ir>.

ca din ale altera, atunci bucura-te de

'

mele

lui,

desfatari!

jitnitele

nicistlraluceste
nu
unde
vesnic,
intunerec
atins,
ear*
despre
dintilor,
scrasnetul
si
lumina,
odata
* 4
lamurit ne-a spus mai dinainte Evanghelia
aici
de
averile
din
niciodata
scos
n'ai
fi
Daca,

ale traiului din

mfletului men: Suflete,

multe bumatati aduA
.r;
nate
manarzoa
veselesie-

nici

eartile,

altii
de
dijpe
lipsind
ciomagind,
batand
ranie,
Stape
f
aci
putea
sa
vei
Daca,

ma milosteniei

milostivi,

Hi

nu cuprinde osanda noastra,

toate

purtand

Bogatul acela caruia i-a rodit tarin a a fast

un rau administrator, pentruea. din pricina belfugului roadelor omul n'a gandit nimic cinstit,
ci desehizand pofta panttecelui si sanurile largi
le-a impartit pe
9i netarmurite ale lacoaniei,

SO
Da-\
aude:
hotarit,
cand soseste la locul
asai
cum
ta!
Arata
administrarea
eoteala de

'

ei

viata aceasta.

ea
cu
din
smuls
fiind
casa,
in
dejur imprejur
fiind
mult
mai
dar
lui,
voia
fara
durere
Atata

gmula de langa tezaur

de indrazneala

67

XXTV,

51;

XXV,

30.

Dar pe cand vorbea

asa,

a venit

eel

duca din lumea asta. A venit solul

infricosator pre a-1 emulge si a-1 duce departe
de administrarea lui. Care a fost folosul sfatuirii sale pline de placere? i aceasta
pilda a
fost scrisa tot pentru invatatura noastra.
Si cat
<fe mult o
confirma experienta vietii! Nu ne
care avea sa-1

striga.

oare experienta in fiecare zi. orii

aratandu-ne mort inainte
venire a serei

^1 care

la

seara nu-1
altul
J.

une este

ameaza era sanatos, pe

ma
~v^

pe

eel

sdravan

aseste raza dimineti

pe

VXCSJL.C*

iJLi

timp ce mananca

oare atat de nebun

care zi unul ia
locul altuia in administrarea
din lum ea
acea a? Dar slujitorul
eel

cred

cu credinta
gandeste la fel
15. L two,
xit, ia_i 9

fata,

bun

si

de administratia
fara

OMILII

ASTERIE

68

AL,

PREDICT

69

AMASIEI

zadar te ingrijesti de sapat. Nici chiar

Domnul

se zorea spre el,

dorea sf arsitul
zieand

descarcare

vrmc

om

ma

ce

bavi de
<

Pentru

de scapare atunci cand

si acest
lume,
ca
aceast'a
din
mutarii
vine timpul
se boceste f ara putinta

face

%mi
esc mi-i rusme

1S
.

Intristarea. este

a unui om

boceste
ca
se
Faptul
lenes si
ant
pa
de
legafc
f
est
ca
a
dovada
ca pleaca este
trupului.
ale
patimase
atarile
desf
nlanere
si ca-si
iubitor de placeri.

teme
vieti

trandave

fi

avut

temut
laca

am

atlunci,

intelepte atunci

mai

sa

17.
18.

I, 23.

Luca, XVI,

3.

pedobesti

si sa-1 infru-

imprumut sau
Fiecare ramane as a cum este in rea-

sarac de fapte bune, fie bogat. Si a<stea sant deajuns pentru azi.
ce

vom spune

despre iertarea datoriilor

de eeonomul eel nedrept, pentru a-si

Pregati oarecare imbunatatire a starii sale fata
relele facut'e tovarasilor sal? Nu este usor
a mterpretam
alegoric cuvintele acestea. Ceea

au ramas pe pamant
aa

Filipeni,

i-

litate: fie

daca
Astifel
rcadele acestei cultivari.

Romani, VII, 24

iai altul, nici sa-1

musetezi in timpul judecatii prin

oare este timpul in

16.

ni

Parabola aceasta ne arata ca nimeni sa

nu intrebuinteze undelemnul strain la venirea
mirelui, cu alte cuvinte sa intrebuinteze faptele
bune ale altora pentru folosul propriu. Fiecare
se iip.br aca ca si cu o 'haina cu felul sau de vieuire, fie ca este stralucitor si cinsfcit, fie ca este
rau si asemenea unei haine saracacioase. Nu-i
cu putinta sa-1 desbraci, nici sa-1 sehimbi sau

<*>

nimeni

aici, viile

oascxicita

1-0

n'ai lucrat nimic

man

Dar

dupa mutarea

cand k

eel<

goale.

interprets al

acea
Pentru
ceva.
cere
de
a
mai este vi erne
spun a

curam de

undelemn dela
lipsit undelemnul

in zadar au cerut

pe datorie.

decazute. Caci daca ar

si

19
{elepte

mem

gandirea,
pamanteasca
are
care
Dar eel
tos
pamant,
de
bulgarii
cu
adevarat
si-i 'inrudit cu

om

parabol

pre

i*. Si lara*si:
acesteea?
trupul mortii
Iwcru sa mor si sa f

17

exem

mi-a venit in minte dupa lungi me'ditatii este

atorul: Toti oamenii, care ne interesam
de
inna si linistea
noastra viitoare, ne procum
jastig personal daca dam cele stlraine

19

^
lerbam^
M***.

Can d spun

XXV, 112.

cele

straine,

inteleg

ASTERIB AL AMASIEI

70

le

nu
Nimic
Stapanului.

este al nostru,

Dumnezeu.
^apanirii
apartin
toate averile
si mutarea
sfarsitul
simte
cineva
cand
Zue\
pacatepovara
I* va usura
lui

din viata aceasta,

ce-i
celor
datoriile
iertand
binefaceri,
lor prin

sant datori,

dand

earaei,
celor
avere

Daca da

mult*
dobandeste
Stapanului
cele ce sant
judecatoinaintea
marturisi
prieteni,
k>r
martana
prin
iar
lui,
bunatatea
rului despre
inaintea
Iar
cdihna.
de
locas
un
pregateste
se
i
car*
cei
martori
de
numele
capata
judecatorului
il toei
ca
sensul
binefaceri, nu in

an primit

cunoaste,
nn
ce
unul
pe
ca
judeeator,
vata pe
faptelt
ca
sensul
in
ci
binefaceri,
despre aceste
deasupra
sta
ce
pedeapsa
xndeparteaza
lor bune
spunea
se
care
pacatosi. In feM in
celor

20

^~~
o
oui
avci
Avel
6
sangeie mi
_
<*
buna
cea
fapta
ca
spune
va
acelas chip se
Dumnezeu

o
%T#

ce
eel
despre
marturia
slava
caruia
a
nostru
Domnul
,

eilor,

Amin.

to

in Hristc*

CUVANT
MPOTRIVA LA

>

Barbati crestini
*elei ceresti.

si

barba^i parta^i

Voi popor dela

\3ltzl si

orasele, cat: ati alergat ntr'un

toarea de astazi!

ac.

chemani

cati Jocui^i

cuget la sarba-

caci in aceasta predica.

ma

Oar $i-a bagat in mint*

fiecare din voi gandul de a cerceta si a in^eleg*
pentru care pricina ne-am adunat aici? Pentra

adresez tuturora

are pricina sant cinstiti mucenicii prin ridicari

marete si prin aceste bramuri anu*Ie? Ce scop au avut parintii nostri cand aw
randuit cele ce vedem si au laeat lege puternica
urmasilor de a face la fel? Nu eete oare clar 91
elui cu minte a si aba ca au foet randuite acest
bramuri ca sa. fim ravnitorii evlaviei mucenicibiserici

*r ?

Ca

se savarsese aceste praznuir: din pricina

a sant un fel de scoala a sufleteior; ca cinstiia

Pe mucenici, ca sa imitam rabdarea in credin^i
a mucenicilor ca plecam urechea la invatatorii
;

adunati cu acest prclej ca sa invatam ce eete fc*sitor, pe care cu

putin Jnainte nu-1 cunosteam
10
TV,
Facerro,
30.

ASTERIE AL AMASIEI

72

i'i

intarim in cuncasterea

OMILII 1 PREDICI

dogmelor

^eleptul orator, catre Fist si

am
felul
indrepte
sa
care
invatatura
sau sa auzim o
nostru de a ne purta.
ati
virtutii,
ravna
sit
para
Mi se pare ca ati
voagrija
toata
suflet
si
pentru
dat uitarii zelul

dreptat-o spre

prin cuvinte pline de credinta si

incredere a induplecat pe Agripa, cum a muiat
spre bunatate scaunul aspru de judecata to
M

cu lucruri

30sIndrf
parfumierilor.
dresurile
straine si cu
si
intelept
dumnezeeste,
imbraeata
tit: biserica,
si
curata
ptfivire
cu
uita
se
care
cu modestie,
procartea
in
Solomon
spune
Asa
f ara mandrie.

verbelor:

Nu o

pdrdsl si te

beste-o si te vol pazi

rica

cu

dispret, nicd

va imbnit

'?; w-

Ian

Nascut, prin piatra care are saptte aruncatur

de ochi 3 prin sfesnicul de aur, ne care sant celt
,

lumanari ca cele doua ramuri de

Multe sant si celelalte texte
tura, care au un begat tezaur
losit care
pe
acestea
tree pe dinain
de imbels
ceasca de sud*

fcat

II

face

urmarim
Nu
tirizie.
sau
cantar
nurtam
tori care
mantiuirea ucen
un singur
Ni s'a citiit din Faptele Apostolilor cu

tuirea

6.

H
W

on am sa

le

ma siileste sa-imi

platesc datoria. Pentruca am inceput sa, aduc

niulte acuzatii lacomiei si pentruca n'am ajuns

cultati

Prov&rbe, IV,

crip-

praznuirea duhovni

estte

Dar fagaduinta de mai nainte

doDimpotriva
degeaba.
pe
capet:
le
ca, poti sa
negussantem
nu
itruca
mult,
mai
p
reste-le si

mas

cetii.te

com

dovada

pen.tiruca nu

desartaciimea

acuzatiilor aduse.

drepti

iudecati

ai

ei,

astazi

Asa
adevarului

un

a si toate votui le

de judecata le
raspunderea propriului sau suflet.

*apteie Apostolilor,
6 Za h-iria,
HI, 9.
4 Zahar m,

modu

vom

rea rostita de Pavel, credinciosul apcstol

imblanzite uncle fiare prin

Ne-a profetit astazi si Zaharia

deschizandu-ne usa marelor taine ale Unuia

aa desgolesc

masa
r

cum sant

lardle cuvintelor.

iar altii

femeie
mullimea, impodob

Ai vazut
fost cu mintea

cum

vazut

ai

a<sa

Into

ai

2.

treaza, ca adevarul n'a cedat din pricina fricii

mamoma

trede
preocupati
sant
uni: fac comert,
tarse
core
cei
despre
povestesc
burile altora,
unii
vandut
a.u
ca
cumparaturi,
guesc la
do-rul
mutati-va
De
mie.
pret
cu
W
A
argint,
de
iubirea
Parasit:
se

Agripa

daca

negresit, ascultatorule,

73

IV.

23.

XXV,

1XXVI,

32.

ASTER IE AL

.4

numai
coceta
nu
Lacomia

do

OMILII

AJ-IASIEI

in

te indragosto

celelaite averi si

de

bum
mai
cea
in
olul era arhanghel, crftnduib
ticale
la
pus
a
wifttl si situatie, dar yanitcsul
Apoi,
Dumnezeirii.
rania si revolta impotriva
aetvaaduhul
in
caaut
a
doboxit,
ost
f
a
ce
iupa
vran
un
ajime
a
pamantul
inconjoara
ata ce
urmace
dobandit
n'a
Nici
noastre.
vietii
al
n
Diimnezeirea, dar a pierdut
mprin
necredicicioB,
Sclav
arhan
ml
miturite
din
cane
hot
a ajune
;

atrazneli trepfcate
line; care si-a

umbra.

Cum

pierdut carnea

PREDICI

75

deosebite
vorbeaaea
limba
a
aceeasi
cu
oamenii

de a

touneste de argint
ca,
lipsesc,
ce-td
altele
propria
averile
la
adauga
sa
dori
a
in
consta
lacomia
vorbind,
general
in
si
-i
trete
i^
decat
mult
mai
lucru
orice
in
ai
intai
diar
mai
suferdt
a
f olos. De acest pacat
1

51

<*
parte
n'are
i

pot
nu
acesta
lucrul
s'a petrecut

Pentru care pricini Faraoo a fost lovit cu fe~

8 Nu din priccna lacomiei si pen?
plagi
luritte
truca a voit sa fie etapanul unui popor strain,
care nicidecum nu aparinea imparatiei mc?
Din pricina ca n'a dat drumuJ oameniJor straini,

a pierdut oamemci sai pe unii prin ucidcrea

celor intai nascuti, iar pe alpi in tirnpul urmaririi pe mare. Nu mai vorbesc de rauriie de sange care au curs, de nasterea a nenumarate broaste, de nenorocirea din pricina laeustelor, de
ivirea bubelor negro, de moartea patrupedelor
ai

de to ate nenorocirile La care a fost osandit

Egiptul din pricina lacomiei hu Faraon. Ddn
si

alta parte a Scripturii afla care este sifarsitul

a cu-

acestui paciat al lacomied: lipea grozava

4.^_

J~

M M ..*^
..

ASTERIE AL AMASIEI

76

OMILII

ealom. tanarul crud

si

bun

pun

Nu

se arata

o are f ap-

cale
la
intai
mai
pus
a
ca
punga,
purta
tul ea
sale
faptei
pretul
dobandit
apoi
a
vanzarea, :ar
po2
Apostolilor
Faptele
ce
?
Pentru
necinstite
s'au
pentruca
Nu
Safira?
si
Anania
de
menesc

;5

ei insisi si

astfel sfarsit poftei nepotiolite. Cel

ca un hraparet

strain,

au furat darurile afierosite

averi? Dar

Biserieii din propriile lor

nci n'am

Boala lacomiei insa este un ran greu de saturat,

Este ea iedera, buruiana cu fieri si frunze multe; se urea pe copacii ce crese alaturi de ea, se
infasoara puternic de trunchiul copacilor si de
ramurile la care poate ajunge; nu pleiaca nici
daca se iinbolnaveste, nici daea se usuca, afara

numai

timp ca sa enumar pe
TestaNoului
si
Vechiului
Moria
deci
Sa lasam
a
zilele
toate
de
experienta
cercetam
sa
ment si
fiao
drept
laeomia
arata
ne
Experienta
vietii.
inea;
de
prinsi
scapa
cei
greu
cu
ra, de care
imbatranevestejeste;
se
nu
si
mereu
floreste

imbolnavesc sucurile care ajuta la digestie

11. II

ImparfUi, XV, 1-37.

12. Iotm, XII, 6.

13.

Faptele Apostolilor, V,

11.

si

un s&rpe

ufletul unui
ca este tanar
afara numai daca

fie

om

cuprins de laccmie

trupul

nu vine vreun gand cu

sa taie boala ea prin un cutit.
Lacomul este nesuferit propriei lui
impovorator pentru servitori, de niciun folos
prietenois

nu-i

pe care-i are sub stapanirea

paraseste pana la moarte.
Desfranat/ul si indragostitul de trupuri, chiar
daca este stapanit multa vreme de pofte, isi pobatrala
insusi
el
ajunge
ca
boala
fie
toleste
pe fiinta iubita imbatranita
nete,
el, ajunge
si floarea trecuta. Mancaciosu
de-si potoleste pofta, fie ca. se satura, fie ca se
ei si

ce

icutitul

se incolacesc ca

toti slujitorii lacomiei.

ste cu ce:

77

lume

catalogul apostolilor

furat pe

PREDICI

blandului

indraznet

Nu din f aptul caa cerut inainte de vrese

napusbi
imparatia,
sneasca.
mo:

me

feraeii
sale,

hranitor

& arcit si chitibusar al cop

3r al propriei sale persoan

grijat in

timpul noptii, plin de griji

011 el insusi
despre eel
departe sau care se
vor petrcce in viiter; mbelsugat de toate,
dar
ftand ca un lipsit. Nu se bucura de avutiil n pe
care le are, ci le cauta pe cele
ce-i lipsesc,
"rtrebuinteaza averile lui, dar sta cu ochii atin^ti pe cele straine. Turma unui astfel de om e
Plina de oi, tarlele in
c re sant inchjse sant prea
amte, ojle acopar campiile in care pasc;
dar

OMILdI ft PRBDICI

ASTERIB AL AMASIEI

78

lasa

alaturea o oaie gra

daca ar

a duca, la camatari, ca sa, puna mana pe ogorul sau cbiecttul

au vita, aruncata do nevoie la pret mic. Privesc des si la cer, cum fac astranomii care cereeteaza. inaltimdle cerului, dar n'o fac ca sa, descopere legile etelelor, ccci ca sa, afle care-i congtelatia uneea dintre planete, ci se intereseaza
de starea aerului, daca. semnele ce se arata miai
dinainte vestesc potiop do ploalie eau seceta.
Daca vad ca, majoritatea oamenilor se astea.pta
la ceva ran, se buoura de nenorocirtile altora. Pe
toate le Strang in tezaure, insomnandu-le cu grija, asigurandu-le cu lacato duble, le calculeaza
aumarandu-le neincetat. Lacomul este preocupat numai de nadejdoa de a avea cat mai mult
Si aceste ganduri ii turbura si flomnul. Daca. sa

a vada pe

strama.
oaie
singura.
turina si pofteste aoea
cihip
alt
in
nu
caii,
cu
Acelas lucru cu boii, la fel
are
le
ce
lucrurile
de
pamantul. Geiae casa

cu

se foloseste de

'

ciunul

ingramadite, dar nu
nesatios,
eel
pe
incante
Nimic nu-i in stare sa
Caci
mormant.
unui
asemenea
este
lui
casa
ci
argint
de
adeseori
pline
lata mormintele sant
sa
care
cei
pe
n'au
bogatii
ai de aur, dar aceste
Sgarcitul
ge foloseasca
Nu
sufletului.
castigul
fcrupul. Nu se gases te
este
Care
milostenia.
infloreste in dreapta lui
cucei
din
unul
inve^e
sfarsitul chinului, sa ma

multi
pe
Cunosc
aceasta
prir
bolsant
cand
chiar
ea
din experient;a,
sanatatea.
decat
banii
mult
navi, iubesc mai
ca
ieftina,
re^eta
o
Daca doctoral le prescrie
care
ami,
mar
sau
cimbru
^elina salbatica sau
din
gaseste
se
ca
priicina
din
nu casta nimic
asculta.

cu supunere

pentruca
suportat
de
greu
resc sa. se puna dajdii
ca
Tin
dobanzi.
sa se inmulteasca argintul prin

sili^i

teme ca

si

cum

ban di cele materiale.

binemult
foarte
indurereaza.
Pe sgarcit: ii
Donenorocirile.
bucura.
facerile obstesti, si-i

sant

propria viata i-ar fi

primejdie; daca, pieaturile de ploaie uda pamantul, tncepe si el sa la-

Q sfaturile docto-

decat
moara
si
sa
prefera
macie ca sa i-o faca,
lor
gandul
ca
pricina
sa-si deslege punga. Din
doa
in
a
const
via^a
e pamantesc, socotesc ca

ce: care

rata, la orizont nori grei, se

doctorie
vreo
de
pomeneste
rilor dar daca. Ii se
farla
duca
sa,
se
trebue
care
complicata pentru

^.-",7-:

7t

enmeze; iar daca, vine ploaia ca sa puna, capat

cetei, apoi aceastla ineeamna pentru el doliu
desavarsit. Umbla, de colo colo, se intereseaza
** toti despre grau, ca de fiul sau in primejdio
te moarte, cum se poate pastra
bine, fara sa se
trice, ce mijloc
exista ca sa, V~ma mai multa
vreme si sa nu-1 atace gargaritele. Daca
ved
c * se incinge,
il intinde, cum intind doctori: pe
cei ^Inavi
de t'umori, tl tmparte, fl vantura,
?ade alaturi
de el cuprins de dureri, il acoper*

ASTERIE AL AMASIEI

OMILII 91 PREDICI

descopere cand apar umbrele

noptdi, ca sa-1 adie boarea noptii.
Saracul sta in jurul acestui om at at de chinuit; cere din graul amenintat sa se striee si
nu-i da. Sau daea-i da, li darueste cu sgareenie

pofta privind la averile altora. Daca. te bucura

atralucirea argintului, aseaza-te langa, argintarj

80

la

ameaza

si-1

priveste la lumina puternica si stralucitoare

a argintului, sau du-te in pdati. si desf ateaza-te
udtandu-te la diferitele vase de argint, de adus
fji

mancare

pe jumatate mort, deoarece este complect lipit de grau. Unul ca acesta, ma rog, nu se chinue si nu sufere fara de sfarsit? Este vrednic
de mila, si lacomul care traeste in desf atari,
care-si margineste viata la panteee si la cele-

si

monezile

nu

te impie-

te costa nici par ale

care incearca. pe

numara

sd-i

Nimeni nu

neccntenit:

mai

convins de sfatul meu eel bun,

,
schimba-ti coneept>a de via$a Te poti indrepta
usor, deoarece sgarcenia
si lacomia nu sant ne!

cesitati firestli, ci

impuJsuri ale vointei, pe care

nu e greu de schimbat pentru cei care
se gandesc la folosul lor. Gandeste-te
si la timpul cand

maa

cand

pamant va stapani
trupul tau intins i
nesiimtdtor si o piatra
cateva sehioape va acoperi
cadavrul tau. Unde
vor

iputin

atunci boga^ia si ccmorile adunate

? Cine
va fi mostenitorul
averilor lasate de tine? Sa
nu-^i inchipui
ca mostenitor are sa fie negresit

navigatuiui; nimeni din cei care fae agricultura,

nu traeste cu oboseli, de dragul agriculturii; ci

este clar ca, amandoi staruesc in neeazurile lor,

fi

cela la care
te gandesti tu!

Daca

vei avea copii,

P^ate ca se vor
bate la Impartirea averii

^
casT ^
1

<

fd CU

tlDe

* Pannteasca.

fi

Daca

si

un

Va alun ^a P^angand din

n'aii

copii

,si

lasi

averea

tenire Unuia din

Pri^te^i *&>
consider^7
testamentul ca o lege imutabila,
ca ceva
?i CU neputin
** stricat !
nevoie do

Putins
a csteneala
-

ca

anuleze testamentul. Oar

adeseori la tnbunale pe cei
care se
Lodoxiei

apa..

bine, lasa-te

omul mic la suflet si ehitibusar, care n'are nici o masura netrebnicie; lui,
ia averile multora, nu-sii da lui nimic, si toata
ravna lui nu ajunge la niciun rezultati. Cine nu
stie ca nici o actiune omeneasca, in afara de
virtute, nu se savarseste pentru ea insasi, ci facem una, ca sa dobandim alta. Nimeni din cei
care navigheaza, nu merge pe mare, de dragul

de turnat

i-te si la zlatarii

meniriii! Sgareitul,

unul ca sa adune roadele pamantului, iar eelalalt ca sa, castige a.vere din comertul pe mare
Dar tu, sgarcitule, spune-mi care-ti t te scopul?
Ca sa, aduni ? Care-^i este scopul de a vedea toate aceste bogatii adunate la un loc, dar fara
sa-t:i ad ca, vreun folcs? Ma in inta vederea
lor, raspunde sgarcitul. Daca-i a:
atunci muta-ti patdma in alta parte! Pol,: sa-ti potolesti

si

dica sa te udti la ele si

lalte placeri, socotind ca, acesta este scopul o-

81

s?l

,1

::

V.";'rfr

-.'.

ASTERIB AL AMASIEI

82

ca pentru testamente ca testamentele sant axiulate de felurite dovezi, punand avocati mesteri
,

manuirea legilor, luand ca ajutatori retori incercati, hranind martori falsi, corupand tribunalele? Din cele ce vezi cat traesti, instrueste-te
cu privire la cele ce vor fa dupa tine. Daca ai o
in

bogatie east'igata pe drept, intrebuinteaz-o cum

trebue, ca fericitul Iov. Daca ti-ai facut averea

pe nedrept, da-o inapoi la cei dela care ai luat-o

cu forta, ca pe un prizoiuier de razboi, sau da
cu adaus ce ai luat, ca Zaheu 14 Daca nu esti
bagat, nu cauta sa dobandest: avutie in chip
necinstit. Asfcfel pacatul sgarceniei iti va aduce
tie, care vei merge pe drumul de care nu scapa
njimeni, a mare- provizii de drum, iar desfatiarea
de bogabiile tale va ramane celor pe care nu-i
cunosti. Atunci vei admira pe David care spune:
Aduna, dar nu cwnoaste pentru cine le va adttr
na i r Atunci vei cunoaiste si pe bogatul opus
ir,
Lazar
despre care ni s'a citit nu de mult
lui
din Evanghelie; pilda aceasta nu-i o po vesta
oompusa pentru a speria, ci un exemplu predat
i

OMILII

Si

PREDICT

Pentru aceea dupa luxul ospe^eJor si masa imbelsugata cere sa suga degetul leprosului inmuiat in apa si numeste pe
,rac alinatorul osandei sale, pe saracul
vea nici mani cand era aruncat inaintea
lui; niai mult inca alunga si canij care-i 1
ranele. Dorea sa se uneasca cu Lazar pe
vedea in fata lui, dar intone e: se afia n nri

tmpul

celui plecat.

un
Nu
nidi nu era facut un siant, cum se poate vedea
pe campul de batalie spatiuil gol dintre doua
trupe in lupta, ci sant de parere ca acest cuvant
ne indica o piedica a paeatelor, care -internee
celui osandit t'recerea catre eel drept.
Interpre-

tarea aceasta mii

confirma si profetui
care se adreseaza cu cuvinte grele
catre un poPr neintalept, zicand: Nu are oare putere
main Domnulwl sa mSniue? Sam
s>a frngrewnat

>.

viitorimii.

Visonul a putrezlit, tronu! imparatesc a trecut la altul, desfatarile s'au risipit. Pacatul,
insa, care a rezultat din ele a plecat odata cu
eel ce 1-a savarsit si ramane ca umbra langa
14. L-uca,

^to

-,.,

XIX,

noastt

pus intre m>i si Dunmezeu n.

Daca pacatele au
puterea de a desparti pe
oameni de Dumnezeu
atunci nu-i paeat
mai mare decat sgarcenia si
acomia, care, potrivit
cuvintelor nemincinoase
'opovaduitorul adevarului, este

numita

Psalmi, XXXVIII,

16.

Lu

XVI, 1931.

mama

data erau din

crestinilor

10.

rada

tuturor

Pentru care

1 10.

15.

83

17

IS.

/s*,

Bft

x,

u, V,

partasi

spre cultul demonilor?

Nu

l_2.
fi

otei, VI,

10

ASTERIB AL AMASIEI

84

OMILII 1 PREDICT

dragostei de a stapani multe

9=

oare din piliicina

Primind
stiraine?
averilor
stapanii
<ie a ajunge
vor
caca.
neeredinciosi
si
f agadueli dela atei
vistiedin
boga^ii
fie
demnitati,
pata fie mari
indata
schimbat)
si-au
riile imparatesti,
timpulufc
traditia
si
Amintirea
ca pe
intamplarile
invatat
ne-au
si
nostru au pastrat
exiDar
nainte.
mai
de
vremurilor
acestea ale
prin
dat
1-a
ni
nostru
timpul
sta un f apt pe care
aruncat
a
imparat
acel
cand
experien^a. Atunci
pe
inseiase
care
prin
crestin,
de
repede masea
lui
coinica
iveala
la
dand
vreane,
oameni multa
demorusine
fara
jerttfit
insusd
a
cand
drama,
aceasta
faea
sa
vroiau
care
iar aeelora

vi$ul. Caci

Biparasit
n'au
onoruri,
multe
cafc
le-a oferit
pagane
? Catf
elnicile
jertf
la
alergat
serica si au

impreiar
dregatoriMor,
momeala
n'au primit
apostazi
si
undita
inghitit
aceea
au
cu
una
ind
gmatiza^i colinda prin orase, urati
Hnai
acestia
lui
degetul
cu
si
tradatori aratati
catalogul
din
alungati
argint;
put/ii
stos pentru

Iuda din eel ai apostolilor. Sant

ca
apostat,
imparatului
numele
cunoscu^i dupa
afost
Au
lor.
stapanilor
semnele
dupa
si caii
patcate
din
cadere
grozava
mai
trasi spre cea
catele si

si

au urmat indata

ini^iatorului necre-

dinciosiei necurate si ticaloase.

Asa dar dupa Apostol laeomia ajunge

lolatrie si este
I

dupa cum pamantiul

mantului se gaseste asezat dela inceput la locul

lui de origina in mare cantitate, iar de acolo se
,

aontinua mai departe ca niste artere din loc in

loc si se intinde in acelas chip ca si radacinile
oopacilor care pcrneac din tulpina, tot astfel si

vad multe odrasle, totusi le gasesc pe

toate unite numai in radacina lacomiei. N'asi

aici, desi

gaei nepotrivit ca o cuvantare despre sgarcenie

sa porneasca dela exemjplul cu aurul. Din
pri-

vad pe paricid indraznind asupra capuparintelud sau nu se rusineaza nici de parul

alb, nici de faptul ca-i este
tat'a dimpotri va

oina lui
lui
lui^

elung
batranului
Vede tot belsugul din casa si stind ca
n'are sta
Pantire peate cele ce vede,
doreste sa fie stapaul lor si al averii de asta il supara stiapani;isten

rea parinteaaca.
Mai intai tace, dar tine in a<*ncul sau boala dar cu
timpul ii creste dorinta
BtaPanire, ii umple
.
c -~ eufletul si razbucneste
autatea intocmai ca
apele pe canale. Incepand
;

radacina tuturor rautatilor, naecu neputint^a de exprimat,

acum nu-1 mai poatJe g^eTi ipe

^9te spre mormant, desi

hktrin si _x

e eanatos

i mearga.

si

in stare

Daca se urea pe cal cu usurinta se

^u&eaza peste masura daca ee hraneste
bine,

^ ^r^ ^
mra'' daca

si ido-

dupa

aurifer,

apusele eelor care cauta aurul in sanurile pa-

a.

crestinilor, ca

85

scoala. elugile

de dimineata la

PFiCiim Veghii
uterii b ^"
P
tranui!
Va d&IUi Cem din odoare s
va
dibera vr0un
rob atunci ei atunci il face ne-

>

'

|!

OMILII SI PREDICI

ASTERIB AL AMASIEI

86

imbracat
prost
este
Unul
mia.

bun, iesit din minti, spune ca a depasit hotarele

rostind
tot felul de in suite

si-1

braca si peretii cu

aeuza: Pentru

iminala

acorn

Tu umpli
marilor, cu cei care turbixra

orasele,

urn

tiribunalele
li

martor

tradatori

dec ate n,

unde tu

ii

vei

Laeomia este mama inegalitatii este

fara de mila, neumana, cruda. Din pricina ed

atrage.

placi

de purpura

rint

sale, in

oameni

seste untdelemnul
prisosuJ, iar altii sant in primejdie de

aaevarate orase
niiniatura, cu bai, cu felurite
camere, cu galerii nesf ai site, impodobite cu tot
felul de r biecte de lux, iar altii n'au doua barne
sa-si f aca

un acoperis

sub cerul

liber, se

de

cand nu pot sa traeasca.

refugiaza langa cuptoarele

bailor sau, in cazul cand

dau de

noi,

de bai neprimdtori,
porcii,

si-si

isi

niste proprie-

sapa eulc
aldura

til

in gu-

sot.

Daca.

nu

ii

lip-

fi

si

ca sa

s'ar

litatea, n'ar fi in

de profunde
t

tari

Unuia

apr-nda candela, in
timp ce altul pcate sa se socoteasca bogat numai cu multimea candelabrelor. Unul se culca.
pe pamantul gol, in timp ce acela care strange
zadarnic bogatii, are paturi ce stralucesc de
podoaba, cu sfere si lanturi de argint in loc de
sfori. Acestea sant consecintele lacomiei fara

moarte constransi de foame si lipsa. Unii dorm

sub acoperisuri de aur, locut c in case ce sant

fi

introdus in viata inega-

lume anomalii atat de mari

nici

feluritele

si

nenorociri n'ar

facut viata noa tra de nesuferit

si plina,

de lacrimi.

omul, fiinta inzestrata

purtare atat de deosebita fata de semenul sau.
Nimic altceva n'a introdus aceasta neoranduiala
si aceasta inegalitate intre oameni decat
o-

lacomi

oamenii

tsca

isi

sabiile, str a

pta

tie

cruzime

:.

altul din priciina multimii her-

timp ce

gheliilor nici nu-si cunoaste caii.

mare

acul

sa serveasca drept hrana la cej lipsiti.

an. care nu noate sa mear
tSand din cauza vreunui accident, nu are nici macar un magar, vehicul necesar tirebuinteloi'
ar

viata camenilor este plina de inegalitati: unii

in

margint
si-i
masa
intinde
de
bogatul
cand
pe
cantat de stralucirea materialului. Cu cat mai
drept ar fi ca bogatul sa se multumeasca sa.
manance pe alt a masa, iar pretul mesei sale de

tine este imboldit copili

tatalui sau.

cu

mas a

Acesta-ti este fructul, c

mas

si

iar

murit mai de vreme.

De

87

Ml

si

se

ascut

AS! iKIB

88

AL AMASIEI

OMILII 1 PRBDICI

tea cineva sa explice toate relele ce decurg

de
aid ? Zidurd puternice eant daramate cu masini
de razboi, orase subjugate, femeile luate si copii dusi in robie. Pamantiul este taiat si pustiit,
e poarta razboi linpotriva copacilor, iutocmai

langa acestea plangerile vaduvelor, lacrimile orfanilor, care-si plang in acelas timp
si pe parinti si libertatea. Stapanul de alta data a multe
bogat ii, cere o bucata de pane intinzand dreapta; eel care avea mul1 robi tesatori, a
carui
asa gemea de haine, robeste imbracat in zdrente, cara apa pentru cele de trebuin^a, raneste
balegarul grajdurilor si Indeplineste niste slujbe de rusine. Dar nu-i cu putin^a sa enumar ne-

numaratele rele pe care

ingramadeste din belacomia. Iar inceputul, cauza

radacina
acestor

le

este dordnta

de

mult, dragostea nedreapta de a stapanj averi

straine.

Daca

oameni nimie n'ar Impiedeca ca sa domneasea

pace adanca in lume, sa puna pe f uga razboaiele
$i tiurburardle

tot

dragoat
eina

dintre oameni

si

sa in tear ca pa

prietenia fireasca. Din a-

Donuiul nostru
staruinta
auta sa vindece aceasta boala prin porunci, uneori af irmand Nu putefi slufi hii Lhinmezeu $i
:

19 , alteori

punandu-ue in faa pe
bogatul aceJa nenorocit, care cu toate ca avea
moara. indatia, totusi facea planurd ca are sa.
se desfateze vreme ndelungata de bogat:
Alta, data a inva^at ca acela este desavarsit care
va da tot ce are saracifor 2 1 si se va refugia
oitre in^elepciunea eea iubitoare de earacie,
jui

ca unor oameni care au facut nedreptati. Ucederea este in floare, raurile de sange
vale nenorocite trupuri, iar boga^ia celor invinsi este recompusa pentru invingatori. P

mrnn/ma*

89

mama
f

virtutii.

Dar mi se pare ca aud pe

unid,

facand din obisnuin^a astfel

tac,

tre cei

ce-(i

chiar daca
obiectii ca-

invata:

Cum vom

putea trai in via^a, daca. trebu*

diepretuita, posesiunea averilor? Cum vom face
fata celor necesare? Cum sa va stinge imprumutuJ? Cum vom putea sa miprumutam pe eel
aare ne cere, daca
tem saraci?

totf, potrivit

Obiec#ile aceatea

af atului tau, san-

pomesc din gura unui

necredincios, iar glasul este al unui

judecata, care nu-si da aeama

nezeu ca stapan, econom

al
<ila el

om

f ara d

ca avem pe
vietii, care

Dumoferi,

darurile sale fiintei ce se naste, atat

"fcesare hranei, cat si cele de trebuinta.

imbri

^^Bi&tei. Caci pronia lui Dumnezeu

imbrati
*>aza. propriile
sale fapturi. Gel bogat in em-

n'a suferit niciodata din pricina

saracied.
_w_voi aduce o singura
martJurie din dumneze-

J^ta

Luca, XVI,
^'?a,

Matei,

>:-:: ....

>.:II>

XIX

li

16

20.

ASTERIE AL AMASIEI

90

OMILII

dupa parerea
afirmatia de mai sus.

mea, sa demon streze

spus ca are un vas, iar pe fundul lui putin untdeleinn, Elisei i-a spus: Prega teste- mi mai
multe vase. Vaduva i le-a pregatit, iar el cu
untdelemnul din vas a umplut pe celelaJte si a

no

eunata mult
22

vaduviei

noroicirii

Un camatar

sgarcit

menos o chinuia, luandu-i zaiogi pe fiili

gu
avere
mam Pentruca ajun
ie

si

neo

ei,

sin

nu

i-a

refuzat ajutorul, cu toate ca n'avea

ceeace cerea femeea. Nici n'a rostit cuvinte ne1

lalocul

lor

si

necredincioase, ca multi dintre

oameni: De unde sa iau argint ca sa te scap

de datorie? El, ca un doctor foarte bun, chiar
tamaduire
ebat-o
printr'un procedeu extraordinar
cas a, femee! * Adunte daca
a

ai ceva
22.

lnauntru!

IV Imp

23. IV. I

Nimer

IV, 17.
ti,

II,

1214

24.

IV.

Imp4

IV,

2.

sar

nu

fie

stapanul niciunui

lucru>>.

Cand

i-a

spus profetului despre prea putinul

untdelemn ce-1 avea; in chip miminat untdelemnul a izvorit si a umplut toate vasele aduse
de ea. Si s'a oprit untdelemnul din curs cand
avere.

mila
eel ce avea mila si iubire de oameni. Aeeista a
fost profetui Elisei, barb at lipsit de averi pamantes ti, dar avand cu priscslnta avere imateriala; filosof dintre cei lipsiti de arta oratorica, fara casa, fara masa, om slinguratic; de
curand mostenitlor, iar ca mostenire a primit
un cojoc eftin si o binecuvantare nevazuta, cazute din caruta cea de foe 28 N'a trimis-o fara
nioi un rezultat pe vaduva care s'a rugat de el,
nici

sa,

scapat-o de datioria ce-o avea fata, de camatar.

Femeea a plecat si a gasit avere la eel fara de

din

91

cat

mee vaduva,

PREDxOI

estile Scripturi, indestulatoare,

imparatilor este sci

'

n'a

mai avut vas

in care sa-1 puna.

Harul a fost
pe masura trebuinted. Cu adevarat untdelemnul
acela nu 1-a produs maslinul, ei 1-a cultivat mila
lui Dumnezeu!
Cumparati aceasta stiinta, daca, puteti, vol ce
locuiti pamantul dela rasarit pana la
apus, imparati,

puternici, bogati!

ciunii lumesti, debanditi

oameni

lipsiti

de

Intelepti ai intelep-

harul profetului dela

artia oratorica,

har ce nu se

poate lua dela eel ce 1-a primit. Averile

stradaniei voastre poarta in ele primejdia
pierderii
hoti care gauresc zidurile,
tirani hrapareti, calomniatori vicleni, naufragiile de pe mare si
pamantul care se crapa, si da nastere la prapastii.

Dreapta lui Dumnezeu sa fie deci

x>entru oameni nadejde si vistierie, dreapta lui

Dumnezeu,

care a scos pe popor

din Egipt
2;>-

i
,

XIV,

31

si

care i-a dat

ASTERIE AL AMASIEI

nut pustiu belsugul bunatatilor 26 dreapta

Lui Dumnezeu care 1-a dus pe Avacum la Da-

tn

27 si

a mantuit pe Ismail, aruneat dela sanul maieii sale 28 oare a ajutat pe multi oameni
In fie care generate, iar in urma a inmultit pe
eele cinei pani de orz 29 intocinai ca o tarina,
intinsa, incat o singura pane sa umiple panteoele a o mie de barba flamanzi, in afara da
eosul cu farimituri. Dumnezeului nostra slava
n vecii vecilor, Amin.
tiiil

cuvAnt

IMPOTRIVA SARBATORII CALENDELOR

Eri

si

?i

am

avut doua sarbatori, nepotrivite

neinnidite una cu alta, ci din contra vrajmase
ri

azi

protivnice.

Una

este o sarbatoare a gloatei

paganesti sarbatoare ce strange mult
argint lui
,

mamona

si

da nastere

si celuilalt

negot de macu totul de libertate

runtisuri din pia^a lipsit

cealajta sarbatoare este
a religiei celei sfmte si
adevarate, sarbatoare

ce ne invata asemanarea
cu Dumnezeu
si virtutea unei viefc curate.
Dar pentru ca mul^i au
pretferat distrac^iHe
^petrecerile ce le-a prilejuit acea
sarbatoare
*

f^fmca

au neglijat sa mai vina la biserica,

sa alungam din suflete, in
cuvantarea a-

aoae,

^*a

si

distrac^ia

at0lr:
'

XVI, 1 XVII, 7
Daniil, XIV, 35.
Facer e, XXI, 10.

26. Eire,

27.
28.

29. loan, VI,

5 IS.

nebuna ei vatamatoare a ace e aduoe <*

nebuna moartea,

razTnH
*ma 9l judecandu^e. Este bine
daca asi imita
felul de vorbire
at
Solomon. Caci So-

*****,

'>

.:'/;.

*&*:;."..

'

per^onifica deirfranarea

cuofe-

ASTERIE AL AMASIEI

94

mee

OIvIILII

cu eficacitate prin f aptul ca mfiereaza

toata rautatea acestei femei, arata celor ade1
vrednica
ur
Tot astfel
de
meniti de ea ca este
si eu dovedind prin aceasta cuvantare zadarnisi

omeneasca
sant indragrostiti de acea

gostea fata de eel

Legea

'

si

caracterul unei sarbatori publice este

urmatorul: scopul prim si evident al sarbatoiii

este insasi sarbatoarea; apoi ca bucuria sa fie
obsteasca a tuturora, dar nicidecum ca o parte
sa se bueure, iar alta parte s'o petreaca in su-

Si

putea-o

nu-i nimic

^re

ca se

multi sant suparati

voi,

tamp ce
chiar daca isi ascund durerea printr'o indifede
si
turburare
plin
de
este
Totul
demna.
renta
se-omot. iar multimea se ingrhesuie fara. niciun
cei

veseleste, in

scop
rcprezinta
Sarbatoarea aceasta, spun
mintirea si bucuria inceputului unui
1.

V, 3

numi aceasta

risipa, caci niciun sarac

nu scapa de saraeie. Nici schimb

n'am putea-o
numi, caci oamenii nu face
schimb reciproc. Sa
spui ca este dar; dar
nici aceasta nu-i drept,
data ce darul pe care-1
dai, il dai de sila. Asa
dar cum sa numim
sarbatoarea si cheltuelile

se

foarte nutina lume

nici rasplata, nici cas;

pe cand cei invinsi Isi plang nenorocirea lor.

In primul loc nu se stie pentru ce e sarbapovestesc multe basme
si

nu urmaresc

Aurul este purtat si dat pretutindeni dar

nu-i si nici nu se poate spune ca este un prilej
drept si potrivit ca sa se dea daruri. Nu e
nunta,
pentru a se cauta origina darului in
ambitia
unui mire plin de veselie; nici milostenie
n'am

si

gina acestei
cont'razic unele pe altele

prietenie

felicitat,

tig.

amaraciuni. Asemenea situatie indica

mai degraba razboi decat sarbatoare, caci numai in razboi cei victoriosi se bucura de victorie,
parari

S5

dar in realitate nu-i

decat lacomia. Acolo unde dragostea este curata si fara viclenie, marturisirile de dragoste

sta sarbatoare.
1

PREDICI

Care bucurie, omule ? In primul loc sa ne gandim la chipul in care se fac felicitarile de anul
nou /at sant de banuitoare si
priete
Felicitarea iese de pe buze
si mieroasa; apoi urmeaza
rutarea. arvuna
darului de anul nou. In aparenta ii arati dra-

public a, pentru ca sfatul sau sa lucreze cu

putere

SI

se f ac cu acest prilej ?

Nu

stiu

Spuneti-mi

care va inebuniti de dragul

sarbatori i. Spumotivul acestei sarbatori, dupa cum

JV

putem

spunem noi despre sarbatorlle noastre

adevarate
i dumnezee
Sarbatorim Nasterea

Damn

pentruca Dumnezeu
aratat in
veacul de
acum Teofania ... trup
.. ^.
aiAJlUi
im
nxtele Lumini,
pentruca prin iertarea pacate
santem dus
inchisoare intune

a-

7.

'-</

!i$m

:<i.

[r-..

...
'(-,,...

OMILIl

ASTERIE AL AMASIEI

96

eoasa a vie^ii de mai nainte la viaa cea iumi.

Boasa i libera. Ne impodobiim iarasi si bucurandu-ne ne laudam cu ziua Invierii, caci ea ne
arata nestricaciunea noastra si mutiarea spre o
via^a mai buna. Pentru aceste prieini sarbato-

rim aceste sarbatorj si tot asa si pe celelalte.

Pentru orice fapta omeneasea se cauta. motlivul
care a determinat-o dar acolo unde nu se vede
nici motiv si nici scop, acolo nu-i decat basm

in altul,

SI

PREDICT

pana ce ultimul

isi

87

varsa apa in adan-

ul si latimea marii.

Sarbatoarea aceasta poarta in chip fals numele de sarbatoare, deoarece este plina de nope strada ai numa
noplacer!
?i

Oameni de rand

scamator:
cete, turbura

si cersetJori,

dansatori, impartiti in grape si

si prostie.

Ce absurditate! Toti alearga de colo pana

palavragind si nadajduind daruri dela straini Cei care dau se intristeaza iar cei care primesc nu pastreaza darul, caci darul se duce in
manile altora. Darul primit dela client este dat

casa
ureaza an nou,
rea la u^ile
plictisit,

colo,
.

patronului. Aural acestei zile este nestatornic

a si mingele jucatorilor, trimise cu iueala dela

unul la altul. Este un nou fel de dar si un chip
nou de a sluji, care poarta in sine caracteruJ
unei obligatii. Cei cu vaza $i elavit cere, insa
deghizat; eel mic cere pur si simpliL i toatle
oa prin niste trepte se varsa In sanurile celor

mai mari. Ceeace se vede acum este asemanator

u ceeace e petrece la confluen^a apelor. Si aoolo un paraias fsi varsa apele si ee amesteca
cu paraul mai mare acesta la randul sau se perde in unul si mai mare. i astfel mai multe
cursuri de apa mai mici, adunate la un loc, ajung adaosul unui ftuviu vecin. Acesta la randul sau se varsa
altul mai mare. Jar acesta
;

pretextul

da

raman

neg ixstori]
arerintul

"-

pana

asediat

ce

Se apropie de usi pe rand, venind unii

dwpa altii, si pana. noap
to po^i
n'are.

odihni din pricina raului aces

meaza. altui grup, strigatul strigatului

si

pa-

guba pagubei.
Aceasta prea straiucita sarbatoare este nriimprumuturilor ce le fac oamenii si a dobanz
cestor imprumuturi
este prilej de
inceputul nenorocir
te sa irnprumute bani din pricina
credit,

ca.

n'are

prapadeste ca
cum
imparatesti, se plange ca unul ce-i van
mezat, se jeleste ca unul care a cazut in

talhari, se inchide in
*y. i^aca are ceva in

pumni
casa pentru intreti

<*ea sotiei
si a neferieitilor lui copii, apoi da
^Jeste si acest
put/n ce are si rabda de foame
CU
treaga familie, in aceasta vesela.
sarba

tevoarel* Ortodoxiei,
11

ASTER1E AL AMASIEI

98

OMILII 1 PREDICT

noua lege a unui rau obiceiu de

a face sarbatoare din nerusinare si de a muni

99

toare! Este o

sarbatoare saracirea oamenilor.

Sarbatoarea aceasta invata pe oopiii mici,
simpli si naivi, sa fie iubitori de argint, si-i face
sa umble din oasa in easa sa ofere daruri noi,

mere stliftuite cu argint. Pentru acest dar primesc un alt dar de o valoare de doua ori mai
mare si asa incepe sa se imprime in mintea simpla a tinerilor negustoria si dipsa de libertate.
Dar ce le aduee aceasta zi sfintidor si prea buniior Iueratori de pamant? In aceasta zi trebue

sa fuga de oras si sa, nu calce intr'ansul, si fug

de el mai mult decat iepurii de curse. Cei care
intamplarea face sa-i prinda sarbatoarea in
oras,

sant)

batuti,

de oameni

insultati

pierd ce au in mani,

li

se poarta razboi in

timp de pace sant batjocori^i sant luati

vorbe
Sant umphn;
,

suite cei

mai buni

in ras

profeti ai nostri., fiin^ele cele

f ara

de rautate, icoanele nevinovate ale lui

nezeu, robii cei eredinciosi si liberi ai
noastre.

beti,

Asa se poarta cu oameni: cu

Dumvie^ii

vaza, asa

asa
asa cu oameni i dela
tara. Unii sant jigniti, altii murmura, iar altii
tnva^a ce nu este bine sa stie.
,

Sa vedem
mati cu

insa. ce

foloase trag

si

solda^ii inar-

pridejul acestei sarbatord. Isi pierd ba-

cheltuesc rasplata unei rani ?i soW*

din razboi. Lq se cor up moravurile si felul de

nii,

i-

si-si

ajung sa cunoasca lipsa de libertate,

comedi antilor modesirea moravurilor"

via$a, caci
riile

batada de joe a legilor si a autoritatii ai caror

paznici au fost oranduiti. Cea mai inadta autoritate este batjocorita si insulbata pe scena; se
urea in trasura, ca pe scena, aleg o suita alca,

tuita la

moment

savarsesc in vazul tuturora

ceea ce se potriveste numai comediantilor
i
acestea sant faptele cede mai cuviineioase ale
cortegiului !

si

Dar pe

povesteasca ?

Nu

celelalte cine

ar putea sa

se deghizeaza in femee eel mai

brav ostas, eel iute la manie ca leul, eel

care
este admirat cand se araUa a lor
sad cu armura
sa si infricosator vrasmasilor?
Isi coboara haina pana la glezne isi incon jo ara
pieptud cu Centura si se
inealtaminte femeeasca
,

pune pe cap broboada, asa cum

porunceste
femeii lege
poarta furca
cu lana, iar
dreapta coboara firud, cu dreapt
A
data a purtat fcrof
eul
schimba si glasul
graeste mai
femee. Acestea
taptele cele
folositoare aJe acestei sarbatori, acetea sant
roadele sar batorid publice de azi
*ar cei care s'au
urcat in f

runtea demnitatilor
^^?ti, faimosii consuli, isi cheltuesc averea
Pni aceasta desertaciune
imprastie gramezi
Dan:, fara rod
pentru dreptate, dar rod pen1 Nebunia lor
6Ste < Rt**> ^ai mare
cu cat
tronul este mai inalt. Caci
pentruca au
"^^ multe demnitati omenesti
;

JT*

'

"*'

ASTERIE AL AMASIEI

100

OMILTI
nit cele

vand dreptatea si adevaiar al^ii golese bogatia nespusa a vistieriiimparatesti sd aduna cu ravna bogatii din

toate partile.

de care de curse, neiiorociilor cantarep

din f laut, bufonilor, dansatorilor, oamenilor stricati, femeilor care-si vand trupul in public
maj
;

isi

risipesc aurul gladiatorilor necurati si

pierduti

si

animate

le

chiar fiarelor. Este evident ca

si

pe

hraneste aurul, deoareee cu el se

cumpara pentru unele came, iar pentru altele
pane. S 1
lucruri cu im
singur scop: sa se oousemneze numele lor in

oficiale.

orbire

Co

Ce

Dumnezeu fagadueste

sa se scrie numele
celor ce au hranit pe saraci in cardie cele vii,
cele nemuritoare, cele nestricacioase,
pe care
!

moliile

nu

ceste caiti

le strica si

nu

timpul nu

le distruge.

A-

nu vorbesti de
nu cauti sa fii in-

le iubesti,

nici

acea fericita fagaduinta, nici

serts in amdntirea Iui Dumnezeu.
Aceasta este
cartea cea vie! Dar iti dai toata osteneala sa
fii scris de alcatuitorii de acte
oficiale, sa vorbeasca de tine vanzatardi de sclavi, sa fii laudat de lingusitorii publiei Judeci,
cu totul gre!

W^-^/: ;

ilos.

Fa, daruri

ce st

inchj

nu cantaretului

vaduvei in locul desfranatei,

easa in chip cuvios, in locelei public. Intereseaza-te in ce loc canta

Dumnezeu feeioara cea sfanta si uraste pe
cea nerusinata, care vaneaza pe des-

se rusineaza de niciun castig

i se cuvine, nici de eel nedrept.

torilor

care trebuesc intrebuintate

.racului nenorocit si

lor.

leii

de eel ce nu
Maniind pe Dumnezeu, prezideaza judecatile, dar
putin mai pe urma impartasc aurul conduca-

mult,

10!

hotarastd cu totul nebuneste folosul

Nu

nici

felul in

git si rau,

saraci, aljii adeseori

lor

PREDICI

mai

inalte functiuni in imparatie, iau

fara mila atat cat pot. Unii iau solda soldatilor
rul,

SI

In

fr an ati

cantecul in locul chipului. Vino in

ajutorui orfanulud, plateste imprumutul sara-

vedea o slava. vesniea. Golesti multime de pungi cu aur pentru o distractie urita
si un i as nelalocul lui si nu stid cate
lacrimi decului si vei

al o

saracilor ai scos din ochii lor pentru a-ti

aduna, bogatia ta. Cati n'au fost inlantuit:, cati

n'au fost biciuiti, cati n'au ajuns aproape de

#treang si de spanzuriltoare pentru ca sa poata
pr'mi astazi daruri dansatordi! Care este sfarfitui

toate

tuturor acestora,?

Zadarnicia!

un mic mormant, o haina de

Iar

dupa.

rale,

care sa inveleasca trupul dupa. putin timp

uitarea, boa! a de neevitat a timpului, care acoPere toate straduintele tale. Iar in urma tuturor
;

acestora, judecata lui Dumnezeu

si osanda de
neinlaturat a celui ce prin propria sa vointa a
aavarsit raul.

consulii?

Numara

ce:

de

ieri

Pe cei de alaltaieri! N'a fost unul decapitat

cei facatod de rele, cazand prin miscarea
purmca a une: mul^imi marinate si dupa moarte

>

ASTERIE AL AMASIEI

102

OMILII SI PREDICI

mai mult

decat atunci cand

purtat in trasura,
gamfa <m demnit;
Altul, impreuna cu demnitatea
de general

ajungand

alai

la aceeasi cinste,

traefte in tinutul Colhidei, fiind salvat prin mi4 Dar acelui porebar
i
lor
bar
de
acolo
?
lostenia
feet, care se socotea. de neinvins si cu gandirea
de leu, ce fel de catastrofa a urmat vietii lui!
Caci mai intai a vazut pe copilui lui decaipitat),

a pierit in chip mi-

zerabil in adancurile
Eg-iptului si ale Libiei
fugind de pedaapsa condamnarii,
iar apoi s'a starnisipuri, pentruca tot
lit
tinutul prin care

a fost condamnat la moarte si streangul se apropiase chiar de gura lui, dar omilostiiar apoi

nelo

apune despre acel general

2. Stirile

tea

lui

Ce

si consul,

care

si

voim

acum

date despre moartea. accstui

consul se potri-

Maviu

Rufin. consul pe timpul

imparatilor Teo(
95) ?1 AFCadi6 (395 4
8 > ^re'anii
i 395.
5 Eelul mortii lui
ni-1 descrie istorlcul
Zosimos
rccens

r39
*9>

?rf

t784, V, 7, pp.

u lui spre a primi

W
si

lev

astfel:

Imp&ratul Arcadie
Constantinopo

sa ,uta pc ,oldatii

lui Gainis.

Ace*ia la un semn al lui Gainis,

,
inconjurara pe Rufln si
se napustira asupm
lui: unii li taiard
nxana dreapti

aceasta

man.
pe ci
pe eel nes&turat Mo-ax
}l
mp,at la 2? Noembrie 395
I-voarele
TJ"!?*;
sant
date to D. Fecioru,
Alter* e, ,o P ul AwMei, Bu-

curesti, 1938, p. 10 -11.

si

consulul

us,

unuhului

pedea 3.
asupra sfarsitului
i

'

D. Fecioru, Op.

p. jj

103

lui

Timasius

virea imparateasica
f

oprit actiunea, calaului.

trait batranul putina

necazuri,

vreme

in dureri si in

petrecutl timpul in si mt ire a nenoro^

a murit in rusine, astfel de sfarsit

gasind demnitatii sale de consul 5 Dar acel concirdi

sale,

Este vorba de generalul Abundantius, consul in

anul 393, care a fost tot o victim^ a celebrului Eutropiu. Prin mijlocirea lui a fost exilat in Pityus din pro4.

vincia Colhida in anul 396. Izvoarele sant not ate in D.

Fecioru, Op. cit., p. 11.

Cuvintele lui Asterie sant prea precise spre a nu

putea identifica personagiile care au jucat acest trist
rol. Ele sant: Consulul Tatian yi fiul s&u Proclu. Tatian
era consul in 391, iar fiul sau Proclu din 389 de tinea
5.

demnitatea de praefeetua urbis Constantinopolitanae.

Amandci e&znra viclima lui Rufin, amintit mai. sus,
care r^vnea demnitatea de consul a lui Tatian. In 392
cad, prin intrigile lui Rufin, in disg-rntie i
fost iniatura^i din demnitAtile lor. Tatian

amandoi au

a fost prina
?i inchis;
Proclu, fiul siu, prinzand d*^ veste din vreme,
^ SCfepat cu fug-a. Rufin doi a ir t sA pur.
mana ?i
P^ ^iu i deaceea fSgftdue.sltt tatAlui c& nu le va face
n *mie <] aca |] aduce
?1 pe proeiu i n fata. jude<^ii. Incredintat pe fi gaduelile UiJ Rufin Proclu iese la IveallL
E>ar cu toa
tgadainl.ele, Proclu a fost decapitat chiar
ln ^a^i
tatfllul .s^u, la 6 D
mbrie 303. 1
a fost
|

"

--.,.

<uBMbw*..

ASTEicIE AL AMASIEI

104

ul de anul trecut, care era ca femeile,

dar ss
tmbraca ca barbatii si care se soeotea niai
mare

decat gigantii ?

demnitatile

fugit de bastoanele stapani;

Oare nu

^m

sanfy potrivit

eleptulud Edesiast, toate

asemenea

7
>

si el

condamnat

mo

3,

iar

dar a fost gratiat de tmparat

Razbunarea
urmarit si aici. Averea i-a fost confiseata
si el trebui
sa traeasca din cersit; nu mult dupa
aceasta a orbii
TJra lui Rufin nu s'a marginlt
numai Impotriva lui Tatian, ci
fntins ,<i amxpra tuturor
npatrio^ilor sfti:
to^i Lichienii au fost declarati
inapti pentru functiu:

nile publice, iar cei care

erau In functil

a fost

dati

s&n
dieate in D. Fecioru, Op. cit., p. 1213.
6. Prin aceste cuvinte Asterie ne
vorbeste de eunuiul Eutropiu. Din nastere
sclav. Asterie face alu
i-ie la origina sa rand
spune ca a fugrit de

em

bastoanel

stapanilor sal. Prin Abundant s'a

introdus la curt i
imperiala din Bizant,, si aici, prin intriga
si lingu
- parvcnit la cele mai inalto
posturi do incredere nani
consul
,

amane
cade
*vere,

In ace)
eapit
7-

t~*

se iau titlurile

si

se confisca imensa sa
este exilat in in
1 Cipru

an, 399, este chcmat din exil,

judecat
Cf. D. ]
ioru, Op. cit., p. 13.
tj

r,

si

de

2.

'

i*

''^'-.,'-,-r'-^.v.^-V:;-:
.-"r

nu sant

naluciri ale

unor vise fara

pentru putina

vreme, apoi dispar; Infloresc, apoi se vestejesc.

Dar noi, oprindu-ne aici cu cuvantarea, sa inal-

"'

facut

1CS

91

tenieiu? Desfateaza si ineantia

a d rit bastonul de consul a dobandit

tat pamant in cat nu-i usor de pus;
dar a fost
inmor All
cat
lcjr

PRED1C1

OMILII

''

-.-:'

i&

'';.

slava Mantuitorului.

OMILII

PREDICI

107

iar pe Mantuitorul purtand in

ca intr'un lin
dreapta lui ga-ta rasplata. Vad si pe Solomon
care face pentru no: cat poate de exacts canta3
Mi-i mil a si de datornicul din
rele si balantele
Evanghelie, care n'a avut fata de tovarasul sau
2

mila ce a primit-o el dela suupanul sau, ci din

prieina relei sale vointe si a invartoseniei ini4
nenorocire
Ou acepropria
sa
reinoit
mei si-a
.

PREDICA
LA TEXTUL DIN EVANGHELIA
DUPA MATEIi
DACA ESTE INGADUIT OMULUI SA
LASE FEMEEA LUI PENrRU ORICE
PRICINA*
Pentru crestini

ste idei principale

duipa

niste

cruri, si to ate

SI

aia

si

vorul intelepc? unii

vedeti pe masa.
fa-

dar n'au reusit in incercarea

lor, pentruca totdeauna Dumnezeirea UnuluiNascut a intons intrebarile lor impotriva lor
insile. Mi se pare ca despre ei profetind Isaia a
apus: Cel ce intoarce pe cei intelepti indardt,

mame

eel ce inebuncste sfatul lor i eel ce %ntarete

cuvintele slugii sale

iar

David spune din

nou: Cu limbile lor vuclmeau; judecu-i pe

2

Isaia, LXIIT,

/// Irnp<

Matci, XVIII,

fi *

2.

ati, III,

XIX

wmm>

d,

XLIV,

24

23-35

ttetv,.

le

lu-

plansu-i-am foarte pe
ei din pricina vicleniei moravurilor lor, prin care
fnceroau sa insele, cu intrebarile lor, chiar izriseii flecari si ispititori

9i

hainele Domnuiui colorat^ rU Sno*

frumoase, cate

Dar din toate mi -am indreptat mintea spre

sau ca niste gaivernante

ale Bisericii, aoeste zile
Strang la un loc popo
ml si mdatoreaza pe preo*! sa vorbeasca;
ele
conduc si pe ueenici si pe
invatatori catre Ingnjirea sufletelor. Imi suna inea
in ureehe cuvantarea de ieri si sant depuse
in memorie cele
spuse. Vad crucea ixrfipta
iprin profetia rostita

'

care ati ascultat cu a-

nou Duhul ne-a pus multe

Iar astazi din

t'i

fl

stiti toti cei

tentie

pentru cei ce iubesc studiui

sfintea Scripturi, frumoasa
pereche formeaza
Sambata si Duminiea, ve care

mpul
mana. Ca

cum

ne-am ocupat in predica de eri,

25.

ei f

108

ASTER IE AL AMASIEl

OMILII

sa oada
toate acestea

tmbue sa

t m^

.Tr
de

lo?t ne
r?'sant
;

*pal

le

miiltumim chiar
tat dusmani, ^tru
nUvul ca

lor^ce

dm
e

caTatoS

ce-

folos. lata, prin

intrebarik
si

sant hotariti

fncWii

pe fa^ a,

zadarnica, luand

femeilor

p^l

riec,

tru ca sexul
femeesc sa fie

iwtnut

in cele ce

^1^7"
m

caci casatoria este facuta

unit

Dumnezeu, omul sa nu desparta

cuvinte au fost spuse atuncd

Aacult

patima

tTr a
S

SJfS

sale,

^^

si

plangeau

^uitonnui7

***WK

vicOeoia lor o

ir.

<

acum

s.

voi traficantii fariseilor, care

schimbati tot asa de usor femeile ca

si hainele,
care calcati de multe ori
si cu usurinta in earner ele nupti ale ca si
in salile de spectacol, voi

egad
multime

indurerate

care va casaUoriti cu
averile si faceti negot cu
feme
voi care
suparati puti
indata
d&U divort, voi care lasati n via^a inca
multe

Deaceea pen

fata de femei, unci

rebare si d-au intins

aduve!

Fiti incredintati

ca numai moartea
^duJterul desf ace casatoria.
Sa nu se creada
8. Mah
xjx, 6.

-~io

xxrrr

1-a dat, si

ACCaSta era PTOblem

uaeuor Eu sa vad
seopul intrebarji rn.se
de
e. in aita
parte. Ei stiau ca
femeite se
mai
uor convinse <j + iv^r I
"w*nate mai mult decat
barbatiZa consimti si a erede
barbatn in
in maretia mi
to flltmele chpe a!e
vieti;
t&rau
DOmilUl epn r
feme.
fem^ ^i.
jeleau

prin ras-

pentru unire, iar

nu pentru despartire. Primul nuntas al nuntii
oste Creatorul, care a unit prin legatura casatoriei pe primii oameni Creatorul
a dat urma9-Ior lor o regula de neinlaturat
a impreuna-vietuirii, p e care :Se cuvine s ^
einsteasca ca pe
o lege a lui Dumnezeu. Cei care s'au
casatorit
<mu mai sant doi, ci un imp, pentru ca
cemce a

oare lndatonrtle
sale specia'e

CeX

pe fariseid, care si-au deschis zadarnic gura cu intrebarea lor, i-a trimis ca pe niste lupi fara de prada. Insasi natura, a spus Mantuitorul, arata scopul casato-

*-J;

toe

tare, iar ludeiloi

punsul ce

viata omului,

PREDICI

dupa cum soeoteau, prin cuvinte, curse si laturi.

Bar Domnul, prin puterea Dumnezeirii lui, a vazut vielenia planuita de ei; in acelas timp, a
it pentru viata si regule omenesti de pur-

Cu

nat* in Seris
^'atatura

SI

'

ASTERIE AL AMAS1EI

112

OMILII

amara. Suporta cu barbate

si

cu rabdare neca-

10
iere

aurile ce vin din pricina saraciei, sufere

dure-

te-ar copied, doborit te pierzi; asa numitii

prieteni, care masoara prietenia cu timpul
fericiria
tale, se dau indarat in vremea
necazuriior tale-

evita si pe sta]

am

Dar ramane femeea, madularul

roaba greutatilor

II

gandu-i puroiul

Asa

nenorociri
partii bolnave,

a ingrijirii barbatului. Ea
sterge lacrimile si tamadueste rana daca
a fost
batut intovaraseste pe eel dus la temnita daca
i
se ingadue sa intre impreuna cu el, face
cu
placere cu el inefhisoare; dar daca-i impiedeea.ta,

ramane

ea un callus drag

Am

cunoscut o femeie care ei-a tuns parul

apului si s'a imbraeat cu straie baratesti
ca
ea nu se desparta de barbatul ei care a
fugit 9a
se ascunse. Parea ca este un selav,
care cu adevarat slujeste darinfci lui.
| a petrecut astfel
de viata multi ani, pribegind din loc in
si

astfel

de femes o vedem

pe femeea mult rabdatorului lev. Pe Iov,

tofc

1-au

parasit: si lingusitorti eare e'au pierdut

avu
prietenii care masurau
prietenia cu timpul ferioirii. Daca mai

veneau

la el unii, apoi

prezen^a lor era o insulta si ira

vizita, un spor de nenorocfre ei nu o mang&

curatindu-i vdermii din rani,

este tovarasul vie^ii! Nu-i

in pacatele hulei lui

casatoria.
I>ar ce-ar putea

spune eel care se face vinovat

de o asemenea acuzatie ?
Ce aparare binecuvantata, ai putea
aduce usuratatii tale?

Femeea mea e
!0-

11

Jvy xvi, 2

lenesa. si are

fire

de nesu-

Iov, it, 9.

l*voamI Ortodoxiei, 8

II
H

loe si

si

Diunnezeu pentruca barbatul sau sa nu se mai ehinue mult timp si sa

nu4 mai vada in nenorocirile fara. de sfarsit,
1-a sfatuit sa spun a un cuvant de hula impotriva
lui Dumnezeu ca sa-i vina. un grabnic sfarsit J 1
Nu se mai uita la propria ei nenorocire, ce avea
sa-i vina de pe urma vaduvei, se ingrijea, de
un singur lucru numai: sa scape barbatul sau
de o viata cu neputinta de trait. Pomenirea acestor fapte vechi impreuna cu intampiarea din
vremea noastra instrueste pe eel care insulta
si

al stapanului.

din pustie in pustie.

toti prietenii lui care cau-

de fericire si a tuturor prea bunilor prieteni

si rude. Pentru aceea, din pricina dragostei prea
mari si peste masura pentru barbat, a cazuti

la por^ile inchisorii

113

numai un impreuna locuitor in timpul fericirii. Este un prieten nedesparit si nu un lingusitor al placerilor. Femeea este singura ramasita a vremurilor

Pentru aceea

PREDICI

tau sa-1 mangae in nenorocirile sale, se mancau

impotriva lui Iov. Numai femeea, stralucitoare
altadata, statea pe gunoi langa. barbatul ei, ster-

roasa nastere de copu de dragul vie^uirii

impreuna cu tine. Daca cuniva greutatile vie^ii

servfitorii

ASTERIE

114

AL.

AMASIEI
OMILII SI PREDICI

Vorbeste prea mult

si nu-i

gospodina

loc
Fie,

acord

Ma

eonvins sHi primesc

acuzajiiile tale! Judecatorii, iarasi, care nu cerceteaza cu deamanuntul marturiile, vor fi atrasi
de partea ta cu usurinta. de asalturile acuzatorilor! Dar tu spune-mi
inceput cand
ifr

las

nu stiai ca este unita. pentfru tot

deauna cu barbatul ei? Cand cineva asculta
pe un om nu vede indata. pacatul ce-i cuprins
in vorbele lui ? Caci numai Duinnezeu e fara de
pacat! Oare tu nu pacatiuesti? Nu pricinuesti
dureri femen tale prin felul tau de a te purta?
luat-o

softe,

Esti lipsit

-ie oriice

gresala. si pastrezi

nepatat
legamantul casatoriei ? O, cat de mult a suferdt
femeea din pricina betiilor tale? Cate insulte
nesabuite si cuvinte necuviinedoase n'a rabdat
ea Cate cusururi de-ale tale nu le-a trecut sub
!

tacere, pentiruca

femeea nu le-a dat in vileag!

Te-a sufent si cand te suparai in zadar si cand
fierbeai peste masura de manie Iar femeea cea
liberaV sta care are aceeasi cinste ca si tine, a
tacut una din sclavele cumparate din targul
de v&^it sclave! Cand nu-i dadeai cele nece!

sare j^atm intrejinere din pricina saraciei sau

din pricina sgarcemiei, nu era suparata
si nici
n'a spus vreun cuvant) de repros. Nu te-a aruncat pt scari cand veneai dela ospete beat si desit din mim;i, ea care uraste befra; dimpotriva
te-a primit

cu oineneasca iertaciune. te-a luat

pe
mana
de

o chinui

si ti-a

la

vindecat

tau turburat' de fumurile vinului te-a dus

patul casnic, ea, scngura care inea la tine

ca/pul

radeau
ce
in
servitorii
tine,
timp
de
mila
era
si-i
de tine si-si bateau joe de nebunia pe care o aveai dlin pricina betiei. Fata de toate acestea,
tu colanzi cartierele orasului, iti barfesti nevasta, aducandu-i acuzatii neinsemnate,

ca

sa-ti

pregatesti o scuza pentru divortul ce intentdonezi sa-1 dai.

Purtarea unor asemenea barbati este aspra,

salbateca si amara, nascuta, dupa spusa proverbului, din stejar sau piatra, caci dupa ce au
ters din minte toate, se despart fara nicio suferina. Cine oare isi taie un omadular bolnav
in loc sa-1 vindece, cand n'a dat peste el o boala
primejdioasa, ci are multa nadejde de grabniica
vindecare? S'a facut un buboi la mana, sa-1 tamaduim cu multa grija; daca un flegmon ne-a suparat picioorul, sa indepartam unflatura cu ajutorul doctoriei.

Daca insa am ingadui

doctorilor

sa ne taie fiecare din madularele noastre care

bolesc, n'ar trece mult timp si ne-am taia toate
madularele. Dar nu asa, o, barbati Sa va adueyi aminte si de
madularele voastre! Ingrijirile
femeiilor voastre sa va umple de rusine.
Ori cat
!

^It

putea sa va suparati, j>uneti in paralela durerile

unei singure nasteri cu supara\,P^ nuct de femee si veti gasi ca motivuJ
SUl
Pararilor voastre este invins.
ati

fi-i.i,
-.

tine care

115

.:

'
.

ASTERIB AL AMASIEI

116

OMILII

Sa ne gandim

ingaduinta si bunavointa
feimeii: ingrijirea in timpul bolilor, tovarasia
la nenorociiri, lacrimile varsate pentru necazubarbatukri

ei

tru a-ti crea o alta dispozitie sufleteasca fata

de ea, sa fie ca un fel de lant al dragostei, care

ea ridice si sa sustina, ca pe o casa avariata,

sufletul gat a sa alunece. Sa te stapaneasca mila,
iar obisnuinta cu ea, si traiul impreuna de atata
vreme, sa nu le ealei in picioare. Obisnuinta si

impreuna face ca si animalele sa fie nedespartite unele de altele. Am vazut pe bou

traiul

mugind cu pasiune, pentruca ratacindu-se a

fost

impreuna; pe oaie
behaind in pasune, si strabatand muntii, pana
ce se alatura de turma de care s'a despartit pascand. Capra face la fel si chiar daca ar da peste
multe turme de capre in alergatura ei, totusi nu
se opreste inainte de a gasi turma ei obisnuita
izolat de cei cu care pastea

si

propriul ei pastor.

Sa nu fim gasiti noi cei inzestrati cu ratiune

mai fara simtire in ce priveste prietenia decat
animalele lipsite de ratiune, si nic: sa nu socotim de mai putina valoare sotia noastra decat
pe un tovaras de drum oarecare sau decat un

om

cu care, pentru scurta vreme,

am

legat prie-

ca
observat
afacere.
Ai
oarecare
pentru
tenie
oainenii care se amesteca unii cu altii pe cale
sau se adapostesc sub acelas acoperis sau in
timpul verii, la amiaza, se aseaza la umbra unui
copac cu mult f runzis, leaga o sincera prietenie
unii

cu

alti:

Daca

a-

reaza unui altuia tot binele. Putin timp leaga o

atat de stransa prietenie, incat li se pare dure-

roasa despartirea.

Tu

insa te porti tot cu atata

dispret fata de tovarasul vietii tale, ca

s:

fata

de un vas stricat sau fata de o haina proasta

aruncata in drum sau fata de un catelus melitian alungat din casa. Unde este dragostea ce-o
aratai la inceput sotiei tale? Unde este odihna
de pe un singur pat, unirea prin lege, puterea
multei

si

indelungatei obisnuinte, pe care

si ra-

tiunea o spune
si experienta a demonstrat-o ca
se preface in
natura. Pe toate le-ai taiat mai

"W decat

Samson

dusmanilor 12.
Cu toate acestea un barbat intelept, pazitor
al dragostei
conjugale, nu uita cu usurinta nici
chiar cand
a plecat din viata sotia] ci mbeste
^cop:i ca pe un dejxjzit comun al mamei si al
Jxdccatori,

i'.'l

f-T!

..

lor.

dnteaza putin, se intorc iarasi, se striga si-si u-

i*

din pricina intalnirii

jung la drumul de despartire, nu se despart unii

de altii fara parere de rau; ba dimpotriva, se
opresc, le dau lacrimile uitandu-se lung unii la
altii si fiecare din ei f agadueste sa pastreze in
sufletul lui amintirea ace lor clipe. Dupa ce ina-

12

'"'V

PREDxCI

si la

de altd oaineni; parasirea pariontilor, a caminului parintesc si urmarea unui strain vinderea unor lucruri de valoare ale ei ca sa rascumpere insulta si necazurile sotului. Toate acestea sa te instiruiasca penrile pricinuite

J ^

XV,

funiile

14.

ASTERIE AL AMASIEI

118

OMILII

naturii, in care pare

ca vede pe oea plecata. Unul

dintre copii are aceeas voce ca mama, altul seamana mult cu ea, celalalt a fost format cu aceleasi deprinderi si fel de a se purta ca si maica
sa. i astfel total, avand multe icoane vdi si pu-

ternice ale sotiei sale,

fsd

inchipue ca vietuirea
;

odata ce a fost despar^ita de eel cu care a

trait impreuna, iubeste o vaduvie continua si
are un fel de vie^uire cu totul protivnica po-

legiuita si dreapta.

Aceasta lege a castitatii nu este randuita de

Dumnezeu numai pentru femei, ci si pentru barbati. Dar cei care sant de acord cu legistii laici
dau o libertate deplina desfraului barba^ilor, in
timp ce sant aspn judecatori si invatatori ai

rumbitei, inclinata spre poligamie.

arunoat barbatul pana aici prin aceste

acuzatii puternice si sa-1 raneasca crimele nerecunostintei mai puternic decat grindina.
Dar daca vei aduce pentru despartire ca pricina adulterul, si vei aduce o astfel de dovada
pentru divor^, voi lua indata apararea celui nefie

castj.tatii

loc

de dusman voi

tor al barbatului

fi

un bun

pe

sprijini-

scuza. intr'un chip

eel care evita

w
!

<S1

';

,;S^iKS>f

:-,-

.V

de batjocura. Ei
urm&tar Barbatii chior

mincinos

scuza pe barba^i in felul

schimba multe tru-

verbului, sant plcni de buboaie. Daca unul din

acestia este cuprins de aceste pacate, apoi se

femeilor. Cei care

puri, sant doctorii altera, iar ei, potrivit pro-

dreptatit si voi pregati cuvant impotriva adul:'

119

rica,

Sa

PREDICT

pe vicieana, pe eel care taie legatura prin care

a fost legat cu o aspida. sau cu o vipere. Unuia
Faprimul
loc
in
divortul
ingadue
acestuia
ii
ca
catorul tuturora, ca unuia ce sufere pe drept
:?:
alunga
Idin casa si
dreptote
buna,
pe
si
din camin. Gasateria este instituita pentru aceste doua temeiuri: dragostea si nasterea
copii; dar nliciuno din ele nu se pastreaza impreuna cu adulterul. Intr'adevar nu-i dragoste
cand simpatia inclina spre altul, iar bucuria facerii de copdi este taiata, caei sant omesteca^c
copiii. (Dar cele ce privesc acest pacat au fost
spuse indeajuns in alta predica) i barbatul si
femeea sa se exeredteze In eastitate, lan^ul de
nesfaramat al casatoriei. Acolo unde castitatea
este respeotata, acolo In chip necesar este si
pace si dor; acolo nici o dorinta vulgar a si falsa
nu rascoleste sufletul, care sa alunge dragostea

impreuna cu ea este nemuritoare de asta niciun

gand de placere nu-i mai trece prin minte. Nu
gramadeste astazi pamant peste mormant) si
mane pregateste camera de nunta. Nu se grabeste spre dans de nunta, dupa ce-a oftat si-a
lacramat, nici nu schimba haina neagra si de
doliu cu imbracaminte de nunta; nici nu baga
in patul inca cald al celei plecote o a doua sotie, nici nu da o mama vitrega, nume
groaznic,
copiilor. Dimpotriva imita castitatea iratdonala
si naturala a turturerelor. Se sipune
ca turtu-

si

ASTERIE AL AMASIBI

120

traesc cu foarte multe

ASTERIE AL AMASIEI

femei,

totus?i

nu

parea
legilor,
se
va
inteleptul
ti
Platon,
dand.
nein^elept i neinstruit. Glasul acela grav va fi

pangaresc caminul; femedie insa, prin pacatele

lor, introduc in case si in
familii mostenitori
straini .

Sa auda sofistii

menea

concepfti aurprinzatoare

si naseocitorii

strica

la randul lor alte case si alte camine.

Caci fe-

meile cu care au legaturd sant negresit

ficele
sau sotiile altora, si orisicum va fi sau casatoria
tradata sau parintele nedreptatit, parintele
care
a nascut-o, a crescut-o si a nadajduit s'o
con-

duct feoioara
fost lipsit

camera si patiul nuptial, dar a

de frumoasa lui asteptare de talharii
la

castitatii. Daca. tatal este desfranat,

unii

tie legilor

romane socotesc

ca.

sa cunoa-

dand aten-

curvia este fara

raspundere, ratacese intr'o grozava. ratacire,

nestiind ca

Dumnezeu

legiueste intr'im fel

si'

oa-

menii invata in altfel. Asculta pe

Moisi' care
vesteste vointa lui Dumnezeu si da hotari
mare impotriva
anatilor
Asculta pe
care spune /ar pe desfrdnati si
ve adul
ten
va judeca Dumnezeu
Toti ceilalti
vor fi de folos spre mantuire in timpul
ra
platirii
se vor consuma tremurand
asu

'I!'

XX,
14

'-.:-,
i

_',t,'Ufc*WGi -.

vrci.

XIII

10;

Deuteronom, XXII

25

30.

si toti legiuitorii isi

vor sa traiasca pe cat e mai

mult cu putinta cu sotii cinstite sa se faca ei
insisi dascaJii model ai casniciei, ca sa fie un
exemplu bun pentru camin.

urmare

sea ehinul unui tata inselat in sperantele

sale.
Daca. este barbat, sa se inchipue
pe el insusi
nedreptatit. In general asa este bine,
ca fiecare
sa judece faptele altuia asa cum
vrea ca altul
sa i le judece pe ale lui. Iar daca

II!

vor pierde puterea

cand vor vedea cum sant tariti cei care au Hibit trupurile, carora ei le-au dat libertate de a
se folosi rau de trup. Negresit ced care nu opresc
pe altii dela pacat, isi atrag in primul loc asupra lor pedeapsa si vor fi vinova.ti de o dubla
acuzare: una pentru pacatele lor proprii, alta
pentru ca au f acut pe altii sa pacatuiasca. Prin
smerit

unei ase-

ca. si ei

121

cei care

OMIL.II SI

PREDICT

123

amuil
cand
gaseste
se
pricina
ceasta
2
care-1
pe
cu
David
cand
lapte
cu
hranit
,
inca
3
fratiel
pe
preferandu-1
oi
de
turmele
dela
ia
sale
micei
pricina
din
dispretuiau
care-1
lui,
lor
varste. Pe altul il desavarseste prin har la coarnele plugului, iar dupa acestia pe acesta despre
,

care vorbim azi, fericitul si cu adevarat inteleptul Daniil, pe care desi inca. plaipand si tanar,

PREDICA

LA PROFETUL DANIlL

randuit

1-a

LA SUSANA.

si

judecator al batranilor

si profet.

ajunsese rob in acea grea captivitate, iar in loc de patrie avea Vavilonul cu toate
ca parea nepriceput din pricina varstei tinere si
fara niciun sprijin din pricina ca era inconjurat

Cu

toate

ca,

Harul Sfantului Dun are bogatie de daruri ce

revarsa din belsug; nu intarzie sa-si arate danirile sale cand voieste si peste cine
voieste..
Harul Sfantului Dub este ca un rau plin cu ape
ce curg spre viata vesniea. i nu iinparte
darule

rile lucrarii sale in felul in

care raurile isc impart apa pe pamant. Apa din el nu seaca

niciodata ca in raurile pamantului; nu create, nici
scade si nioi nu uda. numai unele parti ale
i
I

'

uscatului

dimpot

este

totdeauna plin
deajuns tuturora; si cu toa.te ca revarsa
plinatatea lui in cei care se impartasesc din el,
;

nu ramane mai pu^n plin, ci are harul

atat de imbelsugat si nu cunoaste impras-

totusi

tot

tierea

impar^rea in timp. Cele nemasurate

nu pot sa se masoare cu unitatile de masura ale
I

si

corpurilor; ele insotesc nobletea si curatenia

sufl etuluj si apar impreuna cu acestea.
Din a-

1.

de atatea rele, totusi, pentruca a dat dovada de

virtute,

a.

fost initiat, din

nele intelepciunii

prima varsta, in

iar pentruca

avea

tai-

idei sana-

toase si temeiniee, a fost aratat, chiair in floarea varstei, ca o mustrare si judecator al acelor
batrani

si inaintie

statatori.

Ingaduiti-mi sa ma urc putin mai sus in timp

cu predica mea, ca sa vedem ce lucru inalt si

de a fi prietenul lui Dumnezeu.

fost cucerit de
IerusaJimului
Asirieni, Evreii au fost dusi in Vavilon. Prinitre
fericit este

taulti tineri, prinsi

de razboi, se afla si fericitul Daniil; locuia in tara dusmana ca un copil

u?or de dispretuit, ca un adaus mic si neinsemI unui popor chinuit, care nici printre ai
2- /

loan, TV, 34.

WBBtom

liH

1528.
Impdrati. XVI. 11.
Imparcifi,

I,

124

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

SI

PREDICT

125

nu se putea remarca, si nici la

dusmani nu
era socotit ca un eastig de mare
valoare, neinlui

semnat, fara de glorie, din pricina

varstei din
pricina nenorocire; pretuit, insa,
numai de eel
ce vede bine. Numai Dumnezeu,
in adevar, vedea suflefcul curat al tanarului, ca
un margaritar invelit in scoicile marine
sau ca aurul asezat
in sanurile pamantului, ca
o mireasa frumoasa
acoperita de voalurile patului nuptial.
Dar cand
a venit timpul potrivit si trebuia
sa se arate eel
ascuns
sa. se faca
cunoscut eel necunoscut
renumit eel dispretuit, sa stralueeasca
eel
cuns in intunerecul nefericirii,
a fost nevoie
putima pogorire a Sfantului Dun
ca eel smerit
sa fie mai mare decat toti, sa

Vad
lul in

doi tineri distinsi; unui distins prin fe-

care judeca, iar altul prin chipul in care

este judecat ; pe Daniil, aplaudat din pricina hotaririi date, iar

cina victoriei casta tatii

judecatorii, ta-

narul, care razbuna castitatea

calomniata, care
intoarce un popor ratacit si
schimba sentinta
fals pronuntata a unui intreg
oras.
Ati auzit de curand textul Scripturii
si

ne

gresit sufletul v'a fost cuprins

de mirare' 1
tru aceea si eu am lasat la o
parte textele citite
din celelalte carti ale Scripturii,
toate cate psalmn ne-au cantat cu placere si cu folos, toate
eate ne-a sfatuit Apostolul,
toate cate ne-a legiuit Domnul ca un Stapan in

m
;l

Evanghelii

fost atras spre aceasta dstiorisirp

n

>

m
i

'

Is
i

'---..

si

am

pri-

ed.

Haideti deci, daca se poate, voi care santeti

de faptele cele bune si de virtute,

sa reinoim in minte aceasta veche judecata; sa
indragostiti

nimicim, prin castitatea de altadata,

desfra-

narea mereu tanara a prezentului, infierand batranetea cu apucaturi de tanar si admirand tine
retea cu purtari de

ani nebuni

om

si

batran.

'

conducator: ai poporului

care aveti nevoie de nenumarati pedagogi ca

W

ldreptati, care uneltiti

fie intelept si do-

veditor al color ascunse, eel care

nu si-a deschis
gura; eel neinvatat, sa fie
judecatorul judeeatorilor; sa stea pe scaun de
magistrat, eel care
n'a fost eel putin nici sluga la

pe Susana incununata din

tat

impotriva casato-

unite prin lege, care intindeti curse castiurzitori de viclenii, nascocitori grabnici

ai calomniei!

Voi santeti cei care osanditi cu

buzele desfranarea, dar excelati in adulter! Santeti doctorii altora, dar santeti plini de boale!
Santeti morminte varuite 4 roline pe dinauntru
mie, dar impodobite pe dinafara. Voi
mari, care stati in frunte pe scaunele
jude
or; dar cand voiti sa. faceti desfra,

"iti

in tufisuri si in cranguri.

Diavo-

introdus calcarea porunci

sfatuitorul rautatilor, radea vazandu-va. pe
fruntasi: poporului, oameni de elita si

dist

pe pamant ca niste spargatori

XXIII. 27.

ASTERIE AL AMASIEI

126

hoti, ca sa vedeti

un tnip gol de femee

OMILII SI PREDICT

si ca.

pe
una,
femeilor,
iar
castitatii;
ai
pedagogi
pun
ai
intrebarbatilor;
limiini
tinere^ii
celalalt
pe

va

ascundeati in tufisuri ca vulpile, care din locuri

pline cu ierburi stufoase intind curse pasarilor

domestice

gei lumi, flori ale invierii, judecatori ai desfrana^ilor, paznici ai casatoriilor celor legiuiti. De

sar pe neasteptate asupra pasarilor ce ciugulesc prinprejur.

si

acum inainte ne vara ocupa in predica noastra

numai de aceasta sfanta femee. Iosif eel curat
a fost adus aici ocazional ca un exemplu de cas-

Ce

rautate, asemanatoare celei Intrebuin^ata

de distrugatorul sufletelor omenesti dela ince-

put

pana

In o gradina s' a petrecut

prima cadere a omului, in o gradina si acum batranii prin ispita sarpelui, cad din slava de conducatori si ajung in loc de judecatori, acuzati,
si

la sfarsiti !

titate.

Pentruca batranii, dupa socotinta lor, aveau

prada prinsa in lat, au sarit din locul lor de
panda, cu gandul s'o prinda numaidecat; dar
n'au gasit pe cea mai frumoasa caprioara fricoasa 5 ci s'a impotrivit si lor si sarpelui, au-

'i

straini vietii si lucratori ai paeatului. In acea-

gradina

pus stapani
barbati, dar a fost biruit de femee; la tanara
din Vavilon n'a gasit usurat&tea Evei. Pe buna
dreptate, iar putea spune cineva, ca, din pricina
Susanei Vavilon nu inseamna amestecare, ci pazirc-a poruncilor lui Dunmezeu, pastrarea
castitatii, oras al femeii cu temperament de
barbat,

torul celor intamplate

moritor

o parte tdmpul, o compar pe Susana,

din pricina asemanarii virtutii, cu Iosif eel curat. Pun pe aceasta femee einstita alaturi de
Iosif eel cast, pe prietena lui Dumnezeu alaturi
Ajnandurora, din pricina
castitatii, le pun pe cap una si aceeas cununa.
Arunc la picioarele invingatorilor pe cei invinsi
la picioarele lui Iosif, pe egipteanca cea desfranata, stapana robului eel liber; la picioarele SuA*
pe batrani
necinstiti
acestia
lui Israil.

Scriptura a gasit in

sana

la

de copilul

si

caprioara este un

aceasta imagina a animaiului pentru Su-

loc de victorioasa sarbatoare.

Dand

127

>

rugat
auziti; au
amenintat-o, dar nu s'a temut. Amorezati
noroci^i, deci, n'a.u ajuns
niciun rezultat;
si sant cuprinsi de doua griji foarte mari:
nepotolirea poftei si frica de a nu fi dovedita. dorinta lor. Urzesc calomnia, cea cu mil
de capete, nascocesc un alt rau ca sa puna capat
raului, i pun la cale uciderea ca sa-si acopere
desfranarea lor. Caci paeatosul cand cade la ince Put in
pacate trage prin acest inceput ca prin
o funie si alte
faradelegi. Faptele bune dau nasre la f apte
bune. iar cele rele la cele asemenea.
Pentru aceea si
acum fructul desfranarii odra5

Proverb y

<

19

ASTERIE AL AMASIEI

128

sleste ucidere

OMILII SI PREDICT

in graba se

aduna sinedriu pen

tru a judeca marele pacat al
femeii, se aduna s
poporul avand ca priveliste pe aceea
ce
si

data, si pedeapsa aproape, cea napastuita ei-a

inal^at privirea spre Judecatorul judecatori lor;

a facut apel la Duimnezeu impotriva judecatii

oamenilor. A chemat tribunalul care nu greseste si adevarul n'a intarziat.

trebuis

judecata. Aceleasi persoane sant

si acuzatori si
judecatori. S'a dat crezare cand
batraneta a
rost aceea care calomnia si
a fost osandita t
neretea calomniata, pentruca avea
toate banuelile impotriva ei.
Poporul agitat si cuprms de
patima, cum se intampla de obiceiu
cu

Scoala-ni-te, deci, fericite Daniile, ei

timpul acestui cuvant, dupa

porul iarasi la judecata; incepe din nou judecata

terminate atat de fals; pune pe judecatorii cei

de osanditi. Ordinea aparatorilor sa se schimbe si sa priveasea femeea la

batrani, dupa cum ea, cu pun mai nainte, era
falsi la locul lor

aparatorii casti-

privelistea intregei cetati. Judeca, in captdvule,

au poruncit sa o desbrace de
acoperemancel cuviincios pe aceea
ce era acoperita cu

tafc:

pe

pentru

ca.

eel putin in fat*

judecatii sa inde

ineasca faptele desfranarii

pofta lor rusnoasa, uitandu

osandita.

Au

pus

si

condamnar

al

*fi

sim

pangarind desfranatii

tale,

cum

s'a

i*

cele dintai

adresate batranilor de prea ferioitul taInvechitule in zile relet Acum te-au ajuns

ite

care
6 Untei,
-

7-

XX Vn,

Imia, VI,

le

faceoi

mai

nainte. osdndind

24.

3.

Iavoarrle Ortodomiei.
8
i

:
;

intamplat in gradina cu f<s

Sa analizam, cu intelepciune,

au pronuntat impot

minciuna
Pentruca poporul a fost amagit,
sentinta era

cum

ci

ratori ai adevarului
i

manile

ta

pe batrani! Da Duhului Sfant

pentru ca n'ai buze necurate, dupa
.

nuta cuviincioasa

trupul

strainule, pe bast

spune Isaja despre sine dispretuindu-se 7r nici

_
erafim si de carbunele curatitor.
Despart
itelepciune, pe falsi! judecatori,
cumva sa dea aceleasi raspunsuri la intre-

oarece

bol

tenii liberi;

grura,

in

uitase

ai fost destep-

nici

In

data de Duhul si spune si tu: Nevinovat stint de sdngele acesta dupa cum a spu
mai tarziu si Pilat furiosilor Iudei 8 Chema po-

cuprinsa de o pomire patimasa,

s'a indignat in
ratacirea lui si este atras spre
parerea batranilor. Parintii celei osandite
plangeau barbatul
is: jelea nenorocirea;
copiii, atarnati de o parte
si de alta de mama
lor in primejdie, scoteau
strrigate de durere rudeJe
de rusine isi acopereau fata. Dar bunii judecatori,

haina cuviincioasa
caci Susana
timpul marelor nenorociri nu-si

cum

acum

tat alta

multimea

129

ASTERIE AL AMASIEI

130

nevinovati

OMILII SI PREDICI

$i liberamd

Ce

roade ale unei femamei

lor
imprejurul
caste,
sar
si
cinstite
mei
si
jalea
lor
de
laplina.
zambitoare
figurile
cu
crimi li s'a sehimbat in bucurie.
Voi, popor al lui Hristos, care ati auzit aceasta, istorie plina de evlavie si folositoare de suflet, nu treceti cu indiferenta cu urechea pe
langa ea, ci sa ajunga aceasta mtamplare instructiie si exemplu pentru viata voastra. Femei, imitati pe Susana! Pastrati-va castitatea
pentru barbati: vostri, cum si-a pastrat-o si ea
pentru al ei Mai degraba sa suf eriti sa va primejduiti decat sa maniati pe Dumnezeu prin
adulter, sa. faceti de rusine pe barbat, sa distrugeti casele si caminurile si sa dati nastere la
copii dubiosi! Batrani, uriti pe astfel de batrani! Judecatori, temeti-va de sfarsitAil unor
asemenea judecatori fara de lege! Tineri, imitati pe tanarul in varsta! Astfel fiecare varsta.
sa fie formata dupa modelul celor bune, toata.
victoriei femeii sale. Copiii,

minune si cat este de mare kbertatea Duhului

Caci vmde
Duhul, era liber t ate 8. Vedeti
din cuvuntele
teme.

sale, ca. Daniil,

chiar

patruns
adancul constiinted
lor, a vazut gramada, de pacate asezate in
sufletele lor; nu mai cauta nici martori, nici dovezi, ci-i chiiama, cu tarie, cnsultandu-i pentruca
profetui are scrisa pe pieptul lui sentinta. In ce-1
priveste, nici

mai

pedepsit indata.

por neintelept

Dar ca sa

fi

judecat, ci i-ar

incredinteze

un po-

oa sa le dovedeasca. usuratecilor judecatori, eare n'au judecat pe temeiul adevarului, ci pe temeiul batranetii acuzatorilor,
si

pune intrebari fiecaruia in parte si dovedeste

minciuna lor din raspunsurile lor diferite. Dupa
ce a pronuntat sentinta, n'a dat pe vinovati calailor, ci

chiama impotriva lor pe

ingerii care

mare inaltime
vrednicia sfintilor

nev

Ce

intamplat apoi cu nelegiuitii batrani ?

Sontina a fost schimbata. Au plecat, luandu-si
pedeapsa cu moartea si pentru vechile lor f ara-

- !

pentru noul lor pacat. Tot Vavilonul

ayea pe buze minuna^ia intamplarii i inaltau
canteee lui Dumnezeu, ca.re face cunoscute fapdelegfi si

tele cele ascunse. Elchias

cina
8.

Plina tatea Bisericii sa

s'a

Ill

copilei.

a reintinerit din priIoachim a sarbatorit cu canteee ziua

// Corinteni, ni, 17.

131

ajunga sfanta si slavita,

^ Hristos Mantuitorul nostru, caruia se cuvme slava, puterea, cinstea, impreima. cu eel
fara de inceput al
lui Parinte, cu preasfantul si
te viata facatorul Duh,
acum si pururea si in
veeii vecilor,
Amin.

'

OMILII 1 PREDICT

cut valoarea cuvintelor

133

combatut
prin vreun argument

lui,

nici n'au

adevarul neacceptat de e:
stiintific. ci au recurs la pietre in loc de cuvinte.
A
Cu mult mainte de rastignire isi exercitau ma

nile lor

ucigase pentru a

le

Judeeatorul tuturor, insa,

murdari cu omorul.
s'a purtat cu inde-

rabdare fata de poporul ce-1 insulta si-1

hulea si s'a dat la o parte de mania si razvratirea lor. N'a plecat in chip umilitor, ci in chip
dumnezeesc: desi statea in mljlocul lor si-1 pu-

lunga,

PREDICA
LA ORBuL DIN NASTERE.

Am
I

auzit decurand

pe loan,

fiul

teau atinge, totusi nu-1 vedeau; era atins de cei

tunetului,

dar nu era vazut. Au stat muti, ucigasi

in intentia lor, dar n'au avut cum sa-si duca la
indeplinire mania lor. Erau asemenea unor vanatori nedibaci, care, pentruca au speriat vanatul inainte de vreme, iar caprioara a fugit in
alt crang si a iesit fara. s'o zareasca, colinda.
degeaba vaMe, due in spate fara folos cursele si
trag in zadar dupa ei canii de vanatoare.
Eu, chiar daca in alte privinte sant o sluga.

dar mai bine spus pe Sfantul Dub, eel care a

facut pe pescar si pe mestesugar scriitor si povestitor al faptelor cu adevarat dumnezeesti

furiosi,

si

Ne-a istorisit povestirea lunga si mare a

Domnului, prin care Domnul invata pe poporul
neascultator si greu la auz despre cunoasterea
dumnezeeasca. a Tatjalui si al Fiului, ducand ganSnaite.

durile Iudeilor spre conceptia unitatii lui Dumnezeu, deschizandu-le usa harului pe temeiul

conducandu-i cu masura dela

Vechiul Testament spre Noul Testament, asa
cum alta data i-a condus din pustie intr'un pamant bogat si roditor. Dar cand le-a aratat prin
multe dovezi si propria sa existenta. ca exlsta

lenesa, in aceasta insa

tr-aditiilor legii si

ma
termem

fi

di

r>recisi

strisrandu

Avraanz sdnt eu>

/noi.

nici n'au

cunos

Etomnului,

'

IS
I*'

&Q-m?
^...'j'

Iomm, VIII, 68.

mi se cade sa

ma

pentru Stapanul impotr-va insultatorilor. Pentru aceasta

voi striga catre Evre; ca si cum ar fi azi
aici
fata si ar fi sub influenta furiei lor: Arunsi

ridic

cati, nebunilor, cu pietre in

binefacatoruil vostru? Aruncati
in eel care v'a adapat din piatra?
Aruncati in eel care a dat legi viet^ii voastre pe
Placi

1.

n'am uitat ca sant robul

pialra? Aruncati in piatra cea aleasa

si

in

ASTERIB AL AMASIEI

134

II
i

cinstita,

prof-

piatra cea spirituals,

OMILII 1 PREDICT

Aruncat m
care a fast smulsa f ara ma-

Cine este acesta care-i

nu se vede ? Oare nu estfe

dumnezeescul Daniil?^ Aruncati cu pietre in piatra cea din capul unghiului 4 care a unit cele doua
ziduri ale Noului si Vechiului Testament ? Chiar
daca vol nu veti crede, puternic este Dumnezeu,
ca din pietrile acestea sa ridace fii ai lui Avraam 5 adica sa stranga lui Hristos popor mult),
eel dintre neamuri si netaiat imprejur. Despre
acest lucru Avraam a si primit fagaduiala cand
Dumnezeu i-a spus: In tine vor fi binecuv&ntate toate neamurile 6 Caci prin o cunostinta
tainica, vazand mai dinainte viitorui, a randuit
pe toti cei ce aveau sa creada mai tarziu in ceata

cuvintele auzite

de prosti, Domnul nostra si Mantuftoral,

ca un doctor sarguincios si intelept in acelas
timp, daca a vazut ca prima incercare a dat

si

Dumnezeu

a necredinted
orbi la

ca este mai vechi decat A-

vraam. Ascultati, spune Domnul, orbi

fI H
1

Isuia,

3.

Damiitj

4. /

'

5.

6.

\w

'

''-J-

XXV1H,

2.

II,

Petru,

16.

45.

nein-

minte prin vindecarea unui orb, care se

Vazand pe

orb, s'a oprit si era gata spre vin-

decare; o vindecare

mai

buna, decat aceea a in-

telepciunii si tennicei omenesti.

*

Medicina si tehnica medicala se ocupa cu vindecarea acelor

boale care vin asupra oamenilor cu o natura
complet formats, datorita unor inxjamplari din
viata lor de mai tarziu, dupa. ce s'au nascut, dar
&u promit vindecarea unei mutilari cu care s'a
nascut corpul. Mai mult inca, nu vindeca. nici
toateJx>alele ce survin mai tarziu. Martori ai

I, 6.

Matei in, 9.
Fccere, XVIII, 18

si

lor.

gasea din intiamplare acolo, orbit nu in urma

unui accident, ci, prin o gresala a firdi, a fost
adus la viafa asa din pantecele maicii sale.

insa vastindu4e adevarul prin

si

un alt mijloc de tamaduire

Vrea adica sa, vindece pe cei

gres, intrebuinteaza

cuvantarea sa, nu i'a convins sa creada, s'a

ascuns desi era de fata, si desi se vedea, nu era
vazut, pentru ca, prin aceasta minune, sa-i atraga spre acceptarea adevarului ca el este Hristos

spu-

tori si

a fost incepatorul credintei. Privea de pe atuno: razvratirea Iudeilor, vedea si

pietrele, iar pe falsii fii ii numara intre cei des-

Cand

si-i

Dar pentiruca Evreii erau atat de neintelega-

fiilor celui ce

mostieniti.

instruiau pe Moisi

telor.

il

neau mai dinainte viitorui. Cei care au minte

trebue sa. cunoasca persoana din inrudirea fap-

>

IW

im

preuna cu voi si
Moisi
nu sa vazut
care a vorbit
tunci se vedea si focul si rugul; dar amandoua
n'au glas; cu toate acestea se auzea si voci, iar

na omeneasca din stanca, dupa cum v'a invatat

135

fyire, in, 4.

ASTERIE

136

AL,

AMASIEI

OMILII SI PREDICT

ftcestui fapt

sant oamenid cu madularele taiate,

carora nieiun doctor n'a eompletat lipsa maduiarelor. Din aceasta pricina si ucenicii,
fiindu-le
mila de boala lui, si vazand ca omul n'a gustat
din cea mai mare bucurie a luminii. s'au inter**
acestei

intr

mod nu

tocmai stiintific, pe Domnul,

daca, nu a fost adus la viata, asa din pricina
pacatelor lui proprii sau din pricina pacatelor
parinilor sai. In doua privinte intrebarea
aceasta
este plina de dojana; n'ar fi putut fi pedepsit
Aa din pricina pacatelor parintilor, cac: Dumnezeu nu pedepseste pe unul in locul altuia, nici
it

viata din

pe unul care n'a venit inca in

pacatelor lui proprii, odata
.

nascut.
Ill

inainte de nastere

Nimeni
postolil

este destul de inteligent pusa. Care este adevarul il aflam din raspunsul dat la intrebare de

Domnul

nostra. Nenorocirea aceasta, spune el,

o, ucenicilor, nu este plata unor
pacate, ci o pregatire a iconomiei viitoare, anume ca Cel socotit

aimplu om sa savarseasca cele mai presus de

om, iar Zid: torul tuturora, dupa. prima creare,
sa gas ease a
acum prilejuri de creatie. Din

II
.,

minunat

si

lucru

sa se creeze vederile, ca sa cunoasca

ca asa numitul f iu al lui Iosif

cu adevarat fiul dulgheralui, ar pu-

daca ar fi
tea sa, repare un car stricat, sau sa. faca. sa. se
scandurile, ce nu vin bine unele
pot
langa altele, sau sa puna, unei case o barna rupta, sau sa lustruiasca asprimea scandurilor sau
sa faca tot ceeace

un dulgher,

potrivit meseriei

dar partea din om

partea cea mai frumoasa, ochiul, care mai mult
decat alta este areata de na.tura cu atata grija
si mime a
n'ar putea s'o faca altcineva decat
inceput are stapanire asupra
pe

lui,

turii.

atentie la

miniea c
madularele trupului omenesc, va vesa-si indrepte

dea mai cu seama in aceasta parte a trupului

atotputernica si felurita intelepciune a lui Dumnezeu, care, intr'o circomferinta a acestei part:
din trup a aratat o arta atat de maeastra. In

pnmul

loc ochiul revarsa din el gratie.

foarte gin gas

oare cum. netrupesc

Este
s'ar putea

spune ca taria lui consta in gingasia sa, si in

gingasia sa taria sa. Bate in felurite eulori.
Mijl

greu de condus, sa fie convins sa creada si sa

arunce pietrele din mani. Sa, capete lumina'deci

am

nu vad, ca sa. lumineze soarele drepta-

un

cei care se revolta

faptele cele mici sa se capete incredere despre

cele generale, iar poporul lnvartosat la inima si

ochii, care

sufletele celor neintelepti. Sa. se faca

Daca cineva ar vrea

nu
ill

tii

137

dar

un contur de cuJoare neagra

format
diferite cercuri; central conturului

mai puternica
conturului

si

mai neagra. Partea

termina treptat

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

138

PREDICI

139

culoare mai galbue.

este inconjurat de
ziu,

De

jur imprejurul acesteea

un alb

stralucitor

dar nu un alb puternic,

forma

strave-

cd este f acut intr'o

cristaloida si stravezie. Rosul se afla in

jurul pupi lei, ca sa dea gratie albului

It

si

si

negrului.

'

In af ara de aceasta, ochiul este atat de straveziu

si de lucios in densitatea lui, incat reproduce
chipurile celor ce se apropie de el si se intiparesc in el, ea intr'o oglinda de buna calitatie,
trasaturile celor cu care vorbim. Pentru aceea
punctul eel mai din mijloc al acestui cere se
numerte pupila, pentruca arata totdeauna chipul

omului care se uita din fata. Dupa cum nu este

cu putinta ca eel care se uita in oglinda sa nu-si
vada indata proectat pe oglinda propriul sau
chip, tot astfel sa nu se inscrie chipul sau in
ochii omului pe care-1 are in fata. Astfel ca oamenii, uitandu-se unii la

altii

a.jung

oglinda

unii altora.

Vrednic de admirat este deci dintre toate creatine, ochiul! El imi talmaceste despre Dumnezeu,
invatandu-ma sa iau cunostinta exacta despre
toata natura, :ar din lucrare imi arata pe mester. Ell talmaceste sufletului pe cele nevazute
din cele vazute! Prin el am cunostinta despre
scare; el m'a invatat frumusetea cerului, el mi-a
descris frumusetea stelelor, esenta pamantulul,
natura marii, deosebirea semintelor, varietatea
plantelor, felurimea culorilor, intunecimea intunerecului, stralucirea luminii si intr'un cuvant

.-

-.

:;

fc{

pe toate pe care insusi Dumnezeu, dupa ce le-a

8
laudat
Daca n'ar exi&ta ochiul, nacreat, le-a
tura ar f imbatranit f ara martori nimen: n'ar
fi privit in natura intelepciunea si puterea lui
.

Dumnezeu.
Asa dar din pricina acestec constructii minunate a vazului, au fost creati pe loc ochii. pentru ca

mdepartam

sa.

conceptiile josnice ce ni

se nasc din trup despre Unul-Nascut, sa scoatem din suflet, prin maretia minunii infaptuite,

orice gand josnic

pamantesc si sa eunoastem
ca fericita lumina si frumusete a Dumnezeirii
pamantesc
mina
cum ne slujesc lumanarile. Domnul
savarseste minunea in intregime eel care a chemat prin porunca la existenta. intreaga frumusete a lumii 9 eel care a vindecat pe paraJitic
numai prin doua cuvinte 10 nu se serveste numai de cuvant pentru savarsirea minunii, ci vindeca orbirea si cu gura si cu manile si cu alta
multa purtare de grija, ca prin f apte sa sadeasca o credinta sigura in cei necredinciosi. Scuipa
si

pe pamant si prin scuipat face tina; pentru

aceasta intrebuinteaza pamant pentru vindecarea
arate
pamantul, din

mceput a fost plasmuit) omul

acum

4 a si
8.

Fat

P*atmi,

re,

10. loan.

Of,

I,

intregime
este creat acest organ. Repeta

31.

cxLVin,
8

5.

in

OMILII 51 PREDICI

ASTERIE AL AMASIEI

140

actul creatiei cu saliva i reface organul stri-

ne arate in chip evident, ca

prin putierea gurii lui, Cuvantul a savarsit toate.
Caei prin cuvantul Domnului s*au intdrit centrile si prin Duhul gurU lui toatd puterea Zor 11.
Poate ca si pentru aceasta vindeca cu scuipat,
ca sa fie euprinsi de frica cei care aveau sa-1
insulte cu scuipat uri putin mai tarziu si totusi
cat

si

nelipit ca sa

n'a potolit indrazneala celor furiosi,

ci

a fost

scuipat foarte mult eel care a savarsit astfel de

minimi prin scuipat. Prin ungerea ochilor cu

tina Dornnul isi arata puterea lui creatoare, iar
prin porunca de a se spala in scaldatoarea Silo amului, ne arata noua mantuirea prin apa, pe
care o darueste tufruror Silo am, eel care a fost
trimis. Atunci vedem bine, cand ne vom curati
cu apa cea tainica. Atunci ne lumineaza lumina
harului, cand puterea botezului ne va spala murdaria si petele pacatelor. Toti care ne spalam
la porunca lui Siloam, vedem lumina cea duhovniceasca, care lumineaza pe tot omul ce vine in
heme 12 Ce minune si ce mare lucrare! Cel cu
putin inainte orb a plecat dela scaldatoare cu
chipul impodobit cu lumina ochilor, privind cu
adevarat la raza soarelui. Fapta a pus in uimire
.

pe cunoscut^i. Felul nou de vindecare

ii turbura. Omul ce si-a capatat vederea colinda orasul ca sa fie vazut de toti faptul nou si
pe veccnj

3 J.

141

si

mi,

12. loan,

I,

XXXII,

6.

minunat savarsit de Iisus eel naseut in Vitleem,

de aceJ. mic prune, de eel infasurat cu scutice
in ieale. Cacii acestea erau acelea care faceau pe
Iudei sa nu creada in Dumneaeirea lui Iisus.
Dar,

o,

nebunilor

si

grasi la inima, ganditi-va,

oamenii care au fost dela inceputul lumii ?i

pana acum! Cereetafc pe toi oamenii, incepand
cu Adam si cu cei de dupa el, si spuneti-mi daca
vei mai gasi un f apt ca eel de acum savarsit de
ali oameni, daca viata vreunui om are un exemla

plu de o astfel de vindecare. i din nou va bateti

joe de Domnul meu, pronun^aft cuvinte dnsultatoare la adresa Fiului dulgherului, ai carui frati
ii cunoasteti, a carui casa o sti^i. Numarat: tot
ce este umil in existenta lui pamanteasca, dati-va. toata osteneala, raspanditi peste tot multa

voastra necredinta. Daca. nici un om n'a facut

o asemenea fapta, iar viata nu are un asemenea
exemplu, condamnati-va necunostinta voastra si
priviti

spre adevar. Spalati-va

si

voi in Siloam

muriti

Dar se
dansii. Cuvintele lui

Hristos nu i-au instruit, fapminunilo

vins. Dimpotriva, din pricina
nerecunostintei
lor ingamfate
incercau sa stearga si sa batjo<*>reasca totul.

Dar rautatea

lor s'a intors im-

Potjriva lor.

Caci cu cat Iudeii nu credeau si se

leau sa-1 distruga prin
intrebari, cu atata
adevarul ae intarea
$i mai mult.
teau

9.

C%eiq wvjf

ipiinfl

^^^^^^p

ASTERIE AL AMASIEI

144

OMILII 1 PREDICT

145

luminati noaiptea de un stalp de foe, primind un

alt luminatar nou i deo&ebit in afar a de luna,

Cand

cardie Vechiului Testament, cate

s'au scris pentru iconomia poporului, cate s'au
scris despre domniile imparatilor si care ne dau

ca si cum nu s'ar fi bucurat de nicio lucrare

dumnezeeasca, cereau sa li se dea zei noi si sussi,

pentruca Moisi intarzi

se intoarca, fiind inut pe munte cu darea legii.
Voi cu adevarat santeti motenitorid nereeunostintei acelora, care n'au iubit legea si an
urit harul; voi nu aveft nevoie de toiagul de
nuc 17 al stapanirei, ci de toiagul de fier.
penda^i in

na

om

merge in lumina, care pavarsta inajntata a trait in intunerec fara

la

care

ca sa poata intirebuin^a vederea, condus de ochii

altora, stand in fiecare zi la usa templului, aratandu-i in fa^a tuturor nenorocirea lui, ca
sa faca pe mult: sa-1 miluiasca, avand cetatea
ca martora a suferin^ei lui, care acum vede si
a fost vindecat indata, nu prin alcatuirea diferitelor doctorii, nici prin taiere cu cutitul, ci
numai cu tina, si aceasta facuta cu scuipat,
cum de nu santeti izbiti de mirare, nu va minuV A
nati ?i nu va aplecati la pamant, ca sa va inchinati celui care a zidit din pamant och: si sa
cinsti^i luerarea dumnezeeasca? Nu cumva oare
pe
gelosi
santeti
santeti sfasiati de invidie si
Dumnezeu ca pe un rival in arta, ca niste creatori pe Creator,
'

pe

eel

de

'

17.

ca niste oameni de acelas neam

?
cinste
aceeajjti

XXXII,
Nm0ri, XVU,

16. Bfire,

despre istoria acestor imparati, primiti cu

evlavie si ascultare cele spuse despre fiecare
din ei; socoti^i pe Moisi apoape Dumnezeu, il
admirati peste masura, pe Elisei si laudati pe
stiri

Vede^i un

1.

citi^i

Hie, dascalul lui; ridica^i in cinste ca

'

oameni asemenea ingerilor pe toti sfintii fiecarei generatii, care au fost intariti de Dumnezeu spre a savarsi lucruri mari si minunate. Nu
dramalujti cele spuse de cei vechi, nici nu resinterpretarea parintilor, cu toate ca oamenii sant astfel ziditi ca. nu cred cu usurint^a

pinget,]

cele ce aud.

Dar ceeace

vazut cu ochii vostri

inaintea ochilor si ceeace ai putut pipai cu deauzi precis
aceea cu necredinta si tot odata cu nerecunostinta
atj

profe^iile si nimicind
inirea prooroci
Cele pe care acum le
vedeti prin propria voastra. experienta
cu mult
mamte le-a spus Isaia prin cuvintele lui Iata

Dumnezeid nostru rdspldteste cu yudecatd si va

raspl&ti. El va veni
si ne va mdntui. Atwnci se

vor dfschide ochii orbilor

?i

urechile svrzilor

w^'.

Atwnci schiopul va alerga ca cerbul

J**
hmpede va fi Umba gdngavilor> is.
Cuvintele
<*stea nu sant ale
lui Petru
U sknt vorbele

si

8.

1901a,

XXXV,

si

a-

ale lui loan, nici

uneea din persoanele noi

oat-el,}

pe niste

si

sus-

4-6

Ortodoxiei

10

ASTERIE AL AMASIEI

146

aupuneti

/s,

sant cuvintele profetiei voastre,

cumva pe
>rofet.
ii

barbat

capul vietuirii dupa, lege. Lui

'

cinste

acum

si

Amos
de neam

Ticuiti, fiul lui

Israilit

Dumnezeu

pururea

si in

Amin

CUV ANT DE LAUD A

LA SFINTH VERHOVMCl APOSTOLI
PETRU
Toate aceste

PAVEL.

cinstiri, sfinte si obisnuite, ale

mucenicilor, savarslte
$i

$1

dupa

lege sant praznuiri

stalpi vesnici ai barbatilor

vitejie potrivit

porunrii

si

care au luptat cu

vointei lui

Dumnezeu.

In aceste sarbatori inainte statatorii Bisericilor

cand au intent ia

vorbeasca si tin in comparatie puterile lor proprii cu maretia subiecteisi cer iertare chiar dela inceput si refuza
de a mai vorbi, spunand ca micsoreaza maretia
sa.

'aptelor prin nimicnicia cuvantului.

c are vor sa

Daca

cei

engomieze pe unul din mucenici, reUza de a lo aduce

laud a, si- si marturisec nePutinta lor cu glas inalt, ce va fi cu mine astazi,
car am
pusi inainte spre lauda. pe dascalii municilor,
7

a(
V a,ratii si primii ucenici a lui
p
V(*a

ii

^uit ori
i

P arint^ Bisericilor singurii propo-

vr

care

Id

le

rt-edinta ai Evangheliei,

au vorbit cu Dumnezeu

si

au primit

PI

OMILII 1 PREDICT

ASTERIE AL AMASIEI

150

blandete.

buni si ca virtutea se mosteneste

se
sa
potrivit
probabil
fi
ar

flrebue

ere
transmit
mult
mai
desminte
caci copilul unui filosof

a-

un
filolibertin
unui
junge
me
face
a
de
truda
zadarnica
sof
stramosi, daca. este vorba sa se arate de are
fiul

si

ela.

un

si

leg]
zi
fiecare
in
invatati
de insusi tatai lor si
Tim
fcst
a
necredincosi
preotiei. Din paring

Pavel
iui
al
vrednic
canele
;^
tei, apostolul
purta
firi,
toate acestea n'a urmat, ca unei
dimpotriva, urand
cu
indraznit
a
nal paganatatea
,

piatra vol zidi Biserica

Petru a fost

curaj spre legea of anta. a

amara
radacina
dintr'o
dulce
tat un fruct

varasie de asini
lorn

a fost un

si

mult
de
atat
tot
rautate
prin
excela

S
4.

5.

/ Imptirafi,

n,

plangerii,

p<
0.

loan,

I,

12.
8.

F&ptele Ajiostoh r, XVI, 1

// Imparatij XV, lOCVIII, 33.

Matei, XVI, 18.

9.

-S'

'...

LXXXTTI.

'v.

'-'-/.

'--

42.

XXVTII

7.

'

ft

i intr'adevar

ca o piatra mare

dupa expresia

sustinand pe totf crestini

i'

8.

solida

-.'

mea

oel dint.ai. care,

b
tata,
dintr'un
rau
tanar

din fap-

rod al oilor. Astfel^

Eu

tele fiului

om

credintei si s

intereseaza, cine este acesta.

laud pe tata. Ineepand de jos, tritmit spre cele de sus slava, dupa cum noaptea,
lumanarile asezate pe podea lumineaza bagdadiile. Isaia profeteste ca Tatal a pus pe Fiu pia7
aratand prin aceste
tra din capul unghiului
cuvinte ca. Fiul este scaunul si temelia intr &
consistenti a lumii. Iar Fiul la randul sau numeste, dupa cum spune in Evanghelii, pe Pettru
temelie a Bisericii: Tw est{ Petru i pe aeeasta

batranul

care

una.
numai
predomina
ar
alta,
de
si
ci
una
de
6
Sa se numeasca. deci Petru fiu al lui Iona

foloase

De educatorul

ar

vit

Nu ma
3
Samuil
dascalul marelui

mai

multa

pi

mu

oameni foarte buni. S

ci
parte
alta
in
cereetam
sa
nevoie
stau nu-i
felurite
Scriptura,
efanta noastra

Cunoastem negresit pe preotul

sa vorbim mai pe drept, cu

asa

virtute

Sau mai

sau.
tatalui
virtutea
rautate
in
intrecea
mult
af
le caractere
sa
cineva
vrea
ar
daca
general,
In
nenumava
gasi
parintilor,
contrare
copii
de
invers
si
rai,
parinti
din
destoinici
rati copii

copa

151

:^V
.
>.

::: :;:

6.

I?

OMILII SI PREDiCI

ASTERIE AL AMASIEI

152

dii pe temelia marturisirii sale, sa-i ridice la

inal^imea, care este locuinta nadejdei noastre.
Nmeni nu poate sa puna alta temelie decdt cea
10
Hristos*
Mantuitorul
pusa, care este Iisus
.

nostru a impodobit pe primul lui ucenic cu asenienea nume, numindu-1 piatra a credintei. Asa
Petru, initiatorul autentic
dar din pricina
i credinciois al credintei se pastreaza nesdruncinata
I

neclatita temelia Bisericii. Din pricina

de acest drept am priiis radacini

4-1
noi crestmii, care ne intindem dela rasarit si
pana la apns. Indata dupa inceperea propoveduirii Evangheliei s'au pornit impotriva ei multe incercari i nenumarati tirani; dar inainte
cladirii f acuta

'

'

>

de ace^tia s'a pomit diavolul, care a voit s'o

doboare la pamanti i sa ne distruga pe noi, impreuna cu temeliile !ei;
ei; au venit raurile, dupa
to rente le
cum spune Mantuitorul

cu caramizi si nici cu alte mateprin

fapte,
cuvinte
si
cu
ci
cu
pamantesti,
riale
Duh.
Sfantul
dela
lucra
care
Dupa ce Dumnezeul si Mantuitorul nostru s'a
avand
apostolilor
sai,
in
fa^a
ceruri
la
inal^at
sa
asupra
luat
barbat
a
acest
norii,
vehicul
ca
invatatura Evangheliei. i-a deschas gura inala
partasenie
care
aveau
lor
ace
a
tuturora
a
inte
episcopat, a vorbit cu indrazneala in faa mulcu pietre, nici

ftmilor infuriate im.potriva credintei si s'a aratat

un orator

lui Israil,

au
vazut nimic mai
Dumnezeu, pen

zut peste ere^tini, dar

puterni

nu

s'a

fortarea,^a lui

prin manile sfinte ale celui dintaj apostol.

muri

fetite

un cuvant de binecuvantare celui care 1-a numit pe acest propoveduitor al Evangheliei piatra. Dar sa vedem
poate,

cum

10. / Corinteni, III, 11

11.
i

El

H
?

Matei, VII, 27.

zideste Petru

dete

de Duhul si pazind neuitata porunca

i:
<Pate oile melons, a stat in mijlomul^imj alcatuita din nenumarate neastriga: Barbati Iude% $i toti care lo~
usalimuH 14 Dar ca sa nu lungim cunoastra reproducand toata predica lui
aduce aminte de cuvintele lui Ioil, proprin ir.spiratia Duhului. Dela Ioil trece
d si pe marturia psalmului al cincispretace dovada invierii Domnului. Si dupa
terminat cuvantarea, prin in^elepciunea
.

acest prilej ar trebui sa spun

daca

dintii

tru motivul ca a fost zidita cladirea credintei

Cu

a neamurilor care-si ascutiau

napustit vanturile puternice ale duhurilor diaboiice; ploile grozave ale persecutiorilor

inelept in mijlocul neamurilor si

daca cineva pomenea numele lui Isus. Astfel

profetia spusa despre Domnul se potriveste de
minune si lui Petru <Cdni mulfi m'cbu vnconjvs* 2
impresurat*
Petru insa
grasi
6
m'au

ca-

153

!2.

Pxalmi, XXI, 12.

13. Joan,

14

XXI,

15,

16, 17.

Fapteie Apostolilor,

II,

14

ASTERIE AL AMASIEI

ASTERIE AL AMASIEI

154

cuvintelor sale

si

ologul deia us a temp

maicii sale, suferind p:

dm

pe temeiul marturiilor

>

adus la credinta pe ascultatori, nu zece,

nici o suta, nici de trei ot[ sail de cinei ori pe
atatia, ci trei mii de barbati, o pliroma a Bisericii, suficient popor ca sa impresioneze pe cei
ostili, din care a nipt multi. Ce farmec cald i
infJaearat de convingere, care patrunde iute in

lege, a

suflete!

Ce dumnezeeasca

umbra

pun

Ce
mai

jurul tern

miti din pricina minunii

dusmanilor
gura
astupat
veau
de
trofeu
un
era
crucea
Hristos, iar
lui
neinvaeel
Iarasi
insulta!!
nu
vvctorie si
la

omeneaaca
incununati pe Demostene
line

tat,

alt epitet

dispretuitor i-ar

da

manie
de
fierband
urma,
pe
mai
1-ati inaltat pe lemn. Acesta este si traeste si
dupa cum v'a spus adeseori, inviind din mor^i,
imparateste peste toti. Astfel acum, pocaindu-va

cum spune

Dupa

ce ceata crestinilor a creseut

si

a pro-

'

..

lum

tatal vostru David. Caci

privind cu inteL pciune

cele

mai

primiti in sufletle pe Mantuitorul

este c

Moisi a faeraduit ca are

se rid

aemenea
porului, a plecat atragand la credinta inca al^i

turile date prin cuvantari, Petru a oferit expe

vinrienta minunata a unei puteri practice.

pe atatia la cele trei mii. Astfel vorbea Petru

cu indraznea) si cu ravna in public pentru ras-

si

invataturile si sfa-

gresat indeajuns, pe langa

el

daca santeti fii profetilor si ucenicii lui Moisi,

nu face^i de rusine harul stramosilor vostri,
dand aten^ie celor ce va graesc minciuni, ci,
**

Hi"

Veniti

de pacatel<

cineva,

multimea se revolta si se razvratea si nu-i

gaduia la inceput sa-si deschida gura.

:v(

an

oar a

sa sa-si impuna convingerile sale, incat a fost

exilat din cetate de ascultatori; iar Socrat, cu
cuvantari
toate discutiile lui fntelepte, la sfarsit, a aflat
cucuta, ucis fiind de ceata ucenicilor sai. Atat

pe Socrat. Si a avut

"

doua

palmuit, iar

pe Demostene

ia

laudati pe Socrate? Caci Demostene, mare si

renumit in art a oratorica, n'a putut prin art a

ngura

'

mestesugarul,

care
celui
inchinati-va
dumnezeesti,
lucrari
unei
1-ati
voi
care
pe
Iisus
lui
olog,
a vindecat pe

S'a

sau or ice

Petru.

se

era de neputincios in puterea de convingere!

Dar Petru, pescarul, mestesugarul, neinvatatul,

faima minuni

fiind

strans impre
i

care

intelepciune,

155

ASTERIE AL AMASIEI

156
II

i'

infcrodus

Print r'un
singur fapt s'au savarsit doua lucrurj. intai sa

dar de temut
Dar nu numai aceasta forma ravna prea bumilui dascal al credintei, anume de a strange
popor numeros lui Dumnezeu, ci cu mult mai

se creada ca Mantuitorul

il

protivnicilor.

lui,

zeu

A vazut pe Anania acela,

inasta
pentru
pacatului;
al
obiceiu
raul
stini
15
Asta nu inBiserica
data 1-a taiat pe el din

a vindecat astde folos. Poporul

ci

religios
indiferentismul
in
vreme
atata
traise
elin si iudaic Deaceea a socotit cu cale sa faca

nu numai de sfaturi, oi si de
(Oapractice.
rezultate
bune
frica
cu
care
oare
departe
pastreze
mai
sa-si
sant
obisnuift
menii

uz fat-a de ucenici

obiisnuin^ele capatate in vecnile lor indeletni-

adaugat
si
a
pacatul
rau
tinut
de
Petru
a
ciri).
in data ca pedeapsa. moartea. N'a intrebuintat
sabia, nici nu 1-a dat calailor, ci atunci, intr'un
chip cu totul nou, a aratat puterea lui Hristos
acuzat,
Numai
1-a
ucis.
fost
care
in
a
felul
prin
sa
nevoie
Nu
duhul.
e
dat
si-a
si
acuzat
iar eel
si
fapt
de
mare
sucest
este
mai cercetam cat
15.

HP

>t<l(

Apostolilor, V, 1-10.

vomta

apostoharul n'a

jefuitorul

convinga cu tarie ca cele spuse

de Petru nu era o inselaciune, ci ca n adevar
Dumnezeu era cu el si ca taina pe care o vestea
era sfanta si adevarata. Este necesar sa se observe \ aceasta ca semnul de pedeapsa si de ucidere s'a indeplinit de apostol atunci cand a
fost nevoe, spre a fi data celor cu rea vointa o
dovada de puterea sa pedepsitoare, pe cand binefacerile i tamaduirile le savar^ea eontinuu
i in fiecare zi. i era in Petru atat har si atata
usurin^a de a vindeca, incat nimeni dintre bolnavii care se apropiau de el nu pleca inseiat in

cu gandul de a fi
era decurand venit la credin^a in Hristos si ace
dupa.
evanghelice
legile
primise
bia fixat si

fel pacatul,

lui

urmat mdata pedeapsa.

Acestea sant indestulatoare ca sa uimeasea

sufletele si sa

ucigas,

vrut sa faca bine ologul

ntarziat. A vrut sa pedep;

furul propriilor sale reduri, noul jefuitor de cele

sfinte ca are de gand sa. introduca, printre cre-

si

urma

ce lucreaza inaata la

color sfinte si a

seamna ca era crud

doilea ca el

si al

este Duinne
este acela care pedeps

pe

interesa pe el ca ucenicii sai sa traiasca,

exact dupa legile date.

.'::-

157

pandirea euvantului evanghelic, zelos, netemator, intelept, cu indrazneala si incredere in con-

mult

IL

PREDICI

HI

vingerile

OMILII

'

sperantele sale, ci pleca intreg 9 i

locul in IerusaJim
Petru, vorbea de Hristos. Poporul
sine siruri de bolnavi

sanktos
S\3

la

<AT cLl1

duoea

dujp

in fieeare zi era

un
spectacol minunat format dintr'un popor
amestecat: unii veneau ca sa. fie slobozift
de boalele
ce-i
cati.

chinuiau, iar

al^ii

si

ca

sa.

vada

jie

cei vinde

Astfel a fost seris despre apostol

si

acel

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

158

re, s'a

spus de niei un altul,

ca rudele si prietenii celor bolnavi, aduceau pe
Petru
sa-i
venind
pentru
ca
strada,
in
bolnavi
1G
Lucrul acesta
umbra
lui*
umbreasoa eel putin
mai mare si decat minunile Stapanulu
In a
1 a fost mai f aimos decat Domnul.
lucru minunat, ce

nu

s'a

tuale si

SI

PREDICT

159

indreptat spre cele

mai

numesc

p*

ohscur imi

sta

biecta

Ce

O, omule! Tot ce are fiecare e lucru mare!

este!
bogatie
sarac
tot
eel
are
care
o
pe
averea
Si
Pentru Dumnezeu este tot atat de mare i eel

r>rivinta s'a imnlinit nesresit profetia

cuta,

de Mantuitorul ucenicilor: Amin,

amm

care se lipseste de trasuri ca

va face i mai mari

17. Sa nu se creada ca
prin aceste cuvinte compar pe rob cu stapan!
Fereasca Dumnezeu! Un asemenea gand este
irm
af
sa.
vreau
Dimpotriva
zapacit.
unui
gandul
slujiprin
puterea
lui
arata
isi
Dumnezeu
ca

care le fac eu i acela

decat acestea va face*

le

17.

loan, XIV, 12.

ses te

felurite scene,

un oras

plin de lume, ca si eel ce are

o mica

gradina; eel care are o haina eusuta

aur, ca i eel ce are un strai invechit. Dumnezeu nu judeca despartirea de averi si milostenia dupa cantitatea ai calitatea celor date, ci

dupa vointa

dragostea celui care da. Pentru

aceea Evanghelia nun ste milostiva pe vaduva
hi

pentru
care lntinde un
ar cu apa rece primeste ca rasplata impar
pentru jrraba cu care 1-a oferit ltt caci
Imaetat, chiar
.

18

V, 15.

19,

I:

IH
:

fflBMal

;;*a.

eel care phra-

**

este
care
eel
iar
lumii,
pmotele
loc plin de
omenesti
zapacelii
valurile
de
necontenit
iicit
mare
voce
cu
sa
rugaclunea
face neintrerupt
care
crestini
dintro
Primul
marii.
t rmurile
pe
calcandu-le
si
lumesti
averile
a dip, pi tuife
Faptele Ajto&loh

La fel de in^elept este si

masa de argint, cizelata cu

sernnat.

ste

16.

eel ce se lipseste

ca si eel ce-si paraseste eftina sa masa de lemn.

Pentru Dumnezeu este la fel i eel ce stapane^

ca niciunul din ucenicj n'a fost imbope

pus
ca.
1-a
sale,
darurile
cu
Petru,
gatit, ca
darurile
prin
inaltandu-l
tuturora,
fruntea
el in
udintai
eel
fost
cum
a
dupa
si
ca,
sus
celc de
Duhului
puterea
prin
fost
a
stfel
cenic, tot
faptelor
teme!ul
pe
lui
fratii
mare
decat
mai
asa
indata
si
chemat
primul
savarsite. A fost
intr'un
marii,
tarmurile
la
ft
gasit
cultat; a

si

de magar. Ceeace este pentru bogat trasura cu

patru cai, aceea este pentru sarac asinul nein-

torii sai,

III

Lh

Mai

-t,

XXI,

24

x, 42:

ASTERIB AL AMASIEI

160

OMILII

PREDICT

161

'

date a

nu avea vin parfumatj

Aceasta o spun cu ingadu-

din pricina saraciei

cu mirosul

florilor.

cineva negresit
sarac daca este pescar. Nu stii oare ca eel eare
cauta margaritare este un pescar? Iar margaritarele sant floarea boga^iei mandre si semete,

inta, *eaci
I

nu inseamna sa

fie

cu care se impodobesc imparatii, cu care se nianiubitoare de bogatii si de podoabe ?

dresc femeile iubitoare
CL si
este
Pescarul vopseste purpura cea
special demnitatii imparate i. Pes-

<*

de lana tesute

isesc stofele

ci

care vaneaza sideful balaiu. >

W A
uneltele meseriei

li

din fata lui Moisi.

usor de dispret-uit,
ci bogatia se cunoaste
asa
judeca
s'ar
Daca
indeplinita.
meseria
dupa
lucrurile, apoi nici o meserie n'ar fi mai saraca
judeca
s'ar
ei
bogatia
daca
agricultura,
decat
conceptie
aceasta
Dupa
tarnacop.
sapa
dupa.
si

ca unele ce sant eftine

adica plasa si carligele,

sant cu

si

urmasul

nu

le

Rosie,

si
sale,
meseriei
saraciei
pe Petru din pricina
mare
acestui
valoarea
micsoreze
incearca sa

a fost pescar Sa. inceteze

si
argumente
astfel
de
de a se mai lauda cu
sau
pescar
Care
Intrebarea:
sa-mi raspunda la
pus,
a
Cine
mare?
care dintre oameni a mers pe
ca
toate
cu
ca Petru, piciorul pe f aa unui lac,

barbat din pricina

ca.

este

si

Iisus al lui Navi,

Moisi, ca a trecut lord* ml cu apele

si

ia

Marea

a despartit apele, taindu-i cursul,

a facut ca poporul sa treaca Iordanul ca ,>e
si

el

Dar niciodata nici un om n'a mers cu picioarele pe apa. Legea natjurii nu accepta ca

uscat.

de aur, regele
trebue decat o secure si

pade
aurul
despartesc
care
un ba$ de lemn cu
insulta
care
si
Evreii
paganii
deci
mant. Sa taca

lui

Mare

revarsate peste maluri; totusi, ca

totul saraci si cautatorii

bogatiei, caci lor

vant? Dumnezeul nostru eel bun a savarsit multe minuni prki robii
lui atat in vechime, in istoria poporului lui Israil, cat si in vremile din urma, cand iconomia
iubitoare de oameni a Mantuitorului nostra s'a
aratat in lume. Dar despre nimeni dintre sf intii
dela inceputul lumii si pana acum, nu se stie
ca a savarsit o astfel de fapta prin propria sa
credinta si prin haral eel de sus.
Minunat este si Moisi care a trecut marea
fara eorabii; totusi a calcat pe pamant, asa
cum calca toti oameni i, caci apele s'au retoraa
valurile erau agitate de

materia lichida sa reziste la ceeaee este tare si

o apasa. Dar mj se pare ca Domnul si Stapanul
tuturora, admirand dorinta nrzatoare a lui Petru prin care i-a strigat: Porwncete-mi ca sa
vin la tine pe apa%
rei lui

dragoste

&<>,

i-a

dat ca rasplata a

har nou si minunat, pe care singur Petru dintre oamenii dela

Adam si pana la sfarsit, 1-a primit. Aratarea
unei a aemenea minuni, adevarate
deosebite
si

credinta, acel

20.

Matei

Izvo<

?ie

<IV,

Ortod

ii

ASTERIE AL AMASIEI

162

OMILII 1 PREDICT

Dumnezeu, depaseste smerenia

cum spune si David, eel mai bun din

lui

poruncit precis sa-i spuna cine spun ei

ca este el; deoarece toti ceilalti voiau sa. taca,
intarziau, cautand raspunsul, gandindu-se oare-

el le-a

David, iaudand pe Dumnezeu in unii

talmacind puterea
pe care

deschis indata, gura eel care purta in

suflet carbunele aprins al credintei, cu care au

cum,

le

cunoas

mare
deci

a im

Tu

robului sau ceeace formeaza caracterul sau

propriu, socotindu-1 vrednicde o astifel de cinste.
fost loan Zilotul, eel care se ocLhnea

mare

si

Iaeov, ca unul

fiul tunetului

stralucit in

numit

ce

si Filip,

cand a

ca unul ce a fost rapit de Duhul,

Etiopian in cunoasterea Mantoate acestea toti au ramas

initiat pe

torului

urma

24.

Cu

esti

cade in

Hnstos, Fiul Dumnezeului

idei slabe; dimpotriva, in

te indica multi

idei,

putine cuvin-

dupa

asemanarea

grauntelui de mustar; grauntele de musta,r

faptele fiecarui ucenic, gasesc ca, atat in ce priveste cuvantarile sale cat si in faptele sale, sta

dar daca-1 pui pe Lmba, te aprinde din cap pana'n picioare. Tu eti Hrlstos, Fiul h
Dnm
nezeu. Intreaga formula, contribuind la
terea lui Dumnezeu si a Mantuitorului
considera si are in vedere doua idei: una
Pnvire la
primara: Cuvantul eel
aintni Inceput totdeauna existent, care
este la

in

urma

>pe

si

lasa

care alearga acelas stadiu

cei

mic

al

*>

vietii.

11

Odata cand Domnul a intrebat pe

zece incercandu-i
~"
21.

Paalmi,

sa.

LXXVI,

22. Ioim, XIII,

23.

Mm

III,

24.

Faptele

Apo

cei doispre-

vada. ce parere

au despre

Tatal

18.

17.
olilor,

si

este

cum

Dumnezeu, d

marele teolog loan,

2.*J.

care,

sezan

pnn

VIII, 39.
25.

Mat

xvi,

1.

i'

celui viu 25,

comparatia darurilor arata pe

mai valoros. Considerand si cercetand toate

in fruntea celorlalti ucenici, depaseste

a marturisit

si

cinste

buzele lui Isa.ia

Fata de valoarea acestor cuvinte, care interpret

vrednic de credinta al celui mai mare dintre apostoli ar mai putea fi admirat? Uitati-va. mai
intai la aceste cuvinte! Sant putine si nimic de
prisos printr'o expresie scurta a pus in valoare
multe si nenumarate lucruri. Toata expresia aceasta este excelenta, isi apartine ei insisi si nu

sit

si

acele fericite si cu adevarat lamurite cuvinte:

Dumnezeu

22
lui
Iisus
pieptul
pe

si-a

fost curatite

multe

Mare a

163

-.

..*.<

p.

ntu

^HHB^^^^^^^^^^P

OMILII

ASTER1E AL

164

PREDICT

165

A1VIASIEI

'ii

doua zu
bun
f
Dumnezeu,
care
pe
intrupare,
privire la
une
slabic
spre
coborandu-se
primit-o
ind, a
cercetat
a
de
fi
vrednic
este
dar
noastra. Asa

a
intelepeiimi;
tainicei
cunostinta
colo

acest r spurn care pe scurt

si

este

intunerec

prin

si

ajun-

cia specifica

'

fi

'

i.

i
"

K\

ii_.

careea ereticii

nu va

si

celui viu. Precis acesta

Petru a

Dumnenu altul. Dupa

numindu-1 Fiul
si

din

Caci iata

urmele Parintilor,

si

nici

mers
Petru,

uceiiic

autentic

al lui Hristos,

mea
par re
.>

a antuitorul
nostra, n'a

abila
n

i)

'

<

inceput printr'o lung

roducere, fnc ujurandu-se cu o gralogisme si dovezi, nici n' r
un

cum obisnu
cusiti

tit

hnclogii credintei,

al

rturisit indreptaral eel drept

pricina

care a primit pretupremi u

in onoruri si in
fapte, barbatul acela fcarte
renumit a cam

'

Dumnezeu
lui
Cuvantului
gand la contemplarea
vredniHristos
lui
dintra inceput, i-a adaugat

ce

ochilor oameni

si

reala,

cata negura se raspan-

si

deste inaintea

dupa alegere

Iacov spre cer

si

apostolilor!

pentru
om
facut
s'a
Iisus
Petru a marturisit ca
pe
urcand
cuvantul,
fcj
-a opriti aici
nu

funda-

inchida carora ar fi drept, dar negresit celor rai, fara de sfintenie si celor care tagaduesc
acea martursire, din pricina careea el. ca un

nu merg pe calea pe
ci

si

credincios nazitor al bunatatilor bisericcsti, a fost pus sa supravegheze

i'ntrarile impa-

lui

temelie

le

bun

DomOmul
careea
potrivit
Duhului,
a
de
sue
placere
1
cu
numit
caci asa este
nesc
extraminunat
chip
si
in
zamislit
fc-st
multi) a
ce
dupa
Dar
Fecioarei.
ordinar in pantecele

scara cea spirituals a

numit

vrea

cm
mit sa fie numit
m cu undelemnul
oameni,
David

neincununat

imeste

lege netre-

Dumnezeu. Prin

icoarata
cuvinte
Aceste
Tu
Dumlui
aratarea
talmacesc
nomia intruparii,
numele
este
nu
Hristos
Termenul
nezeu in trap.
unsi.
celor
harul
indica
veci,
ci
de
nainte
lui mai
sa.
ca
primind
nostra
Domnul
Pentru aeeea si

zeu.! ui

credintei,

fost

esti Hristos.

noi,

noua tuturor invatatura

cuta, n'a plecat nerasplatit si nici

inalte.

dupa ce ne-a predat

in putine cuvi'ite,

intelegerea
precisi
termeni
in
cunoseuta
a f acut
dela
incepand
a,
credit
tuturor punctelor de
de jcs si un and mintea
cell

ca

nestricat al credintei si

nen:

pe scurt
ut de eel na

sa faca sol
ci,

#H

is-

in s'mplitatea

N
ut,

nu

s'a incur

it

'
.

ASTERIE AL AMASIEI

166

limbaj cu privire

in chitibusarii de
si

avo-xotoc nici

nu

OMILII

s'a interesat,

la

manat de

*-

ma

isme
argumente

Dumnezeirea

nu

ale lui

Euncmiu. Sa imitam,

cresti-

tru

(a caror caracter specific este credinta,

falsa
de
omul
lipsit
pe
pescar,
pe
vorbaria),

prime

pescuire a lui

de loe din Betsaida, pe prima

Hristos. Sa meditam.' spun and:

umn

izeului

se

'

Ma

iubeti tu?-

du-1 pe el de trei ori:

nonttni r>3 la fnt.rehari a dat cu
26.

i-

ce a trecut

sa laude pe barbat) vreau sa va vorbesc

padepe
mutat
s'a
cum
lui,
despre raposarea
acolo
cuvantarea
terminam
sa
ca
cer,
mant la
nostru
Mantuitorul
Cand
viata.
incepe
si
unde-i
buna
de
moartea
sa
prill
sfinteasca
avca sa
depozit
un
barbat
ca
acestui
voie pe om, lasa
intrebanecumenica,
si
universala
Biserica
ales

-17.

in multe chipuri

vreme

magi au

chiar

Petru

prim

greutatea

Neron

inceput daca s'ar compara cele ramase

spuse. Eu insa lasand cuno

loan, XXI,

rataciti,

lumii, iar acolo a alergat la palatul imperi

multa ravna o

vestit ne

Hr

intrece toate celelalte chipuri de torturi, si porun ce ste ca prea fericitul sa fie rastignit
pe

minte

cei

pentru Evan;

It

II

eonducandu

persecutii

inchisorilor,

dimpotriva, parem

"

suferind

sai,

Dupa

cunoastet

lumea,

rajmasilor

mi

\r

orbi pe Hristos,

celui viu.

iar sfarsit, pierderea.

am

toata.

din

mult decat atata sa o lasam

a car or treaba e cearta,

'I

mergand prin

ci

curiozitate, pe eel

lui,

Cand

nilor
I

167

singura turma si un pastor, cand

zit:
ste oile mele! 27 Si Domnul a d
ucenicul prea credincios, aproape in locul

tiile

tre fiinte,

PREDICI

marturisire, a primit lumea in gri

o;j/>m>c

curio-

cruce. In chipul acesta Petru n'a imitat

tos

numai mersrand pe mare,

ci si

pe

at.

lemn
>

mp
+

sebirea intre Stapan si rob, a cerut

dela duswan; o singura favoare, sa. nu i':e pus
pe leivn

Domnul ci sa, fie pironit cu capuJ in

partea dela pamant a crucii. A spus
ca nu este
vredni< jrobul sa
aiba chiar in patiinl parte de
27. loan,

xxr,

17.

ASTERIE AL AMASIEI

168

OMILII

aeeleasi lucruri ca si Stapanul. Si a dobandit ce

a voit si prin cruce a plecat la eel rastignit si
inv'at, el

imbracand cununa mucenieiei, iarnoua

avite tale eele multe. Este timpoil

PREDICI

169

sange
Damasc, cu intentia de a adauga prigoa
ucidere la ucidere

lasandu-ne prilejul acestei sarbatori.

.ceste cuvinte de multumire ti le aducem si
dupa putere, o iubite si sfinte cap, pentru

'

SI

si sa

crestinismul, chiar cand

da-

Dumnezeul nostru
ca dusmanul puternic ar

loare.

acum sa

brav. Si luminandu-1 d
infricoseaza si-1 intoarce spre smeI

tovaras al
drept cuvantul spre
virtutii tale, spre eel din Tars, care a plecat

cu Iumina,

il

drum

Hr

intelepteste prin orbire ochiii inflacarati

de ura

'

eredinte

Dumnezeescul Pavel, trambita. cu mare glas

a Evangheliei, mai nainte cumplit dusman al

.p

al doilea

mult, i'acand

timpu^Bfost

sa,

roseasca.

lesrii.

LI

'fl

I
>*'

27.

a'ceste cu-

sa-i vorbeasica

ca

mort

si ingt

opat, traeste

si

convertire

re marturis. in pe

sa-i

dea

>

>^fcjv,v

V-.CI

arata

avem n

talmaces

V .11

derea lupuluj iudaic.

Sa l fa r
fl&nd amet
Cuvintele ac tea. imi
zugravesc pe un bar-

manie

la uciderea sfantului te-

urma

a*un
;

in

uciderii sfan-

re luase parte, gafaind inca

dupa

Dupace a conlucrat

>

el

turn trainic
la

numai

faptel

de

mele.

./^f

rostit

nu pentru ca nu era nevoie

mule
mai e

tuluj

LIX.

vinte,

mai

Fa

Hristo

pretutindeni infricosa. pe ai nostri

Hristos
cu adevarat, dupa proorocia lui
si-i fugarea;
1
cov, Veniamin, lup rapitor ^ sfasiind pe

28.

bat

chiului Testament. Pana

mare primejdie pentru eel

ci

mai

ca

si

inflacarat ravnit
al

cnorul in bolt iri

dintre ucenieii lui Hi

in ce priveste virtutea,

sprezece

iar leu

liar,

pedep
a adaugat cuvant fap'tei
nu-1

de catre

Dumnezeu

spunandu-i ce este scris: Saule, Saule, peniru

cr ma perseoutif Grew iii
este
lovesti cu pi-

dar in urma foarte puternic aparai naseut

Bisericii; de tanar a fost din

3tolilor

de manie.

fara sa-i vorfceasca,

crestinilor,

tor al

plini

si

F<*ptel

ApoetoKhr, ix,

4,

Apostolilor, ix,

l.

5.

ASTERIE AL AMASIEI

170

OMILII

Ce

un

patriarhului
aprofetiei
simboalele
el
in
trand

mintite

mai

moarte,

si-a

adunat

cand era pe patul de

copiii in jural patului, si a

lui,

lupta. si

celelalte

stini,

puneau persecutorului pentra

Hristos multe lanturi, grele si grozave de purtat. In cele dintai era scris: Pavel Evreul, apa-

Astfel

pe Iuda ii vorbea
Hristos

dar in chip alegoric lau-

ratorul

legii,

dusmanul

vrajmasul Evanmai tarziu: Pavel rob

crucii,

urma
Asa
rrrc.
mai
eel
lui
era
fiul
niamln, deoarece
inrealitate
in
dar
lui,
fiul
catre
zicand vorbea

Hristos32, Observa. bine: al celui rasCe minune! Ceace era cu putin mai na-

cum

acum

raptor;
hip
Veniamin
Veniamin.
semintia lui
hraimpdrti
va
seara
dar
mananca,
dlmmeata
na^. Sa cautam ce sens au aceste cuvinte!
amancat
Nimic altceva decat ca la inceput' a
lma
san
ucisj
dica a prigonit, a

fjj

mica, astazj este pomenit

ca slava'

l\

.'::;.

"",.-/

*TE

"'':'

"

1
-'

-^m

dibacie,
.

'

nele, scriind

ii

potoleste

si-i

schimba,

din

muscatoare in oi blande. Dar cee mai

-I

r;-"

fiare

8cri90r% catre sinagogile din

tiwf^

"

duel

'I.J-tB

~-

-if

in Ierusalim

i
(

Facere

>**kji

vy'fsjw

IX

^Wili

:i

;3fe
!\

e>i

y'^'

'-'^'--1

IJ

.'

'

."''

'
1^"' ,1-U "i'S
'
i
; .-'. '
v-..\-;'--''-|'X-L-

,-

-'

'

-.

^^

"

nHBHHBHl^I^IB
<

hd

mwtm

IV

"'.

ift6'

:-';vv

W#3*WBB

^:f

-J

32.

lauda

lumi
cer

34.

Pentru ce Hristos
om, cum
lumi

cum
>

cer,

pentruca

cunostea taina intraparii si nu-1

yatama intra nimic faptul ca Mantuitorul
a
el

noastra.

Damasc

pe crestim*

legati si se

fetele

cerut
1

tuturora ca este

mai mult

de
atat
este
Domnului
Puterea
sfanta masa
mare ca dezarmeaza mania
cu
el
la
aduce
ii
razvratiti,
dmcioase ale celor

'-':.-'

gloria, stapanirii

crucea

urma
pe o turma
pripe
desbracat
a
bun,
cioban
a ajuns pastor,
tuImparte
apostol.
pe
imbraeat
gonitor si a
aceasta
intemeeaza,
ne
legea
hrana
si
turor ca

T_

mparat

laudaros nu s'a laudat atat a cu

171

cata deosebire intre scrisorile cerate atunci de Pavel si acelea pe care le-a scris
in urma vestind pe Hristos Unele legau pe cre-

sus. Iaeov,

PREDICT

SI

numeasca pe
*>

pentra ca s'a pogorit in trap

33.

Romoni,

34.

Faptele Apostolilor, IX,

I,

i.

3.

Iisus

Dumne

"

ASTERIB AL AMASIE1

172

OMILII 51 PREDICI

nu intareasca inca si mai

rlnrinsnlui obiectia. ci mai desrraba
om, ca

mult

sa.

Moisi
cand insusi Duimnezeu s'a aratat

lui

Moisi

orbesc ochii. Crede deci

Si

pe
atraga
sa-1
ca
foe,
de
sau
fulger
in chip de

ca.

Stefan, cand voi nu credeati

cuvktXr 'luf
Greu iti este deci sa dai cu piclorul

il

se loveste de

Evreu

un

ca
cunoasca,
sa
uitare,
din
cum
oare
tandu-se
Dumputeri.
si
aceleasi
uneea
ale
sant
aratarile

Hristos

om

Hsus*. lisus cste numele pogoririi

aceste cuvinte

stint

sale.

acela pe care 1-ati palmuit, pe care

tai la

Caiaf

W'.ti tarit

de

ici colo,

mai

in-

fats'n

numeati
A
numarati

apoi la Pilat; pe care

"

>-

strice fierul?)

ci

mereu

*1

dulsherului, pe care

il

tiranul
"**1"

uwwwuur; a

fost dus
rost

un numar

il

ai

razand

orb ac acum, n
ma vad: lumi

ezeescul Pavel initiat

a ^estina.
Odata ce a gustat din adevar

Hr
imparateste peste

35
-

I.

.!

'fn.
!

se

l>

J.

strica fierul

sa i^
bea sangele altuia,
eel cu manile patate de
c c " a P^^ecui; in orbim q
\
dr 6Ptate! Cel care a pacatuit

<*5

se

pe care

cumintit, salbati-

cuJ imblanzit

aceaata adauga urmatoarele cuvinte:

1-ati biciuit

mai

ca de a-

acum

Eu sant

llji

Acestea s'au intamplat.

Si Pavel condus de
_
mana a plecat, priveliste
vrednica de mila, dar

miei

Eu

nu

cum
Wy

imbracat trap, ca sa nu
orbeasca
tofi care vorbesc
cu Dumnezeeirea lipsita
de
val.

si

^_^

acum

am

nezeu

nezeu fiind de BUS, a venit catre noi

%^fc |S_^

raneste de el, tot astfel si

eel care se impotnveste lui Dumnezeu isi
atrage de buna voie distrugerea. Intelepteste-te
pe viitor si prin faptul ca ai pierdut
vederea din pricina minunatei

asemanarea
cele de acum, destep-

mai intoarca Pavel cu

fier ascutit,

(cum ar putea oare sa se

lum
cele petrecute afcunci si

bolduri^

in

Muntele
nai,

,
m'am
WiX

lui

Dupa

173

Papwe

Apoirtoutor,

1X

5.

;..,ie^

p
I

tsuV

l\,

^1

frfia
I]

<" i

Li-

/I

irfTVi*
i-

-**'

vn

^m

i-

v.irT-V;

i4

I-

'^ "

T*<

r*ifkU;
'B

n"<VrHuati

'K.

IT-

.-'.
t

'I

'

'

.""''-''**

!fln
.

cL iV'.'fcM

iVWfKU

3d'
W.Tk ' 7_3

''"'. '"

r.

.;.a:

SvvH.'w
-'

.-'-U'

f-S* fV

!''>'.

-"'I

# rH

Ul>

v>j;i

fflM

*,*j.;

v
1

'-J'

,.n

'

'

tii

ASTERIE AL AMASIEI

ASTERIE AL AMASIEI

176

timp cat tiaeste

si

vorbeste Pavel. Iar acest

mai
Multi. chiar daca erau crestini,

si

niW!U'/<m:

cu imii

si

cu

altii,

si

nu

se

Pietre, totusi nu-si pierdea zelul

multu

din pricina greu

lntampinate. Dimpotriva
ce parasea pe dusmani putina vreme, se
apropia dia

intrebuintau

si

unele

nou de

practici ale taierii imprejur, pentru ca indeplinind in parte cele placute Iudellor sa indulcea-

i.

'

'

"'

'

n a avut

o bunavointa in invatatura
sa; dimpotriva, a predicat cuvantul eel de sus
cu voce cur at a ^i a ajuns pana la o inaltim
ire de libertate de gandire, incat oatat de
data cand Galatenii invatau din pricina usura-

rea

ft

j"

A&

sa,

nici

lui,

crezut

a doua

mort din pricina

tatii

si

nepasarii dascalilor

se intoarca iara
scrjs lor

la viata cea

o epistola minunata,

<|"

2tf2
".
1ifl3
W* V

:v-v<?
-*

PSB
,-'-!>
ul

*-^

;,?

^^

-'.''

ur!-. H .v.1*-!*
.TF

^M

'

*.t.

ca trebue sa

dupa

lege, le-a

in care i-a inva-

sa traiasca in noutatea
petrecerii dupa Hristos si sa nu mai dea atentie
literilor eel or scrise pe placi de piatra. Prin cele
tat sa fie relieiosi

"4,

lor,

ff\-J';

si

sot
iS

efflrasg*?

'.

"'- (

spuse a fost de acord cu insusi verhovnicul apcstolilor si ori unde se afla se adresa lui Petru
si-1 tinea de rau ca turbura noua vietuire prin

IVHVfi
r

. ,

>

.'

It'

HH

..

:-iV -,<-.

'.;

...'.'.

'

m^m3m&

-.

fe%

Hi

TOP

v.;.>--.--j

-v :...>>>->

-':-.

.':

..:-.'.'-;.,

-,-

intrebuintarea dogmelor
-;:^v^ I

: >

nu

-"

iXfliw^ftMSCBi

'

tf

'

aHH

*~J*B

! > I

*\^c.
V

'"

'

'd

i^An-.i--- <
Wi**'
i-'.witv..,i

arteswfflK;^
wfWS^?Kt

SSn

""

de caruntetea

lor s'a ridicat cu tarie; pe Petru insa, adeseon

1-a mustrat, atat cat era cu putinta, amestecand
ndrazneala cu i spec Lul. Ori unde se gasea, cusa
intampla
vanta si convincea. Daca uneori se

-i'>-* T.^.

''.,'11

:;" -fife!

'?,.

tf*

s'a rusinat' nici

batranului,

nici de intaietatea apostoliei, cand a vazut ca

adevarul era in primejdie. Impotriva Galateni

-^''

vechi ce-au incetat. Si

wsBHBB^^to^Si

Obi

[j.t i.yj* .'if

SSPfwS'

'a

Sot

zi

j-\

^''.(c

loviturilor, totusi

a venit in pia.ta si mtinzandu-si

mana
oreapta, ij inva^a din nou pe
cei care-1 dusesera
aproape de moarte. Astfel
nu-i pasa de loc de
corp. Privind la scopul
dhemarii de sus, se lupta
cu staruinta, strabatand
tara dupa tara, ora^
<lupa oras se lupta
pe uscat cu greut&$ile i
9
era pregatit fata de
primejdiiJe de pe mare vorbea cu intelepciune,
se apara inaintea jude^atoriJor infuriat
adus pe Bvrei la cunostinta

dHC

:\

vadea felul
intorcea cu dibalor,

crestinismu-

r.

'

intorcea cuvintele

de argumentare, fc
cie spre argumentele sale,
si pleca convingandu-i sau pe toti, sau pe cei mai
multi. Desi plinl
de rani de nevindecat si aruncat la
marginea ora^
fului, pe care 1-a ini^iat in
tainele

1*11
1

ei, le

lor gTesit

sufere ceva rau din pricina relelor moravuri

sai
aruncat in inchisoare, sau biciuit, sau lovit

ci

mean
y-- <!._-,

177

^
Z

^istos chiar prin scrierile cinstite

de dansii
1_a conv^s Prin argumentele
filosofiei

J?-?~
foain

PTm

legile nescrise ale naturii.

mtareau, pe prozelip

pr^Z ^ ?
udar^T
3

"

*****
-

Miam

ii

Pe

cue-

zidea, hranindu-i

mSSUPa Credin*ei

Ior'

9*

^^

gradinarii cu rasadurile plantelor,

maaura

si

cu grija. Dar mai bine

ce face* taria cuvintelor

lui.

teQa. ora,
de primul rang al Ahaiei,
camiOrtodorte

,S|V

'

12
.v"

.,

;''-', "'*"!:*

-i

''!'

'-'','/'

(i-''J

';.:''

'; v'--'"'l.';-",

>','-<> ["-v^

,V"'

' "''

>'!
'-i

'.i

'I >:

;**1

,' ,t

i I

ASTERIE AL AMASIEI

178

OMILII 1 PREDICI
stiintelor, dupa.

cum

1-au

altar si

vechiu arsenal al
Dup
ce
etiinta
de
et:
oamenilor
ai
si
fntelepft
Pavel a strabatut Iliricul i a aruncat
tindenea scanteile credin^ei, pe care luandu-le
Buhul le inflacara $ le pastra nestinse, a ve-

rosteasca facatorul de
corturi cuvintele despre Dumnezeu, celor care
imparatesc, potrivit cultu
pretern;

are

sa.

made
manat
Pavel,
?
oamenii
rii lor,
toft,
nu
sus,
de
darului
si
de
lui
bogafta
firii
retia
n'a
nici
Atena,
din
casele
una
din
s'a oprit la
sa,
cuvantarea
ne
spre
a-si
atelier
un
stat la
#
filosofi,
lor
primii
faca
sa
obisnuiau
cum
dupa
sever
senat
un
er
unde
a
Areopag,
1
a
alergat
ci a
A
penale.
procesele
judeca
care
pi infricosator,
in
stat
a
adunata
multa
si
acolo
mulftme
gasit
mijlocul lor. A vorbit retorilor ce se aflau acolo
tema
ca
A
luat
fiecare
in
zi.
pledau
si
de obicei
altar,
pe
un
sapata
dintr'o
inscripfte
cuvintele
pe
potrivit
chip
in
vestit
le-a
si pornind de aid
terminat
si-a
ce
Dupa
necunoscut.
Dumnezeul

a distrus mul

coborit invingator

acolo unde
Elinilor.

mai cu
Din Atena

dus spre orasul vecin, Corintul,

metropola
Ahaiei. Aici a rostit in sinagogi
invatiltura
s'a

mantuitoare si a plecat ducand

un proselit, dar nu
unul din cei multi, nici pe
unul la mtamplare
ci

pe insasi capetenia sinagogii

cu toata casa

lua.

Dupa

ce

biruit legea din varful

ei si a
aaiit crucea, ca pe un inalt
trofeu, a par'asit
Si acel eras supunandu-1

peste

cuvantarea, s'a vazut ca n'a pacatuit de loc fata

necuun
era
oratorice,
desi
regulele artei
de ri
pe
convingand
incat
noscator al acestei

inscriptie

seama avea putere demonul

vrednica
de
era
Incercarea
lui
atenieni.
teleptii

cum

o mica

te altare

catre
insale,
si
calatoriei
nevoiei
potrivit
nit,
multa. grija:

179

numit mai de mul

.'

lui Hristos.

timpul
vel

si

i si

Trecand
progresand mvatatura credintei,
Pa-

petrece a timpul ca un
general, care cucereste
fiecare zi pentru imparat,
orase, sate
P^nanturi, taind puterea
tiranului ce stapanea

nai nainte.

1CaX>nia ?i in ra ele
^

A
ia aP0i lUced

v?l ,
obsw
*eae !,^
al lumii
a

' Era un

'

n
ft

**&*- V*

acolo

dascal

celor pe care-i vedea le

era de
SaU iar P * d^Parte ii
n-

^
^

torcL
cea 7
ia mdhLtSi pr
n epistole]e saJe Este
genUnChl n aU 0b0Slt V6
luuiaL
muiat, ^*voiLana
desvoltand
neincetat Hi
^
'

'

^ton^tmbr

'

femeea
pe
Areopagitilor
Dionisie, corifeul
convertit si i-a f acut robi ai lui Hristos
1

-''.'-a"';

':..:-"*'

-"<'* I '>;*.%,

eoontemt in cuvant,
elujind Evanghediei,

fj.

:J

nma

OMILII

acestea este modest;,

Ziua
si-o
cineva.
dela
dar
in
pane
primea nici
dusnenumaratilor
impotriva
recea in luptia
mani,

lucrul
tot
si
pieile
>a, cutitul,
iar noaptea,
intretmeaici
de
procure
lui, ca sa-si

seama

care
noi
preotilor,
sa-1 auzim,
altar,
la
participa
a
la
numai

Oare nu
escul Pavel sa. mananee

avea

lavioase.

putere

dumneze-

into
sf
eele
din
bea
si sa
olui
nenumaratelor
a
raspiata
mica,
o
ia
sa
si
fiein
lovit
sau
tirupului
ingrijirea
spre
boseli
neluand
ca,
putere,
de
uz
facut
n'a
Dar
care zi?
toate
pe
depoziteze
le
sa
pamant,
pe
de
nimic
invrednicit
fost
a
si
in ceruri. Pentru aceasta
inca
era
cand
pe
omenesti
supra
vrednicii
cu
viitoare
bunatatile
vada
sa
ca
trupul.
Si
cu
unit
o arvuna a ci
vede
al treilea cer

&

\ f*\:

WA *
1

't

-*-'*T?\*

H
'.-

'.

n
Ill
- -.' HI
'

L.'*

V'-i.

-.:.;..,_-

ST: '

tit,

XII, 2.

'asest

se
nu
ce
cuvinte
aude
aici
de
sesc soarta celor
toate
cu
dar
spune;
insusi
cum
dupa.
pot grai,
~~37. // Corirt

el

admiral
ura
ne spune ins
pana
unde a ajuns. Probabil ca dupa ce a fost inaltat
putin dela pamant de puterea ce-1 ducea, a fost
asezat in locul pe care avea sa-1 locuiasca.
Urcarea lui Pavel, insa, a fost cu mult mai
stralucita si mai celebra, avand in vedere
inal^imea
la care s'a ridicat. Odata
ce sant sapte ceruri,
tnseamna ca a ajuns aproape la jumatate.
Sa
nu mi se mai laude deci Evreii care
au mari
despre Moisi, deoarece
ajuns numai
Pana. in varfuj Muntelui
Sinai ?i a fost
nerec si nori. Pavel
al meu insa. in loc de munte
8 a inaltat la cer in loc de nori, a
alergat din<lo de cer mai
presus de nori. Si pe buna drep-,
te. Caci trebuia
ca omul dupa Hristos cu atat
ai mult sa
invinga pe Moisi cu cat Evanghelia

ascuns de loc harul care era in

care se
manifesta in aratarile dumnezeest

altei

Pretutindeni este laudat Ilie Tesviteanul, pentru ca a fost ridicat la inaltime in dhipul unei
trasuri de foe si a lasat in lume prilei de multa

imbosratim de pe urma
celor
iar
Biserkii,
averea
insusim
ne
care
tarn,
unoi
ca
sarcini
punem
robi pentru Hristos le
ci
despotism,
este
adevarati robi. Preotia
tau.
jurul
din
cei
de
fata
mai
de
arogante
unci
vrednicia
este
Preotia^nu
evstrati
admini
unei
i
functionar, ci slujirea

sila chiar, evi-

persoane spre a indeparta dela

orice banuiala de ingamfare.

crut-a

Acest cuvant
nu ne marginim

manat cu

mici, da. la iveala fortat cate ceva din marele

lui daruri, dar si aceasta o face punand-o pe

cuiimpovarator
apostol
ro
si nu se arate
care
cheltuiala,
cere
nu
propoveduitor ce
gazduesc.
care-1
celor
pana si panea
I

181

tand mereu de a se lauda si de a se ingamfa cu

propriile lui ealita$i. Iar pentru ca sa smereasca
gandirea
care se lauda chiar cu daruri

meseriei

'

PREDICI

ASTERIE AL AMASIBI

180

51

' .

m
r*.
;

if:

_-.

1D<ilVl

Wfj
raliifl
"til

'ft

aafivl
*p^

*D

rv*

8 r&&'::?'.

9fl

ii

>Sv

^rafiffi
M.'ffWf

III
1

it
:

ASTERIE AL AMASIEI

;l

182

OMILII

PREDICI

183

cuvintele spuse lui de

despre faptele mari ale lui Pavel, din care sa

nu lipseasca nimic, ci am vrut sa. fac un cuvant
de lauda. atat cat imi sta in putin^a. Voi termina
cuvantrea mea, dupa. ce voi face pomenire de

cand era intristat;

Dumnezeu vorbea cu el in stare de veghe si in
stare de somn si-i spunea ce trebue sa vorbeasca; acest har al lui nu si 1-a ascuns, ci 1-a descoperit in chip in^elept tfuturora, spunand: Davoi cautati probd de vorbete Hnstos

cand era

Dumnezeu; era deslegat

legat, era intarit

ultima

Dupa

ce a strabatut intreaga lume, si punand

cuvantul in sfesnic, a aprins marele foe al cunostintei evanghelice, a ajuns pana la Romani,

profe^i, fie apostol

din cand in cand lucrarea harului de sus; Dum

Dar
uneori cu ei, alteori
dumnezeesc barbat era ca un templu spelui Dumnezeu in care se notarise sa \o~
cuiasca asa ca avea in el pururea pe Hristos

i:

-a

si

prin indrazneala sa f a^a de Domnul, se odihnea

pe pieptul lui. Pentru aceasta mai cu seama este
socotifc
Dar cum n'ar put
Pavel pe buna, dreptate mai presus.de om, care
se odihnea in fiecare zi, nu pe Iisus in trup, ci

in adunari, in curftle imparatilor, totusi

de buna

voie le tree sub tacere din pricina mul^imii lor.

Nu mi-am pus de gand acum ca sa. scriu o carte
38

**

Corinteni,

XHI,

3.

cu

el,

ca o

precise cu privire la virtute

alunga departe de
ameni dansurile si betia si orice patima neinfranata, de care era stapanit
mai ales si poporul intreg
i imparatul. Introducerea unei viep
si intelepte 1-a atins grozav pe Neron. L-ar
n durut mai mult pe Neron daca l-ar
fi ^lesli>n,+
cineva de placere decat daca. 1-^r fi
dat jos
pe tronul imparatesc
mai mult decat
J tul
un nascocitor de placeri si de desf atari
juoitor de muzica
din flaut, molatec si afemeeat
runtasul celor desf
ranati si nu imparat al barfe atilor.
Caci cum ar putea sa stapaneasca pe
;

^e

>

i<

poata vorbi cu multi

oameni spre a initia in taina Evangheliei si sa
convinga pe cei care stapanesc lumea si sa dobandeasca ucenici. Acolo a gasitl si pe Petru,
sa.

toti.

ca

pereche sfanta. si dumnezeeasca si inva^a in sinagogi pe cei de sub lege iar in piete castiga
pe pagani. i era Pavel dascal pentru tot
felul
de inva^aturi bune arata cunostinta cea
curata
9i nefalsificata despre Dumnezeu;
hotara legi

tator in faptele sale. i loan fiul lui Zevedeu

parea mare, ca, mai presus decat ceilaH;i ucenici,

ii

in orasul imparatesc,

lucrator al aceleeasi ravne. S'a unit

sf abuitor si dascal al cuvantarilor lui si aju-

pe Cuvantul lipsit de trup, facandu-se vas folositor si curat al Creatorului? Desi am multe
faa
inva^at
si
cate
despre
a
spus
de
f
elurite
si
cut dumnezeescul Pavel in toata lumea, pe uscat si pe mare, in tribunale, in pie^e si in public,

lui fapta.

1.

"B

IF"
;;

H I-'

HH

*k

<mra|'

dHB

"'

mi

s^m
m^^jfv

'

ASTERIE AL AMASIEI

184
K&*

daca nu

sa se stapaneasca. pe sine?
O singura. grije il stapanea ca sa taie din oras
pe dascalul credin^ei si al infranarii. Imitand
gandul lui Irod, baga, la inclhisoare pe apostoli,
altii,

i!

'

.-.

ii
.

cum

.
-*

Irod pe loan dar ca sa fie asemanarea completa, avea o alta Irodiada, gandul
desfranat si iubitor de plaeeri, care cerea capul

w*
-

"Wl

I-

,W^

bagat

stie

1-a

si

Petru si al lui Pavel pe amandod i-a incununat cu mucenicia; pe unul pironindu-1 pe lemn,
iar lui Pavel taindu-i capul, lasandu-ne noua. si
lumii, patimirea sfinfcilor, praznuire si prilejul
unei atat de mari sarbatori.
Acestea ne-a adus, o preafericitilor, legea anuala r ca sa va. propoveduiasca. pretutindenea
ca afcleti obstesti ai lumi i imbunatatind sufletele
oamenilor prin cinstirea voastira. Cand este cinlui

I
<

^M.-"**

cuvAnt de laud A
LA SFANTUL MUCEN1C FOCA

Pomenirea

virtutea, pe multi

ravni. In Iisus Hristos,

slava

si

ii

si folositoare

sa puna, in practica. virtutea. Instfrueste nu numai prin cuvant pe cei

care doresc virtutea si evlavia, dar pune inainte dascali buni faptele celor drepti. Pentru
aceea si Domnul nostru, dand regulele pentru
faptelor bune, ace:
care va
face i va invata, acolo mare se va chema* i

desteapta spre a o

Domnul

buna

celor care se straduesc

stita.

sfin^ilor este

nostru, caruia

puterea in veci, Amin.

5ar in alta parte:

Sa Iwmmeze lumina voastra

twfottea oamenilor ca sa vada faptele cele tnme
9* sa sJ&veasca pe Total vostru care este vn cetuti* 2. Instruct
a prin cuvant este un dascal
mai neputincios si mai slab decat instruc^ia prin
f&pta. Cu cat vederea este mai exacta.
decat) auzu! pe atat
fapta trebue sa depaseasca instrucjk^Asa si cu stiin^ele si meseriile. Mai intai le

&vaam prin cuvant, apoi prin

experienta, si cu

5^tonil manii punem stapanire pe ceeace este

i

1.

2-

Matei, v, 19.
Matei, v, 16.

lr*

r_\l

.'!

<*

""

',. V,

[*(*

rv* clflE

I'-'

UOM

ASTERIE AL AMASIEI

186

I!

ca eeteste mult pe Ipocrat si pe alti profesori,

nu este totusi un doctor bun, daca nu invata
niai intai chiar dela bolnavi arta vindecarii, vi-

zitand multi bolnavi. Tot astfel si noi, ucenicii

mueenicilor; daca luam, ca. inva^atori, faptele
barbatilor staruitori in credinta^ savarsite ina-

.
.

ft*
ffn.

-".*!
*..'

BW"

**ii

Irfb-

ele.

rea diferitelor f iguri geometrice, daca nu va invata bine pe tablita, liniile, cercurile si centrul.
Nici eel care doreste sa, invete astronomia, nu
o invata numai prin cuvant; trebue sa invete
cu ochii miscarea polului, invartind in chip stiintific inaintea lui globul. i doctorul, chiar da-

IT***

1'k. 1

W
f

intea marturisirii credin^ei lor, inva^am sa. pazim cura^enia credin^ei noastre chiar in cele

mai mari

primejdii, privind la aceste efintite

racle ca la niste stalpi pe care sant) sapate litere,

stalpi care ne arata cu exactitate suferintele

S
rf

niucenicului.
J&.

care se apropie de stejarul Mamvri 3 sau de pester a cea cumparata, pe care E4

fron Hetitul a dat-o pentru ingroparea Sarrei
mi,
copiii
si
patriarhul
cu
ingropat
unde a fost
Dupa.

cum cei

."!<

dr
^f-,-,^i
:

'.*

t&r

*J*

indata ce privesc aceote monumente ale istoriei,

cu
vad
patriarhului
minte
viata
si
reinoesc in

*"|

-'{

imaginapa
,

lor

parga
patriarh,
credinciosul
pe

3.

_...
Facere, XVIIT,

1.

4.

Facer e, XX1TI,

2-20.

Hi
ii

:-:

mmm

187

si
gandesc
se
imprejur;
apoi
taierea
credintei,
la
aceluia,
radacina
din
odraslit
au
la cei care
acestora,
pomenirea
dupa
iar
Iacov,
la
Isaac,

Geometrul, desi citeste multe carti,

desi are capul plin de invataturile predate de
dascal, totusi mi va ajunge sa. mteleaga valoa-

greu in

^m

OMILII SI PREDICI

asttot
istorie,
lor
intreaga
priveasca
sa
ajung
prearacla.
cinstita
a
la
venind
astazi,
fel si eu
fericitului Foca,

mi

se

umple amintirea, numai

ce
istorisirile
toate
de
loc,
acestui
privirea
din
gradinar,
lui
de
meseria
el
Vad
despre
spun
se
:

straini;
de
sa
lui,
iubirea
sufletului
cumintenia
vad pe omul distins dela tarmul marii, pe bine-

facatorul tinutului, pe sfantul sfin^ilor, pe eel

mai siavit decat cei slavi^i pentru Hristos.

dumnezeesc este

Sfim;

adevarat tot

catalogul vitejilor mucenici. Mucenicii, prin pa-

tima

lor,

dau multumire pentru patimile Dom-

nului, iar prin sangele lor varsat) implinesc ras-

plata pentru sangele Mantuitorului.

acestea

nu

to^i sfintii

au aceeas

Cu

toate

slava, nici

nu

sant impar|ite tuturora rasplatile cu aceeasi

masura, pentruca nu este evitiat intaiul si al

doilea din catalogul sfin^ilor. Iar pricina acestui
fapt, dupa parerea mea, sta, in dreptatea si nepartinirea Judecatorului El imparte atletilor
credin^ei, dupa merit, rasplatile, cantarind muncilc si avand in vedere marimea pedepselor ^i
taria rabdarii. Nu-i de loc de mirare daca. se
cinsteste astfel la Dumnezeu dreptatea, deoare.

ce nici la noi
generalii si arbitrii luptelor nu rasplatesc la fel pe cei bravi si pe luptatori, ci dau
Aiecaruia daruri propor^ionale faptei de vitejie.

.:

'$$
1
j^'

13

.'
!

..

'

o>r^

*'

.j

--

.'

-''
BOM
,-v-

|.V-.

'-

i.

.'

.*

V*

* ~

.'".'.
..' '-Jit

l..kt

*-'

I"

ASTERIE AL AMASIEI

188

OMILII

SI

PREDICI

189

Am

facut aceasta introducer e ca sa arat ca

eel care ne ofera azd prilejul adunarii este mai

I
1
I

II
II
I

801

impreuna

II
!

nu

lupta-

mucenici nu sant cunoscut

de toata lumea si nici ispravile lor nu sant atat
de laudate. Dar nu este nimeni care sa nu-1 cunoasca pe Foca. Dupa cum raza soarelui este
vazuta de orice ochi, tot asa i faima acestui
mucenic a rasunat in fiece ureche. i ca sa spun
pe scurt, toti ca^i au cunoscut pe Stapanul Hristos, au cunoscut si pe credinciosul sau rob. Voi
lasa insa la o parte, daca se pare potrivit aceet
lucru, cuvintele de la.uda ce le are eomune cu
ceilal^i mucenici si va vol povesti voua, crestinj
iubitori de mucenici, numai ceeace este specific
tori.

Foca un nou Lot,

Bit

stralucit decat alti tovarai si

buinta. gazduirii. i ajunsese

Sodomitilor,

al

ci al

Sinopenilor. In scurge-

rea vremii n'a gasit fara rasplata porunca, caci

pentru iubirea sa de straini a castigat prilejul
unei morti ce 1-a dus spre viata.

Multi

Dupa

ce invatatlira crestina a fost propove-

predica dumnezeeasca s'a auzit de toti,

fiind cunoscut Hristos si tainele aceluia, ne&murile, dupa cuvantul Psalmistului s'au vntaduita

si

adimat mtru wna $, popoarele pagane s'au maniat pentruca imparatia Hristos.
Orice crest in era cautat ca un rau facator: eel
de aproape era pedepsit, iar eel de departe cautat. Nevrednicia ocupatiei, faptul ca. era gra-

rltat si s'au

dinar,

afantului Foca.

nu

MD

)"*

JWH

..:-'-";;".
"':.'."

--v*=

*...^

nici si filosofi.

..

.-

uita^i la faptul

ca

I
'

il

1'..

.',.

Vf "?

J*

* tk

i, intr'adevar,

au venit

toare.

Vina

.'i

la el cei cari primi-

sera porunca sa-1 ridice, fara judecata si fara

aparare, din aceasta. viata nefericita si t eca-

Si-

1W...HJ

* 4T

SS.
i'

'

1.

era de o asa natura ca o martu

voce tare. Daca
treba nimeni i-o arata
iar
f
a cu multa
care trebuiau sa-1 pedepseasca
lui

iH*jPf

.
L

- I

!fAT1

"SrQKs.W

astazi
duit chiar la eel
cautat. Nici
9i nici

el nu-i

eunostea. Cali
lor,

5
ill
I!

fT

mai cu seama ca adevarat uee-

nic al lui Hristos.

nope a fost un ora in care predomina o alta

credin^a, ci daca Sinope s'a aratat mama si ingrijitoare a unor barbati virtuosi!
Ocupa^ia lui Foca era cultivarea unei gradint pe care o avea inaintea portii cetatii, la
gura Istmului, pe care o lucra cu ravna pentru
intretinerea vie^ii sale si a calor lipsi^i. Desohidea strainilor cu draga inima micul si saracaciosul lui camin. Pentruca locuia la drumul
mare, oferea celor pe care-i gazduia cele de tre-

Sa nu va

Si

'

1-a ascuns. Dimpotriva, chiar gradi-

naritul l'a vadit

barbat sfant, marele folositor al crestinilor, 1-a adus la lumina zilei, orasul vecin Sinope, oras vechi si vestit, bogat in barbati vredacesfc

i_ ,.'.",'''

,"'L

Pe

-..--:

-;;.vj

p*almi,

ascunsa

cu intentia ca dupa ce

l.

<i

<J.

mm
I

-;

,1 jH

lit-'

1
I*'

am

'.

':

BHHiHHB

-;

''1

v't1

;
"

Sv^'^'i.
1

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

190

vor informa mai

este

Foca

unde

si

intai, in

pe neas-

asupra lui, ca aJta.

Evreii
impreuna cu Iuda asupra Domnnlui in gradin
Nu
prada in lat, canii
mielul, pasarile rapitoare si cu unghii porumbita, dupa. cum zice Isaia: Se culca iedul cu leoparzii, mielul pastea cu lupii, leii aveau aceeasi

It

If

mancare cu
nuinta

i-a

ta.

mirii

si

tirea mormantului.

Am

toat

lipsit
si nici

ca-i statea in

nu

s'a hotarit

puterea

lui

sa.

Dar

6. Isaia,

da ajutor

XI, 6;

LXV,

si

Dae a.

vre^i,

puneti

mana

unde-i barbatul ! au spus ei cu

mare
t

gnetat auzul, rusinandu-se de panea si sarea

care i-a ospatat si de gazda atat de darnica

temut
fuga, cu

saracia

drazneasca
gete de

sa-1 ucida, si le

ruga inca. sa
poruncea sa, nu pre-

deoarece uciderea nu se datoreste

manilor lor, ci celor care au poruncit f
apta.
pus, i-a convins; capul i-a fost
taiat si a fost

ei, ci

loc,

cu totul dimpot
vrea sa fuga. Linistit, primeste cererea
e spune:
voi

si cele

Nu-i departe, raspunse *oca, ci cu voi!

l sant, eel ce va. vorbestej Faceti-va datoria
impliniti scopul drumului si oboselei voastre*
Barbatii aceia au ramas ca trazniti si le-a

a facut
se intareste mai mult

Va

'Pt

bucurie.

sa fuga, caci nu

inoscut inca. eel cautat de

ce in timpul

pe ea

n'a rostit

de noblete

iar alta pentru

necesare ingropar
s'a apropiat de ei si le-a spus:
cautat cu multa. sarguinta pe

la este gata.

ceva josnic
mejdie

zi

lui,

Dupa

mormantul

it

acest bine, sa-i ajute la prinderea celui cautat.

auzit robul Domnului si a primit stirea cu
si nici

vi-1 voi ara-

odihniti-va. in aceasta locuinta sar-

irea ucigasilor

N'a suferit

gazduirii calduroase, i-au spus ceeace

suflet neturburat.

locueste

ce le-a facut aceasta fagaduiala, s'a

impartit pe sine spre doua treburi una, pentru

nu trebuia spus nimanui, i-au facut cunoscuta

taina lor, ca. ei cauta pe Foca pentru a-1 pedepsi
si 1-au rugat ca pe langa gazduire sa le mai faca
si

Nu

&

se intiampla de obiceiu,
mucenicul i-a intrebat cine sant si pentru care
pricina. au venit in orasul lui. Ei, de dragul pri-

Acum

cum

fa^a de altul, dupa.

191

mana

Dar dupa, ce masa si obisfacut sa aiba. mai multa libertate unul

vitelul 6

PREDICI

si-1 voi gasi cu usurinta,

cauta
voi
depart de aici si mane dimineata

afara orasului, cine

locueste, sa-1 prinda.

oferit lui

Dumnezeu ca o

jertfa plina de har.

O, oamenilor, de atunci
si pana acum il avem
Pe Foca stalp si sprijin al Bisericilor
din
tame. Este eel mai stralucit
dintre muce

eu! Cunosc pe Foca

25.

..*

t
.

rrsasr-.v

-r,-->;:-.

wmmmm

OBI
?.. M BM

r.

8B1WB

**

ji

inVl-tlnsr;

K'^.iV'y"'-

;-:.

'':,':

-,

,;

i<

! VI

1H6

r
I

192

ASTERIE

AL.

AMASIEI

OMILII

PREDICI

193

are intaietatea intre cei mai buni. Atrage

mare multime de oameni la locuinta lui $i sant
pline soselele fiecarui $inut de cei care se indreapta spre acest loc de rugaciune. Iar acea
nici,

\t

dupa cum ne arata istoria, cu multa. ravna. si staruin^a au dobandit

capul mucenicului, mana^i cu totul de alta, intense decat nebuna IrodiaJa. Irodiada, setoasa
9i

Pavel. Pentru aceea,

biserica mareata, care

ii

a avut norocul

sa,

aiba

de sange,

1-a cerut

ca sa batjocoreasca

cirastitul

ASTERIE AL AMASXEI

194

OMILII SI PREDICT

unul din comeseni, iar banii se puneau de o par

te; azi unul, mane altul, si asa. mai departe s
astfel ii ajungea randul de cumparare pe toti

meat

in fiecare zi se

cumpara o

portie de

clar ca

man

ajungeau in port)
mant, banii se imparteau celor saraci. Aceast
totul rabdator

si

a trimis coroana ca un dar de recunodemnitatea sa im

iar
pentru biruinta impotriva dusmanilor

iul

nu

e de loc de mirare, daca barbati

credinciosi ai imparatiei romane, crescuti i
legi si in regule de viata,

vindecar
t

de boale, odata ce este cu neputintl

spuse prin cuvant cu deamanuntul a-

cei cuprinsi

ca

sa. fie

ceste binefaceri? Noi. oprindu-ne aici. sa

Toti Scitii cei salbatiei, cati locuese continentul

Marea Neagra, locuitorii
il Marii de Azov

mare
potrivit darului
lor,

la orice nevoie si imprejurare, si aeeasta

aeeasta

lui.

si

Fus, toti slujesc gradinarului

de noi in toate ocupatiile

desi se deosebese

pietre pretioase

si

armura barbarilor este foarte

luxoasa),

si le-a

trimis pe

Pomeni

puterea
vecilor,

si

Domnul

maretia,

Amin.

pretios

costisitoare

amandoua ca

insotita

mi

eel binefa-

cator, caruia se cuvine toata

slava si cinstea

coroana, batuta cu aur

deebracat platosa sa

de razboi, f acuta din material foarte

(caci

trup.

nuni, strabate in fiecare zi orasele si

satele, pro

si obiceiurile lor, in

aeeasta numai sant la fel cu noi, caci salbaticimea felului lor de a fi este imblanzita de ad<*var. Un conducator si imparat al acelor tinusi

tire

Poveduind

cati se

dam

Mantuitorului, ai carui robi

au atata credinta fata

de slujit'orul lui Hristos, odata ce si la neamurile

barbare s'a dus vestea despre minunile sfantu-

Bosforul,

demnitatii sale. $i este

si

marate

de Dumnezeu il admira si imparatii care impodobesc cu odoare de mare pret biserica vestitului sarac. Urmasii se iau la intreeere cu stramosii. Si

afierosindu-i

Cum

binefacerea saracilor.
l

puterii

fiimboalele

c are

port

Dumnezeu prin mucenic,

ruri lui

195

da-

.
i

acum

si

pururea

si in

ve

11
1
II

OMILH

la
Dupa,

cum

'

foloase chiar
a

sfintii

mucenici

putem avea foarte mari

dela dusmani foarte mversunaft

se vede

si

Baca

diavolul

nu prigonea pe

crestini si n'ar

pornit razboi impotriva Biserieii, n'am fi avut

mucenici; iar daca n'ar fi fost mucenici, viata

fi

noasttra.

ar

fost trista si fara do sarbatoare.

Caei ce este egal in valoare cu aceste sarbatori T
fi

Ce este atat de
intreaga cetate,

de frumos ca a vedea
iesind cu mic cu mare din ee-

cinstit si

tate spre a veni la acest loc sfant ca sa praznuiasca, cu cea mai adevarata evlavie aceste
I

aine? i adevarata evlavie este de a

ia si a cinsti pe cei care au suferit cu
I

rabdare patimi pentru Domnul si care s'au

pregatit pentru cea mai mare primejdie, moartea. Cei indeobste praznuiti azi au ajuns co-

rifei

si

inainte

sta.ta.tori.

Oameni

nemuritori,

din pricina vietii lor frumoase; vesnic vii, pentruca au disspretuit viata; au schimbat sangele
lor

II

cu imparatia cerurilor

eel ispititor

si

au declarat corpul

binefacator sufletului.

Asa

lucrea-

>

"
i

.?.>

I
iv*

8"*

197

cu grija, ca pe niste frauri, lovind pe cea

infranand pe cea care este peste
salbateca
masura c iute, pentru ca nu cumva drumul
vietii sa ajunga neordonat si primejdios.
Mucenicii sant nu numai dascalii unei bune
vie^uiri, ci si acuzatorii pacatului. Asculta cum
poate fi mucenicul acuzator. Daca acela a biruit prin rabdare para focului, pentru ce tu nu
imblanzesti prin castitate desfranarea? Daca
mucenicul nu avea nici o mila de boga^ia si banii
pe care i-a lasat, pentru ce tu nu dispretuesti
pupn argint pentru dreptate? Daca mucenicul
nu si-a iubit rudele mai mult decat pe Dumnezeu, ci s'a despartit de sotie, copii si cei mai
dragi lui, pentru ce nu osandestd. simpatia ta
pentru persoanele, care intamplator au oare
care legaturj de familiaritate cu tine, pentru ce
treci peste dreptate, pentru ce spui ca este o
nebunie frica de Dumnezeu? Daca mucenicul
* a desbracat de trup pentru Dumnezeu, pentru
ce tu nu te lipsesti de o singura haina
ca sa
unbraci pe eel sarac? Toate acestea comparatte
uaele cu altele dovedesc felul nostru
rau de
Purtare. Asa dar sau sa ne rusinam de
sfinft ca
ae niste dascali,
sau sa ne temem de ei ca de
^te acuzatori. Sa aratam ca viaa noastra
imia Pe cei
cinstiti de noi. Sa avem tot atata inrile

cu neputin^a de impacat. Iar acest adevar se

vede nu numai din experienta cea de toate zalele,
dar si din cele petrecute pana acum de curand.

PREDICT

un
in
om
ca
buna,
cand
ea.
este
cea
vointa
sa
4X>nducator de care de lupta, cand i se supun ei
toate pornirile si miscarile si cand tine gandu-

cuvAnt de laudA

I*

SI

ASTERIB AL AMASIEI

198

credere in

PREDICI

Dumnezeu pe cata au avut

Nadejdea cea bun

bunatat
spirituale
este un dascal putemic de barbatie si rabdare.
Aceasta nadejde sta in sufletul omenesc ca un
zalog vrednic de credinta si ca o arvuna sigura,
si porunceste ca sa privim, fara teama, orice
primejdie si sa ne purtam in viata de toate zi-

cu barbatie. Si aceasta se intampla. in mod

obisnuit. Caci noi oamenii santem in asa fel formati dela natura. ca sa ne purtam cu moliciune
muncile
dimpotova,
care au de sfarsit rasplata si cinste. Din acealele

pricina toti mucenicii au dati atenfte cuvintelor evanghelice, in care Domnul indeamna pe
sta.

sfintii si
\e[

isi

de Dumnezeu

zice:

iubitorii atlei ai credin-

Z>aea cineva

ma va

mdrturisi pe

mine inaintea oamenilor, U voi marturisi si eu

pe el inaintea Tatdlm meu i. Intemeia^i pe aceasta marturisire a Domnului, mucenicii au sucu sufletul neschimbat, ascutisul sabiei, au
mers in foe, fiecare si-a oferit spatele spre biciuiri, li s'au sfasiat coastele cu varful ungfhiiferit,

fost
locuintele intunecoase

de foame

si

1.

Maid, X,

32.

S>il

sfintii

poruncilor
rie in fagaduinte.

s'au vestejit de sete: ca niste

199

surzi
ca niste
zeau insultele,
muti in fata celor ee-i insultiau si-i batjocoreau
au fost exDUSi in fata srloatelor si in teatre
prin for

eomplet goale,

si ceeace-i

mai dureros nu numai

au fost arsi in foe, altii

au inghetat din pricina gerului. Ne-au impart! t
faptele lor de vitejie in felurite chipuri, pentru
a sa invinga chiar prin moartea lor.
Pentru aeeea imbracam cu cinste evlavioasele
barbati, ci si femei. Unii

lor trupuri, vasele alegerii, uneltele fericitelor

au locuit filosofi le
pastram ca pe niste odoare de mare pret pentru
toata viata, ne inarmam cu ele ca si cu niste
merite proprii; biserica se intareste cu mucenicii dupa cum se intareste un oras cu soldati
lor suf lete, casele in care

viteji

se fac in cinstea lor praznuiri obstesti

ne desfatam de bucuria sarbatorilor. Cei cuprinsi de greutati si nenorociri omenesti se grabesc, ca la un azil, la locul de odilhna al preafe-

?i

ncitilor mucenici.
fata de Dumnezeu,

gaciunilor

Din pricina indraznelei

facem din ei mijlocitorii

cererilor noastre.

La

lor

ru-

locurile

dihna ale mucenicilor saracii scapa de saracie

bomavii sant vindecati, iar amenintarile puter
*"cilor zilei adorm.
*te mucenicilor

Sfintele

locuri

sant limane linistite

* turburarile si furtunile vietii

.'

Astfel, tatal

sau

mama

isi ia

odihna
pentru toa-

in braje copilul

ASTERIB

200

'

bolnav, lasa la

AL,

o parte

AMASIEI

OMILII 1 PREDICI

spitalele si pe doctori

se refugiaza la ajutorul unui om care n'a inva^at medieina. Venind la unul din mucenici,

si

prin el se roaga Stapanului, intrebuintand aceBte cuvinte catre mijlocitor: Patimind pentru
Hristos, roaga-te pentru patima. si boala! Avand
indrazneala catre Dumnezeu, pune cuvanf, bun
pentru semenii tai. Ohiar daca ai parasit via^a
noastra, totusi cunosti suferin^ele omenestL Te
rugai si tu altadata mucenicilor pe cand nu erai
mucenic. Atunci, cand cereai, dobandeai; acum,

pentruea

ai,

da' In cinstea

cere pentlru noi

folos si castig. Sa fim vindeca^i prin rana ta,

cum a

fost

ta,

lumea vindeeata prin a

Hristos!* Altul care voeste

inceputul casatoriei

sa.

lui

se insoare. face

rugae iune catre

mucenici. Cine vrea sa, piece in calatorie cu corabia, nu
corabiei inainte de a
chema in ajutor, prin mucenici, pe Stapanul
marii. Locul de odihna al mucenicilor este un

camin obstese Pentru

cete

de saraci

de
sarmani. Mucenicii sant cautati pretutindeni pe
uscat si pe mare. i negresit, pe buna dreptate.
N'au savarsit dreptatea, ca majoritatea oamenilor, ci

au purtat crucea pe

si siruri

n'au imprastiat banii, ci si-au varsat sangele. Nu aveau

mila, de eel sarac, dar nici A* h fn*;*,- mi ru
inilostiv;

pe

tlrupul lor

eel chinuit in inchi

soare, dar ei insisi au purtat lan^uri. Pentru

-ceasta

au cules

201

slava. si cinstte in locul rabdarii

si al chinului.

Asa sant mucenicii Cum erau insa

!

tiranii si

gandeau lucruri grozave despre

ei, care se laudau cu trufie, si nu cunosteau pe
Stapanul lor? Mugeau mai infricosator decat
leii, aiergau mai iute decat leoparzii, sfasiau mai
ran ca ursii, varsau sange mai mult decat lupii,
violeneau ca vulpile. Acum insa zac mai netrebnic decat cei cu adevarat morti uitarea a acoperit via$a lor au ca mormant iadul si ca amintire necinstea; se caesc, dar in zadar; suspina,
dar fara folos. Celor chinuiti de ei insa le-a urmat o amintire nestearsa si o lauda nemuritoare. Cei mai in varsta au primit dela batrani poucigasii lor, care

vestirile

despr

cinstea

mucenicilor
IP- au predat/ cultul mucenicilor, la randul lor
bunicul nepotului, tatal copdlului, asa ca au fa
out nemuritoare
nipul acesta via.ta
pastreaza, din generatie in generatie, aceste sar

ca pe o mostenire nefurata, dar mai bine

pus ca pe un bun mai de pre decat mosteniTea. In adevar averile mostenite
sau sant furate
te ho# sau sant luate de dusmani ca
prada de
razboi sau se pierd din pricina
vitregiei vremuriIor pe cand
praznuirea barbatilor sfinti nu
^
fcatori

^ate intrerupta
nici intr'un an, atat timp cat* vor
ft ani,
cat va curge timpul, cat va avea cerul

*0ar^le, cat
va hrani pamantul fiin^ele sale, iar
IOai1ea vieta^ile
ei. Dar adevarat vorbind chiar

ASTERIE AL AMASIEI

202

cand vor inceta de a mai

'

slava mucenicilor
nici

nu va

a dreptilor

pieri impreuna,

cuvenita, lor
r

si

fi stihiile

OMILII 1 PREDICI

lumii acestea,

nu

se

va

stinge,

cu creatia cinstea

dimpotriva atunci mai mult va

1

in-

<

flori slava lor, caci este mutata, spre viata cea

nemuritoare a omenirii.

I.

care pun la indoiala nadespre viata viitoare

Necredinciosii

si cei

nesdruncinate cu Drivi
buna
noastra asteptare din cele ce se petrec in viata
de aici. lata este plina lumea de eiclul anual al
atletilor lui Hristos si fiecare loc are pomenirea
sfintilor. Orice timp al anului darueste celor
care sarbatoresc pomenirea mucenicilor istorisit

darurile

si

produsel

mai de folos decat toate

pamantului. Daca cineva

avnitor al mucenicilor

si si-ar

da

:nuiasca patimile tuturor mucenile zi

din an fara. sarbatoare. Fie-

podoaba mai frumoasa decat ciele de vitejie ale mucenicilor. Dar

cand protivnicul celor buni se

puternic

lmjwtriva tainei crestinilor, aruncandu-i pe toti

in pulbere, si se silea sa-i acopere cu pamant
prin propriile lui ganduri si sa. se indeletniceasca
in zadar cu ocupatiile lutului, Dumnezeu, pregatind de lupta, prin porunci, multime de barbati viteji si instruindu-i pentru rabdare si pufcere, au tinut piept) nemsinarii
si vicleniei omenirii.

Acesti barbati au dus o luota noua si neo-

203

N'au biruit lovind si biciuind, ci, sufiind taieti, au facut marete fapte de

bisnuita.

ferind si
vitejie.

Dar poate ca vei intreba, ascultatorule

Ce fel de victorie de razboi este aceasta?
In ce oonsta, aceasta victorie? In a fi torturat,
biciuit, in a-ti sfarsi viata prin foe, sau prin
sabie, sau prin chinuirile din incSiisori?
Afla, insa, ca razboiul credintei este purtat cu totul in alt chip decat celelalte razboaie!
Celelalte razboaie isi

au

vitejia in a ucide; a-

cestea dobandesc victorii prin suferinta. si

moar-

Indrazneala celor drepti mijloceste pentru

lume. Diavolul a avut parte tocmai de oontrarul celor ce intent! ona, caci a pregatit oamenilor tot atatea ajutoare cati mucenici ucideau.

te.

i in orice fapta a lui, diavolul

Cand

gandea ca

se

dintei, atunci

teleptul

bun

a patit

la fel.

impiedica, raspandirea cre-

pregatea cresterea credintei. In-

Dumnezeu

intorcea intentiile celui ne-

rau impotriva lui. Gasim acest lucru confirmat de intreaga istorie; aruncarea lui Moisi
In rau 2, vinderea lui Iosif 3
Chiar dela in<^put diavolul a ucis x>e al doilea om ca sa, taie
saman^a celor credinciosi dar a iesit cu totul
^^Potriva. De atunci ucigasii sant uri^i foarte
si

^ult, pentruca,

Dumnezeu a blestemat pe

Acelas lucru

cu Hristos; satana a lucrat prin

Eire,

Facere,

si
3.

XXXVII

Cain.

ASTERIB AL AMASIEI

OMILII 1 PREDICI

ludei ca sa-1 rastigneasca. La fel a patit diavoiul cu privire la mucenici; muli dispretuesc
mormintele lor; isi bat joe de vrednicia lor si

o asemenea cnedinta, cand

tu nu numai ca cinstesti pe nenumarati. oameni
>ri, dar te inchini lor ca lui Dumnezeu?

204

spun:

Nu

este

om? N'a

cat!

11

putrezit trupul lor?

Nu

sta amintirea lor in putine moaste, si acelea useate? Aceste obiecii le fac mai eu seama

Elinii si eunomienii.

Sa

le

raspundem

si

unora

si altora.

'

Not nu ne inchinam mucenieilor, ci ii cinstim

ca pe niste adevara^i indhinatori ai lui Dumnezeu. Nu ne inchinam oamenilor, dar admiram
pe cei care s'au inchinat cum trebuesje lui Dumnezeu in vremea incercarilor, Ii aezam in sicrie
frumoaso si ridicam biseriei pe locul lor de odihna, prin construc^ii marete, ca sa ravnim
cinstea celor ce s'au sfar^it in chip bun.

mane

nerasplatita ravna noastra catre

Nu
ei,

raci

ne bucuram de spdijinul lor pe langa Dumnezeu.

Pentlruca nu e deajuns rugaciunea noastra ca
sa induplecam pe Dumnezeu la vreme de nevoi si
caci rugaciunea noastra nu
de rugaciune
de pacatele noastre
de aceea alergam la semenii nostri iubiti de Stapan, pentru ca ei, prin faptele lor
mari, sa vindece pacatele noastre. Care este dar
crima, daca noj ne silim sa placem lui Dumnezeu cinstind pe mucenici ? Ce acuzatie ni se poate aduce, daca ne refugiem la spri jinitori ? Dar
sa analizam 91 faptele ^i obiceiurile tale, acuzatorule, daca tu crezi ca eti lipsit de orice paeste rugaciune, ci pomenire

Cum

205

poi avea

N'ai indumnezeit tu, din pricina nebuniei tale,

pe Ceres si pe Persefona? N'ai ridicat tu doua
temple In cinstea acestor femei, pe care le cinstesti prin jertfe si te inchini lor prin tot felul
de acte de cult? Nu-1 formeaza misterele din
Eleusina punctul central al religiei tale, unde

aduna

se

locuitorii Aticei si ttoata

Grecia ca sa

eavarseasca zadarnice acte de cult? Nu este

acolo coborirea cea intunecata si acele
intalniri
cinstite ale preotului

cu vestala, singur el cu ea ?
Nu se sting f aeliile, iar poporul eel mult si nenumarat socoteste ca cele facute de cei doi la
intuneree inseamna mantuirea lor?
Nu
m
china tu lui Dionisie Tebanul
spun patria
cunosti pe om
un cultivator
un iubitor de vin, nascocitorul betiei
cai'e
trage pe oameni spre betie,
care face ceeaee
fiereaza pe betivii neinfranati.
care se imbata

batranul Silinu, ospateaza cu

satirii dantu
a cSj "ui viata nu-i decat istoria
betiei? N
aduci tu
Dumnezeu, lui Hercule,
t*rbatului zdravan, care
a avut parte uc
de mi
mx
VP puternic $i viteaz si te inchini lui,
penttruca
lacut multe fapte
de vitejie
a supus fiarele?
l

'

U e nChini

ooln^

^^

ft

-1

cinste^t i

Ve Esculap, care

CU Cutia cu leacuri ? N'ai putea sa

tagaduesti ca nu faci asta!
Nu sant in
1C1

COl

OMILII SI PREDICI

ASTERIE AL AMASIEI

206

lui

cinstea
in
temple
lumea
a
zadarniciei
ale
dovezi
Dionisie,
Hercule, a lui
nevinosocotit
fi
voi
eu
tale? Judecand astfel,
nu-i
nici
mucenici,
la
inchin
vat, caci eu mi ma
ce
acuzatiile
prin
insa,
numesc dumnezei; tu,

Il

mem

geti cele intamplate, temeti

im
mucenici
pe
unti
crestini, oc

drazneal

cea

se pe sine

>

<t

tale
cuvintele
gandurile
si
Tin

Cand auzi cuvintele mele

intru

slava

lui

Tu
Primesc

ra

si

stiu ce gandesti

eu asemenea

in chip virtues,

nu

voi

lucruri.

Daca

voi

mai rau, nici

admirati acum.

fi nici

mai hp Si t de cinste decat

cei
Dar mai cu seama cuvintele
acestea sant
sine
iariseul laudaros si

lipsifc

de orice smerenie

mai

ii

,,

farsite.

ai
^

intai

nu

se sme-

nu se malta. Este hotarirea

Domnului.

*te

spune-mi,

nu

I'll

antuito-

cu sfarsitul sau plin de eastig,

pentruca a ajuns luisi pricinui torul
vietii'eelei ne-

nume

Boteza
loan
pe
necinstesti pe toti
pe
Domnului,
torul, pe Iacob numit fratele
p
numai
numesc
tru, pe Pavel, pe Toraa
conducatorii mucenici
pentru
murit
il^imea nenumarata, care a

invierii.

torturile si

nuim

ucenici
&
ceilalti
apoi
Dumnezeu
si
a
insult*
singura
printr'o
Gandeste-te ca

vestiirii

Dumnezeu

carui

pastrat ca

&

ingerilor,

foat
a
mucenic
_iiil Nu stiti ca eel dintai
__
r
rolasat
a
patimit
si
Hristos, primul care a
venit
a
el
Dupa
hilor sai ravna de mucenicie?

tefan, luptatorul

este

pagani.
catre
spus
de
avut
cele multe, am
Iudeii
ereticii,
voi,
daca
Nu-i de loc de mirare
reace
odata
mucenici,
pe
noii scoale, necinstiti
prin
Tatal
de
despartiti
pingeti pe Hristos si-1
socosi
Tatal
eu
asemanarii
doctrina voastra a
truodihneac
se
care
in
titi ca spurcate locurile
intelesa
vreti
nu
care
tnirile sfinte! Dar voi,

intre

Atunci la. aratarea Dumnezeului si

rului nostru mucenir.nl vn fi a*. f*+ k

oala
inchini
te
tu
ca
rele. Ti-a fost dovedit
din
lucruri,
putine
zei. Aceste
la

si

luptator vrednic pentru ziua

intei lor

nu

aduci o mare primejdie asupra. ti

dusmania impotriva lor. Fiecare mucenic
vins pe diavol impreuna eu ceata lui de

mult

inscris

intocmai

si

207

vei

ajunge la
C

vrei sa te incredinteze cinev,

fel

cu mucenicii, daca vei res

deschis drumul evlaviei

Care
ST!!!!!
Povatuitorii
faptelor bune, pe
:
t
care te-au invatat

rabdarea

XVTII

insul^

si

dispre^ul

9fi4-;,i&&.
fi

I)

'

OMILII SI PREDICT

ASTERIB AL AMASIEI

208

209

nezeu slaveste

mor^ii ? la inva^atura, de respect si recunostin^a

dela felul de purtare al mucenicilor din lumea a-

sa-si

$ii

mostenit, a las at cojocul ca un simbol indeetulator al puterii lui. Totusi ce valoare avea
I-a

au plecat din viat^a aceasta fac bine oamenilor.

Martor al celor spuse este Elisei; el dupa ce a
plecat din via^a si a murit, a primit harul nemuritor si nedespartit al hri Dumnezeu, har care

ft

era altceva decat o piele moarta si

stricata de vreme. Cu floate acestea a facut Iordanul sa se retraga, a taiat apa in doua si a
etat despar^ita, ca pe timipul lui Iisus Navi eel
din vechime, inohipuirea celui ce avea sa vina.
Cu toate ca. nu era de fa^a, totusi Tesviteanul

Caci stii, ucenicule, cititor sarguinciofl

al Scripturii, ca un mort era dus de rudele sale
la groapa; pentraca au navalit pe neasteptate
hoti sau dusmani, lucrari care deobieeiu se intampla in timp de turburari, a fost aruncat mortul in mormantul preafericitului profet si pe

sufletite.
I!

data a inviat

si

s'a inters la cei vii

5.

era prezent

haina filosofului a ajutat pe ucenic; iubirea de oameni a lui Dumnezeu i-a daruit trecerea fara primejdie a raului si a cinstit

Ce voin

nu

rugaciunea ca si pen tin copilul Sumanitidei

Adevarul celor intamplate nu ne ingadue sa interpretam altfel invierea celui mort. Elisei era
mort de multi ani trupul lui descompus in pamantul inrudit cu tarana de acelas fel cu el. Minunea aceasta a arafcat, in mod evident, ca Dum-

J
;

5.

'

6.

:\M

IV Impdrafi,
IV Impdnifi,

ie?

Dupa ce a

7.

IV

XIII, 21.

IV, 33.

*.

'
-t

.'

'

>

strigat,

ar fi insufle^ite.
ininunea cu raul

nimic

neobisnuit

nHHB
.

a.tins

lui

a doua

hooarete Ortodoxiei, 8

i:

ca.

am

si

cum

cand Elisei a lovit apa.. Elisei, vazand ca

9ste, a tlrigat:
Unde este I>wmmeze%

Ml
[

si

s'a faeut

obiceiu

hainele sfinplor ca

din pricina ca a lovit apa cu cojocul, ci din pricina cinstei celui care a fost purcaru^a si inaltat la eer, apa curgea ca de

9
6
1

si

i ca sa arate in chip precis

spnne dc cole intamplate? Nu avea cunostinta

dreptul de cele intamplate? Nu isi-a indreptat

Nu

acela?

salasluia langa trap si langa oasele sale nein-

fc-.

termine viaa cu garan^ia existen^ei unei

mai bune. Tot aatfel si Ilie, dascalul acestui profet, dupa ce a fost urcat la eer cu caruta
de foe si cai de foe, tlraind in cealalta viat&, si
dupa ce a plecat dintre oaimeni la locul pe care

pe niste paring Sfinau multa putere chiar daca nior iar dupa ce

intaietate si-i ingr ijesc ca

lui si

viei

prejos lor in arta inva$ata dela ei, totusi iubesc

piepturile dascalilor, ii respecta, ii lauda, le da

dupa moarte pe oamemi

face mari minuni la sicriile lor si la locurile lor

de odihna, pentru ca totdeauna cei vii si urmasii

ceasta fa^a de dascalii lor! Desi ajung la fel de

invaa1;i ca si dascalii lor si intra nimie. mai

si

ASTERIB AL AMASIEI

210

OMILII SI PREDICT

apa si indata raul si-a desparit cursul, a aratat

pamantul uscat i mergand, ca pe uscat, a treja

numele celor iubiti si prieteni;

$i este intrebuintata cu dibacie rugaciunea, ascunzand si acoperind oarecum prin numele sfin-

Dumnezeu

part

muritf

|ilor parinti pacatele

unei

multimi necredin-

cioase.

neamului sau, ducandu-i ramasitile lui din

Egipt cu acea pompa de care s'a dus vestea 8 ,
asa dupa cum Moisi ne-a lasat in scris si aceaal

eta istorie a vietii patriarhului, impreuna

istoria facerii lumii si cealalta. istorie.

Mai

Acelas sens

Faraon,

cum

cu
tar-

exprima cineva 9 de poporul

lui Israil care pleca din Egipt. Trupul lui Iosif
era necontenit impreuna cu poporul si era purs'ar

la zece.

si

un talisman indepartator de rele,

sigur al celor sase sute de mii 10 Aveau
.

si

conduca Ierusalimul ca si mai nainte cu o

buna purtare de grija, dupa. ce suferise lovituri
ea.

repetate nenorociri, zice asa: Cel care

pdstoresti pe Israil, {a ammte; eel care povafuezti pe Iosif ca Pe o oaie* n. David roaga pe
Facere, XL, 1-26.

9.

Eif ire,

rile

osandite si s'a mantuit el impreuna cu tot

neamul, caci Dumnezeu in cinstea dreptatii sale

a mantuit

11.

Psal**,

I,

46.

LXXIX.

t.

1
i

uiHi
-<

T
!

pe

toti ai sai.

este

omul

In primul loc
de foios lui, iar apoi vistierie
neimputinata celor din neamul
lui. Nu Be vede, dar este totdea^a de faa ? i invata pe ceilalti prin fapte. A

XIII, 19.

Numeri,

si

Mare bogatie

<

10.

ruga-

dea calcatorilor de lege o aspra pedeapsa. Totusi

I>umnezeu a alungat pe Lot repede din locu-

si

8.

la

tuturor ca chiar un drept

este mare lucru inaintea
Dumnezeu dar
pentruca. nici numarul de zece nu era complet,
caci poporul pacatos al Sodomitilor nu avea
nici atat de putini drepti, a fost nevoie sa
li se

David, rugand candva pe

Dumnezeu ca Ba fie milostiv si binevoitor fata
de popor, rugandu-1 prin nenumarate rugaciuni

dese

Dumnezeu a cons*mtit indata

ratele pacato ale pacatosilor. S'au sen's acestea

acelas respect fata de racla stramosului ca si

fata de sfantul chivot, care purta legea lui Dum-

nezeu. Pentru aceea

are si povestirea despre Sodo-

mintea sa, ca si cum faptele celor zece drepti,

puse pe un cantar, ar fi contrabalansat nenuma-

tat cu grija, ca

bun

il

ma. Cand Dumnezeu s'a maniat pe Sodomiti si

a adus peste ei pedeapsa, spusa mai nainte lui
Avraam, Avraam s'a rugat pentru ei si i-a cerut lui Dumnezeu ca de dragul celor drepti din
Sodoma sa mantuie tot poporul
inceput
Avraam dela cincizeci de drepti si a ajuns pana

ziu trupul lui Iosif a fost rapit de sub ochii lui

in

'.

arh
I

211

71

Ui,

i"l
-

iUWIm
',!..!.

,,..

....

BT.X^

drepti!

ASTERIE AL AMASIBI

212

OMILIl 1 PREDICI
binefacerile
lui.
prin
traeste
dar
mult,
de
murit
Mostenire buna si nefurata pentru copii, pe cane
fura,
pentruca
o
hotii
nu
iar
cheltueste,
timpul o
m

to
Tt9,
'.

~i'*

r*^

pierdut numele
iTKJ

\\

si

eel einistit si nici

n'au fost

iubit
lor
stramosului
numele
cu
numi
se
de a
au
barbari,
de
robi$i
erau
.Cand
de Dumnezeu
cand
paxintilor;
dreptatea
pentru
fost elibera^i
padragul
de
fost
hranifc
au
pustie,
traiau in

anuleau
si
necontenit
pacatuiau
cand
rin^ilor
deseaori si erau socotift vrednici de pedeapsa
nimicitbare, au fost cravat* pentru Avraam si
invartoHsrail,
copii
pentru
iertare
au capatat

$a# la inima, mantuiji in cinstea parintilor.

Dumnezeu
cand
inceput
ca
la
studiosule,
tii,
conla
oilor
pazitul
dela
Moise
a chemat pe
..-.

<cEu
rob:
catre
indata
spus
ducerea poporului, a

"v '-

i^.

'<

Alui
Dummezeul
tdu,
tatdlui
Dumnezeul
sdnt
lui
Dumnezeul
Isaac
si
vraam si Dumnezeul lui
Aduma
in
adauga
Iacov
mai joa put

tJ
v*/
P*

BHN&

Vf*

MT&!

-i

,i,

'

.f- (.
'A-

'
.

DB
'<*,^*u'i.
!

l*M3.
^

#1
I

i.

ax1

In!

13. E$ire, III, 16.

-->"-

j - v*"-f/-i
'.''"
Wi*

ft

vM^ii^'W
'-T.i.

L:

SH^Bfe

hi

{BHBBBwBnHVMH
I HArHHaHRs
I

>

'"^l
WI
~
BBBhbSmiHbbh
'
!(
.-V. '
.

i<l

tu

'\'

'

'

.'(^

;~

col

"

neputand atunci sa. induplece

pe Stapan ca sa aiba mila de ucenici, recurge
la pomenirea parintilor si-si face rugaciunea sa
impreuna. cu aceia: FU milostiv fata de rautatea poporului, aducdndu-ti amwnte de Avraam,
de Isaac si de Iacov, slugile tale, odrora te-m
jurat pe tine vnsuti ca sa se $nmul$ eased sam&n14
lor
stelele
ca
cerului*
Mare este urgia, iar
fa
mania de neinlaturat, dar inteleptul si diibaciul
rugator, punand in jurul lui pe atatia sfin^i si
aruncand lui Dumnezeu, prin amintire, multele
rugaciuni ale batranilor, a stins flacara pedepflelor. A tamaduit ranele unor fit nebimi prin
mila de paring
plin de suferinte,

parinte iubitor de Dumnezeu. Iar acestia este celebrul Solomon. In scurgerea vremii, ne mai fiind

12. Eire. HI, 6.

I*"**

Astfel

lui

hi

eufleteasca si rationala, Moisi,

pe batrdnii fiifor lui Israil si le

ara~
s*a
mi
vostri
Dorrmul Dumnezeul parmftlor
Dumnezeul
Avraam
si
Dumnezeul
lui
mie,
tat
13 .

Isaac si Dumnezeul lu% Iacov*

Dumnezeu dela inceput pecetlueste pe urmasi

KM

intelegerea

Paraseste acum car^ile lui Moisi si indreaptate spre car^ile impara^ilor. Vei vedea si acolo
ea este cru^at un copii, pentruca. este rodul unui

STCT-fl

pierzand

vei spwne lor:

It
."

unui craniu neinsufletit,

lipsift

ifcr?

numele parintilor drepti, ca prin o pecete, caci

$tie ca este lucru bun si folositor de a fi cunoscut dupa numele lor. In eunsul timpului insa,
cand poporul s'a pornit* sa-1 insulte pe binefacator si sa dispre^uiasca pe Mantuitorul sau, cand
au eazut in idololatria vi^elului si s'au inchinat

imateriala si ipetrece in sude

si
vesnica
slavi^ii
si
Vezi
ca
netrupesti.
flete
fost lipsiti de toate, au
pomenire Israilit
dar
n'au
stramosesc,
pamantul
chiar
pierdut
este netrupeasca.

'

213

stapan pe patimi,
14. Bire,

XXXII,

ci

mai degraba. rob

12-13.

si

un

sen-

"/"'**

-''
BBS

'-!
i

'*
1* .

"

-j

ASTERIE AL AMASIEI

214

OMILII 51 PREDICT

r.*ii

215

sual neinfranat din pricina nepasarii

schimbat

si

scandalul

legii;

parinteasea, a facut

religia

Dumnezeu

ii

tt

acelas lucru ne invata

lor:

Eram mat tdnar

n'am vazut pe
f * f/1

*f>Ws>M VI

J-J

si

cantarile psalmi-

am

imbatr&nit; dar

eel drepi par&sit, nici

S)

If?

rusineze chiar de glasurile dracilor, care

spune: Impdrtind

si

Dar

esc obraznicia fata de toti drept virtute,

idoli,

o vol da pe ea robului tau: dar nu vol face ac casta in zilele tale,

din pricina lui David fatal tau; dm mantle fiurlui tau o voi lua 15 Acestca ne invata istoria.
vol imparti imparatia

vietii,

sam&nfa

marturiseee cu stralucit glas puterea

nicilor, de glasurile dracilor care numesa
Line pe fiecare mucenic, ca si cum ar fi da
pe mucenicul care alunga si pune pe fuga,
i care tiranizeaza pe oameni. Tot atat do
l

mu

si

tor este fie a invoca cetele atletilor credintei im

a duhurilor necurate, fie a irt>

care stau alaturi de sintele ra-

ASTERIB AL AMASIEI

216
1

Pavel a alungat demonul pitoniiar Petru a vindecatl pe ologul care sta

ei la

Petru.

cesic

7
,

us a templului 18
au intors pe Evrei
la

Hi

ei,

prin puterea mmunilor,

pe Elini la ascultarea Evangheliei. Dar eeata rea a eretieilor, care turbura acum ran. via^a noastra, nu cinstlese pe mucenici nici silii de mare^ia iminunilor. Numesc
locurile lor de odihna, cimitire si morminte obisnuite si se scarbesc de intrarile in mormintiele
mucenicilor, ca si cum s'ar atinge de-o mortaciune neaducandu-si aminte de acele cuvinte
dumnezeesti cant ate de buzele tuturor: tCinstita este ina^nteu Domnului moartea cuvhosilor
si

Sa ne rugam as a dar

lui

Dumnezeu;

sa.

Nu

de mult, barbati, aveam in mani pe renumitul Demostene, cuvantarea aceea a lui Demostene, in care aranca aspre aprecieri asupra lui Eschine. Dupa ce am citit mult timp

ru-

muceniei ca sa roage pe Stapanul obstesc, sa dea duih de umilin^a celor stapaniti

de ratacirea aretica, ca nimicindu-se dihonia, ca

Am

un

zid desparitor sau ca

sa venim
Iisus,

veci,

toti la

Domnul

o ingraditura cu

unirea frateasca,

aveam nevoie de recreate

?i-mi obosise mintea,

gam pe

ECFRASA
LA MUCENIGIA PREA SlAVITEl
MUCENITE EUFIMIA

de plimbare ca sa-mi odihnesc put in sufletul.

iesit deci din camera si dupa ce m'am plimbat puin cu niste cunoscuti prin piata, am ajuna
o biserica a lui Dumnezeu in dorina de a
Si

zid,

ma ruga in liniste.

Dupa. ce m'am ragat, am trecut prin unul din portice acolo am vazut o pic-

in Hristos

nostra, caraia se cuvine slava in

Amin.

tura,

>

a carej scena. m'a captivat complet. Ai putea sa spui ca. este capo-d'opera lui Eufranor sau
* unuia din pictorii eel vechi, care au inatyat

sta picturii

la

daca. vrei

caci

cea mai mare putere de expresie,

lucrand tablouri aproape insufletite. Haide decL

am

vreme acum de povestit

17.
i

&

18.
&

19.
;

/ .*

Faplele Anost olilor XVI, 16-18.

Faptele ApostolUor, HI, 2-8.
Paahni, CXV, 5.
,

*a-ti descriu pictura.

muzelor nu avem
torii.

Caci negresit noi copiii

culori mai proaste decat picv

ASTERIB AL AMASIEI

218

femee

OMILII SI PREDICT

sfaiita,

o tanara fecioara,

fierosit fecioria lui

Dumnezeu. Numele

III

si-a a-

219

haina. neagra; haina sa arata credinta

Eufi-

ei.

Pic-

mia. Mai de mult, cand tiranul prigonea pe cret)ini, fecioara a ales de buna voie mai bine moar-

frumoasa la chip; dar dupa

parerea mea prin frumusetea chipului ei arata
ca este infrumusetata, cu virtuti. Doi soldati o

tea. Cetatenii si partasli religiei crestine,

tarasc inaintea judecatorului; unul o trage din

ei

torul a zugravit-o

pentru

care ea a murit, admirandu-o ca pe o fecioara

curajoasa si sfanta in acelas timD, i-au zidit.

un morniant,

altul

un amestec de rus

in care au Br

si curaj.

cms
to are anuala si fac praznuire

data, cand priveam tablourile altor pictori, ad-

miram arta

dela acel tablou la aceasta pictura.

baterile procesului.

mana dupa ceara,

combinat mai bine

decat
rus

Unul din

ei,

intinzandu-si

priveste tint a la acuzata; este

curajul

afectiuni protivnice prin natiura, una alteea

Intr'o scena. urmatoare a picturii, cat:

si

tablite si

Admir mult

pe pictorul tabloului

dusmanoase. Arta,

cand vrea, face ca mania sa. capete expresie si

prin materie neinsufletita. Alaturi stau functio-

mani

chipul

multi soldati; cei dintai

creioane pentru a scri des-

drama

eau exprima si durere si manie; un ochi infatiseaza, mania, iar celalalt ingrijorarea si temerea mamei 1 Dar acum, mi-am mutat admiratia

Subiectul acestei capo-d'opere este urrnatorul.

Pe un tron inalt sta. judecatorul el se uita la

^in in

prin care pictorul a Pictat

Colhida: aceasta

spre

toata istoria muceniciei sale, si a atarnat tabloul la vedere langa. mormant.

narii judecatorului

s'ar ru-

cinstesc totdea-

lupta rabdarii fecioarei. Iar un pictor, credincios

i el, a pictat pe panza, prin arta, dupa putere,

si

cum

obsteasca.

si

una amintirea ei prin cuvantari, si invata cu

multa ravna pe poporul adunat cum s'a sfarsit

fecioara cu priviri aspre

si

sina de privirile barbatilor, dar sta neturburata,

fara sa, s'mta vreo teama. in fata luptei. Alta

noua

Dumnezeu

Preotii tainelor lui

Priveste la pamant), ca

goi,

numai cu timici scurte,

pusera lucrul. Unul a apucat capul

i-l

tragea pe spate,

si

isi ince-

fecioarei

oferea celuilait spre pe-

in tors cu fata spre ea si-i porunceste

sa,

n^

vorbeasca,

nd

nice de re
-II

mai

tare,

oarecum
pentru ca nu cumva

ne sa scrie lucruri gresite

re

si

vred-

Fecioara era imbracata intr'o

Este vorba de o pictura a lui Tlmomac, de faimoasa reprezentare a Medeii. Cf. Aimt Piwoh,
toire
gprecque cbxetienne, Paris
1.

IrI. p. 607.

ASTERIB AL AMASIEI

220
I

II

deapsa

chiipul frumos al fecioarei ; acesta,

inaintea

ei,

ii

smulgea

deapsa erau: ciocanul

sta

ma

dinii.

si

face sa lacrimez

stand

<

Uneltele de pe-

burghiul. Scena aceasi

durerea imi intre-

rupe cuvantul. At at de putlernic a pictat pictorul picaturile de sange, incat ai spune ca curg
cu adevarat dm buze si ai pleca plangand. Dupa
aceasta vine scena inchisorii. Aid iarasi, cu-

cuvAnt de laudA
la sfantul stefan cel dintal

MUCENIC

rata fecioara sta singura, imlbracata in hainele

ei
ipe

sunubre, cu manile intinse spre cer, invocand

Dumnezeu sa o

Cat este de sf ant i de frames ciclul f aptelor ce ne pricinuesc bucurie! Sarbatoare vine
dupa sarbatoare, i praznuire ia locul praznuirii! Santem chemati dela rugaciune la ruga-

ajute in suferinte. In timp ce

ee roaga se vede deasupra capului ei semnul

caruia se inchina crestinii si pe care si4 fac,
iar dupa intierpretarea imea siimbol al patimii ce
avea s'o sufere. Intr'o scena alaturata pictorul
a aprins un foe mare, stralucitor prin culoarea

sarbatoarea in cinstea robuhii ia locul

praznuirii Na^terii Domnului! Chiar daca s'ar
uita cineva la na^terea celui nascut ieri prin
trap, dar care exista venic dupa Dumnezeire,
chiar daca s'ar uita la mucenicia pe care
ciune

care materializeaza flacara. Fecioara sta

In mijloc cu manile intinse spre cer, fara sa
poarte urma de suferinta pe chipul ei; dimpo-

rosie,

astazi

triva e vesela ca pleaca spre viata cea netru-

peasca si fericita. Aici s'a oprit mana picUorului,

aici imi opresc si eu cuvantul.
Este timpul ca si tu, daca vrei, sa vezi aceasta pictura spre a-i da seama daca nu cumva
sant departe de a o fi descris exact.
II

vo

}-,

va

o sufere viteazul

gasi

un singur

multe

si

slujitor al lui Hristos,

felurite

invataturi,

dar

sa in vat am evlavia.
Ieri, datorita sarbatorii pe cane o praznuim in
fiecare an, am aflat ca s'a nascut Mantujttorul
lumii, ca eel fara de trup a imbracat tnxp; am
aflat apoi ca pentru noi a primit patimile, a fost
malat pe lemn, nu cu alt scop decat pentru purtarea noastra de grija. Astazi, vedem pe luptar
scop, ca noi

torul viteaz pietruit pentru Hristos, ca sa pl&teasca prin sange harul dat in locul sangelui.

222

OMILII

ASTERIE AL AMASIEI

de

Stefan este, deci, eel care ne-a adunat la achemat

praznuire eel
orastrans
tot
care
a
eel
vedem,
o
care
pe
curia
pennevointelor
al
daseal
loc,
singur
intr'un
sul

Dupa cum Cain,

Esti

acel ucigas de frate

pamansau sange. barbat posterior tim

r>rin catimirile sale evlavioase,

purilor apostolice, dar

lueru de a vorbi prea mult despre intaieta

Nu
intrista, Iacobe!

Nu fi

Mai mult, bucurati-va

iparinti
It

privire la parinti.

Cunoastem

nu numai

II

vitejie

mare

si

Daca

este ceva

de
frumos in Stefan, apoi aceasta se da-

toreste voua,

copiii vostri.

dascalii si initiatorii lui.

chemat
mai pese de ceva.

A
urmat

lui

Hristos ca un adevarat ucenic. Marturise3c ca

ai
euferit, cu draga inima, pentru
credinta. Irod

*>

tiranul te-a omorit

Victoria

ttulti ani

aPentru
antrenor.
pentru
slava
atletilor este
si
parte
o
la
putin
va
las
sa
ingaduiti-mi
ceea
voi vorbi cu incredere ceeace-mi ofera subiectul

i
2.
3.

1.

faptele tale, Iacove, frate

si fiti veseli, caci santeti

neinvidiosi si va bucurati de faptele de

ale fiilor vostri si simtiti placere cand
biruiti

si

loan 3. Esti evanghelist al lui Hristos, al d

vanat dupa Petru. Cine oare n'ar admira

ci
voastra,
filosofia
cu
barbat
pe
daca compar
mult.
mai
ceva
lui
si
atribui
sa-i
voi
daca asi

spuse

dintai prin

suparat, Ioane,

inlocuirea prieteniei firesti cu

care
a
primul
fost
preafericit
a
eel
Stefan
fel si
ul

ucenici,

Pe cand tu inca propoveduiai cuvantul evanghelie, pe cand mergeai din cetate in cetate
i schimbai tar a dupa tara propoveduind, Stefan
abia intra in stadiu si totusi, a rapit cununa
luptelor si mutandu-se la cer a fost slavit. Pe
cand tu inca erai pe pamant, pe Stefan
si
aeesta este lucrul eel mai mare
1-au strigat
Insusi Tatal si Fiul, printr'o vedenie minunata 2 .
Astfel este Stefan in comparatie cu Petru:

cearta), tot ast-

Kfint.it..

ceilalti

tos.

invata istoria lui Moisi *) a saprimul

fost
a
(Cain
sau
fratelui
varsit uciderea
prin
pamant,
pe
ueiderii
inceputul
facut
care a
I

mai in varsta decat

efinte Petru, si ai vestit inainte de toti pe Hris-

cum ma

(asa

pentru apararea celui mai brav luptator

al lui Hristos.

Nimeni
marturisiri.
bunei
temelie
a
tru Hristos,
pentru
sangele
varsat
si-a
nu
Stefan
inainte de
Evanghelie.

azi

SI PREDICT.

Facere, TV, 8

4.

mai

pentru ce

cu sabia

4
,

dar dupa tefan.

tarziu.
sa.

mai vorbesc de

fiecare in par-

stolilor

Matei, TV, 21.

xn

"'.;^-:; :--VVHv.......
v
i^'.n^v *>.''

'

ASTERIE

224

te,

cand tef an

a.

luat

AMASIEI

AL.

OMILII

eununa mucenieiei

inain-

faptele.

tefan a fost primul dintre diaconii lui Hristos, sfintit prin har, vas plin al Sfantului Duh.
Intarea in fiecare zi pe crestini si intorcea pe

pe calea cea dreapta. Indurera p

dusmani, pentruca era mai puternie in ce priveste invatatura mai mult decat ceilalti apostoli.
eei rataciti

aclamam, ca altadata oastea lui Israil, victoria,

ca si cum am vedea pe mucenic in fata noastra,
sa-1 admiram ca si cum ar sta in mijlocul nostru.
Faimos este eel care lupta pentru crodin^a,
chiar daca este al doilea sau al treilea dintre
luptatori. Dar nu-i vrednie de atata admiratie
ca eel dintai. Cel de al doilea este indemnat spre
imitare pe temeiul ravnei celui dinainte; si asa
este afras catre ravna. Cel care, insa,

nu

Dar inaintea tuturor dusmanilor, pe

de niciun invatator,

cu privirea salbateca spre cei care erau

mai mult alipiti de credinta.
ridieat deci impotriva sfantului Stefan
de oam

neamul
razvratire. Ati auzit negresit ca cetatenii acelui
ras se inflacareaza si se aprind iute ori in ca

s'a

parte

mea

impinge. Cand Stefan a vazut multicelor care se scurgeau impotriva lui, nu stia
i-ai

deocamdata. A deseoperit insa. un

mijloc dibaciu: sa. le vorbeasca masurat si bland.
Niciun leac nu este asa de potrivit pentru potolirea maniei si a revoltei ca o vorba dulce
si
masurata. Si a gra.it: Spune^i-mi, care este price

istorisirile

sa,

faca.

mam

faptelor lui mari. Preo^i, popoare, copii, barbai, femei sarbatorim intr'un chip ce nu se poa-

cu gandul de a

ma

vim
5.

.1

de

/ Imp&rati,

Dar tlrebue sa prica sa admiram si max

azi.

istoria vie^ii sale,

stasia Ei

raspuns

stramosesti

>

te calca sarbatoarea

infla.-

carati,

ci

generate dela generatie primeste

cel dintai

dusman, pe diavolul. Acesta era cu ochii

singur este descoperitorul binelui, aceia pe buna dreptate primeste intaietatea. Mare este asa dar zelul sf antului tefan! Pentru aceasta mare-i este si cinstea, pomenirea nemuritoare, pe care n'a acoperit-o nici uitarea, nici n'a inegrit-o vremea;
ci

225

isfin^ilor,

folosit

PREDICI

mult pe mucenic cunoseandu-i eu deamanuntul

primul care s'a luptatl cu

diavolul, primul care I-a inviiis, imitand pe David, chiar daca 1-a imitat in sens invers ? David
5
tot cu pietre si
pietre
a biruit pe Goliat cu
tef an pe diavol eel dintlai prin pietrele pe care
le arunca, celalalt prin pietrele cu care era lovit.
Dar noi, popor al lui Hristos, sa strigam si sa
tea tuturor

Atunci
arta oratoriei

si

tea cele pe care

XVLT, 3252.

pe nepregatite
le

caci

nu

vor-

invatase prin arta

hooarele Ortodoxtei, 8

"-., !_.'

"

HBHflBHH

15

",^.,'&y*

OMILII 1 PREDICT

ASTBRIB AL AMASIEI

*i

226

care

un popor de

asfunnti,
mijloc si a
ina
care
eu
cuvintele

sant
cidtatih Intelepte
cuvantare
o
pentru
inceput
ceput, eel mai bun
intr'adeSi
inversunat.
public
rostita catre un

ucigasi. In acel ceas

cimoscut, nici ruda

si
Burbati,
frapi
spus:

lui dulci si

placute,

oarecum

In adevar prezenta unor eunostin

oarecare mangaiere celor ce sant in primej
die.

marei lupte, Dumnezeu

pline

var cuvintele
curat,
untdelemnul
cu
de miere si asemanatoare
apoi
aminte
De
a potolit furia fiarelor.
in timpurile

de Avraam, pentru ca
laca
sa-i
cuvantarea
mult
vechi si preliuigind
mult
vorbit
a
ce
Dupa
mania.
ea-si potoleasca
deaetit
prof
Moisi
a
ca
si
despre Avraam, arata
credinta
de
vrednicia
prin
ca
pre Hristos, pentru
furi
pe
oarecum
introduca
sa
a legiuitorului,
spus
A
credinta.
despre
si cu l>alent invatatura
folosul
la
eontribuia
ceeace
in mod stiintific tot
tor
rautatea
ca
vazut
a
cand
ascultatorilor. Dar

neinduplecat,
de
est de
la
renuntand
indrazneala,
atunci deci, pi in de
oraarta
toata
parte
o
la
vial a de aici, a lasati
neclintit, iar parerea lor

cuvinte
prin
ascultatori
pe
indupleca
torica de a
de
tari
celor
de linguseala, a vorbit deschis
celor
inima,
la
imprejur
cerbice, celor netaiati
imrasboi
due
care
celor
ce se lupta cu legea,
mul^i
cani
Acum
inca.
altele
si
potriva Duhului,
1-au inconjurat ca pe Stapanul Hristos,

si

tauri

cu1-au
Psalmistului,
grasi, potrivit cuvintelor

prins

7
.

Stateasingur inconjurat din toatepar^il*

cunoscutf ca Stefan
rv

7.
t*i

(;'*

Faptcle Apostolilor, VII,

Psalmi, XXI, 12.

2.

curaios

3Jmtea cele omenesti

si viteaz,

totusi era
w

arata

om

pe cand se uita Stefan spre cer, s'a aratat

Dumnezeu, avand pe Fiul in dreapta in forma
omeneasca. Ce mare iubire de oameni Ce mare
bunatate S'a aratat atletului pentru care lupta.
!

Iar

Dumnezeul tuturora

i-a

spus

cam

aceste cu-

vinte:

Nu
care

fi intristat,

Stefane, ca n'ai pe niciun

ca nu-i langa. tine

om

vreme de
necazuri nici un prieten! Dar eu, impreuna cu
iubitul meu Fiu, vad cele ce se fac. Cata este
sa,

te ajute,

la.

odihna, deschiae sant usile raiului!

Cu

putina
rafcdare, paraseste viata cea trecatoare si grabeste-te spre viata cea vesnica si fara de sfarpe cand esti in trup vezi pe Dumnezeu,
luoru ce
aseste toata
omeneasca. Ai
t initiat de apostolii mai batrani ca Tata!
Fiu adevarat Si iubit. lata eu ma arat tie
cat potj purta tu. Sta alaturi de mine, in
apta, si Fiul, ca sa. cunosti, din locul in
care
t

>

6.

227

ce cinste are. Atunci cand

Parnant in

Dumnezeu umbla
trup scandaliza pe multi. Dar a-

ASTERIE AL AMASIEI

228

OMILII SI PREDICI

chip
de
cu
inaltime,
intra
mine
langa
cum vezi-1
incredin^a
te
a
pentra
ceresc,
supra
om ceresc si

de intruparea ce s'a savarsit.

te pierde cu

firea,

daca

Nu te

turbura,

esti pietruit

pentra

toata ostirea este pusa. pe fuga. Pentra aceasta

Dumnezeu s'a aratat din cer lui tefan.
Cel invrednicit de marea vedenie, ca nici

el.

de lupta, eaci vezi

'

ceata ingerilor!.

Dumnezeu

cu
Stefan
rabdatoralui
aratat
s'a

dea
sa-i
si
cumplit
ceva
ere
suf
intentia ca sa, nu
sta
ce-i
primejdii
marei
fata
in
zel
mai multi
in
trimis
pricina
Inainte. Din aceasta
8 nici
temnita
ajutor un inger, ca apostolilor in
aratat
s'a
semn,
un
sau
ci
o putere slujitoare
iar
mucenicilor;
parga
fost
el insusi. Stefan a
fi*
sa
trebuia
mueenicie
cea dintai fapta de
fi
vor
ce
mucenicii
cei
desavarsita, pentra ca
urma sa. ia un reazim tare de ravna
,

mtam

imitatorii

in razbo
I

te.

eel care da.

Soldatul din primele

se
tonul

p
incurajeaza
vitejie,
cu
poarta. cu barbate
vrajpe
frica.
de
umple
si
soldati
toti ceilalti
si

8.
V

Faptele Apostolilor, V, 19-20; XII, 6-10

masi dar daca. este slab, il apuca indata plansul

si umple de frica. sufletele camarazilor lui si
;

nu

luptearbitral
pe
Nu te teme
leo
pe
ca
dispretuindu-1
lor. Paraseste trapul,
ca
putreda,
casa
pe
o
ca
gatura pamanteasca,
liber
Alearga.
spart.
de
user
lut
pe un vas de
virtual
Cununa
aici.
de
viata
ea sa mostenesti
Las&
cer.
la
pamant
pe
de
tale ti-i gata. Muta-te
Pacanilor.
varsatura,
pe
o
ca
trapul ucigasilor,
vino
furie
si
de
cupriiis
pcpor
un
pe
raseste

229

un

n'a trecut sub tacere ceeace a va

dimpotriva indata a strigat Iata vad cerurile
deschise si pe Fml Omulut stamd in dreapta
altul,

lui

Dunmezeu*

Credea sfantul Stefan ca, indata

ce va spune vedenia, are sa convinga pe
necredinciosi. Ei, insa, au facut cuvintele
lui prilej
de mai multa. manie si furie si astupandu-si
ure9.

chile la auzul cuvintelor lui, socotindu-le'

drept
hula, s'au pornit pe data sa-1 ueida.
Tragandu-1

afar a din oras pe omul purtator de

Hristos. care
rabdarea ca si Hristos cracea
ca
ram savarsit tot prin rau, se apara de
ucidere
prin ucidere si adauga crucii
pietrele. Au aseat pe un loc ses pe de trei ori
ferieitul Stefan,
trupul acela inalt, trofeul mare
al mucenicilor.

Pbporul sangiurilor si al maniei

au inconjurat
Pe Stefan si imitand asa numita
aghinie intreouintata in lupte, au arancat
cu pietre in diaco*ul pietrei celei din
capul unghiului. Mana evreeaca a savarsit
omorul. Tinta celor care arunoau era mucenicul,
care statea in mijloc ca si
*emnul de
ochit pentra arcasi.

J^M^au,

ranit din toate parole si scaldat

Fpirle Apostolilor, VII. 56.

11

f If

'

H*

"

ASTERIE AL AMASIEI

232
"

OMILII

51

PREDICI

233

salbatica
raspandesti
acum care
siaDaitran
un
pe
ca
mana,
de
dus
vad
manie, te
fn
sa
aveai
cand
timp,
putin
dupa
banogit,
adedin
gustat
oondus la Anania,

cirea, lui

Sabelie; acesta avea sa se nasca din

Libia in bisericile

liii

Dumnezeu

avea sa

in-

troduce in lume amestecul ipostiaselor Sfintei

Treimi. Pentru aceasta Dumnezeu, anticipand

<

multa

pem
tale
suferintele
despre
prime
alte
printre
Lumarand
I

viitorul si intarind

cand

pe aceasta:

pe sine insus, in slava

aa proprie si desavarsita, dar arata si pe Fiul
oa pe o persoana distincta si perfecta il aseazi
in dreapta sa ca prin deosebirea de persoan

$i

cu

arunc
I

primite
pietrele
prin
In tefan,
idei
prin
pacatului
curmi crima

sufletele gene-

ratiilor viitoare, ee arata

fast lovit

mai dinainte

si

sa arate deosebirea ipostaselor.

sa

Dar poate ca cineva va face urmatbarea

biectie

ferinta.

Ne-ai vorbit in^elept despre Tatal

despi*
Fiul. Dar wide este Duhul eel Sfant? Daca Tatal s'a aratat impreuna cu Fiul din cer pentru a
ne incredin^a despre adevarul credintei noastre,

lasam
dimai
ingrijeste
se
Stefan. Dumnezeul fcuturor
leacuii
dinainte
pregateste
viitor:
de
nainte
Merita

ce
omenesti
pacatele
profilactice pentru tcate
vedeniei
privinta
si
in
au sa apara. Asa a f acut
lui tefan.

Daca

cer.

lui

cum

an, era
s'a mtamplat) mai

sau mai
is,
F
cu
si
ca
sau
fata
la
schimbarea
Damascului
calea
pe
mergea
eand
vedenie
in
an
tef
lui
insa, s'a aratat
nririn; si mai cu seama avand in v

timpul botezului Domnului

15.
f

Faptele Apostolilor, IX,

numai

Acum,

8.

XI
17.
-!

Matei,

III, 17.

Duhul

eel

impreuna cu tefan si pregateste mai dinainte pe atlet. Chiar la incepu-

i/J

fie i

loc vedenia; el este

18. Matei, XVII, 5.

19. Faptele Apostolilor, IX, 4-6.

sa

Sfant de fata
ca prin vedenie sa ee eavarseasca o initier*
practica a oamenilor.
Este necesar ca sa ne spwiem parerea noastra fata de obiectia pusa:
0. prea intelepte, eel care eerceteaza sfintele Scripturi trebue sa aiba in af ara. de o judecata dreapta si o memorie buna spre a putea
fis tapan pe sensul tuturor celor scrise in Scriptura. De cauti prezenta Duhului, uita-te putin
nai sus de pietre si de uciderea lui Stefan si
vi gasi ca, Duhul vorbeste inainte de a avea

"

pentru folosul

atjunci trebuia

si

ur-i

" .,

:
-

ASTERIB AL AMASIEI

234

urmatoarele: Ste/

semne

berttnilor, Cirineilor
skmgoga nimMa a
i a celor din Ollicia si Asia
Aleoc&ndr

si

adevdr

si

putere, facea

man
si

im-

tej

care
prin
Dnhulwi
intelepciwnii
veasca
i
port'
lata, dar ca Scriptura ne-a ar
vorb
lamurit si distinct si existenta persoanei Duhulni. Dao.a insa desnre Sfantul Dun s'a scria mai

INDEMN LA POCAINjA
De cur and am auzit pe Luca spunandu-ne ca
un fariseu cheama pe Domnul la ospat, il duce
in foisor si intinde masa otosteasca 1 Domnul
nu refuza invitatia, nici nu evita pe fariseu,

urnia

persoaneior

nu pangares

de loc credinta. Scriptura

numai pe F
rul acesta. Uneori num.
alteori pe Duhul impreuna. cu Fiul; un<
epe cu Tatal si sfarseste cu Duhul, iar
tocmai dimpotriva, face inceput cu Duhul

care nu-i era nici ucenic, nici credincios, ci era

legat de litera legii, care nu-si deschi&eso ochii
pentru cunoasterea adevarului, ci avea, vederea
foarte slaba pentru intelegerea
profetilor.

acest
i
Tatal.
la
Fiul
prin
cuvantul
merge cu
intreeste
ca
vedea
poate
se
exprimare
fel de
de
bagare
o
nici
far
a.
a.
seam
buintat mai cu

seama. de marele Pavel.

Ne-am implinit datoria ce-o

aveam

Pentru ce ne-a lasat in scris Luca acest capitol din viata Mantuitorului ? Pentru care din
aceste doua motive ? Ca sa cunoastem f aptele saVarsite de Iisus pe cand traia in trup si sa luam
cunostinta de o istorie folositoare, sau ca sa ne
indrepte viata noastra pe o cale drea.pt a si far&
cotituri, odata ce aceasta istorisire eiste plina
de invataminte folositoare? Sant de parere ca

fata d

vedere maretia mucenicului

datoria
indeajuns
implinit
mi-am
atunci nu
a
vorbitorului,
dar daca. te uiti la destoinicia

tefan; daca
i
-

tunci

id

am

ai in

implinit-o indeajuns,

ca.

a Dumnezeu

11

lui

nostru este slava, acum

vecilor,
*

20.

si

pentru ultima pricina, si se cuvine ca sj voi sa

fit* de aceeasi parere cu mine.
Intr'adevar sant multi oameni egoisti care

pururea

Amin.

Fap

le

fagaduintelar

Apostolilor, VI, 8-10.

1.

tji

* r

mGBm

k"V.

Luca, VII, 36.

II

OMILII SI PREDICT

22>

ASTERIE AL AMASIEI

236
-

I'i-

numai f apte bune

desartia,
eonceptie
o
pe
drepte, care, intemeeati
numesc
ei
-re
buna.
parere foarte
ce se
ceide
despart
se
urma
din
a veni judecata cea
usa
la
uita
si
se
capre,
de
ialti oameni, ca oile
lor.
deschisa
larg
fi
le-ar
imparatiei ca si cum
cu
sta
de
a
multi
pe
cei
Nu socoteac vreduici
simt
masa;
aceeasi
la
sau
sub acelas acoperis

ei

excalea
pe
merg
care
desgust nu numai de cei
calea
pe
merg
care
cei
de
trprna a vietii. dar si

m
doctor mai mult al sufletelor
Istorisirea
aceasta.
istorisirea
trupurilor, a scris
penleac
ci
un
povestire,
de fata nu-i o simpla

ne
Luc
a
mandriei.
boala
tru cei care sufar de
w A
W
noeMantuitorul
Dumnezeul
si
insusi
curat,
de
>arabil
incom
gurul drept si
tru
totul
cu
este
pacatosi,
cei
traeste impreuna cu

iertator

cu

ei

masa cu

cei

niciodata curati
I

vitiul lor, ci cs

oa
intocmai
proprie,
dreptatea si curatenia sa
intelege
putem
cat
(atat
puterea luminii solare
1

terca.
luand
Creatorului
purtarea de grija a
intr'adevar
tim
creatia).
men de comparatie

ca soarele nu lumineaza numai

.->"

tinuturile sese,

sant
noi
unii
din
Daca.
ci si vaile si vagaunile.
arasus
mai
ca.
cei
atapaniti de aceleasi pareri
popareri,
acestor
tati, atunci sa punem capat

stand impreima cu ei, ci dimpotriva pentru a-i inalta si pe ei. Sa procedam ca

si inotatorii, care-si petrec toata viata pe apa,
care scot la aerul acesta datator de viata din
adancul apei pe cei ce sant pe cale de a muri
Injosi si xunili

>

prin inec.

Dar pentru ca pericopa evanghelica ne da

eea mai buna, explicare a acestei stari de lururi, haide sa ne indreptam spre scopul ce-1

urmarim.
Tare ma minunez de cei care sant imbraca^i
cu acest trup plin de patimi si iubitor de placer i, biruiti in fiecare zi de somn si de pantece,
care

nu fac experienta

preocupari mai
inalte, cunoscute noua, tuturora care participam
uneea si aceleasi firi omenesti, tare ma minunez
de acestia cand ii vad ingaduitori cu ei, dar
altor

asP r i judecatori ai celor ce pacatu

ssc;

cand

ii

dar neinduratori lenimicesc iubirea de oameni a lui Dumnezeu

ast/upa, dupa parerea lor, izvorul imbelsugat al milei si cu multa, indrazneala
Ltinciosi luptatori,

cuvantului ce spune: Sa, imitam milostivirea si iubirea de oameni a Stapanului, sa ne

pogorim la cei de jos si umiliti, nu pentru a ne
trivit

celor rata

intrarea in im

cerurilor

rezultat

a sadi in
dejdea

sufletele care cauta. vindecare desna-

Cei care a pierdut nadejdea de vindecare, ajunge dintr'odata rob boalei si strain
legii.

ASTBRIE AL AMASIEI

OMILII SI PREDICI

noas
Scripturile
de
acute
f
agaduintelor
tuturor f
ce
pentru
Scripturi,
in
existia.
tre. Caci nici nu
ii
caz
vreun
intelepciune,
cu
ce le cerceteaza
daruit har, iar
surd

totdeodata ar primi si cununile dragostei

avut-o fata, de semenii lor. Acum
se gaesc oameni printre noi care se tarasc pe jos
due o
ca
asemanatoare

238

netrupesti, ci

tea sa fie

Nimeni
inputea
sa-si
ar
Cine
de ar fi viata lui o zH
incat
curat
de
cinstit
si
de
ch ipue ca eke atat
ca
si
prisos
de
este
iertarea
sa socoteasca ca
are
cand
Dunuiezeu
lui
mila
nu are nevoie de
2

sa

si

dea seama de faptele sale inaintea

rvr

nana

la cea

>

peste scorpii

tribu-

voastre poveri; v'ati asezat mai dinainte in

acaunul de judex: ata a lui Hristos si ati rapjt

proclamati

ptul
sail bet i

sentinta al Judecatorului tuturora

niste
vrednici de dispret
l
Induplecati ai semenilor

de virtuti se datoreste
dat harul, prin care au

seasea ca viata lor plina

i

lui

Dumnezeu, care

le-a

ravna. pentru
tati

n'au fost biparte

alta
de
iar
pe
ruiti de ispitele satanice,

font stapani pe propria lor fire

sa intinda

o mana

lauda a propriei lor virtuti

XIV,

2.

lov,

3.

Luca, X,

inin-

originalul chipului vostir,

oameni lor prin trup de om, a

o.

4.

4.

19.

HI

:eu,

O, crestini,
meni, imitati dragostea lui Hristos! Uitati-vi
la bogatia iubirii sale de oameni! Cand
a voit

11

r-

Dumne

imi-

dupa chipul lui Dumnezeu |

nume ce exprima iubirea de oa-

iubitoare celor neputinciosi,

pe

Dumnezeu,

caci santeti facuti

si

de
curateasca
sa-i
si
ea-i ridice din tarana
dobandi
ar
asa
proceda
ar
tinaciuni. Daca

date*

spatele altora sarcini foarte

umblati
de colo colo, cu priviri severe de aspri judecatjori, dar neputinciosi
sa va purtati propriile

pacatul
cu
lupta
in
incununati
invingatori si
tuturor
turi
ma:
sa
ci
barbatie,
lor
lalti dupa propria
ii

si

mai

chiar daca.

raspundere

vedeti barnele din proprii vostri ochi,

vreti sa scoateti paiul din ochii

potrivit
calce,
sa
incat
sfintenie,
dreptate si de
serpi
peste
adevarat
cu
Scripturii,
cuvintelor

tirasi la

Nu

ajuns

Dumnezeu? Chiar

una pentru

de care sa-t
batj joe; si tocmai acesti oameni judeca pe se
menii lor cu asprime si-i condamna cu puter
absolute, incat eu, inabusit de mandria sj ingamfarea lor, le spun cuvintele evanghelice:

care
*

239

*:"!

I!

.-'"..,

;:^.::,,.:n

.-.V

"

'

,jJ

......

/S /.

pre die at
Matei, VII, 8-4.

trimi:

pocaintei, introdux^atorul

ASTERIE AL AMASIEI

240

eaintei, si

pe

toti profetii dinainte

ai convert irii.

au fost dascali

timp, s'a aratat si

el,

OMILII

de loan care

iar suspinul din

ma

etrigand oamenilor cu pro-

Veniti

voce:

catre

tru,

catelor, degraba. liberarea de necazuri si dureri.

sfintit,

Du!hul a pecetluit;

omul

eel

>

dincios.

at at de

man

nemasurate, pacatueste fata de darnicul i

bunul sau Binefacator, apoi noi, judecattori aspri
?i neinduplecati, nu-1 lasam
niei sa deschida
si

gura,

il

mmicim

si-1

suprimam din viata

aceasta,

osandim pe veci. Cu totul alta

este hotarirea Domnului, care milueste de mii
si mii de ori, care nu doreste moartea pacatoN'au fost
sului, ci asteapta intioarcerea ea 6
pedepsiti asa cei care alta. data au pacatuit fata
de har. Dimpotriva o alta mila, a urmat primei
iar in cealalta

il

lacrimi

au aceeasi putere ca

5.

Matei, XI, 28.

6.

lezechil,

XVm,

fi

baia botezului,

va spu

socotind pacatul

celor spuse de

mine o fac toti Evreii

dupa ce au rastignit pe Domnul

care au crezut*
si care si-au spalat in baia botezului odata cu
sufletele si manile 9. Daca au fost miluiti si iertai rastignitorii oare nu s'ar fi bucurat de iertare si vanzatorul? i Pavel lega altadata. pe
crestini 10, dar

purtand mai tarziu lanturi pentru Hristos 1

a indepartat crimele prin identitatea patimirii. Pavel a mai pacatuit aruncand
cu pietre in Stefan si aproband pe ucigasi 12
r fiind si el pietruit x 3 a sters pacatele. Ma,

Matei,

xxvi
XXVH,

5;

Faptele Apostolilor,
n, 41; IV

I,

18

vin.

3.

rx

Efeseni VI, 20.

12. Faptele Apostolilor
11.

13. II

Cormteni, XT, 25

23.

hooarete Ottodoxiei, 8
F

si-ti

'pe

ca,

mile, iertiare se adauga. iertarii; picaturile de

pe cuvant, intreaba

care sedea in casa arhiereului,

Dovada

sfant in loc de necre-

Daca un om, imbogatit cu daruri

plecat)

putinta de iertat, si daca ar fi cerut indurare si

mila cazand la pamant, n'ar fi fost lipsit de indurarile care se revarsa peste intreaga lume.

91

a crescut prin har. Ce-a urmatl de aici? Omul

a ajuns prieten cu Dumnezeu in loc de dusman;
fiu in loc de strain; ini^iat in tainele credmtei
in loc de necunoscator;

crezi

priul sau

vechi a fost inmormantat, eel nou s a nascut,

inima readuce harul

Cuvantul a

241

plangand amar a fost) cura^it pacatul ta

gaduirii lui Hristos 7 N'a ajuns din nou Simon
ci a ramas Petru apostolul. Sant de parere ca s:
Iuda Iscarioteanul, daca, n'ar f i fost indata prone

PREDICI

tim

Apoi, dupa, putin

mine toti cei

esteniti i impovarafi i eu va vol da odiknm 5
Cum primea Hristos pe cei care raspundeau
ehemarii sale? Dadea cu usurinta iertarea pasa

pria

16

ASTERIE AL AMASIEI

242

'i

OMILII SI PREDICT

243

calcand
dar
vamesi
tei

picioare functia de vames, prin dispre^ul banimai

dar
sa,
casa
in
Iisus
pe
primit
lor, Zaheu 1-a
aratat
efost
a
Matei
sau,
iar
sufletul
mult in

Dumnezeu, totusi a alunecat in mtima

vanglielistul si

scriitorul faptelor niinunate a

cazut in acele pacate r>e care

cunoastem cu totii 19 Cu toate acestea, dupa ce
a fost mustrat de profet 20 si-a recunoscut patru

.<->

vame
de
si
aminbesti
sa-ti
Trebue
Hristos.
lui
sul care s'a suit la biserica impreuna, cu fan

seul ca sa se roage
i

drahma

pierdut

1(5

ca

si

de femeea care

"<

si

>

Daca

ft

oaanenii

s'ar gandi

pana in vremea noastra

va gasi ca. multi la ineeputul vietii lor an fost
plini de pacate, iar mai tarziu
manati de dorul unei vieti mai bune.
trait dela inceput si

I
I

A;

Numai

lui

Dumnezeu

ii

este propriu

si

specific

de a face totul fara. de pacat. Omulinsa, care

sta sub nastere si stricaciune si este supus atator patimi, n'ar putea niciodata sa scape de
osanda daca. ar fi taiata nadejdea iertarii.
Uita-te la David, imparatiul lui Israil, pe care
facut imparat dupa alegere si 1-a
lmpodobit prin laudele propriei sale marturisiri
zicand lw gasit barbat dupa inima meet, pe

Dumnezeu
1

La

1-a

David,

cu toate

ca.

primit marturia aceea stralucita din partiea

f.-A

lui

14. Matei, IX, 9.

I

15.

Luoa

XK,

2-10.

-n.i

intamplat cu imparatul Ninevitenilor; din pricina multimei paeatelor atat el

cat si poporul condus de el mergeau la pieire;
eel care mustra pacatul lor le-a vestit ca, se
apropie peste puin timp ziua pedepsei 23. Totusi,

fel s'a

Ninevitenii au scapat de

a face experien^a

nenorocirilor, pentruca. s'au pedepsit in chip inImpdrapi, XL, 2-4.

20. II Impdrapi, XU, 1-12
19. II

21. II

Impdrapi, XII,

Luca, XVin, 10-14.

17. Luca. XV, 8-10.

22. Psahrti, VL. 6.

XHI,
ApoatoUUrr,
Paptele
Impdrati,
XIH,
16. /
4;

23. Iona,

16.

2 1 si

a lasat consemnat in scris generatiilor

viitoare suferintele pocaintei sale. Si vedem, ca
intr'o icoana, in Psaltire. durerea sa: cand
era trupul topit de durere; cand prefaces
noaptea, timpul obstesc de odihna in urma oboselilor muncilor, in timp de lacrimi; cand isi
uda patul cu lacrimi le pleoapelor ca prin niste
izvoare 22 si ne-a lasat noua psalmul al cincizecilea, model de pocainta si de induplecare a
lui Dumnezeu. N'a fost in zadar plansul lui. Suspinurile lui adanci au atras asupra sa indurarea.
A primit stapanirea puterii imparatesti dar si
prietenia lui Dumnezeu si indrazneala de a-1
catul

m,

4-5.

ASTERIE AL AMASIEI

244

OMILII SI PREDICT

'*

telept pentru pacatele lor

**.

Proorocul Iona s'a

aveti parte

suparat ca nu s'au indeplinit relele ce le spuses<

el si s'a purtat obraznic fata de milostivirea lui
25
Dar Dumnezeu, care ne face cuDumnezeu
noscut, si priii vorbe si prin fapte, cat este de
mare bunavointa lui fata de oameni, face ca sa

un vrej deasupra capului profetului ca

sa-i tina umbra impotriva razelor soarelui; pe
dormea sub umbra vrejului
cand insa
26
Dar penvrejul
Dumnezeu a uscat deodata.
creaaca

ardea soaa inceput sa se blesteme si

tru ca din pricina uscarii vrejului

il

atrase

sdravan
sanatos ai fi, totusi nu se poate sa nu te imbolnavesti vreodata, incat sa n'ai nevoie de ingrijirea doctorului! Ai un suflet, inclinat
spre
cele pamantesti Atata vreme cat el
indeplineste
pe ascuns pornirile trupului, nu indeparta mila

Nu

si

descopere cele ascunse ale inimilor si va da fiecaruia, in viata ceno asteptam., in virtutea puterii sale de Stapan, starea ce i se cuvine. Nu

pronuntati hotariri
24. Iona,

din sufletul tau, ca

neomenoase, ca nu cumva

HI, 7-10.
[V, 6-8.

Io.ia, IV,

sa. fii lipsit

de

cand vei avea nevoie de ea.

Esti preot si a dat Dumnezeu sa fii in fruntea
unui popor. Uita-te cu mila la caderile
in pacat ale pastoritilor tai, cunoscand
ca desi situa^ia ta soeiala si de viata este
deosebita de

27. Iona, IV, 9.

28.

nu cumva

ierbare,

25. Iona, IV, 1-4.

26. Iona,

si

ingrijirea doctorului

neinduratori ai semenilor vostri! Asteptati pana. ce va veni eel care

judecatori aspri

fiti sfa-

ca intr'o balanta, viata noastra.

Tu, care esti fneonjurat de trup si tjraesti in
trup, sa nu dispretuesti niciodata in

fiti

sa

tari,

a celui ce ne-a creat pe noi si imitati-o!

si

faptele tale spre talgeml de osandire

al balantei, cand judecata lui Dumnezeu
va can-

27
Daca profetul s'a inmoartea
sa-si doreasca
tristat atat de mult din pricina ca s'a uscat un
vrej, oare Dumnezeu n'ar avea mila de o cetate
28
pieire?
aproape
mare
ajunsa
de
atat de
Aflati, oameni aspri si neinduplecati bunatat

de aceleasi sentinte

#, ca de niste dinti foarte ascutiti, de cuLtele propriilor voastre guri. Sant de parere
spusele evanghelice:
ifhelice: Nu judecati ca sa nu
fiti judecati* 29 au tocmai sensul de a ne feri
de acest pacat. Prin aceste cuvinte nu ni se ia
dreptul de a judeca cu mila, si iubire de oameni,
ci ni se interzice de a osandi cu mai multa asprime decat insusi Judecatorul. Usureaza asa
dar balanta judecatii tale, daca vrei sa nu fie

role s'a desteptat si

245

11-12.

multi, totusi ai aceiasi fire ca

^vrr.

^H

i.

si ei. Si

OMILII SI PREDICT

ASTERIE AL AMASIEI

>

246

a strabatut vai si rapi, a trecut

peste munti inalti si maxi, a mers plin de rabdare prin pustdetati pana a gasit-o. Cand a ga-

I? II

odata ce
fi

partas

pacatului.

Moise cunostea asta, caci era om si cunostea

firea omeneasca; pentru aceea a poruncit sa se

IS

goana silina pus-o pe umar,

sit-o n'a batut-o, nici n'a luat-o la

d-o cu asprime spre turma,, ci

o purta in spate cu bucurie, a alaturat-o celor-

avea
negresit pacate, deci cu atat mai mult avea nevoie de curafrre. Ceeace era pe vremea aceea
vitelul, aceea, este acum pocainta ce se face
fara, mijlocirea a ceva trupes>c si rugaciuiiea ce
se aduce lui Dumnezeu fara varsare de sange.
Noi, care ne laudam si ne ingamfam, sa nu nimicim bunatatea si mila, odata ce stim ca si
jertfeasca

ft

eelei ratacite;

esti partas aceleasi firi, poate ca vei

si

un

vitel

pentru

preotj; preotul

lalte oi,

a cartit nu

de care-i vorfoa

sa,

nu-i oaie

aici,

patrundem sen-

cu adevarat,

iar

pastoral este altcineva decat pastoral animale-

dimpotri va, parabola aceasta cuprinde pilde

instructive pentru preoti. Ne invata sa nu des-

lor

nadajduim iute cu privire la oameni, dar nici

sa-i lasam in parasire cand sant primejduiti
sa-i cautam cu ravna si sa-i reintoarcem la starea lor de mai nainte sa ne bucuram de cei care
se intorc i sa-i alaturain de mulimea celor care
au trait drept.
Pe langa aceasta, se cade ca preotul sa puna
in practica iubirea de oameni in locul asprimei
?i al taierii; chiar daca Stapanul porunceste ca
sa smulgi din radacina pe cineva, ca pe o planta
nefolositoare, totui preotul trebue, ca un bun

s'ar ft rugat, n'ar fi scapat

gradinar, sa ceara dela

gaduinta. Acest sens

neroditor

si

il

Doitanul

30.
SI.

EB^H
:;.^.-^'

'.',

'?':
:

Luca, XV, 4-6.

Luca, Xm, 6-9.

Domnul

crutare

si in-

are parabola smochinului

rodit; gradinarul, insa,

'

cautam

Sa,

sul ascuns in aceasta parabola. Negresit, oaia,

de pedeapsa. Daca-i altcineva, nu preot, ci unul

din popor, sa. se teama sa puna, jug greu pe al^ii
Daca eel pus ca sa cura^easca poporul are nevoie uneori de curatire, ce va pai oare eel care
n'are puterea hirotoniei?
Sa imitlam grija pe care o are Mantuitorul
de turma sa. Sa. citim in Evanghelii, si, ca intr'o oglinda, sa, invatam de acolo ideea de ingrijire si de bunatate. Vad acolo in parabole si in
cuvinte umbrite pe un barbat pascand o suta
si
turma
de
de oi cand una din oi s'a departat
a
rn
T>asteau
<
s'a ratacit, n'a ramas langa cele
un loc si nu s'au ratacit, ci a plecat in cautarea

bucurandu-ce de ea mai mult decat de

toate celelalte 30

Aaron, preotul acela foarte incercat, si-a atrae

asupra sa ura lui Dumnezeu cand poporul i-a
cerut sa-i faca. zei si a cazut in cartire impotriva
lui Dumnezeu impreuna cu sora sa Maria. Daca
eel care

247

voit sa-1
il

roaga

tiaie

i-i

ca nu a
cere sa-1

'

ASTBRIE AL AMASIEI

OMILII SI PREDICT

mai ingadue, sa-i mai lase timp, dandu-i bune

nadejdi pe temeiul propriei sale purtari de grija. Nu taia deci cu usuiinta, tu, care ai datoria
sa opresti pe Domnul de a taia, niei sa nu te
duca la desnadejde faptul ca cineva nu aduce

produce cuvintele lui: Ma rog fie, Doarrvne!

Poporul a pacatuit cu mare pacat maintea ta
i si-a facut luisi dumnezei de aur. Acum dacd
ierti pdcatul lor, iarta-l. Bar dacd nu-l ierti,
terge-ma din cartea pe care ai scris-o! 32 Vezi
ca Moisi prefera mantuirea multimii in locul
mantuirii sale? Vezi ca cere sa fie sters din
cartea scrisa de Dumnezeu, daca nu reuseste
sa capete iertare pentru popor? Conducatorii
de acum ai poporului sant aspri cu pacatosii;
alunga pe cei care se due la ei; se fac ca nici
nu vad pe cei care cad la pieioarele lor; obrazul
nu li se imblanzeste de lacrimile celor ce plang.
Pentru care motiv a scris Luca, dar mai bine
spus
Sfant, nilda fiului
care, dupa ce a insultat pe tatal lui prin plecarea sa, a cheltuit toata averea luata dela parinti
aceri, in betii si cu femei
dat mai tarziu de greutati, incat a fost nevoit
sa se f aca pazitor de porci si sa manance aceeasi
mancare ca porcii, s'a intors inteleptit la casa
parinteasca, Tatal lui, cand 1-a vazut, nu 1-a alungat, nici n'a indepartat dela usa sa pe eel
reintors, ci tocmai dimpotriva: a alergat inaintea celui ce se apropia de casa parinteasca, 1-a
cuprins de gat, a varsat lacrimi de dragoste pe
umarul lui, 1-a facut iarasi fericit din nenorocit
ce era, 1-a imbracat cu haina oeo poarta sta-

248

249

>H
11

roade; dimpotriva da-ti toata osteneala ca sa-1

ingrijesti: sapa-1, prin mustrarile ce i le faci;

I!

incalzeste-1, prin afaturile tale,

cum e

incalzita

planta cu gunoi adapa-1, prin revarsarea invaaturilor imprejmueste-1, ca si cu un gard, prin

d
1

poruncile care-1 feresc de pacate. Datoria ta

este de a cere; a Judecatiorului de a judeca. Sa

ne silim sa fim numiti cu acelas

nume cu

care

numit Domnul. Domnul este numit Mangaietor pentru ca indupleca pe Tatal prin rugamintele sale pentru neamul omenesc. Acelas
nume a primit si Duhul adevarului din pricina
este

ce-o are pentr

?>?>

Si el

numeste Mangaietor, caci indeobste se sargueste sa mangaie si sa ceara iertare pentru

se

cei pacatosi si
siti

nu pentru

cei

nevinovati

si lip-

de pacate. Imita, preote, purtarea de grija

Moisi! Imita dispozitia

/ea catre poporul condus

indepartat
putin de popor, a rugat pe Dumnezeu, sa nu se
supere pe un popor ce-a pacatuit; si se ruga de
Dumnezeu ca sa moara inainte de moartea poMoisi, cand a

J
i

f
1

eelor pasto

porul
rit;

It

de

harul

el.

Nimic nu-i mai bun decat de a

32. E$ire,

re-

33.

II

:-..

I*

^Tt-

XXXH,

31

Luca, XV, 11-32.

ASTERIE AL AMASIEI

250

OMILII SI PREDICT

25!

panii, i-a
1

pus in deget un

in zi de sarbatoare si

gat

si

inei,

a schimbat

ziua

a pregatit ospat imbelsu-

luminat.

o parabola, in care ni
Biserica este ca o casa. parinteasca,

Istorioara aceasta este

se arata

ca.

ee primeste cu dragoste pe toti oamenii. Para-

bola aceasta ne invata ca oamenii sa

13

traeasca, la
diavolii, ci

un

loc cu porcii,

cu

nu mai

alte cuvinte,

cu

sa aiunera, din straini ce sant, iarasi

oamenii sa traeasca

Dumnezu, ca i fiul eel desfranat prin hotarirea tatalui, impreuna eu barbati stfinti, ca i
eu niste fraL Tu, nu imita gandul fratelui mai
mare, nici nu murmura impotriva indurarii si
lui

s'a asezat) la spa-

din pricina infat;isarii ei, de a putea vorbi cu el. N'a stat fara
nici o treaba acolo, ci i-a luat picioarele lui, si
si-a despletit paral capului; prin cele ce facea

tele lui, socotindu-se nevrednica,

arata intristarea sufletului

verse lacrimi peste picioarele lui

nceput)
si

cerea mila

a sters umeseala de pe picioare cu

parul capului ei, astfel ca .i-a aratat toata evlavia i umilin^a sufletului ei. Dar ca sa spun
pe scurt, femeia s'a pocait de pacatele ei prin
toate sim^irile i prin toate madularile sale. Se
poate presupune ce fapte a savar^it in urma
femeea aceasta ce si-a plans in public si atat de
pe faa pacatele ei.
Noi, insa, fagaduim si vestim ca ne poeaim
dar nu ne dam nici o si lint a de a arata faptc
de pocainta; continuam sa avem aceeasi viati
pe care o aveam
de a ne marturis
pacatul. Veselia-i
de mare, imbraca
mintea la fel, desfatarea mesei imbelsugata,

mult catre

fi

povatuitor

cu sufletul aspru si neinduplecat,

eare se folosesc de cutit in loc de. dragoste.
Asculta-ma acum
care trebue
torci la credin^a, cum se cuvine sa te intristezi
cei

din pricina pacatelor tale

mima
f!

lui, ci

bunatatea, imita bunavointa lui Dumnezeu, ia

in bra^e si imbrati^eaza pe cei intorsi din ra-

Am vorbit indeajuns si nu trebue sa spun mai

Donuiul stand in fata

cu multa, sdrobire sufleteasca. i varsa atat de

multe lacrimi, incat ploua pe picioarele lui;

orbilor i daecal celor rataci^i.

pentru ca vremea ospatului era nepotrivita

pentru marturisire. Dimpotriva, stapanita de
intri stare, cuprinsa de mare jale din pricina
gresalelor ei, s'a apropiat indata. de tamaduitorugat pe
rul pacatelor. Cand a venit

dragostei tetalui, ca a primit in casa pe fiul

desfranat, rusinea familiei. Mai mult, admira

tacirea lor. In cihipul acesta vei

rusinat

venit in casa fariseului. Nu

multimea mesenilor, nici n'a fugit

pocainta.

cum sa-ti

plangi din
gresalele.D&r daca vrei, uita-te mai bine
i

a femeea pacatoasa despre care ni s'a citit azi

din Evanghelia scriBa de Luca. Imita smerenia
intelepciunea acelei femei

si ia

exemplu exact

apoi, iarasi,

ASTBRIB

OMILII

MASIEI

nav zace

si grijile zilei,

unele dupa allele, astern peste

intereseaza, agricultura
cupa nicio grija
chiar daca era pasionat agricultor; bancherul
si negustorul lasa deoparte grija de avutii; se
hraneste cu apa si cu pane, chiar daca mai na-

Am

seris

numai numele

pocaintei,

de

grija.

dar pocainta

camera mica

inte intindea

toarcem

copiilor, sta despartit

bunataile.

la ele, ci le dispretuim

->

Cate usi

pietrele,

indeparta nenorocirea dela

tine.

pana ce

mi-l

mai incanta

de sotie

zi si

jocurile

noapte doc-

insa, care stai

rau cu

sufletul, te duci la

doctorul netrupesc, te marturisesti cu prefacatorie doctorului, ii arati boala, dar lasi ca boala
te consume, sa te roada boala si sa se mareascaj Intel eptestie-te odata! Cunoaste-te pe
sa.

tine insuti !

Ai suparat

x>e

Dumnezeu

ai

maniat

pe creatorul tau, ce are stapanire peste aceasta

viata, iar in cealalta este Domn si Judecator.
Ai pacatuit imbuibandu-te cu tot felul de buna-

vei

tati?

fraul

vrednie faci ca sa-ti arati umilinta sufletului

fie

au ticalosit?

vatamat

ta prin post! Des

sufletul ? Castitatea
t

boalei!

Lacomia cea doritoare de

leacul

multe bog

aprinde sufletul? Miloste

oia sa-ti goleasca imbuibarea, caci milostenia
si datul este mijlocul de curatire al celor
lacomi.

Nu

este potrivit ca sa duca aceeasi viata cu

cei sanatosi, eel care spune ca boleste, caci altul
este regimul celui bolnav, si altul traiul celui

iti

Rapirea averilor straine ne-a vatamat? Sa se

intoarca cele rapite la propriul lor stapan Minciuna ne-a dus pana aproape de pierzare?

ol

Nu vezi cat este de mare deosebirea

un om sanatoe i unui boinav? Cel bol-

sanafcos.

dintre

Pe bolnav

de toate

stau langa el; ii sileste, cu mari onorarii,

de dragul unui eastig frumos, sa-1 faca

Tu

Cand esti, insa,

despartit de prietenia cu Dumnezeu si cand cazi
dintr'o cinste cu adevarat inalta, ce lucru mare
si

sibaritica si plina

cu trupul.

n'ai

dupa cum se spune, chiar

mai preo

sanatos. In aceast& stare se gaseste eel bolnav

supara cu rugamintile tale, gemand, socotind viata de nesuferit, aratandu-ti

durerea profundei tale suparari prin descampunerea si prin cutele obrazului? Vei misca,
el ?

masa

si nu-1

torii
ca,

departat luandu-ti-se aceasta cinste, spune-mi,

cati bani n'ai cheltui ca sa ajungi iarasi prieten cu imparatul si sa stai din nou la masa cu

intr'o

e fara rod si f ara putere. Noi insine lie desparim de taine si de impartasirea nespuselor
sfintenii; nu ne dam nicio silinta sa ne in-

ca pe o eftina
desfatare. Intelege, omule, ca te-ai despartit de
impartasirea ace lor taine prin care ai fost invrednicit de mari daruri! Daca a| avea cinstea
sa stai la masa cu imparatul, iar apoi ai fi in-

PREDICI

lenevos pana la satiu; ocupatiile

suflet uitarea propriei noastre purtari

SI

si

somnul lung

AL,

f
I'

I,

v
v.

ASTERIB

254

I.

vPierde-vei,

11

graesc

AL,

MASIEI

Scriptura,

spione

nvhnciwna?

34

OMILII 1 PREDICT

<pe tofi

cei

ce

de pacatul savarsit de eel pe care-1 are

drept flu din pricina credintei, cum s'a intristat
Iacov cand a vazut haina plina de sange a fiuteaza.

adevaru-

Marturisirea

sa opreasca primejdia! Calcarea juramantuluj aduce cu sine securea aeriana a fiului lui Za^
haria :j5 si ameninta sa ne taie? Sa imbracain
lui

'I

toata armura pocain^ei, ca sa

taiusul securei.

dam

la

36
sau
Iosif
cum s'a intristat David de piei iui
derea lui Avesalom 37 cum s'a intristat Die
cand au murit pe campul de bataie fii
lui: Ofni si Finees 38 cum s'a intristat Moisi
cand poporul eel necredincios a nascocit! f acerea
39 Ai mai multa. incredere
vitelului de
parintele care te-a nascut dupa. Duannezeu decat
,

o parte

fost rob eineva, in chip ne-

unor invataturi eretice? Sa. puna pe

fuga ratacirea prin o gandire ortodoxa. Aceasta

credincios,

ecte pocainta: Iertarea

cu

sfivarsite fie

si

nimicirea pacatelor

f apta, fie

cu gandul potrivit

in parintii trupesti! Arata-i preotuiui, fara sa

rosesti, pacatiele tale ascunse! Desgoleste-i lui

unei dispozifti sufletesti.

Cel care-si da seama de folosul poeaintei, dar

ae Snvarte mereu in noroiul far a de legii, se a-

seamana

robului, care desi cunoaste

panului sau, totusi

continua

nului sau sa faca raul

si-si

mania

faptele

sla-

de boala ce te mconjoara Zdrobeste-t-i inima cat poi de mult! Cauta-$i frati

uniti cu tine prin aceleasi sentimente ca sa-ti
ajute in jalea ta pentru a te izbavi! Aratia-mi
lacrimile tale amare si imbelsugato, ca sa ar
mestec cu ele si pe ale mele! la partas al durerii tale si pe preot, ca pe un parinte Care este
omul care sa-si dea fals titlul de parint/e sau sa
aiba. sufletul de cremene, ca sa. nu se intristeze
tmpreuna cu fii sai intristati i sa nu se bueure
cand ei din nou se bucura? Un preot se intris-

l<

pe parinti decat pe fiii care au savarsit rusinea.

Slava fiilor este slava parinilor la fel si ruc

finea.

Scaden^a

34.

K-

P salmi,

85. LtoJO*

V,

in

nu

ni-i cu-

de rasaritul constelatiei Canelui, pentru ca nw

cumva ceeace este umed in ei sa se
strice dim
36. Facers.
37.

G.

38.

KKXVTL. 31-35

Imparafi

XIX

'mpdrati, TV.
39. Efire, XXXH,

9.

vietii noastre, fratilor,

noscuta! Sa. ajungem la sfarsitul vietii noastre

cu multa purtare de gri ja de noi Nu-i oare aburd ca cei oare au grija de vindecarea trupului sa se curete pe ei cu medicamente
Inainte

aseunsa! Prootul se va ingriji ca sa mirji fie

cinstea ta, dar bo va ingriji
C
vindecarea ta! Rusinea fiilor loveste mai. mult

intareste pacatiul.

Fii sensibil fa^a,

suflet/ului

pe care nu poti sa. le epui

altora, aratandu-i, ca unui doctor, boala ta oea

stapa-

in ochii

255

H^H

ASTERIB AL MASIEI

sa dea nastere la
boala, iar cei care trebue sa poarte grija de suf let sa nu preintampine ziua nesigura a mor^ii
i caldura focului din iad, care arde f ara incetare si nu se stinge niciodata? Ai avut drahma
cea evanghelica 40 prin care erai cu adevarat
bogat, dar ai pierdut-o din pricina trandaviei
tale. Aprinde f aclia pocaintei Fleaca-te cu ravna! Cauta-ti comoara ascunsa printre patimile
pamantesti! Cand o gasesti, ridic-o si pastreaz-o, ca sa se bucure impreuna cu tine vecinii
cu bucuria cea intru Hristos, caruia se cuvine
slava acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.
pricina prea marei calduri

<>\

si

CUVANT
LA 1NCEPUTUL POS1ULUI

Omul

suf let rational

este.

compusa din trup vazut) i din

este o fiin^a

Natura

si

si imaterial,

destinat sa fie ceeace

vrednicia acestor doua pari con-

omului nu sant
de aceeasi valoare corpul a fast creat ca un ormisca pentru a sluji sufletului
gan
panitor; suflet/ul a fost randuit ca sa conduca
si sa imparateasca, ca unul ce este superior trupului. Sufletul a prim it dela minte si ratiune puterea de discernamant si prin cercetarea deosebirii dintre
bune
cuno aste
pe Dumnezeu, facatorul i creatorul celor prezente si a celor ce le percepem prin sim^uri, dar
si a celor nevazute, pe care mintea incorporala

mai sus

stitutive amintite

ale

le

sesizeaza prin cugetare si intuitie. Sufletul,

Dumnezeu, prin practicarea

a virtu^i, are dragoste de filosofie,

ca un prieten
dreptatii si

al lui

se supune legilor

si

poruncilor

ei,

se indepar-

teaza pe sinesi cat mai mult posibil de poftel*

trupesti, se apropie de Dumnezeu si se sfcradue40.

Luca, XV,

8-9.

Isooarele Ottodoxiei, 8

t>

Hi

17

A6TERIE AL AMASIEI

255

ste pe cat poate sa-^i improprieze binele;

OMILII

se

oare care alta parte, asa ca are deplina libertato

Bi putere de a gandi i contempla pe cele cereti
fi pe cele inrudite min^ii.
Prin urmare toft cati santei colari ai filosofiei, iubitori de cele inalte i ucenici ai Cuvantului, iubiti timpul ce ne sta in f a1,a, primifc en
bucurie sfantul post de patruzeci de zile ca pe

un

>

mama

a virtutii, ingrijitor al fiilor lui Dumnezeu, pedagog al celor fara

oranduiala in viat;a, ca pe o linitire a sufletelor, ca pe un echilibru al vie^ii si ca pe o pace
bine ineheiata $i neturburata. Asprimea i sfindascai al castitatii,

tenia postului

v.

i^-:

adorm

259

a se rupe din pricina prea multului sange, le mai

largeste putin, ca sa nu se intample cu ele ceeace se intampla cu canalele; caci acestea, daca
pr:mesc mai multa apa decat cap&citatea lor,
ge sparg, ne mai rezistand din pricina prea multei cantitati de apa varita cu sala pe ele. Prin
post) capul se bucura de o stare pasnica si 1Lnistita; nu i se sbat arterele si nici creerul nu
e intuneca prin ridicarea in bus a aburilor. Infran area este libertatea stomahului. In post
scapa si stomahul de Bilnica robie de a fierbe
ca un cazan in vederea mistuirii. Oehii vad limpode si neintunecati este indepartiata ceata pe

tecul necurateniilor ce-i vin dela pantece sau din

'

PREDICT

miui, imbunatateste starea vineloor pe cale de

ocupa apoi cat mai mult mai cu seama cu insai

filosofia cea sfanta, numita lnfranare. Prin ea
mintea ramane neturburata, nu primeste amesI

care satiul obisnuia s'o intinda peste ochi. Picioarele calea, sanatos, iar puterea manilor e

nesdruncinata. Respiratia regulata si masurata,

nesilita de niciunul din duhurile turburatoare
dinlauntrul trupului. Gandirea celui ce posteste

patimile, sting iuteala si

mania, racoresc si potolesc furtuna ce cloco

tfeste din pricina preamultei mancari. i dupa
cum in timpul verei, cand razele fierbinti ale
soarelui ard pamantul, face bine celor infierbanta^i si nadusitj vantul dela nard, alungand
nabuseala cu adierile Bale placute, tot a^a i
postul, daruete aceeasi usurare, alungand inr
fierbin^eala pricinuita in trup de prea mult*
mancari.
Postul face atat de mult bine sufletului, dar
nu mai putin folosete si trupului. Imputineaz^
m&teriile grase din corp, scade greutatea tru-

este clara si deslusita, mintea curata;

si intr'a-

devar in post sufletul are chipul lui Dumnezeu,

cand isi indepl
nesuparat
neturburat
propriile lui functiuni, ca si cum n'ar fi in trup,
desi este in trup.

Somnul este

linistit si

fara

ca sa tree sub tacere pe cele mai

spun
postul este pace deobste a

nalueiri. Si

multe,

imifletului si

trupului, viata. netur-burata, trai

echilibrat, viet-uire ce veseleste pe Dumnezeu si

pe diavol. Dupa cum dusmanul cand

vrajmasul sau privegheaza, ca este ve$-

intristeaza

vede

1
I

:?-

(*-''.> FT

ca,

OMILII SI PREDICI

ASTERIE AL AMASIEI

260

nic atent, ca se inarmeaza cu grija, ca face exer-

nu este sfant; niciun

de lupta, socoteste pregatirea lui osarduitoare drept propria sa infrangere, tot astfel si
vrajmasul mantuirii noastre uratte grija anianuntita ce-o avem de virtute $i o socoteste drept

ceeace

citii

propria sa nenorocire.

261

om

care traeste pentru

trap iu este partas al imparatiei cerurilor.
Du te cu mintea la inceputul neamului omenesc * si vej gasi ca. experienta este martora a

blamam

noi.

N'am

primit porunca de
fost calcata fegea prime!

a posti, daca n'ar fi

w
*i. Pantecele n'ar

fi

y\

Fentru aceasta
pazitori i paznici

afla,

omule, ca ingerii sant

apropia^i ai

posteste iar ai casei celui

;

<ce

in postul acesta de patruzeci

dracii, prietenii mirosului

gostitii

casei celui c#

petrece in desf atari

de zile, pazitori sant

de carne

de sange, tovarasii de

fripta, indra-

Pentruca s\
cat si cele ne cu-

betie.

duhurile, atat cele ale sfintilor

rate se apropie de cei cu care se potrivesc

prieteni. Lucrul acesta se poate

vedea

si

de
la pai

Porumbeilor le place sa stea in locuri curate i sa umble prin holde, culegand boabe pentru ei si puii lor. Turtureaua sta cu placere pe
ramurile co
cantand placut
.bt
Corbul eel lacom, insa, sta langa macelarii #i
croncaneste gros si neplacut impotriva celor ce
sari.

numit vrajmas,
daca n'ar fi introdus pacatul sub pretextul placerii. N'ar fi fost nevoie de plug, de boi care ara,
de braada, de seminte, de apa. de udat, de schimbarea anotimpurilor, de iarna care ingheati,
totul si de vara care evapora si usuca pe toate
greutatile an
din pricina
desfatarii de o clipa a stramosilor nostri n'am
fi fost osandi^i la aceste munci. Dimpotriva am
fi dus o alta viata decat aceasta ce-o vedem, pe
care nadajduim sa o dobandim iarasi, cand, prin
inviere, ne vom desbraca de aceasta viata plina.
/\

lit

II

asupra noastra

atragera

tovarasia draeilor. Niciun in

care traeste in desf atari nu ajunge virtuos nici

ituri, nici

si

om

care-si petrece

vremea in ospete nu

ucenic al virtutii; niciun

>

am

este

iubitor de placeri

numara pe cei
dreptul Noe sa. aiba
1.

desfatari.

asa pe eel dintai om, mergi mai departe si

un

patimi. In aceasta consta. binefacerea pogolui Dunmezeu catre noi, in a ne readuce la

Dumnezeu, prin marea

iubire de oameni, ne-a impartasit cu ea, dar
prin usuratatea noastra, n'am pazit harul.
3tul este icoana. a vietii viitoare, imitare a
* vietuiri nestricacioase. Acolo nu sant nici

Astfel sa iubim infranarea ca sa fim iubiti

urim desfatarea

cumva odata

fost

vrednicia

vand carne.

pentru

fi

Facere, ni, 1-24.

el!

Cine

1-a

urite purtari, sa-si

p
desgo-

'

ASTERIE

262

posteasca familiile preotilor, ca

casa un dascal al infranarii
runcile cele intelepte.

Ham

sa rada. de betia tatalui

singur
dintr'un
pacate
doua
nasca
sa
se
ca
sau,
O singura, betie a lipsit si pe tata (J
paeafc
Bde
pe
iiicioe
si
eel
acoperamantul

cut pe obraznicul
1

AMASIEI

porunceste
sa
legea
care
pe
madularile,
leasca
2 Cine a faseama
?
le acaperim, f ara. sa-i dea

AL,

OMILII SI PREDICT

fiii

si

ma

ar

de nenorociri, legate unele de altele prin aceeaf

eauza: pantecele si nesaturarea. Fiii lui Ili, folosindu-se de preotia tatalui lor pentru placeri

mane an

in adevar absurd ca

fi

bancherilor sa se priceapa la socoteli

fiii

si

fiii fi-

oameni

preotilor, rudele

sa

ro-

vatamat din pricina pantecelui isi Isav,

mai mare al lui Isaac 4 I&av de meserie era

S'a
iiul

vanator. Odata, fntors acasa,

au oferit
parga jertf elor panteeelui In locul lui Dumnezeu
desfaa
buna
sora
desfranarea,
apod
urmat
A
jertifele

camin po-

sa se impotriveasca scopului pentru

care a fost destinat sa traiasca conducatorul si
tapanul easei.

au pan

in

ce

piati lor,

irasi cand ma uit la copiii lui Hi preotul

3
gaudesc la acea istorie gasesc o gramada

desfa.ta.ri,

au

mm

eunoasca valoarea metalelor pretioase,

umble cu focul

hertate

i>

Ar

si

263

si

dupa

ce

faeusfc

dupa vanat, a fost cuprins de nestaanita foame fata de mancarea ce a vazut-o

la fratele sau si pentru un blid cu linte a vandut fr ate lui sau dreptul de Intai nascut. Din
^ale lunga

toate acestea

judecata lui Dumnezeu, care a adus o osanda

aspra si cumplita. Din pricina f lor lui Hi u*
popor vrajmas a pornit cu razboi impotiriva Ic-

pricina aceasta

inteasca
iiat

rusalimului. i ca sa ecurtez povestirea multimurit

au
deefranati
tinerii
nenorociri,
de
mei
In lupta, patria impreuna cu cei ce pacatuisera

r
.

s'a furat si binecuvantarea pa-

Astfel, putin cate putin, s'a instra-

de virtute

de Dumnezeu

si

a pierdut

sla-

s'a

va patriarhilor. S'a despartit de inrudirea cm

srail, a ajuns barbar si strain si 'a nascut din
ol astfel de popor.
Aceasta boala a adus ?i pe poporul Vechiului
Testament la calcarea sfintelor si duinnezeestilor legi. In timp ce Moiei era in munte pentru a

oras de dragul gatlejului.

primi legea fagaduita, Iudeii s'au indepartat

de felul lor de viaa, 'au dedat la imbuibari

prime jduit, chivotul lui Dumnezeu a fost

preo^,
batranul
iar
vrajmasi,
in
robie
de
luat
A
nenorociri.
atator
auzul
tatal lor, a murit la
pest*
nenorociri
mare
de
de
atat
fost adus un roi

Sa postim deci cu
2.
3.

toii,

dar mai cu seama aa

Foccre, IX, 21-26.

/

/mptfro^, IV, 1-19.

fl

'.'*':

XXV,

4.

Facere,

5.

Facers, XXVII, 1-40.

27-34.

ASTERIE AL AMASIEI

264

OMn.II 51 PREDICT

bautura
^ite, alunecand si calcand in pieioare viata cea
ordonata, au fost atrasi de diavol la necredjnta.
De aici deci f acerea vi^elului de aur, inchinarea

mancare

'I

si

la diavol, participarea lui

Aaron

la intinaciune,

sfaramarea placilor legii, suirea

hii Moisi a doua oar a pe munte. Intlr'un cuvant,
fcoate acelea pe care le deplange istoria isi au
meeput si pricina in mancarea nemasurata.
Vreau sa. va, mai dau i un alt exemplu, petrecut in timpurile de mai taxziu, dar de aceeasi
putere in ce priveste fapta. Imparatml Saul era
pe campul de lupta si conducea batalia cu
multa grija. Saul a. oprit pe popor ca sa manance vreun fel de mancare in acea zi si a pecetluit cu juramant hotarirea lui; pedeapsa neascultarii poruncii era moartea 7 Toata. ostirea
porunca lui; numai fiul
a primit cu
etricarea

legii,

trecand

hnparatului

pina, biruit de pofta de miere, si-a infipt varf ul

sceptrului in faguri si a gustat din miere.

aproape

sa. fie

Era

omorit daca. tot poporul nu s'ar

impotrivit pornirii tatalui lui si imparatului,

eare era hotarit sa, prefaca amenintarea in

fi
*/

fapta.

Imbuibarea nestapanita cu bauturi

terii

nu pot

fara.

seria lor, tot asa si sfint% chiar daca. sant aju-

de haruri dulicvnicesti, nu pot fara post sa

savarseagca. minuni si eemne. Prin post Elisei
tati

un mort

I!

XXXII
XIV

I'.

k^v

si 1-a insufletit

prin

Moisi a vazut pe Dumnezeu 9 prin post Daniil

a biruit inselaciunea si ratacirea Asirienilor 10
;

ii

volului

Domnul a

post

infrant ispitele

si apostolii

facute pentru lucrur

Ni ne viten

au

in departat

savarseau
prin post

amenintarea cu moar-

ca s , spunem pe scurt, postul este rugator catre Dumnezeu, vrednic de cinstit, mijlocitor vrednic de credinta; postul dobandest
hadata lucrurile pentru care aduce rugaciune lui
Dumnezeu. Prin urmare toti cei care santeti
tea

i2.

si

barbati credinciosi

si

mai mult de Dumcu bucurie si cu veselie,

iubitbri

nezeu decat de placeri,

apropiati-va de zilele infranarii! Cel care-i trist

la inceputul luptelor nu-i luptator viteaz. Nu t
a

Nu murmura
zile! Nu astepta

ca un copil dus la $coal a.

rv

axiuna din Scriptura nenumarate altele, din care

vada lamurit ce bunata^i savarseste infranarea si dinpotr

cate nenorociri aduc*

mancari.

unelte sa-si indeplineasca me-

impot iva curateniei acestor

se

si

Postul este tovarasul efintilor; postul este

inceputul oricarei f apte bune. i dupa cum mes-

Pe langa exemplele spuse mai sus se mai pot

sa,

26S

XIX,
10. Daniil,

I,

IV
Iona

6-20.

-S5

ASTERIE AL AMASTEI

266

OMILII 51 PREDICI

267

11

\l

u nerabdar sfarsitul saptamanii, cum astep^i

sosirea primaverii dupa iarna cea amara! Nu
dori Sambata ca sa te imbeti, ca un Iudeu! Nu
numara zilele postului mare, ca un naimit ti andav, care asteapta, sf arsitul angajamentului ca

'.,

r't

...

I'

>

simbria.

Nu

i eufletului,

nu

fum

totJul

si niei

sufletului care insufle^este trupul, iar folosirea

de alimente este necesara organului pamantesc.

Nu se cauta multtul, ci bunul. Imparteste-mi

trupului

Sufletul este hranit prin departarea de mancari,

timpul anului

eu mancari. Dar pentruca sufletuJ este unit cu trupul si pentruca

acestea doua, cu totul despartite potrivit firii
lor, au fost unite prin purtarea de grija si arta
ijidim cum ar putea tra
Creatorului CO
mtfletul si trupul impreuna, fara ca sa lips'm
iar trupul prin saturarea

trebuintele

reunul

lui,

corespun

Estj aleatuit, omule, din doua parti. Nu mai

pun ca sufletul este mai de pret si ca se cuv;n

cea mai multa atentie si bunavointa. Judeca si pe unul si pe altul ca un om

rational si un judecator drept. Ingaduie putin
si, daca vrei, TOi lua apararea sufletului, intoemai ca apararea unei femei cinstite, impctriva
acelora care o nedreptatesc si o calomniaza. Sufletul este sf ant si necorporal nemuritor si n*.
se inrudeste cu ] onantul
de pe pamant, ci cu Dumnezeu. Fiind curat a*
bucura de cei curat i fiind de origins* imateriala,

lui sa-i dai

pe

Da. sase luni celui condus, trupu-

celelalte conducatorului, sufletului.

nu gandi cum
plange daca nu capata

ce este tinereasca! Esti barbat,

*i

iar

Cererea e dreapta! Niciun judecator nu va fi

atat de iubitor de trup si atat de partinitor a
sa nu dea dreptate celor spuse! Eu, fnsa, vo\
merge si mai departe J Nu sustin ca anul sa fie
impartit in doua pari. Dimpotriva, las trupului
zece luni si ceva. Sa mi se dea patruzeci do Lile
de cumpatare, ca, sa ma liberez puin de uitinaciune, racind prin infranare lutul.
Acestea, crestini, sant drepte si de neeoiitiaais, fie ca le judeca Dumnezeu, fie ca le judeca
omul. Iar tu, judecatorule, ai venit la timp si
hotaraste in procesul dintre suflet si trup. I >ide asa dar, creatine, viata molesitoare ca una

toare.

ea

Dar cand a primit po-

runca sa chiverniseasca vasul eel facut din pamant, sta langa lut ca o roaba supusa stapanului, il pazeste, se ingrijeste de el, pana ce-i va
veni porunca ce-i ingadue sa se desparta de el.
Infranarea dela mancare este deci folositoar

intrista ca din eel dintai

eeas cosul cacei tale nu mai eeoate

bucatareasa nu mai ta langa foe.

Darueste ceva

evita pe cele materiale.

gandesc copiii. Oopilul

miere Daca nu le vei da carne sau vin se arunca
la pamant si tremura. si plang atat de mult ineat supara pe toata lumea.
Mi-i rusine de intristarea ce o au cei lacomi

ASTERIE

268

AL,

AMASIBI

cu panteoe, cand se hotarasc

la post.

OMILII

Mereu

e&, se culca putin, se scoala i iara^i

sant

ca-

In vin,

siliti

etoraah, ca

li

s'a turburat sufletul, ca-i

"<

do are

schimbat dispozitia sufleteasca,

cu toate ca acestea sant simptomele imbuibarii
fi nu ale postului. Viu cu neplacere la masa
aceastia frugala, murmura impotriva verdeturilor, batjocoresc legumele, ca si cum ar fi fost
create fara niciiui rost; caci cei carora le place
mancarile grase si imbel^ugate incep sa si filosofeze impotriva mancarilor ce aduc cumpatarea. Beau apa tinandu-i respiratia ca si cum
ar bea o doctor ie data de doctori. Multi oameni,
din pricina ca in post nu pot bea vin, inventeaza
alt fel de vin ca sa-si mangaie poftia de vin prin
aoeste false nasoociri. Al^ii fac mancari gustoase din legume si ajung" dibaci nascocitori ai
desfatarii. Dar asta e o naivitate si o prostie.
Oaracterul infranarii sta in libertatea de vointa
ai de gandire, nu intr'o josnica violenie care
cauta sa dea aparenta de infranare. Cere plata
pentru faptele savarsite potrivit legii virtutii;
capul, ca

li

s'a

iar plata si recomipensa sant f agaduite lucratorilor nevicleni,

falsa fica

carciumani

nu

::*

celor vicleni.

ail

ei

ca sa nu pa^esti ce pateec
s&nt pedepsiti de pun apa

vei scapa oare nepedepsit tu care

mancari de post

imbolnaveste! Dimpotriva, postul iti da sanatate! Nu pretexta pretexte de pacat

impreuna
cu oamenii ce umbla dupa placeri! Din pricina

268

pregatite cu multa grija si arta? Nu pretexta

boli inchipuite! Nu huli postal,
spunand ca te

It

PREDICT

f aisif ici asprimea posUului prin

a se culce. Se silesc sa-si petreaca ziua in neimtire i se supara ca soarele int&rzie atat de
mult pana sa apuna. Spun ca zilele sant mai
lungi ca de obioeiu. Isi inchipue ca au dureri in

cum

SI

obiceiului tau rau infranarea

>

<

ti

se pare dusman.

Nimic din ceeace este natural nu-i cu neputin^&

de suportat. Iar dovada a celor spuse
sant toate
popoarele barbare care

nu

cultiva vie si nici nu

beau vin, ci au ca bautura apa ce izvoraste
dela
sine din pamant si n'are nevoie de
a fi cultivata.
Cu toate ca beau apa, fotusi sant

de

recunoscut*
foarte buni luptatori

ca oameni viteji si
si, dupa cum se vede, cei
cumpatati biruesc pe
cei ce beau mult vin
si pe betivi. Trupurile lor
Bant usoare si rezistente, se urea cu
usurinta
pe cai; sant iscusiti, indrazneti si
buni ochitori
cu arcul. Au siguranta in miscarile
toti

lor si in-

drazneala, si stiu sa gaseasca solutii

ferieite in
incurcaturi. Nu huli deed am.
spunan
te
imbolnaveste, te slabeste si vatama
pe cei care
o beau. Viata de toa.te zilele iti da
pe fata calomnia.

Pentru ce vorbesc despre

vin?

Scitii

no-

naazi, locuitorii

Bosforului si cei care stau pe

raul Rin, n'au casa si nici
camin. Vietuesc in
ortun si -si fac corturile din lana
si pieile oilor
* din alte acopereminte intamplatoare.

Din

pri-

ASTBRIB AL AMASISI

>70

271

'

OMILII ?I PRBDICI

ft'

cilia
riti

nict
gul,
c
cunos
mi
asta nu fac pane,
acestea
cunoasca.
ea
au
amantul. Cum

ji

un

searte
graul
si
cultive
ei care n'au invatat sa
traesc
acestea
toate
Cu
?
minte ale pamantului

luptatori
si
viteji
sant
far a' pane
popoarelor
tuturor
va
impotri
vrednici in luptele
vatai-a
Nu
biruit.
le-au
dintre care pe multe
n'au
si
pane
mancati
n'au
mat de loc faptul ca
ajuns
a
parinti
dela
mostenit
baut vin. Obiceiul

ce

mt

om asa cum voim

iti

va

daca vom
stomahul

15

mm

Amar este

postul,

fi

silnicie pri

mita in chip de rob, ci o fapta savarsita

getata in mod cu totul
Roaga-te
putere sa duci la bun sfarsit postul
loom, TV,

Mate*. TV.

D
:

tu pantecelui ce te sileste cuvintele

Domnului
*Nu numai cu pdine va trai omul,
cu tot on
vdntul lui Dumnezeu* 14. Postul nu inseamni
foamete, ci o mica, amanare. Postul nu-i o
pe
idea psa ce ti se impune din afar a, ci
o Indepar
tare de buna voie de mancari; nu o

i.

bunei credinte

tie insuti cuvin-

indeparta multa silnicie ce ne-o face

vom

ca

dar dulce e raiul Impovaratoare este setea de

vin, dar
aproape este izvoral din care eel care bea nu
seta in veci is. Nestapanit este corpul, dar
mat puternic sufletul
corporal MoarU
este puterea, dar aproape fnvierea
>une

si poftele,

plaeerii,

tate

tele

aproape de viata
pe
sipunem
sa
Ca
nestricacioasa ce o astieptam.
pladupa
umbla
de
a
putem
cat
scurt, sa fugim
sa
persoana
aceeas
ca
ceri. Este cu neputinta
Dumnezeu.
de
iubitor
si
placeri
fii si iubitor de
nevrand
vrand
iubi
va
Cel care iubeste trupul

va darai

de mancari gustoase. Spune-ti

fugi de greuta&le infranarii; dimpotriva

pune in fata greuta^ii rnfranarii nadejdile ce
le ai si vei trece cu usurinta peete
indepartarea

desvom
ne
cand
Atunci
toare nestricacioase.
liberi.
trai
vom
patimas,
trup
braca de acest
pantiecelui
sa
fi
Mi
nu vom mai 1
acum
asa
tot
patimi
si
celorlalte
robi
sa fim

tl

peste poruncile credinte

Nu

I,

si

stapane, toate jafurile facute cu nedrep-

cu infranarea si,
daca
Dimpotriva,
suportat.
un tovaras usor de
s
desfatarile
prieteni
si
tovarasi
vej avea ca
va
se
postul,
ci
ti
osrptele, nu vei iubi niciodata
Traiul
neobisnuit.
strain
si
impovarator,
parea
A
vM<V,
vietii
a
icoana.
o
este
ranati si cumpatat
!.

usunnta

gadue orice desfatare

mtentionam. Obisnueste-te

cu timpul, infranarea

r%

pentru ei o a doua natura.

Ca
acestea.
?
de
amintit
am
motiv
Pentru care
pe
formeaza.
exercitiul
educal^ia
si
sa aratam ca.
si

om

calca legile inteleptilor cu usurinta. va

savarsi
faptele ce-d sant oprite, iar prin asta, isi
va aduna in jural sau toate bogatiile ce pot sa-i an-

si fara vin,

bogafrile, iar eel care iubeste bogatiile este

nedrept iar eel care va fi nedrept, va tre-

m
z-jx*

ei

cu

chee

"f

ASTERIB AL AMASIE1

272
I

OMILII 1 PREDICT

Lasa si ingadue-ne! Nu vom

imparatului mai
frumosi decat cei care
ospateaza cu mancari alese si gustioase
w ^
se vor ofili fetele noastre. Nu te teme

indata vei capata ajutor.

ma

pe Dumnezeu, si
neamului
a
istorie
vechea
Du-te cu mintea la
infranat
si-au
care
cei
ca
omenesc si vei vedea
slafoi
mai
nici
fost
n'au
credin^a
trupul pentru

tristi la inf ati-

vei duce imj iratului niste slugi urite la dhdp.

cei
decat
chip
la
frumosi
sare nici mai pu^in
felul
tot
maneau
care
traiau In desfatari,
neamestesi
curat
vin
beau
inatati si care

Mesterul care ne-a facut ne va da frumitsete

si vei afla prin experienta ca postul este eel
se ingrijeste de frumusetea noastnb.

in ce priveste puterea, nici

mai

>

Acel imparat al Asirienilor

detrai
de
un
legat
era
mai pentru trup, care
ca
poruneit
a
iesle,
o
de
fatat si imbelsugat ca
masa.
la
91
eervici
de
lui
oamenii
si
paharncii
imbeitraiului
lui
slujeau
ce
in general to^i cei
aiba
sa
grija;
cu
alesi
fie
sa
pugat si desfatat

pentru
chip,
la
frumosi
trupul sanatos, sa fie
in
vede
ce
cele
de
ateze
desf
cia si ochiul sa. se
sluPrintre
gustul.
si
gura
jurul sau nu numai
t>
trei
erau
si
imparatului
gile alese de a sluji

se
Acestia
Xsrail.
al
lui
neri din poporul robit
sa
vrut
n'au
caci
numai cu semin^e,

1',

hraneau

manance

din manearile ce se serveau la

masa

prin
pangarite
erau
ca
pricina
imparateasca, din

^^^^^M

>

'

fmparatul vina
i-

Trebuiau sa evite
ca si orice fel de

amestecul cu
si vinul din pricina libatiei
shir
eful
buscarne pentru motivul aratat mai
inainte
punea
le
ceeace
gilor ii silea sa. manance
sa-^
infranarii
pricina
din
pentru ca nu cumva
gaseasca
sa-i
lor
i
piarda. frumusetea chipului
jerttfele idolesti.

ft

273

si

sa.

pedepseatica pentru

fost bine

hrani^

gi mgrijiti-

Par

""I

intamplat. Cei trei tineri infloreau

i-a intrecut in frumusete pe toji ceilalti ce se
hraneau cu carne 15
'a si

Dar cu Samson

N'a fost invatat sa

w A
poeteasca mca de pe eand sugea la pieptul 1
inei lui? Ingerul Domnului i-a poruneit ma
sale ca trebue sa pazeasca. pe copil de vin
si
orice mancare aleasa. si gu&toasa i, $i cine era
asa de puternic ca Samson ? Oare luptator a fost
ce-a fost?

,'*

asa
si

vestit? Singur era in stare sa se bata

a biruit o armata intreaga de dusmani si o
le

multime nenumarata. Odata, fara sabie si far;

sulita, a luat o falca de magar si a doborit la
pamant o mie de dusmani, folosindu-se numa
de osul a eel a
si tiu

estj.

auz'i]

J7

astfel

de nadejdi

Sargueste-te

si

vei putea

sa.

te vei imputernici

p >

Da-ti

spre cunoasterea inva^aturilor celor taivei uita de mancare, ca si poporul can

pe Iisus cand inva^a cu fapta

ii

urma
tul.

Sa ne rusinam

15. DaniiJ,

i,

noi, neinfranati

4-19.

16. Judec&tori, XITI, 3-4.

17. Judec&tori,

XV,

15-17.

Izooarele Ortodoxlei, 8
3;
v

....

18

'

"T

ASTEH.IE

274

AL AMA3IKI

OMILII 1 PREDICI

placeri,
*

si

de Elinii

fara nici un

91

Iudeii care postesc inza

\el; caci ei

iba prin f aptiul ca

sc ca sa serveasca. de
virtuosi. Crestinilor
,ta

curata

si

exemplu
li

si

se cuvine

ei

po

care pricina postesti tu, fiul ueigasilor lui Hristos, stranepotul celor care au junghiat mielul,

imbold ce
sa,

aiba

<

eel care ai

mostenit dela parinti mostenirea sangelui varsat, stranepotul celor care au faeut o
astfel de rugaminte pentru ei si pentru copiii
lor *. Daca postesti pentruca te pocaestd de pacatele pe care le-ai savarsit, iti sprijin gandul
tau, dar paraseste sinagoga celor rai si grabe*-

o g andire

cuviosie. Crestinilor care

un rob iubitor de sbapan din pricina

patimilor Domnului meu. Dar spune-mi pentru

Intristez ca

se pagubesc de

nu mananca. Totusi

adevarata. Cei care due o viata morala, fara

sa aiba o credinta curata si adevarata, mi s
pare ca. se aseamana cu aceia care zidesc o casa
fara temelie sau cu cei care inehee o corabie

si

i.i

ti

Biserica celor credinc

Vino
saxigele Mielulu si stropeste-te cu el! Cura
savarsi prin saa
\

fara carena. Asa sant Evreii cei greu de iiivia$at si de convins.

Ma. cuprinde ras puternic cand ii vad pe ludei descutyi, imbraca^i in haine albe, colindand
ulitele; insulta lui Moisi, rusinea profetilor, avaa tonii lui Avraam; robi ai nebuniei cei <& erau f ii ai libertatii neinvatati si nelegiuiti asa
numitii ucenjci ai legii, au pierdut nadejdea im;

savarsit pacatul.

lului,

jur,

azimile, ierburile amare.

Toate acestea

rau indicatiuni ale vie yuirii In

schiate

mai dinainte

aveau sa

dupa cum se spune,

jelesc peste

lor,

Cantece si dansuri mijlocesc si introduc postul,

lucz-u protivmc inf atisarii postului. Postul se intelege ca este un pedagog al unei vie^i stranse
fI modeste. pe cand cantecul indica o revarsar
de bucurie, pricinuita de placeri multe si nestla-

fie
.

panite.
I

Adu-ti aminte aici de spusele lui Moisi ca, trebue sa. poste ti in ziua a zecea a lunii a ^ap18.

;;

X
-

&:
.

care,

nu mai au pe ele carnea pe care s'o

poata manca! Asa este si infatisarea postului.

ini^ia^i incetul

OkVl

esti le-

cele capatini

e-

cu incetul spre desavarsire.

Eu, crestinul, robul celui rastignit, am un rost
cftnd postesc, caci postesc fie ca ma cura^eac
pentru nadejdea invierii, fie ca suspin si mi

acum

dar nu se pocaesc de ceeace au facut (caci cum ar putea sa se pocaiasca animalele

lipsite de ratiune si acvatice?), ci plang ca auciderea

HristJos, icoane

celor care

si

c^patinile oamenilor pe care i-au mancat, plang

pentruca n'au primit cu intelegere

eimboalele viitorului cuprinse in lege. Caci toate f aptele savarsite de Moisi erau preinchipuiri
ale celor ce aveau sa se Indeplineasca in vremuv
rilo de mai tarziu, chiar sarbatoarea corturilor,
comemorarea trambctelor, la fel taierea impre-

Dar daca

t prin aceleasi vechi pacate, ce rost mai are

rirea dela mancari? Sau faci ca si crocodilii

pljnirii legii,

\1

275

Mat. i, XXVT,

25.

ASTERIE

276
%

OMILII

AMASIEI

AL.

PREDICI

277

I'

Muntele Sinai, cand a sunat trambita la darea

legii. Dar nu stiu nebunii, ca chiar atunci cand
s'a dat legea, trambita a fost intrebuintata tot
sinnbolie. Cel care primeste legea pentru ca sa-sj
oranduiasca viata lui, trebue sa se teama de
pedeapsa ce-i vine de pe urma calcarii legii. Pentru aceasta Diraiix eu dupa ce a dat oamenilor
in scris poruncile vietii noastre, a adaugat indata si glasul trambitei, simfool al invierii mortilor, pentru ca ucenicii poruncilor, prin credin-

iar
saptea,
a
ziua
tea
care
in
zecelea
al
ceasul
indica
ziua a zeeea
apta
f
fiecare
In
cruce.
duhul
pe
Domnul si-a dat

[I

19 .

Luna a saptea

indica.

arata
care
infatisari
si
speeiale
sant caractere

a sufletului. Tu pentru ce
loc
un
la
framanti
si
neamestecate
amesteci cele
sarbatori.
alte
Evreii
an
si
despartite?
pe cele
alta
iar
corturilor,
sarbatoarea
Pe una o numeec
uitat
Au
trambite.
de
aminte
aduce
and ea le
eretainele
praznue&c
sarbatori
aceste
ea prin
lamuprofepe
o
este
cortului
Facer
ea
st'inilor.
rita a acestei Biserici pe care a intemeeat-o Cu-

dispozitia intierioara

il

1'

vantul
frunze

si

infmmuset

ta in inviere, uitandu-se

dui

nl rare

credintei noastre; au fost aratatte acoperit in

pline
Biserici
noii
intihipuirea
spre
cu fructe,
tramSarbatoarea
lege.
crescuta
din
de roade,
bitAlOT desteanta sufletele ca sa se pregate sea
inviere,

dupa cum

la

AmiZL

Acelas
mvki
vor
morfi
glmul
Mantuitorul
Dumnezeu
si
insusi
invata
lucru ne
trdmHta
lui
cu
tngerii
pe
trimite
ziiicand: Va
lui
alei
a%
pe
cei
adwna
va
mare
i
i cu glas
cerurilor
marginile
dela
tun,
van
vatru
dela cele

I'

vechime, iar la timpul hotaiit s'au realizat, cand

Dumnezeul si Mantuitorul nostru s'a aratat in
trup. Caruia slava si puterea in vecii vecilor,

20.

trambitei ee%

marginile

lor:

vor auzi Evre

II'

stre poate ca vor intirebuinta aceasta obiecfte,

miamintirea
in
sarbatori
aceste
ca, praznuesc

ca o lauda de multumire
in
IXimnezeu
dela
primite
bdnefacerile
pentru

nun ilor de demult

si

"

loTL&oeUo~ XVI,

29.

xv
XXIV

I'

a'j

dinaintte la judi-

cata viitoare, sa paaeasca necalcate dogmele legiuirii dumnezeesti. Asa dar si postul si sarbatoarea corturilor si a. trambi^elor sant taine ale

imipodol>
i

mai

--%

tSBBSSm <W
~
:

J,-

OMILII

51 predict:

279

vatandu-i ca este un lucru placut) si iubit lui

Dumnezeu pocain^a paeatosului.
Dupa. ce a vorbit despre gasirea cii cdei pierJute, despre bucuria ce a simtit-o pastoral la
gasirea ei * dupa ce a aratat si veselia femeii
;

dranma ce se ascunsese in pamant

ca a chemat pe femeile din vecini ca sa, ia
2
ataca un suavea
arte la bucuria ce Insasi o
biect mai clar si mai precis, parabola celor doi
;are a gasit

OMILIE LA DUMIN1CA F1ULUI RSSIP1TOR

Insasi experienta de toate zilele ne-a aratat

1

ca ceata f ariseilor este nesim^itoare sj viclean&

in acela timp si ignoranta in orice fel de virtute.
Fariseii erau vicleni, pentruca in timp ce Dumnezeul i Mantuitorul nostru se apropia cu bunavoin^a de toti pacatosii icare veneau la el, ei se

c i^a

mai
4
cuv
ce
se
avere
la-wri vartea de
mi
bun lucru si potirivit fiintei rationale

i<

spits eel

aduca.

la

mina

cu seama acest lucru 1 lauda Solomon, faSud aceasta idee inceput al cSxtii prove: belor:
Dc a cwnoate infelepciwnea si invafatum, d*
t intelege cuvintele ga/ndirii ft de a pricepe vi-

pe care ei ii osandeau.
Asa erau fariseii. Mantuitorul, insa, care de~
pasea. or'ce bunatate, care era foarte bun si era

olen

-utiel feluri" ior interpret!

Sa vedem si no: care este

p&rabolei Stapanului, punanM caipat dis-

le cuvinfe7ory> &.

vensul

vistierie nesfarsita

liei

Solomon

certei dintre cele

aj

parabolei ca

si

doua feme! care pre-

irdeau acelas copil .

Se cuvine sa in^elegem prln tatal pe Dumne1.

Luca, XV 4-6.
Lwca, XV, 8-9.
?

2.

4.

XV,
Luca, XV,

5.

Prmn

3.

este aceasta: Omilie la cei doi Hi dcla Luoa.

it

-..
FtIIj

MB
^K^.^

11-32.

Ijuca,

6. ///

Mm\\

ffai

Tradusa dup9. textul cditat de Dr. Adolph Brat*,

Op. cit., p. 107-115. Traducerea
cacta a titlului am3-

fii; $i

obscurita.^

*)

avea doi

ravna sensul ascuns

de indurari, n'a lasat nici

pe farisei nevindecati. Fariseii, ca niste cai salbatici care nu te iasa sa. atingi cu mana de ei,
rm suiereau sa le vorbeasca pe faa de pacatele
lor. Pentru aceea Domnul le vorbea in parabole,
amestecand cu miere dactoria cea amara si fara
gust; astfel cu dibacie le vindeca boala lor, tn-

''!

om

euparau si murmurau, impovaratii f iind de marea si buna rabdare a Damnului si de eovar$itoarea luj bunatate; erau nesimtitori, pentruca
ee indepartau de iertare, cu toate ca sufletote
lor erau mai bolnaye decat ale celorlalti oameni

care ati auzit-o adineaori. Parabola este

fii

>e

Imp<

11-12.
I,

afi,

2-3.

m,

16-28.

AS'x

280

prm

IE AL,

AMASIEI

OMILII SI PREDICT

pe eel ai mare
i pe eel mai mic, sa-i mam drept idc-i oameni;
unul care rainane in harul ce i-a fos dat, in dr r
go Lea catre Dumnezeu, care nu s'a revoltat
niciodata impotriva Risericji, nici n'a cazut dela
imparta^irea tainelor ea dcla o masa parinteazeu, iar

cei doi fii ai tatalui,

bo'ez in acelas ceas o euta de mii de oameni,

toa au in chip egal acela dar: iertarea pacate-

f%

v'
5*1

'i

11

tate de adevaratul tata

caci

Dumnezeu

vrednicia

lor,

man

in libertatea

cum

date

desfranati

este

paruncilor in care au fost

Dumneze

lui

smiesc sa

dupa

aJti

cum

oosesc

banii

Avesalom din vechime

parintilor lor.

verniseasca bine bogatia inibels

Sensul mai general al alegoriei cuprinde aie

in
utine cuvinte mufykne de interpretari ama-

>dareasca cu intelepciune earn

lor noua si lum nata; se ru^ineaza i de fru

Trebue sa vedera cleci ce iniseamna eererea partii de avere dela tatal. i dobandest*
repede partea. Multi oameni cer dela Du. ,inei2>u
botezul si impartasirea eu sfintele taine ca o
motenire ce li se cuvine. Dumnezeu mi refuza

musetea

de ea sarac

lui

este chibbusar

h arului

>rv

al tuturora.

;>??

J-.

,'

%'

sa aratc

ai

vedea iesind

>jre

ta

Straina porun

lui

de fapte bunc^; nu odrasleste

nieiun bine, ci rodeste cu sarguin^a un singur
fruct', pacatul dureros si plin de spini; in ea
lipsita

nu este izvorul

paradis desfatator si
inf loritor care sa inveseleasca fata, ci-i cu totul
pljna de praf si funinginoasa auzim ca aceasta
^ara este asemenea t&rli SodoirJ^ilor dupa ce a
vietii, nici

arcit

Chiar daca

Dumnezeu,

cazut foe peste ea. Tara aceea n'a fost creata

astfel

ceeace Be

ch i p

sant sbricator vredniciei neaniuomenesc, cum ni s'a axatat si ac U tanar

;

acolo

sau greolu la datul

d impotriva nu da unuia mai mult
t>

luliov

parabola, care

Tatal nu

strica i taria bogatiei

si

fericirii lor si

ostenin, dar nepasator la pazire, ci sa o prj*asca cu placere, si sa o pastreze cu bagare

seama. Caci are si hot istiet si viclean, care

se

casei,

nieesti: se fura pe ei insist, viclenesc imr#3'OtriV2

se

Y.,i:

dttn
.',-"'
I

in nobleta parinteasca, tra-

onoare din bunavointa aceluia:

lucrare infloii-

cirea vietii lor, bucurand pe Tatal, iar ei f acan-

de a le-o da, ci indeplinaste eererea cu f oarte

multa graba. Trebue insa ca eel care o pri
to
sa nu fie ravnitor numai la dobandirea aeelei
I*

aceeasi

nascuti; pastreaza nepatata buna stare a si feri-

nuntite.

I.

si

ind potrivit legilor

tatal obstesc al tuttooa

etricat darurik

infierii,

toare a DuhuluL Pornind de aici insa, unii ra-

sca; celalalt, uurateic, s'a desparfcit fara greu-

231

7.

Luca, XV, 13.

Creatiorul

ASTERIB AL AMASIEI

282

OMILII

nimic netrebixic sau rau cj pacatul locuitorilor

i a facut-o netrebnica.
Asa dar a plecat desfranatul si parkndul intr'o tara straina netiind sa spuria acele cuvinte
Bine-mi este a ma lipi de Dwmmezeu* 8 Sa nu
tie miri daca in chip alegoric am numit pe paeatos paricid. Caci mai cu seania este vrednic
sa fie biciuit cu un astfel de nume eel ce se leap&da de Tatal obtesc al tuturcwra. lar daca vrei,
aaculta pe Dumnaaeu, care, prin profetui Iq< a,
we plange impotriva nerecunoscatorilor Iudei:
tAsculta, cerule, i ia %n ureche, pam&ntule,
Domnul a vorbit: Am nascut fii i i-am cresewt,
dar ei s*au lepddat de mine*
iar In alta parts
pune: Daca stint Tata, wide este slava n af
Dacd stint staptin, wnde este pica de mine: *
Cumplit lucru eete ea un fiu tanar sa ee desj Lrteaeea de tatal lui! Atata vreme cat sta I a un
loc cu tatal lui, de buna voie sau de friica, o
rusineaza de el, este cuviincic*, supus, cumiiate,
eaci are prin legaturile firesti cu tatal sau un
pedagog nedespart
are nicio lcgatura cu oamenii desfrana^i, nu se inhaiteaz cu

nici

toate se

prastie

$.

Psahni,

9.

10.

ea este lasata de capul

tinerc

I,

LXXU,

ei si

nu

I,

paman-

mana unor

Oare nu i se pare celui care are mini o pierdere de mari comori, atunci cand se pierde harul, cand se strica Impartasirea dela masa c^ea
de tain a si cand foamea II cuprinde pe cineva
de tmpul si sangele lui Hristos, iar initiatul si

ucenicul credintei este Indepartat dela impartaeirea cu sfintele taine, cand dintre intelej
este
i

numar at impreuna cu

desf ran atii cand cade da n

curatenje in necura^iie ? Nu inseamna asta a

eheltui averea?
mk

Averea cea nemateriala, cea

mai presus de lume, cea cereasca cu care nu

rx>ate sa. se compare nici toate bogat-iile lumii?
N'ar putea exista o saracie mai cumplita, nici
o goliciune mai urita decat de a fi lipsit de ace-

m-

ate comori.

eheltui t si

Adam

averea sa in
chip rau, a cazut din toata averea parinteascai a fost alungat dincolo de ^inutul acela prea
frumos, pe care I-a lucrat Dumnezeu si pe car*
plantandu-1 prin propria sa im lepciun* Ua ara^

^ti*

27

6.

j
l

t'.u-'" ;.,:

se cheltuestfe numai boga^-ia

trup.

2.

Malahia,

Incat birue multete

iconomi rai, ci 91
boga^ia cea mare si nemateriala, care ni se da
noua din cer, cu atat mai repede se r: peat
cand este incredintata unor suflete iubitoare d

tru tanar prea raulta bogatie te prilej de <

ranare. Dar pe toate aces! a le rospiiige ai to
ndeparteaza cand e depaite de ochiul tata i.

Cand

si

teasca de cade in

chelI

Njmeni nu mai
intocmai ca un

plecat intr'o tarn departata i aeolo a cheh

tuit averea lui, tmi7id in desfrdnarh. Nu se im~

4.

opreliste in chip rau averea.

mm

<A

se

foe crescut atat de mare

brate ale stingatorilor.

tJ

tui fara nici

281,

de rusine, doi paznici puter-

este in stare sa opreasca raul,

nu poate

frica, nici

PREDICI

nici at tinere^-ii razvrititoare, atunci da, atunci

etele tinerilor destrabalati, nici

de

'

V.V",.
':::-..
.

ASTERIB

284

AMASIEI

AL,

OMILII

PREDICT

285

cu tot

>arcat
-Q e

de toat'a

'

mai

de plante. Adam, goimbracamintea sa, se rusiiunea sa decat de acofelul

tot
f
odihna
iinte
loe
de
ca
aiba
;i
atat de necurate ca si ei. Asa dar l-a trimis pe
nenorocitul tanar sa pasca porcii. Vai, ce ne-

trebuia

peremantul de frunze. Asa ajuiig si toft pacatosii: din fii, naimiti; din oameni nobili, oameni fara nici o slava; din liberi, sclavi; din bo,

saraci

neputineiosi sa

%i

s*a lipit

mai spuria euvintele

de urml

dm

tarii aceleea; i acela l-a trimis in

sa pascd porcii
II

12 .

Ven{yidu-si %n fire. 15 Bine este spus: Ve-

tarmile sale

mmdu-i %n fire! Caci dupa cum indracitii i

pierd mintea, tct asa isi pierd mintea si cei cuprini de patimile pacatelor; in urma indreptandu-se prin pocainta, isi vin in fire ca dupa
nebunie sau sminteala. Intr'adevar, a fi indrslcit nu inseamna numai a fi aruncat la pamaM,
a scoate strigate ingrozitoare, a face spume la
gura, ci si a fi cu totul sub puterea duhului rau.
Numesc indracit pe mineinos, pe calomniator,
iar mai multl decat pe acestia pe desfranat, pe
curvar, pe ipocrit, pe laconi si in general vor-

Trebue notat ca stapanul turmei nu este pastor de oi ci

de porci. Pastor al oiler cuvantatoare este
cinste.

Hristos,

bim

is

spune: <zEu stint pdstorul eel

Iar pastor al porcilor este diavolul,
care

prietenul porcilor. Oare nu-i aminteste ascul-

minunea aceea cand Hristos a vindecat pe indracit, omul acela infricosator si slabanogit, care a iesit din morminte? Nu-fj amintatorul de

teste ca demonii alunga^i din

om

Asa-i

locuttork

toti

de

fericirea lui

folositor.

deafrana^ii care
apropie de e! pe toti desmostenitii soartei, care
at rage la el pe ucigatorii de tat a i-i trimite sa
in depline asca trebi lipsite

Dupa

natura deafataxia pacatului!

Dulce pentru putina vreme si n'are in ea nimic

nitoare!

Cumplit) este locuitorul a-

aduna pe

cestei tari, care

si

de alta data sa a junga tovaras cu pazitorul porcilor, sa manance roscove, hrana rece si nehra-

eerun u,

mergdnd

noroeire! Vai, ce neferieire!

obisnuitei indrazneli: Tatal nostru carele esti

in

bind pe tot omul care are caracterele porcilor

Tot astf el

si

Petru, stiind ca f aptele satanei sant

cu totul straine vointei lui Dummezeu, a zis car

tire Anania, jefuitorul de cele sf inte, astf el
A~
umiOj pentru ce te-a ispitit satama sa minti
IJuihuftii Sfdnt? 16 iar Domnul trimitandp< pacatoi in foe ii numeste pe ei ingeri ai dlavolu-

caci era o

tovarasie de duhuri necurate

1-au

rug at

sa-i

sa se due a in turma porcilor? 21 Negre:t

ca au legaturi de prietenie cu aceste animale
1

'V'

Matei, VI, 9
12. Luca, XV, 15.
13. loan, X, 12.
tl.

14.

Matei,

Vni

i.

28-34.

:;

&&M&X&

15.

Luca, XV,

16.

F aptele

17.

Apostolilor,

3.

ASTERIE AL AMASIEI

265

fe; i7

OMIL.II 1

caci ei sant unelte ale vointei lui 18 Chiar

.

Iuda n'a ajuiia vanzator inainte de a intra in el

sat ana 8 Adam n'a dorit sa manance din pom
pana ce aarpele n' a vorbit eu Eva 1 Toata pri-

III I

cu
I

are radacina in diavoi.

J>ine spune Seriptura despre eel ce se pocaiei

uto:

pacatuiui

isi

Venmdu-i In

fire*. i-a venit

numai

in

Vezi eate cuvinte pline de intelepciune

si de intelegere ie3 din gura lui
Cdfi argaii a%
tatdhti men sdnt in&estulapi cu p&ne, iar eu pier

simtiri.

U/i

joamet Scu!a-ma-<voi
u

si ina voi

voi spune: Tata,

si-i

intea ta!>

am

duce la tatal

gresit la cer si

Foarte frumoa.sa cain^a! Bravo

cumin^i! Parasete pe locuitorul

20.

idurijor lui

poarta ca un strain, cu tine si intoarce-te

tatal tau! Paraseste porcii si vino la St&pail oilor care spune:
*Eu sant pastorul eel
e se

pune sufletul lui pentru oi, eel

care spune catre Petru intr'mi chip armonioa

care-si

mele!

22

ciunea lui vrednica!

1

?i-si

i-

Piecare sa laude

Nu

se inai

si

rusra-

nume

pe

buna voie se desgoleste de vrednicia

pricina umilintei. Se numeste slusra
da i celelalte nume de necinste, ca
{

arate ca eel care-i plange pacatele trebue

sufletul abatut si sa se umileasca. Intr'ade-

i"

17.

XXV

Luca, XXII, 3. Iocm, XIH, 27

19. Facizre, in, 1-5.
20. Luca, TV, 17-18.
18.

21. hxin, X, 12.

Mil
1

;
1''

22. loom,

XXI,

15.

PREDICI

287

var multi din cei care se folosesc de pocain^a,

marturisesc de forma ca se intore dela viata
lor de aJta data, dar prin felul lor de purtare s
poarta ca si cei care nu merita sa fie osanditi,
traind la fel cu cei care au viata curata si care
traesc ireprosabil, bucurandu-se, mgamfandu^se,
traind in placeri, fara sa se osandeasca pe ei
prin vreo intristare, ci mul^umindu-se numai
cu numele celui ce se pocaeste. Parabola aceaata da indreptar vietii noastre, aratand ca eel
care are nevoie de mila lui Dumnezeu nu trebu*
niei sa-si ridice ochii la cer, ci, prin privirea sa
plina de rusine, sa arate liipsa de indrazneala
a sufletului sau, sa imifce pe vamesul acela car*
s'a dus odata cu fariseul
templu
roa

care privea spre

pamant

se folosea

numai de un singur cuvant: Ditmvne,

nv
lostiv fii mie paoatosului!* 2.
Mai departe parabola descrie in persoana ta
talui bunatatea lui Dumnezeu. Tatal nu ramam
nepasator c4nd se mtoarce fiul lui, niei nu-i ir
toarce spatele m niei nu evita intaJuirea
cS,c
<

prin aceste gesturi se manifesta starea sufle

teasca a celor raaniati
cand 1-a vazut

tH,

ii
w

iese inainte;

nu merge cu pasi

graba, ci alearga ca sa-1 intampine

linistiti

cat)

ma

dregraba pe fiul sau eel ratacit. Cand a ajums

lang
saluta cu nepaeare
liipest
fata de grumazul lui si cu totul cuprins de turburare da drumul la ginoaie de lacrimi, aea cum
23. lAboa,

xvm,

IB.

OMILII SI PREDICI

ASTERIE AL AMASIEI

88

280

a facut odinioara in Egipt Iosif cand a vazut pe

Veniamin 24 Si tatal il saruta, simfool al impaearii. Pe cand fiul rostea cuvinte pline de mila
.

simbolul darului spiritual in care a fost

pus din nou. Intr'adevar Duhul eel Sfant paraseste pe eel care duee o viata rea, intocmai ca
o porumbita care paraseste un turn pustiit, si
nu se intoarce mai nainte de a se ridica prin
f apte de virtute, intarind si punand in siguranta

porunceste slugilor sa-i aduca imbra

5
incalt-aminte
eea mai buna, inel s i
minteaBeeal
spre a-i da vrednicia einstei de alta data si spre

lui

i''

era si firesc, pe eel plin de

nurdarie si imbracat in sdrente. Dupa aceasta
porunceste sa se pregateasca ospat si masa, ca

impodobi,

il

cum

xrintr'o ingrijire

deosebita

nteasca

si

pe de o parte simturile, ca pe niste usi, prin care

mai nainte intra neimpiedecat pacatul, iar pe
de alta parte
si luminandu-si su-

printr'o primire

ipe eel

nenorocirea. Toate aceste lucruri

nu sant

cum

scrise

dragul povestirii, ci fiecare cuvant cuprinde

linele imei ascunse alegorii. Dupa cum sti^i
este o parabola; iar caracfcerul parabolei este
d

Aduce}i-i ha'na cea

mai

cu apa, Dumnezeu a daruit un ajutor, pocainta,

de eficacitate egala cu botezul, care spala, prin
lacrimi, intinaciunile noastre si ne arata iarasi
curati. A venit asa dar pacatosul, a cazut cu faa

'

M
.

24

Facere, XLltl, 30.

Iffa

25.

iar omului capul sarpelui, dupa cum e

in cartea Pacerii: Tu vei pdzi capul
cela calcaiul tau 26.

Ce

vrea sa ne spuna prin aceste cuvinte? tim ca

tot eel care are parte de baia renasterii se imraea cu har de sus, straluceste prin noutate si
peAsa
se
nestriicaciunli.
haina
cu
imbraca
)B
ti'ec lucrurile acum, pentruca atunei cand omul
va cade a din nou in noroiul pacatului, are ncvoie
i
murdariei.
a
ire
de
curat
mijloe
un
iarasi de
pentruca nu este cu putinta un al doilea botez

Luca, XV, 22.

'

1
v..
. ,

se

o-

Dupa
lui.

ce s'au facut acestea, a venit s

Cand a vazut ospatul si bueuria ne
fratelui

ignorant.

Cu

unui suflet
toate ca fusese pagubit

ceva
e su-pere, ci sa s*
poarte cu barbatie, preferand
tinei pagube. Dar acum il impovareaza
darn
altuia, cu toate ca n'a fost cu nimic
pagubit;
bucneste de suparare, prin aceea ca
eel

mbracat

infometat

Facere
hooarele Ortodoxiei, 8

&

e-f

fara

"**{*$
''44

P
:

si

s'a spus sarpelui sa pazeasca calcaiul

te

itc idei.

se curata.

lumineaza. o casa varuita

rului si inealtam
Pentru

.*

si

si inelul,

iertare, tatal lntrerupe ruga

pamant

primeste podoaba imbracamintei

celei cinstite. Dar pentruca santem pecetluiti in
harul infierii prin Duhul, a fost dat tanarului
la

tnmfi^lLs

ASTER CB AL AMASIEI

290

OMILII SI PREDICT

casa si-a gasit adapost. Asia e starea sufleteas'ca a fratelui. >i vina lui e indoif de mare prin
f aptul ca sant frati. In acest sens inteleg si paraibola lucratorilor viei din Evanghelia dupa
Matei 27 Si acolo, pentru ca lucratorii din cea-

l'i

sul al unsprezecelea, date r it a darniciei stapanului viei,

au primit aceeasi plata ca

lucrat in vie din eeaisul al

sa-si arate

n\

nemultumirea

si

tlreilea,

si cei ce

au

au inceput

sa earteasea in fe-

Jurite chipuri; stapanul viei, ins a, cu blandete,

dar tot odata si cu dreptate, raspunde obiec^iilor color nemultumiti prin urmatoarele cuvinte: Prietene, daca-ti niicsorez plata cu care
ne-am invoit tine-ma de rau si supara-te! Dar
daca munca ta n'a ramas neplatita, pentru ce te
intristezi daca am miluit pe eel ce-a intarziat!
Bogatia e a mea; nu cumva erezj ca tu ai dreptul, sa dispui de ea? Esti un om rau daca te doa,re inima de bogatiile altuia! Mise pare e'ar fi
nimerit sa-i fie adresate acestui frate asemenea cuvinte: Seumpul meu prieten, partea ta
de mostenire nu ti s'a micsorat cu nimie, nici
1

&a

intre. Iar total

iesit si-l

291

chema

28.

o, bu-

natate parinteasca, care trebue sa te imparti

la. patimiri cu fcotul deosebite ale

unul sa-1 primeasca spre a pune

cninumi, iar pe celalalt sa-1 roage ca sa puna
capat invidiei. Si mania fratelui era foarte
mare, dupa cum se pcate vedea din cuvintele
lor

C'and a venit acest fiu al tau care tua 7ndn~

cat averea cu desfrarmtele , i-a\ jwnghiat lui vifelul eel lngrasat 29. Cuvintele acestea exprima
lui

exact revolta sufletului si aduc sub ochi manie

tnrburatoare, care se munceste sa izbucneasca
cu aceeasi violenta ca si aburii, care, inchisi in-

tr'un fel oarecare, ies afara deodata. cu multa

forta. Caci vezi cum isi bate ioc de fratele lui.

aducandu-i

Sa nu

nu judeca cu
I"

cu iubire
cand ar exista un tata

exactitate, ci darueste

de oameni. Si aeestea,

care sa fie atras spre mil a

>i s*a

mdnmt

27. Matei,

XX,

fratele eel

1-15.

silit

de cineva.

mai mare

$i

nu voia

accpere

la

sa. le

ru
aceste

pentru

ica? Niciodata

se intoarce d(

sa

facem de
rusine in fata prietenilor povestind
ci

suferi

ute

impreuna cu

el

pentru faptele

lui

sa te bucuri de cele prezente, pentru

t>arasind faradelegea, ravneste dreptatea
si
moscandu-si gresalele se intoarce la virtute.
parte la aceasta. bucurie si ingerii si se vesi

Luca,

XV

29. Lioca,

XV.

dand

re;

28.

lui,

trebuia

te supere bunatatea tatalui, daca

se poarta asa de omeneste cu eel ce-a primit

atatea lovituri dela soarta. Cel care miluest*

petrecuta cu

desfranate

cinstea, nici siava din pricina mantuirii celui.

cazut.

aminte de viata

ASTERIB AL AMASIEI

294

OMILII 51 PREDICI

care face sa infloreasca viata noastra in intregime si ne asigura mantuirea.

Cel mai bun lucrai intr'adevar

si

gresale se roaga lui

Dumnezeu este creatorul

mai bun econom al nostru.

de primejdii si bine interneea celor necesare si firesti care

mentinerea
ci. Suf te-

primul pen-

noastre

si

rn ereand

npul

eel

lui

Iar inainte de toate,

ce

noastre,

Dumnezeu, vorbire a

fiiiitei

cer cele ce-i sant de fclos daca mai intai n'ar

fi incredintat, prin mintea sa, ca este Dumne-

Ouvantul

departare

si

ca chiverniseste

totdeauna,

con-

gamfat

vazut.

nainte,

constiinta patata de pacate, cere

telor

si

acolo vede ca intr'o

pe

Cu

urn

iert

atarnat

spend at in inaltime
Cand sta cu picioarele strange

inaltat,

un

lant.

si

in-

intinse

cru

sufletul

nemit-cat in atitudine

nostru care scosese din minte pe Domnul, recunoaste odata cu inceperea rugaciunii robia lui
si cade inaintea Domnului, ca o shijnica netrebnica inaintea stapanei sale. Sufletul este
cuprins cu totul de lacrimi si plansete; daca are

si

evlavie: iar

mai

uitare a lu-

Dumnezeu

independent, iar sufletul plin de ne-

sufl

si

cu

priveste atent spre cer

sufletul nostru obraznic

cuvantatJoare

este infatisarea
eelui care se
*

duce si duce viata noastra la un bun sfarsit.

Adeseori traim in indiferenta religioasa, si chiar
obraznici fata de credinta; gandul nostru e insi

diavolului, legatura cu

care

buneasca mandrie; dar cand vedem o biserica

a lui Dumnezeu si ne adueem aminte, la vedegenunehilor
rea ei,

eel adevarat,

vedem acum care

din lume,

arma impotriva

vietii

crurilor pamantesti, suire la cer, dispret al lucrurilor prezente, prietenie cu cele viitoare. Sa

rugaciunea si-i puternic sa lmplinea;sca cererea, ca este stapanul tuturor celor

se cuvine.

Rugaciunea este asa dar ajutor necesar

il

zeu, care asculta

J*

savarseste rugaciunea, pentru ca

ea ne conduce la intelegerea acestui adevar.
N'ar putea cineva sa se roage, nici sa ceara din
acest lucru

Dumnezeu

psit

tru evlavia sufletului si f rica de Dumnezeu este

de a avea treaza necontenit in noi insine ideea
ca noi santem creaturi si fiinte muritoare, iar

295

i-ar

si fixat,

ca

si

cum trupul
de Dumne-

strabatut de cuie prin frica

zeu. In acel ceas sufletul potcleste patimile si-1
stapaneste o liniste minunata, ea si cum ar fi
fi

intrat intr'un port nebatut de valuri Atunci pof

tele trupului d is par, alatarea lacomdei se po.

nea paca-

toleste,

deslegarea legaturLlor; dar daca este cu-

impul

iri

maniei sant

infranate

toata intinaciunea pacatului este stears

:&

si

OMILII 1 PREDICT

ASTER1E AL AMASIEI

296

om

curat ca

si

cum

nici n'au parasit pe

1-ai

este bine sous ca eel

si profetiul

seamana
pului si dupa starea lui suf leteasca. Cel pironit
pe eruee desi era mai nainte cu totul legat de

I
I

Mi

grijile vietii, totusi silit

ii

de suferinta

si -a

scos

din suflet orice amintire despre eelelalte lucrur

i a fost robit suf erintei fiind intepat de dureri.

Nu

se

mai

ffandeste atunci nici la eel

un lucru

nu-i

mai bun

mai

mai are timp

sa s
nur

cuprins

Daniil a inchis gura fiarelor neim-

gura

blanzite

dintai

gand

gand ku

se poate

ga as a cum

indepl

Niciun

alt

Tot

astfel

si eel

care se

ese din viata chiar de pc

muta pe
s.'ne insusj

spre cele viitoare.

Rugaciunea

este

arma sfintilor,

fortareata

turor parintilor nostri, zidul eel de nedoborit

al credinciosilor. Rugaciunea a scos din focul
ce,l a toate mancator pe cei trei tineri
cand nu
e'au inchinat idolului necinstit de argint, ei
care erau credinciosi si ieoane ale lui Dumnezeu.
!

4
j

Rugaciunea

mor

de Ezechia rugaciunea a aratat ca soarele este mic in comparatie cu oamenii care se roaga as a cum trebue, ca este rob,
dar un rob care slujeste nevoilor celor impreuna
robi. Intr'adevar atunci pe timpul lui Iisus Navi,
pentru ca Iisus, urmasul lui Moisi, sa termine
cu. bine lupta si sa aiba o victorie desavarsita,
soarele s'a oprit din mersul lui, ca sa nu apuna
7
sea
Iar
sa
prelungea
ziua
e
iute, ci pi
chia se intoarce din drumul
pe timpul
tii

'

iar inainte

Daniil, III, 8-30.

Daca soarele este liber, spune

nu straluceasca daca nu sta sub stapanire s
opreasca, de poate, miscarea poruncita lui. E
este chemat.

pamant, dar nu mai este;

eu placere de pe pamant

>!

5.

indeplineste treburile la care

in afar a de acestea n'ai sa

celui rastignit.

lor

intors pe Ezechia la viata dela portile

mai

(-I

chi-

scape

.*

Dumnezeu, n'au adorat

puiile bine executate ale zeilor. Prin rugaciune

baie

29F

este stapanul
W

acum iarna
Dar nu este, nu este. Stra-

sa se faca

lui,

timp de iarna.
leg
lucitul luminator al cerului
necesare cu neputinta de deslegat; slujeste legii Ziditorului. Ii este poruncit un ritm neschimbat al miscarilor lui. i dupa cum omul supus
legii

se naste

si

pleaca, tot asa

se strica, intra in viata si iarasi

si

soarele rasare

si

apune, stra-

luceste cu veselie, dar este acoperiti

gro^i

si

de nori

sta in zodii timp hotarit si durata ne^

5.

Daniil, VI, 22.

6.

IV Impdrafi XX,

7.

Iisus Navi, X, 12-13.

9-11.

*"'*
ASTERIE AL AMASIEI

298
:

ealcata; asa

aud ca ne spun noua

Elindi

OMILII

ca.

sta

numara

atatea zile in zodia Berbecului si atatea zile in

aodia Raeului. Asa dar daca el este Dumnezeu
sa se deslege pe sine de aceastia necesitate; dar

lui.

soarele pentru Ezechia care s'a irugat.

ca

si

Ruga-

ceilalti

Dar

un ajutator

Dumnede

altii;

:;.

nu, printr'un singur cuvant s'a inaltat mai

1

cere a ceeaca

mant, atata inca mai mult focul celui ce ardo

strange mai tare pe eel legat. Pe cand faribate a pieptul inavamesul
seul se lauda a
ntBa lui Dumnezeu, tinea cchii indreptati spra

I,

al lui

presus de toti si sgandara ranele celui ce era

langa el ii huleste pacatele, calea in picioare pe
eel care plangea, calca peste eel ce zacea la pa-

se lauda ca un rob obraznic; nu ruga

pe Stapan, nici nu se p]
t, prin smerenia sufletiJui

Se

eel put in n'ar fi insultat pe nenorocitul van:

si

Ionu,

daca stand sa afli sensul ce-1 au cuvintele

lui: nu sdnt ca ceilalti oomeni vei vedea ca
nu mai exista nieiun cm de aceeas valoare cu
el. I-a lasat pe toti in urma si s'a inaltat toe*
mai sus, ca si Moisi atunci cand a lasatl pe popor la poalele muntelui si s'a uncat singur in
varful muntelui Sinai; si-a luat o indrazneala
careea nu-i gasim termen de comparatie. At fi
fost mai masurat si ar fi fost suportafoil, daca

templu; cu acelas zel s'au rugat, dar fiecare

a ajuns la alt rezultat. Unul statea la rugaciim

9.

S'a ridicat pe el

caci

la

I Impdrafi,

fi ea.

orice laudarosie,

zeu, care a ajuiis la inaltime neatinsa

rugat persoanele despre care

ne vorbeste pericopa evanghelica. Aceeasi ravna an folosit fariseul \ vamesul care s'au dus

8.

urma

se tarasc in valea plange

. .

fericea pe sine ca pe

felul in care s'au

Dumnezeu

lasat fariseul in

varful virtutilor; huleste

Lucru foarte folositor este de a savarsi rugaciunea cu gand smerit, caci poti sa f aci rvgkciune, dar daca nu o faci cum trebue, te-ai ostenit in zadar. Aceasta se poate vedea user
din

lui

rasa.

mai presus de toti oamenii pe care-i are

lumea dela o margine la alta si s'a asezat, dupa

bandi nenumarate dovezi de barbati care au lost

cinstiti din pricina ei.

299

Insusi

povesteasca puterea minunilor savarsite de rugaciune, va gasi multime de istorisiri si va do-

faptele lui

oricat de exagerata ar

ciunea a sees pe Samuil dintr'un pantece neroditx>r 8. Tot rugaciunea a sees pe

pamant si
la oamenii cei viTsi pe alt profet din
pantecele
ucigator al chitului 9. Daca ar vrea cineva sa

fare?
si noi la subiect,

<j

<

Dar sa ne intoarcem

im

ca sa fie miluit', ci-si arata cu ingamf are f aptele

Dwmtie,
Multumescu-t
i
fie
laudat:
sa
sale ca
nezeule, ca nu sdnt ca ceilalti oarneni, rapitori,
10
vames
medrepti, curvari sau chiar ca acest
Nu depasesc aceste cuvinte orice fel de ingam-

daca nu poate sa faca asta, este clar ca. are un

stapan al miscariii lui, care-i impune pazirea legilor date

PRED1CI

1-13

I
I

10.

Luca, xvni,

11.

ASTERIE AL AMASIE1

300

pamant

nici

si

om

I
i

nu indraznea
ce-si

rob
care

OMILII

sa-i ridice spre

recunoaste

fost

aceasta este atitudi;a de stapanii lor si

de semenii lor. Dar
e

rus

pacatos... 14

PREDICT

301

Si aceasta... apostolilor 15
w

mutat dela mare dusmanie

si lira

crestinilor la apararea Evangheliei 16

din ucenic unit,

prin inima

Pavel a
A
impotriva

si

iar Iuda,

sentimente,

cu

Domnul a

fost tras spre fapte de-a-dreptul pro-

tivnice 17

taiharul a trecut din iad in rai

.'

Bf arsitul rugaciimii f ariseului

i
!
1

si

vamesului ? Cel

smerit a fost inaltat, iar eel ce s'a inaltat a fost

smorit. Laudarosul a cazut, iar eel care se socotea un nenorocit si pacatos a fost indrepta-

tit,

Domnul

caci

sta i<mpotriva celor mdtndri

smeriti

Daca cineva dintre

voi, fratilor, este ascul-

tator intelept, daca a inteles cineva cum

trebue sensul parabolelor sa nu se uite cu indiferenta la viata fariseului si vamesului, ci
ca pe

un pedagog

al vietii noastre,

sa o aplice socie-

omenesti si cu masura sa-si modereze gandirea ca sa nu cada nici in greseli, dar

iarasi
nici sa se laude cu faptele cele bune. Desnadejdea nu ridica pe eel cazut, ci il lasa sa cada.
tatii

/s

tarana;

in

mf area doboara pe

iai

parte

nicie in necinste, iar celalalt

a fost inaltat dela

o viata plina de paeate la o stare fericita.

Se cuvine ca noi atunci sa fim mai ales cu
basrare de seam a si sa tremuram pentru viata
cunoastem ca viata noastra

bune si atunci mai ales sa n

zim de hot cand santem begat i in virtuti. Adeseori e mai greu sa pastrezi faptele bune ce le-ai
I

savarsit decat sa

le

savarsesti. Cel sarac n'a

fost dusmanit, dar cel bogat, fiind invidiat, a

fost jefuit; cel puternic, daca a trait in nepasore, interne! at

pe puterea

sa,

a fost

biruit, iar

a muncit cu Drevedere. a izbutit.

langa acestea, dupa parerea

cel slab care

fe-

cumva

14.

znsumi 9a ma fac nevrednic is, i n tr

devar usuratatea vointei noastre si
inclinarea
grabnica spre fapte contrare arati ca
nu

de cadere

nici

11. / P'tru, V, 5.
teni,
ii

13

Covin

ni

X, 12

omul virtuos

si

nici

omul

Lacuna. Presupun

ca.

ar

fi

in acest fel continua-

rea g&ndirii: i nici omul pacatos

tinta
15.

este

fer:t

iar

Anania, a cazut din ceata ueenicilor in mocirla

jefuirii de cele sfinte 19 Asa s'a intamplat si
cu f ariseul si cu vamesul unul a cazut din vred-

iar

t' i

Pentru aceea si dumnezeeseul

aportand
gand la el: Cel care

18

nu

este lipsit de pu-

de a se ridica*.
Alta lacuna, pe care ai completa-o in acest chipaj)Ostolilori>

Faptele Apostolilor, IX, 1-21

17. Matei, XXVI, 47-50.
18. Luca, XXIir, 40-43.
IB. Faptele Apostolilor, V, 1-10.
16.

OMILII SI PREDICI

ASTERIB AL AMASIEI

302

nu savarseste pacate

rieeste pe el pentru

grele osandite de toti,

ci

face ca tinta a propriei

sale vieti vietile oamenilor virtuosi si desavarsitii

II

si

urrnareste necontenit sa se urce dela

stare mat de jos la

una mai

inaJta intocmai ca

oasa

303

o traire superioara si sansi potiriveasca

viata lui cu slava acelora. Daca fariseul ar fi
facut asa, s'ar f i coborit dela templu suspinaiid
i chemand in ajutor pe Dumnezeu, pentruca
era foarte mult departat de vecinatatea cu Dum{

urea din treapta in treapta spre locuri mai inalte. Nu-i dasavarsit acela care fuge
de rusjnea desfranarii, ci eel care traeste in fecei care se

;i

cicrie manat'
n:*c

de dorinta de-a

de cea mai mare cinste

a rapi bunurile altera, ci

muiat

si

fj cast.

Nu-i vred-

eare se fereste de
acela este barbat mieel

Dumnezeu care imparte

lipsiti. Desavarsirea nu se

prieten al lui

averile sale acelor

vede in indepartarea de rele, ci in savarsirea

faptelor celor mai bune; nu se implineste drepa prm a re pazi ae pacat, ci
a mcepe si

manat de dorinta unci bune

lucruri nu le-a

m
/V

vietuiri.

Aceste

fariseu,

nu

comparat viata sa cu viata barbatilor mari

se invete minte
comparatie cat de mult se departeaza de desaV
varsire, ci s'a comparat cu vamesul, s'a luat la
intrecere cu un om cu viata pangarita si patata,
pimandu-si viata sa in paralela cu o viata. plina.
de pacate, intocmai
ii
ca o gaita, care se crede
vultur cand sboara. alatluri de un liliac, sau ca o

<CV

vulpe care-si inehipue ca, este leu, pentru ca este

mai mare decat soarecii de camp. Ar fi fost un

om

daca folosinduHse de un criteriu

drept de judecata, si-ar fi adus aminte de Avraam, Iacov, fov, Moisi, Samuil, Hie, Elisei si de
toti ceilaUi profei, care au avut o viata virtu-

!.Jl!l

-.

:1

intelept

nezeu. Iar noi,

urim
dorim smerenia cea iubita de Hristos, caruia
va in veci, Amin.

CUPRINSUL
9

Cuoant inainte

15

Introducerea
I

1.

2.

ft

Omilie
Luca
Omilie

Evangheliei

pericopa

la

Despre bogat

si

Lazdr

dupa

....

39

pericopa Evangheliei dupa Luca:

la

(I

56

Despre econoroul nedrept

71

3.

Ornilie contra tacomiei

4.

Cuvant impotriva

5.

Predica

6.

Daca este ingaduit

sa^si lase femeea pentru orice pricing
Predica la profetul Daniil si la Susana

122

7.

Predica

orbul din nastere

132

8.

Cuvant de

Mate!

sarbatorii

din Evanghelia

la textul
:

la

lauda

apostoli Petru

Calendelor

si

la

sfintii

Pavel

dupa
omului

......

Cuvant de lauda la sfantul mucenic Foca

10. Cuvant de lauda la sfintii mucenici
Ecfrasa

la

mucenicia prea

siavitei

147
185

196

mu
217

cenite Eufimia

Cuvant de lauda la sfantul $tefan, eel

221
dintai mucenic
235
13. Indemn la pocainfa
251
14. Cuvant la inceputul postului
27S
15. Omilie la Duminica Fiului risipitor
16. Cuvant la Duminica Vamesului si Fari
293
seului
304
Tabta de materii

12.

L-r:

106

verhovnici

11.

93