Rezolvarea sub de drept comercial

Plicul nr.1
1.Calitatea de comerciant ( dobandirea calitatii de comerciant, dovada calitatii
de comerciant, incetarea calitatii de comerciant)
Definitie: Comerciantul este orice persoana fizica sau juridical care desfasoara o
activitate de comert, adica savarseste fapte de comert cu caracter professional.
Categoriile de comercianti. Potrivit art.7 Cod Comercial, comerciantii sunt personae
fizice si societati comerciale. Potrivit art.1 alin 2 din Legea 26/1990, legea Registrului
Comertului, in categoria SC sunt incluse sir EGIILE autonome si organizatiile
cooperatiste. Prin legea 161/2003 in categoria SC au fost incluse si Grupurile de
interes economic. Calitatea de comerciant. Dobandirea calitatii de comerciant se face
in mod diferit pentru o persoana fizica sau pentru o SC. Aceasta diferenta este
datorata caracteristicilor diferite ale celor 2 categorii de subiecte. Dobandirea calitatii
de comerciant a pers fizice: art.7 sunt comercianti aceeia care fac fapte de comert,
avand comertul ca o profesiune obisnuita. De aici rezulta ca pentru a dobandi
calitatea de comerciant este necesar ca persoana fizica sa efectueze fapte de comert
(obiective); profesiunea obisnuita sa fie comertul; faptele de comert savarsite de
comerciant sa fie facute in nume propriu. Dovada calitatii de comerciant. In cazul pers
fizice: Persoanele fizice dobandesc calitatea de comerciant prin efectuarea acelor
fapte de comert. Dovada calitatii se face prin orice mijloace de proba inclusiv a unor
autorizatii in scopul dovedirii faptelor de comert. In cazul societatilor comerciale. SC
dobandesc calitatea de comerciant prin inregistrarea la Registrul Comertului potrivit
legii, ca urmare dovada se face prin certificatul de inregistrare fara a fi necesare alte
mijloace de proba. Incetarea calitatii de comerciant. In cazul pers fiz incetarea
inseamna neefectuarea faptelor de comert, iar pentru SC calitatea de comerciant
inceteaza fie prin lichidare sau faliment, fie prin expirarea duratei de functionare.
2. SCA (Societare in comandita pe actiuni). Notiunea SCA este o societate
asemanatoare societatii in comandita simpla deoarece cuprinde tot 2 categorii de
actionari: comanditarii (care imprumuta sumele de bani) si comanditatii (cei care
aveau initiative). Deosebirea esentiala dintre cele doua forme de societati consta in
aceea ca in cazul SCA capitaluol social este impartit in actiuni, ca in cazul SA.
Raspunderea pentru obligatiile societatii se face diferit: asociatii comanditati respund
nelimitat si solitar, iar cei comanditari numai in limita aportului lor. Constituirea SCA
se face printr-un contract de societate si statut. Actul constitutive al societatii in
comandita pe actiuni va cuprinde: numele si prenumele, codul numeric personal, locul
si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor pers fizice; denumirea , sediul si
nationalitatea asociatilor personae juridice, numarul de inregistrare in Reg comertului
sau codul unic de inregistrare. Potrivit legii nationale la societatea in comandita pe
actiuni se vor arata asocietii comanditari si asociatii comanditati, precum si
reprezentantul fiscal, daca este cazulsi comanditatii care reprezinta si administreaza
societatea . Tot in actul constitutive va mai fi indicat numarul si valoarea nominala a
actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator, valoarea bunurilor

constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor

acordate pentru acestea etc.
Firma la societate in comandita pe actiuni contine o denumire proprie insotita de
mentiunea societate in comandita pe actiuni sau SCA. Societatile de capitaluri se
caracterizeaza printr-un numar mai mare de actionari, clitatile personale ale
actionarilor fiind fara relevanta. Fiind societati mari, capitalul minim cerut pentru
constituirea valabila este de 2500 ron, iar numarul minim de actionari este de cinci:.
Capitalul social este divizat in actiuni (sau obligatiuni) care sunt negociabile si
transmisibile ceea ce inseamna ca pot fi vandute pe piete financiare. Administrarea
societatii este reglemantata prin mai multe dispozitii ale legii societatilor comerciale
(L31/1990) SCA poate fi administrate de unul sau mai multi administratori care se
constituie intr-un Consiliu de administratie. Consiliul de administratie poate delega o
parte din puterile sale unui comitet de directie. Presedintele Consiliului de
administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie.
Presedintele Consiliului de administratie este si director general sau director al
societatii. Executarea operatiunilor societatii poate fi incredintata mai multor directori
executive. Conform legii prin actul constitutive se poate stipula ca SCA este
administrate de un Directorat si de un Consiliu de supraveghere in conformitate cu
aceasta sectiune. Conform legii prin actul constitutive se poate stipula ca SCA este
administrate de un Directorat si de un Consiliu de supraveghere in conformitate cu
aceasta sectiune. Directoratul. Coinducerea SCA in acest system revine in
exclusivitate Directoratului care indeplineste actele necesare sim utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in
sarcina Consiliului de supraveghere si AGA. Directoratul isi exercita atributiile sub
controlul Consiliului de supraveghere. El este format din unul sau mai multi membrii,
numarul acestora fiind intotdeauna impar. In cazul in care exista doar un singur
membru acesta poarta denumirea de director general unic. Actul constitutive prevede
ca ei pot fi revocati de catre Consiliul de supraveghere si de catre AGA ordinara. In
caz de vacanta a unui post de membru al Directoratului, Consiliul de supraveghere va
desemna un membru de durata ramasa pana la expirarea mandatului Directoratului .
Potrivit legii directoratul reprezinta societatea in raport cu tertiisi in justitie daca prin
actul constitutive nu se prevede altfel. Consiliul de supraveghere reprezinta societatea
in raport cu directoratul. Consiliul de supraveghere. Membrii consiliului de
supraveghere sunt numiti de catre AGA, cu exceptia primilor, care sunt numiti prin
actul constitutiv. Atributiile consiliului de supraveghere: exercita controlul permanent
asupra conducerii societatii de catre directorat; numeste si revoca membrii
directoratului; verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararea
AGA a operatiunilor de conducere a societatii; raporteaza cel putin o data pe an AGA
cu privire la activitatea de supraveghere.
. 3. Efectele deschiderii procedurii insolventei sunt:
- ridicarea dreptului debitorului de asi administra averea
- suspendarea actiunilor juridice si extrajudiciare pentru realizara creantelor
- suspendarea cursului prescripriei privind actiunile pentru realizarea creantelor
impotriva debitorului
- interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale.

Plic 2
1. Izvoarele interpretative (precizari prealabile, uzurile comerciale, doctrina
juridical si practica juridica). Aceste izvoare servesc la interpretarea vointei interne
ale partilor contractului. Principalele izvoare sunt: uzurile comerciale, doctrina
juridica si jurisprudenta.Uzurile comerciale sunt norme de comportament, obiceiuri
care au un anumit grad de repetabilitate si de durata intimp. Doctrina juridica se refera
la un ansamblu de studii efectuate in diferite domenii ale dreptului, diferite institutii
ale dreptului comercial. Acest izvor de drept este util pentru a clarifica anumite
probleme controversate. Jurisprudenta cuprinde practica judecatoreascaIn Romania
singura referire la jurisprudenta este facuta in legea 889 din Codul de procedura civila
in care se mentioneaza ca hotararile in interesul legii date de Inalta Curte de Casatie si
Justitie poate constitui o indrumare pentru celelalte Curti, Tribunale sau Judecatori din
tara.
2. Constituirea continua sau prin subscriptie publica a SA-urilor (prospectul de
emisiune, subscrierea actiunii, validarea, drepturile, obligatiile si raspunderea
fondatorilor). In cazul societatilor, pe actiuni in afara constituirii prin subscriptie
simultana (in sensul ca actionarii care au initiat societate pot constitui, prin
contributiile lor minimul de capital cerut de lege, respectiv 2500 ron neapeland astfel
al terte persoane pentru al rezilia), este posibila si constituirea prin subscriptie publica
(caz in care societatile comerciale astfel constituite sunt considerate societati deschise,
in sensul Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliarea si bursele de valori, denumirea
provenind de la faptul ca , pentru a-si realiza capitalul social apeleaza la banii publici,
in sensul ca alaturi de fondatori vor contribui si terte persoane, numite subscriitori,
care , completand prospectele de emisiune isi manifesta vointa de a deveni actionari ai
societatii comerciale ce a emis prospectele) Prospectul de emisiune contine mentiunile
prevazute de lege pentru actul constitutiv al societatii pe actiuni prin subscriptie
simultana (pentru ca subscriitorul sa cunoasca societatea comerciala emitenta si sa
decida , in cunostinta de cauza, daca sa contribuie sau nu la constituirea ei), cu
exceptia clauzelor privind administratorii si cenzorii (care vor fi alesi la prima
adunare generala la care vor participa actionarii fondatori si subscriitorii, motiv pentru
care adunarea poarta denumirea de constitutiva, punanad temelia noii societati), dar
va contine in plus data inchiderii subscriptiei si consumarea sumei cu care
subscriitorul intelege sa contribuie la formarea capitalului social. Prospectul de
emisiune, semnat de fondatori, se inlocuieste in forma autentica si se depune la Biroul
Unic al Camerei de Comert si Industrie teritoriale spre a fi autorizat de catre
judecatorul delegat, dupa care va fi publicata in MO. Subscrierea de actiuni se face pe
unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de
judecatorul delegat, constituirea societatii putandu-se face in mod valabil numai daca
intregul capital a fost subscris si fiecare subscriitor-acceptant a varsat in numerar
jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise; diferenta urmand a se varsa in 12
luni de la inregistrarea in Biroul Unic. Daca subscrierea se face cu bunuri in natura,
acestea trebuie predate integral, inca de la inceput (nefiind posiblia predarea in
transe).

3. EFECTELE NCHIDERII PROCEDURII INSOLVENEI:

sentina de nchidere a procedurii - notificat de judectorul-sindic direciei
teritoriale a finanelor publice i oficiului registrului comerului sau, dup caz,
registrului societilor agricole unde debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea
meniunii, precum i creditorilor
descrcarea de obligaii a organelor care aplic procedura (judectorul-sindic,
administratorul/lichidatorul i toate persoanele care i-au asistat) i a prilor
debitorul persoan fizic - descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de intrarea
n faliment, ns sub rezerva de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de
pli ori transferuri frauduloase.

Plic 3.
1. Natura juridica a fondului de comert
Fondul de comer reprezint o universalitate de bunuri mobile corporale i incorporale
pe care un comerciant le afecteaz comerului su.
Caracterele fondului de comer
- fondul de comer reprezint o universalitate, deci un ansamblu de bunuri privite ca
un tot unitar asupra cruia pot fi efectuate operaiuni juridice (vnzare-cumprare,
donaie etc.).
- fondul de comer este o universalitate de fapt i nu de drept, deci din fondul de
comer nu fac parte creanele i debitele (acestea sunt incluse n noiunea de
patrimoniu).
Elementele structurale ale fondului de comer
Pot fi grupate n dou categorii: elemente corporale i incorporale.
Elemente corporale
Sunt bunurile care servesc comerciantului n exploatarea fondului (materiale, utilaje,
echipamente, birotic, mrfuri etc.); ele trebuie s fie specializate, s prezinte noutate,
s funcioneze bine pentru atragerea clientelei. Materialele i echipamentele nu sunt
ntotdeauna n proprietatea titularului fondului de comer; n practic acestea sunt
nchiriate sau utilizate pe baza contractului de credit-bail. Sunt considerate de
asemenea, elemente corporale ale fondului de comer mrfurile care se afl n stoc n
magazinul titularului fondului.
Elemente incorporale
Elementele incorporale ale fondului de comer sunt: firma, emblema, clientela, vadul
comercial (achalandage), drepturile de proprietate industrial, drepturile de autor,
know-how etc. Jurisprudena include n fondul de comer i dreptul de folosin
asupra spaiului n care se exploateaz fondul de comer (de exemplu, legislaia
francez privind dreptul la bail, se refer la dreptul de folosin asupra cldirii n care
se exploateaz fondul de comer).
2.Societatea comerciala in nume colectiv.

se caracterizeaz prin numr redus de membri; limitarea se explic deoarece la baza

asocierii st cunoaterea reciproc, onestitatea, priceperea profesional, spiritul de
iniiativ, contiinciozitatea, puterea de munc, solvabilitatea, devotamentul fiecruia.
Rspunderea asociailor este nemrginit (nelimitat) n sensul c, indiferent de
contribuia fiecrui asociat la constituirea societii comerciale (aport) fiecare
rspunde pentru datoriile societii comerciale cu ntreaga avere personal. Capitalul
social se divide n pri de interes, care nu sunt negociabile i nu pot fi transmise. Nu
este permis emiterea de aciuni sau obligaiuni, motiv pentru care asociaii nu sunt
acionari. Nu se pot recruta asociai pe baza subscripiei publice. Asociaii pot lua din
casa societii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare, dar c acel asociat
care, fr consimmntul scris al celorlali. Se admit aporturi de bunuri n natur, dar
i n creane. Controlul activitii economico-financiare se realizeaz de regul de
ctre asociai; numirea cenzorilor este facultativ. Nu se cere un minim de capital
social la constituire pentru c, oricum, fiecare garanteaz cu ntreaga avere (nelimitat).
3. Caracterele procedurii insolvenei sunt :
1.Caracter judiciar- procedura insolvenei la care este supus debitorul, reprezint
procedura judiciar ce se desfoar sub controlul direct si imediat al instanelor
judectorei, judectorul sindic, administratorul judiciar i a lichidatorului
2.Caracter egalitar prin procedura insolvenei se satisface n acelai timp toi
creditorii, proporional cu merimea creanelor deinute.
3.Caracter colectiv, concursual (interesul individual al fiecrui creditor intr n
conflict cu interesul celorlali), concensual (acordul partilor)
4.Caracter general regulile prin care se realizeaz reorganizarea activitii
debitorului sau, dup caz, cele legate de lichidarea patrimoniului acestuia, se aplic
tuturor bunurilor din patrimoniul debitorului. i ,sub acest aspect, aceasta procedur
se difereniaz de executarea silit din dreptul comun, care are ca obiect unul sau mai
multe bunuri ale debitorului.
5.Caracter profesional -procedura se aplica comerciantilor, persoane fizice i societati
comerciale. Deci aceasta se plica numai comerciantilor, nu i necomerciantilor
6.Caracter de remediu sau dup caz de execuie silit - de remediu sau, dupa caz, de
executare silita aceasta procedura are drept scop redresarea debitorului i plata
pasivului sau lichidarea patrimoniului acestuia.

Plic 4.
1. Contractul de agentie (notiune, cuprins, forma, efectele contractului, incetarea
contractului)
Contractul de agentie este contractul prin care o parte, denumita comitent,
imputerniceste in mod statornbic cealalta parte, denumita agent, sa negocieze afaceri
sau sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului, in schimbul
unei remuneratii.
Contractul de agentie cuprinde clauzele care sunt proprii unui contract comercial. In
legatura cu unele legea 509/2002 prevede dispozitii obligatorii. Contractul de agentie
se incheie intre comitent si agent. Imputernicirea. In contractul de agentie trebuie sa
se prevada clauzele referitoare la obiectul imputernicirii date de comitent agentului. In
contract trebuie sa se mentioneze si elementele esentiale ale viitoarelor acte juridice
avute in vedere (bunurile, serviciile). In contractul de agentie se poate stabili si zona
geografica de exercitare a imputernicirii. Pentru a proteja pe comitent, legea interzice
agentului sa negocieze si sa incheie contracte pe contul sau, fara consimtamantul

expres al comitentului. Clauzele de neconcurenta. Prin clauza de neconcurenta, se

intelege acea clauza contractuala al carei efect consta in restrangerea activitatii
profesiinale a agentului pe perioada desfasurarii contractului si ulterior pe cel mult 2
ani de la incetarea acestuia. Remuneratia agentului. Potrivit legii, remuneratia
agentului poate const, fie intr-o suma fixa , fie intr-un comision, fie o parte din
ambele, stabilita prin acordul partilor. In lipsa unor prevederi legale agentul are
dreptul sa primeasca o remuneratie in conformitate cu zona si sectorul de piata in care
acesta opereaza. Durata contractului. Se poate incheia pe o durata determinata in
functie de vointa partilor. Forma . Contractul de agentie se incheie in forma scrisa,
fiind necesara si pentru modificarea si completarea ulterioara a contractului. Aceasta
cerinta a legii priveste atat raporturile dintre parti, cat si cele cu terti. Efectele
contractului in raporturile dintre agent si comitent Obligatiile agentului (reglementate
de art.5 din Legea 509/2002)
agentul este determinat sa indeplineasca obligatiile care decurg din imputernicirea
primita din partea comitentului
- agentul este oblig sa procure si sa-i comunice comitentului informatiile privitoare la
regiunile stabilite in contract
- agentul este obligat sa indeplineasca imputernicirea in conditii cat mai avantajoase
pentru comitent
- agentul are obligatia sa respecte instructiunile primite din partea comitentului
- agentul este obligat sa tina evidenta operatiunilor comerciale efectuate in baza
imputernicirii comitentului
- agentul are obligatia sa indeplineasca orice alta obligatie stabilita in contract sau
prevazuta de lege
Obligatiile comitentului (prevazute de art.6 din legea 509/2002)
- comitentul are obligatia sa informeze corespunzator agentul in privinta bunurileo si
serviciilor pe care le ofera spre valorificare
- comitentul este obligat sa furnizeze agentului informatii necesare executarii
contractului de agentie
- comitentul are obligatia sa plateasca agentului remuneratia cuvenita
Comitentul trebuie sa indeplineasca orice alta obligatie care ii revine potrivit
contractuluiu si dispozitiilor prevazute de lege
Incetarea contractului este prevazuta in legea 509/200. Modalitatile de incetare a
contractului sunt: expirarea termenului; denuntarea unilaterala a contractului,
rezilierea contractului. Legea reglementeaza si indemnizatiile si despagubirile
datorate incetarii contractului.
2. SRL ul
Este o forma intermediara de societate comerciala intre soc-le de persoane si cele de
capitaluri. Se aseamana in unele privinte cu soc-le de pers, iar sub alte aspecte cu cele
de capitaluri, prezentand insa si particularitati proprii care ii justifica autonomia.
SRL se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul soc cu nume colectiv. De aceea
nr asociatilor este limitat, iar partile sociale nu sunt liber cesibile. SRL ul este o
structura juridica destinata unui nr mic de asociati, legea impunand maxim 50.
Capitalul social este de 2 mil la constituire si se constituie din aporturile asociatolor.
Poate fi in bani sau natura.
Conducerrea este asigurata de adunarea generala a asociatilor care se adopta din
majoritatea voturilor.

Administrarea soc se face prin intermediul unuia sau mai multor admini, numiti prin
actul constitutiv. Controlul este asig fie prin intermediul cenzorilor, fie direct de catre
asociatii care nu au si calitatea de admini.
Raspunderea asociatilor e limitata, acestia raspund pt obligatiile sociale numai in
limita aporturilor la capitalul social.
3 Administratorul special
Este un participant la procedura insolventei, instituit de legiuitor in scopul ocrotirii
intereselor actionarilor sau asociatilor debitorului persoana juridica. Adunarea
generala va desemna un reprezentant ca admin special care sa reprezinte interesele
societatii si ale acestora si va participa la procedura pe seama debitorului. adminu
special poate sa exprime intentia debitorului de a propune un plan de reoganizare,
participa in calitate de reprezentant al debitorului la judecata unor actiuni prevazute de
lege, formuleaza contestatii in cadrul procedurii iar dupa intrarea in faliment participa
la inventar si la intreaga procedura prevazuta de lege.

Plic 5.
1 . . Pretul in obligatiile comerciale (adevaratul prt sau pretul current, moneda
de plata a pretului)
Pretul este un element essential al caracterelor bilaterale. Potrivit regulilor de drept
commercial pretultrebuie stabilit cu bani, sa fie determinat sau determinabil sis a fie
real. Determinat atunci cand in contract s-a precizat in mod concret suma de bani
datorata pentru bunul vandut. Determinabil cand in contract s-au prevazut anumite
elemente cu ajutorul carora se va stabili in viitor cuantumul pretului: de exemplu
pretul vanzarii va fi pretul pietei la data de 12.02.2008. Ca element al contractului
pretul se stabileste de partle contractuante sau de catre terti.
Adevaratul prt sau pretul current. In anumite cazuri, datorita modificarii preturilor
marfurilor partile nu sunt in masura sa stabileasca pretul in contractile comerciale pe
care le incheie. In asemenea situatii sse considerea ca partile contractuante au avut in
vedere adevaratul prt al marfurilor sau pretul current al acestora. Pretul adevarat al
produselor si marfurilor este pretul stability prin listele bursei sau mercurialele locului
unde contractul a fost incheiat , sau in lipsa, dupa acelea ale locului celui mai apropiat
sau dupa orice fel de proba. In prezent preturile nu se mai stabilesc prin mercuriale,
conform Legii concurentei nr.21/1996.
Moneda de plata a preturilor. De obicei moneda prevazuta in contract este moneda
nationala dar daca partile au prevazut in contract o moneda de piata straina, platya se
va putea face numai in moneda straina. In prezent BNR afiseaza un curs de schimb.
Plata pretului trebuie sa respecte regimul operatiunilor valutare.
2. Convocarea Adunarii Generale (initiative, continutul convocarii, comunicarea
convocarii)
Adunarea generala ordinara sau extraordinara se convoaca de catre administratori.
Insa actionarii care detin 10% din capitalul social pot solicita admiunistratiei sa
convoace AGA. In convocare trebuie mentionata ordinea de zi a sedintei precum si
locul si data tinerii acestora.

Atributiile AGA ordinare In AGA ordinara se dezbat probleme curente ale societatii si
aceasta se intruneste cel putin o data / an in cel mult 4 luni de la incheierea
exercitiului financiar. In afara dezbaterilor inscrise pe ordinea de zi adunarea generala
este obligate sa aleaga administratoriisi cenzorii; sa discute, sa aprobe sau sa modifice
situatiile financiare anuale pe baza raporturilor administratorilor, ale cenzorilor sau ale
auditului financiar, sa stabileasca remuneratia administratorilor si cenzorilor, sa
stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli, programul de activitate pe exercitiul
financiar urmator. Tot de atributiile adunarii generale ordinare tine si gajarea,
incheierea sau inchiderea unor unitati ale societatii.
Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate orieste necesar. Atributiile
adunarii generale extraordinare:
schimbarea formei juridice a societatii;
mutarea sediului societati
schimbarea obiectului de activitate al societatii
infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare (sucursale, agentii, etc)
prelungirea duratei de functionare a societatii
majorarea, reducerea sau intregirea capitalului social
dizolvarea anticipate a societatii
fuziunea cu alte societati sau dizolvarea societatii
conversia actiunilor intr-o categorie in cealalta
emisiunea de obligatiuni
3.Hotararea judecatorului Sindic privind deschiderea procedurii
Judectorul-sindic este potrivit Legii nr. 64/1995 republicat, un magistrat desemnat
de preedintele tribunalului dintre judectorii acelui tribunal, el fiind investit pe o
perioad nedeterminat. Deschiderea procedurii este, printre altele, una din atributia
principala a sa. Conform articolului 9 din lege, judectorul-sindic va putea fi asistat de
ctre persoane de specialitate desemnate de el i confirmate de tribunal. Hotrrile
judectorului sindic sunt definitive i executorii.

Plic 6
1. Obligatiile vanzatorului (obligatia de predare a obiectului vandut, modul de
executare a obligatiei, termenul de predare, locul unde se face predarea,
suportarea cheltuieliilor predarii)
Potrivit Codului Civil vanzatorul are 2 obligatii: sa predea lucrul cumparatorului sis a
raspunda pentru lucru, adica s ail garanteze pe comparator in privinta lucrului
dobandit. Acestea sunt principalele obligatii, insa prin acordul lor de vointa, pot
convenii si alte obligatii:
Obligatia de a preda lucrul vandut . Prin predare se intelege punerea efectuva a
lucrului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa isi poata exercita toate
drepturile pe care I le confera proprietatea lucrului dobandit. Obligatia de predare
cuprinde si accesoriile lucrului si tot ceea ce tine de folosirea normala a acestuia; ea
cuprinde si obligatia de a conserva lucrul pana in momentul predarii, iar bunul trebuie
predate in starea in care se afla in momentul incheierii contractului.
Modul de executare a obligatiei de predare. Predarea bunurilor care fac obiectul
contractului de vanzare-cumparare comerciala poate fi o predare reala sau simbolica.
Predarea reala se realizeaza cand bunurile sunt puse efectiv la dispozitia
cumparatorului, iar predarea simbolica se realizeaza diferit, in functie de situatie in
care se afla bunurile (in cazul bunurilor depozitate predarea bunurilor se face prin

inmanarea recipisei de deposit catre comparator sau daca bunurile se afla in cursul
calatorieipe apa, predarea se poate realize prin remiterea politei de reancarcare)
Bunurile se predau insotite de factur, in care se mentioneaza cantitatea, calitatea,
pretul etc.
Termenul la care se face predarea. Lucrul vandut trebuie predate la termenul stability
de catre partile contractante. Daca nu s-a stability un termen, predarea se face in
momentul realizarii acordului de vointa sau la cererea cumparatorului.
Locul unde se face predarea. Regulile privind locul de executare a obligatiilor
comerciale sunt stabilite in art.59 Cod Comercial. In principiu predarea lucrurilor se
executa la locul aratat prin contracted catre partile contractante. Daca contractul nu
cuprinde nici o prevederein acest sens, predarea trebuie sa se faca la locul care ar
rezulta din natura operatiunii ori din intentia partilor contractante. Suportarea
cheltuielilor predarii.
Suportarea cheltuielilor predarii. Daca partile nu au convenit altfel, cheltuielile
ocazionale de prtedare a lucrului vandut (cantitate, masurare, numarare, etc) sunt
suportate de catre vanzator, iar cheltuielile de ridicare a lucrului (incarcare,
descarcare, transport, etc) sunt in sarcina cumparatorului (art.1317 Cod Civil).
2. Consiliul de supraveghere
Consiliul de supraveghere are ca atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotarrile adunarii
generale a operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la
activitatea de supraveghere desfasurata.
2.Membrii consiliului de supraveghere
Numirea membrilor consiliului se face fie prin actul constitutiv (primii membrii), fie
de catre AGA (cei ulteriori). Revocarea lor este posibila oricnd, prin hotarre AGA,
cnd se obtine votul a cel putin 2/3 din numarul voturilor actionarilor
prezenti.Numarul membrilor consiliului se stabileste prin act constitutiv, dar nu poate
fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. Unul din membrii este ales presedintele
consiliului..Pentru membrii consiliului de supraveghere exista un numar de restrictii,
si anume:
nu pot fi concomitent membri ai directoratului;
nu pot fi salariati ai societatii;
obligatoriu sa existe cel putin un membru independent, n cazul societatilor
obligate la auditare.
Durata mandatului variaza ntre 2 si maxim 4 ani. Consiliul de supraveghere se
ntruneste cel putin o data la trei luni.Presedintele convoaca consiliul de supraveghere
si prezideaza ntrunirea.La fiecare sedinta se va ntocmi un proces-verbal, care va
cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate,
numarul de voturi ntrunite si opiniile separate.Procesul-verbal este semnat de catre
presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.
Dispozitiile comune privind drepturile si obligatiile administratorilor sunt valabile si
pentru membrii consiliului de supraveghere.
3. Atributiile adminiatratorului juridic:

-Examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform

prev.art.28 si 35 si intocmirea unui raport prin care fie intrarea in procedura
simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si
suspendarea acelui raport judecatorului sindic intr-un termen stabilit de acesta care nu
va depasi 30 de zile de la desemnarea aministratorului judiciar.
-Examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la apartitia starii de insolventa si asupra existentei
premiselor angajarii rapspunderii acestora in cond art.138 precum si asupra
posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care
nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judectorului syndic intr-un termen
stability de acest dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desmnarea
administratorului judiciar
Intocmirea actelor prevazute de art art.28 alin 1 in care debitorul nu si-a indeplinit
obligatia respectarea termenelor legale precum si verificarea, corectarea si
completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost
prezentate de debitor
Elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului in functie de cuprinsul
raportului prevazut la lit.a) si in conditiile si termenele prevazute la art.94.
Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului
Conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultimo caz
cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-suidic cu privire la atributiile sale
la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
Convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor
sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridical;
Introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in
dauna drepturilor creditorilor, precum si aunor transferuri cu caracter patrimonial, a
unor operatiuni comerciale, incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate
de acestea, susceptibile a prejudicial drepturile creditorilor;
Sesizarea de urgenta a judecatorului sindic in cazul in care constata ca nu exista
bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru aacoperi
acheltuielile administrative;
Mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
Verificarea creantelor si atunci cane este cazul, formularea de obiectiuni la acestea,
precum si intocmirea tabelelor creantelor;
In casarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea
debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitori inainte de deschiderea
procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor
debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati, cu conditia confirmarii de catre
judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea
fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
Sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care arc ere o solutionare
de catre acesta
- Judecatorul-sindic poate stabili admninistratorului judiciar, prin incheiere, orice alte
atriburii in afara celor stabilite la alin (1), cu exceptia celor prevazute de lege in
competenta exclusive a acestuia.