Sunteți pe pagina 1din 11

I DENUMIRE SI SUPRAFATA

Belgia (franceza - Belgique; germana - Belgie) este o monarhie


constitutionala din nordvestul Europei. Se invecineaza la nord cu Olanda
si cu Marea Nordului, la est, cu Germania si Luxemburg iar in sud si
sudvest, cu Franta. Impreuna cu Olanda si Luxemburg, aceasta tara
formeaza Tarile de Jos. Are aproape 280 km (mai exact, 277 km)
lungime, masurata de la sudest spre o directie nordvest, are cam 145 km
latime si o forma de triunghi. Suprafata este de 30.528 km2, iar cel mai
mare oras este Bruxelles, care este si capitala acestui stat.
II
PAMANT SI RESURSE
Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central
si Muntii Ardeni.
Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii
Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate,
din dune de nisip si polderi". Acestia reprezinta o formatiune de pamant
provenita din mare si protejata de diguri, care au fost concepute intre
secolele XIII si XV. Ridicatura de pamant a campiei, fata de nivelul apei,
este de 20 m.
Platoul central este o zona usor curbata, irigata de un numar foarte
mare de raulete si contine foarte multe vai fertlie cu un sol aluvial bogat.
Aici se mai gasesc pesteri si grote.
Muntii Ardeni reprezinta un platou impadurit, masurand 460 m
lungime, si se extinde in sudestul Belgiei si in nordestul Frantei. Aici se
afla Botrange, cel mai inalt pisc din Belgia, cu o inaltime de 694 m.
Aceasta zona este pietroasa si are o agricultura foarte slab dezvoltata.
A
FLUVIILE
Cele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse.
Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde,
principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles
si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel.
Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse.
B
CLIMA
Langa ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele
maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni,
vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte
bogate. In Bruxelles, capitala asezata in mijlocul tarii, temperatura
referat.clopotel.ro

normala este de la -1^ la 4^C, in ianuarie, si 12^-23^C, in iulie. In rest,


temperatura este de 1^-5^C, in ianuarie, si de 13^-20^, in iulie. In
Bruxelles, ploaia este uniform" raspandita de-a lungul anului (860 mm),
iar in Oostende (pe coasta) este de 600 mm.
C
RESURSE NATURALE
Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in
minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele
mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe
dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb
si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se
mai extrage si gazul natural.
D
FLORA SI FAUNA
In Belgia, se intalnesc mici animale precum: vulpi (in general), bursuci,
fazani, nevastuici, jderi si arici. Cerbii, capriorele si porcii mistreti sunt
prezenti in regiunea Ardenilor. Exista si o plentitudine de plante, cum ar fi:
zambila, capsunii, nuielusa-de-aur, manusa-vulpii si lacramioara. Dintre
copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul si portiuni de pin care au
fost plantate dupa noul program de reimpadurire.
III
POPULATIA
Populatia Belgiei face parte din doua grupari etnice: Flamingii (de
origine teutona) si un popor de origine celtica, Walloni. Cele mai distincte
caracteristici ale celor doua popoare este limba (primii vorbesc limba
germana, iar al doilea grup, limba franceza). Limba germana se vorbeste
in partea de nord a Belgiei, iar in sudestul Belgiei, se vorbeste limba
franceza. In capitala Belgiei, se vorbesc ambele limbi. In 1993, aceste
doua limbi au devenit limbile oficiale ale celor doua regiuni distincte,
Flandre si Wallonia.
APOPULATIA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA
Populatia Belgiei, dupa un calcul facut in 1998, a fost de 10.171.059.
60% dintre locuitori locuiesc in Flandre. Densitatea populatiei este foarte
mare, aproape cea mai mare din Europa, 333 loc/km2. Cea mai mare
concentratie este in Bruxelles, Antwerp, Lige si Ghent. Centrele
industriale cele mai importante se gasesc intre Mons si Charleroi. Din
cauza dezvoltarii industriei, populatia s-a expansionat in acea regiune.
Aproape 10% din belgieni traiesc in capitala. 97% este clasificata ca
populatie urbana.
BDIVIZIUNEA POLITICA SI PRINCIPALELE ORASE
Belgia este divizata in trei regiuni federale: Bruxelles (959.861 locuitori
- in 1998), Flandre (5.826.589 locuitori) si Wallonia (3.291.732 locuitori).
Aceste trei mari regiuni sunt divizate in niste subregiuni numite: Antwerp,
referat.clopotel.ro

Flemish Brabant, Walloon Brabant, Flandrele de Est, Hainaut, Lige,


Limbourg, Lexemburg, Namur si Flandrele de Vest. Acestea sunt divizate,
la randul lor, in 600 de comune. Cele mai mare orase, din punct de
vedere al numarului de locuitori, sunt: Bruxelles (963.324 loc., incluzand
si suburbiile), Antwerp (472.368), Ghent (235.882), Charleroi (211.192) si
Lige (200.201).
C
Limba
In 1963, a fost data o lege pentru stabilirea celor trei limbi oficiale din
Belgia: Olandeza a fost recunoscuta ca limba oficiala in nord, franceza, in
sud, si germana, la granita de est. In orasele si suburbiile din Bruxelles, si
franceza si olandeza sunt recunoscute ca limbi oficiale. In intreaga tara,
58% dintre oameni vorbesc limba olandeza, 32%, limba franceza, si 10%
vorbesc si franceza si olandeza si germana. In 1971, s-a dat un drept prin
care au fost recunoscute, si pe plan politic, aceste trei comunitati
lingvistice, acordand dreptul de autonomie" culturala si revizuind statutul
administrativ din Bruxelles.
D
Religie
Aproape trei sferturi din populatia Belgiei este romano-catolica, dar
numarul acestora si al bisericilor este in descrestere. Libertatea
religioasa este garantata, si o parte din salariul" preotilor de orice
credinta este platita de Guvern. Alte religii care sunt practicate sunt:
protestantismul, iudismul si islamismul.
EEducatia
Desi libertatea educativa a fost prevazuta de constitutia din 1831,
prima lege referitoare la scoala elementara nu a fost data decat in anul
1842. In 1914, invatamantul obligatoriu se extinde, de la copii de varste
cuprinse intre 6 si 14 ani, pana la 18 ani. Pana in 1959, existau si scoli
particulare numite Romano-Catolice. Controversele pe baza limbajului si
religiei, din secolul al XIX-lea, continua si in momentul de fata. In 19971998, existau 863.900 de elevi in scoli primare, 521.100 in licee, iar
aproape toata populatia matura era literata.
Cea mai veche universitate din Belgia dateaza din Evul Mediu.
Universitatea Catolica din Leuven s-a divizat in doua universitati distincte,
din 1970, intr-una vorbidu-se numai franceza, iar in cealalta, germana, din
cauza auspiciilor religioase care datau din anul 1425. Universitatile din
Ghent si Lige au fost constituite in anul 1817, in timpul regatului german.
In Universitatea din Ghent se vorbeste numai limba germana, iar in
cealalta numai franceza. Universitatea Libera din Bruxelles a fost
deschisa oficial in anul 1834, cu ajutorul Guvernului. In 1970, s-a divizat
in doua universitati distincte, dupa modelul Universitatii din Leuven.
Academiile regale de arta si Conservatoarele de muzica exista in
orasele mai mari: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Lige si Mons. In Ghent si
referat.clopotel.ro

Gembloux exista Universitati de Agricultura. La mijlocul anilor ^90,


numarul studentilor a fost de 324.600.
F
Cultura
Festivalurile joaca un rol important in viata belgienilor. Unul dintre cele
mai renumite festivaluri este la Binche, langa Mons, care dureaza trei zile
si care este animat de niste oameni pe papainoage, muzica si dansul
sunt conduse de Gilles". Alte festivaluri deosebite sunt: Orasele in Mai"
si Sfantul Nicolae (6 decembrie), care este o sarbatoare nationala" si o
vacanta a copiilor.
G
Biblioteci si muzee
Bibliotecile importante se gaseau in toate orasele mari. Libraria
Nationala se numeste Bibliothque Royale Albert I, din 1837, din
Bruxelles, care detine mai mult de 3 milioane de volume. Celelalte
biblioteci mai mari apartin universitatilor Ghent, Lige si Leuven.
Muzeul Regal de Arta (1890), din Antwerp, este recunoscut prin
faimoasele tablouri ale pictorului Peter Paul tubens. Cel din Bruxelles
(1830) are o colectie impresionanta de lucrari de arta din foarte multe
perioade de timp, detine o sala de concerte si un cinema.
H
Literatura
Teatrul National (1945) este o dovada unei culturi surprinzatoare a
acestui popor. Scriitorii belgieni au contribuit la dezvoltarea literaturii
franceze si a celei locale. Pe langa celebrii autori ca Philippe de Comines
si Jean roissart, ce au scris in limba franceza, ii avem pe Charles de
Coster si Emile Verhaeren, Hendrik Conscience (intemeiatorul nuvelei),
din secolul al XIX-lea. Poetul si nuvelistul Maurice Maeterlinck, ce a scris
in franceza, a castigat Premiul Nobel in Literatura, in anul 1911.
I
Arta
Intre secolele XV si XVI, Europa de Nord a fost unul dintre centrele
culturii renascentiste. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai artei din acea
perioada au fost: fratii Hubert si Jan van Eyck, Hieronymus Bosch si
Pieter Bruegel the Elder. Pictorii ce au dominat secolul al XVII-lea au fost
Rubens and Sir Anthony van Dyck. Pe langa acesti faimosi pictori, James
Ensor si Paul Delvaux au dus vestea culturii belgiene. Arhitectul Victor
Horta a fost unul dintre initiatorii unui nou stil arhitectural din secolul XX.
Un renumit arhitect belgian contemporan a fost Henry van de Velde.
IV
Economia
Cu toate ca economia creste rapid in Belgia, tara ramana greu
industrializata, importand cantitati foarte mari de materiale care erau
destinate exportului. O astfel de industrie ii confera Belgiei tilul de una
dintre cele mai mari producatoare interne din lume, in ciuda numarului
referat.clopotel.ro

mare al populatiei. Cu cele trei sferturi din produsele destinate care se


duc la Uniunea Europeana, economia acestei tari depinde de vecinii sai,
ea fiind deja integrata in economia europeana. La inceputul anilor ^90, un
buget deficitar combinat cu recerea in somaj in rate, a facut ca economia
Belgiei sa decada. Pentru a trece peste aceasta criza bugetara, Guvernul
a inceput un program de austeritate, majorand preturile. Astfel, in 1995,
bugetul era de 120,1 miliarde $, iar in 1998 de 293,4 miliarde $.
AAgricultura
Agricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce
suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de
alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de
cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul
anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de
tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina.
Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Numarul de
animale este relativ mare: 7.9 milioane de porci, 3.6 milioane de capre,
210.000 de oi, 31.000 de cai.
BSILVICULTURA SI PISCICULTURA
Padurile ocupa 22% din suprafata Belgiei, iar ele sunt folosite, de cele
mai multe ori, cu scopuri distractive si recreationale. In acesti ani, se
planteaza conifere, iar activitata forestiera a crescut simtitor. Cu toate
acestea, inca se mai importa hartie.
Principalul port unde se poate pescui este Oostende. Flota de pescuit
transporta pescarii din Marea Nordului pana in Oceanul Inghetat. Suma
totala a produselor a fost de 39,662 de tone de peste (somn, pastrav,
cod, etc.)
C
MINERIT
Belgia are un numar limitat de resurse minerale. Carbunele este
principalul produs din secolul XX, dar depozitele au fost de multe ori
golite, in anii ^50. In anii ^80, multe mine s-au inchis, iar la inceputul
anului 1992, aproape toate minele au fost inchise. Carbunele si petrolul
sunt importate acum pentru fabricarea unor oteluri speciale, sau in alte
industrii. In 1998, extractia de gaze naturale a fost de 2,3 milioane m.
D
MANUFACTURI
Belgia este una dintre cele mai puternic industrializate tari din Europa,
datorita pozitiei sale geografice si a facilitatilor de transporturi. Industria a
crescut simtitor dupa cel de-al II- lea Razboi Mondial (1939-1945), dar
incepuse sa decada in anii ^50. Infiintarea, in anul 1957, a EEC
(Comuniuinea Economica Europeana) si a unui program guvernamental
de investitii, a dus la o crestere a industriei. Totusi, golurile" din acest
program au dus la o scadere simtitoare a manufacturilor, in anul 1958,
referat.clopotel.ro

manufacturile ocupand doar 19% din activitatea economica totala. Belgia


este un producator major de otel si fier, iar mai mult de jumatate din
productia totala a acestora este exportata. Aproape 12,6 milioane de tone
de fier au fost produse anual.
Industria textila consta in producerea de bumbac, lana, fibre textile si
sintetice. Centrele industriei textile sunt: Brugge, Bruxelles, Limbourg,
Ghent, Lige, Kortrijk si Mechelen. In anul 1998, s-au inregistrat: 53.800
tone de fabricate din bumbac, 34.900 din lana si 40.100 din fibre sintetice
si textile. Fabricarea de covoare este o industrie importanta in orasul
Sfantul Nicolae; Bruxelles si Brugge sunt cunoscute prin manufactura
damaskului.
Industria chimica conduce in producerea cobaltului si a radiului,
precum si a fertilizatorilor. Un alt domeniu important al industriei chimice
este si producerea produselor farmaceutice, a sticlei si a hartiei.
Industria neferoasa se dezvolta in continuu, sprijinita de materiale din
Republica Democrata Congo (Zair). Industria metalurgica si chimica a
fost imbunatatita de resurse ca fier, zinc, platina, germaniu si uraniu. O
alta ramura a acestei industrii este fabricarea de masinarie grea si
echipament industrial. Industria de taiere a diamantelor, cu centrul la
Antwerp, este in floare, ca si cea a constructiei de vapoare.
EENERGIA
Cele sapte puncte nucleare sunt pricipalele surse de electricitate din
Belgia. Din pricina declinului din industria cobaltului, Belgia a fost
obligata sa importe cobalt, petrol si gaze naturale. Din anii ^80, s-a pus
accent si pe sursele alternative de curent, cum ar fi biomasa si tehnologia
geotermala. Un generator de gaze a fost construit. In 1996, puterea
electrica totala a fost de 79 miliarde de kilowatiora.
F
MONEDA SI UNITATE BANCARA
Unitatea monetara este francul belgian (31,94 franci belgieni=1$, pana
in mai, 1998). Din mai, 1998, Belgia, impreuna cu alte zece tari membre
ale EU (Uniunea Europeana), au adoptat o unica moneda, euro, pentru
toate tranzactiile, care a fost introdusa de la 1 ianuarie, 1999. Banca
Centrala Europeana a fost constituita odata cu adoptarea acestei monede
si a fost folosita si in transferurile electronice. Banca Nationala a Belgiei a
devenit subordonata Bancii Centrale Europene, ca membra al Sistemului
Central Bancar (ESCB).
G
SCHIMBURI
Se cunoaste schimbul traditional dintre Belgia si Marele Ducat al
Luxemburgului, care a inceput inca din 1922, prin constituirea unui tratat
monetar. In 1998, exportul Begia - Luxemburg a fost valorificat la 173
milioane de $. Importurile anuale au constituit162 milioane $. Principalii
parteneri de afaceri ai Belgiei sunt: Germania, Olanda, Franta, Anglia,
referat.clopotel.ro

Italia, SUA si Spania. In 1951, Belgia a devenit membru al Comunitatii


Europene de Cobalt si Fier (ECSC). 6 ani mai tarziu, Belgia, Franta,
Germania de Vest, Italia, Olanda si Luxemburg au semnat doua tratate,
creand Comunitatea Economica Europeana (EEC) si Comuniunea
Europeana de Energie Atomica (Euratom). Din 1967, Bruxelles este
centrul ECSC, EEC si Euratom.
H
TRANSPORTURI
Accesul pe mare se face prin cele doua mari estuare: Schelde si
Meuse. Antwerp, de pe fluviul Schelde, este unul dintre cele mai populate
porturi din lume. Fluviile din Belgia sunt legate printr-un sistem modern
de canalizare. Canalele navigabile masoara aproape 1520 km. Pe langa
acestea, exista 143.157 km de sosea si 3368 km de cale ferata,
proprietatea statului. Sabena este aeroportul national care face legatura
cu toate marile orase din lume.
I
COMUNICATII
Limbile in care difuzeaza canalele de televiziune sunt olandeza
germana si franceza, dar exista si posturi straine aprobate de guvern.
Sunt receptionate si foarte multe posturi straine. In 1998, existau 820 de
posturi de radio, 469 de posturi de televiziune cu licenta, 39 de ziare
zilnice. Mai exista si 475 linii telefonice la fiecare 1000 de locuitori.
J
MUNCA
Forta totala de munca, inregistrata in 1998, a fost de 4,9 milioane de
muncitori. Aproape 3 milioane de muncitori apartin sidicatelor: Federatia
Generala a Muncii, Federatia Sindicatelor Crestine si Federatia Generala
a Sindicatelor Libere. Dupa terminarea facultatii sau in timpul facultatii,
tinerii belgieni sunt obligati sa presteze 8 ani de munca in serviciul
statului.
IV
GUVERNUL
Belgia este o monarhie constitutionala reprezentativa ereditara.
Conducatorul ei este regele Albert II. Constitutia a fost promulgata in
1831 si revizuita in 1893, 1921, 1970, 1971, 1980, 1989 si in 1993.
Reformele din 1970 au transformat Belgia intr-o tara federala si au
majoritatea conducerilor celor trei regiuni: Flandre, Wallonia si Bruxelles.
AExecutivul
Puterea executiva este detinuta de rege, care isi alege primul ministru
si ceilalti ministrii, si judecatori. Regele este conducatorul armatei, cu
acordul parlamentului, acesta are puterea de a declara razboi si de a
semna tratate. Drepturile regelui, in conformaitate cu constitutia, includ si
faptul ca regele poate dizolva si alege reprezentantii Parlamentului si de
a da titluri nobiliare. Toate aceste actiuni trebuie sa fie aprobate de primreferat.clopotel.ro

ministru, care isi asuma responsibilitatea in fata Parlamentului. Atat cat


ministrii sunt responsabili cu Parlamentul, regele trebuie sa aleaga o
majoritate in parlament. Cabinetele sunt, in general, formate din coalitia a
mai multor partide.
BLegislatura
Dupa schimbarile constitutionale ce au avut loc din cauza alegerilor
parlamentare din 1995, ambele camere ale parlamentului belgian au fost
separate, iar numarul reprezentantilor, redus. Astfel, Senatul, din 184 de
membri a ajuns la 71, in timp ce Camera Deputatilor a scazut de la 212
membri, la 150. Mebrii Camerei Deputatilor sunt alesi direct, in timp ce
cei ai Senatului sunt alesi prin metode directe si indirecte. Toti locuitorii
Belgiei care au peste 18 ani sunt obligati sa voteze. In cazul in care nu
voteaza, exista posibilitatea de a fi pedepsiti.
C
Partide politice
Cele trei partide politice majore, incluzandu-i pe cei care vorbesc atat
germana, cat si franceza sunt: Partidul Social Crestin (1945), Partidul
Socialist (1885) si Partidul Liberal, care include Partidul Pacii si Progresiv
( german, 1961) si Partidul Liberal Reformator (francez, 1979). Exista si o
multime de partide minore.
D
Judecatorie
Constitutia belgiana prevede faptul ca exista o putere judecatoreasca
cu puteri egale cu cele ale executivului si ale legislaturii. Cele mai mari
judecatorii sunt cele cinci Curti de Apel, care isi au sediul la: Antwerp,
Bruxelles, Ghent, Lige si Mons si Curtea Suprema de Apel. In aceste
judecatorii, vin atat cazuri civile, cat si criminalistice. 12 jurati iau hotarari
prin majoritatea de vot. O curte speciala a fost constituita, in anul 1989,
pentru a rezolva problemele ce au survenit dupa transferul puterii de la
Guvern, la autoritatile regionale.
ESanatate
Spitalele si clinicile sunt responsabilitatea comisiilor de asistenta
publica din fiecare oras, care platesc pentru pacientii tratati in spitale
particulare.
Securitatea sociala, bazata pe o lege data in 1944, se aplica la toti
muncitorii, prin contractele de angajare. Oficiul National Central de
Securitate Solciala colecteaza, de la angajati si sefi, bani pentru
asigurarea sociala, asigurarea pensionara, concedii si asigurari speciale
pentru persoane aflate in somaj. Acesta metoda a dat rezultate bune,
pentru ca s-au inregistrat imbunatatiri in sanatatea publica si economia
stabila a populatiei, dar s-a inregistrat si un deficit bugetar.
F

Aparare

referat.clopotel.ro

Belgia este un membru fondator al NATO, care isi are sediul la


Bruxelles. Armata Belgiei este alcatuita din voluntari. Prin tratatul cu
Olanda, din 1948, metodele militare de antrenare sunt coordonate de
armata Olandei. Fortele armate belgiene, care includ flota navala, armata
si fortele aeriene, erau de 48.900, in 1998. In anul 1990, s-au inregistrat
reduceri mari ale efectivului armatei.
VI
ISTORIE
Numele de Belgia deriva de la numele unui vechi trib celtic, Belgae.
Regiunea romana, ce se numea Belgia (Gallia Belgica),
cuprindea Belgia de astazi, Franta de Nord, Olanda si o parte din
Elvetia. Succesoarea Romei, in Europa de Vest, a fost regatul francilor,
care s-a intins, cuprinzand Germania, extinzandu-se de la Muntii Pirinei,
spre Est, la muntii Alpi. Conducatorul francilor a fost Charlemagne, care a
unit toata Europa de Vest prin cucerirea tuturor regiunilor, in anii 768-814.
Cand tinutul Franciei a fost divizat, Belgia a fost incorporata in ducatul
Lorraine. In 384, Flandrele s-a unit cu Bourgogne, iar pana la sfarsitul
secolului al XV-lea, ducii din Bourorne detineau cea mai mare parte din
Belgia si Olanda. Cuceririle regatului burgon au incetat odata cu moartea
ultimului duce, Charles cel Curajos.
ADomnia habsburga
Prin casatoria, in anul 1477, a ficei lui Charles cel Curajos, Maria de
Burgonia, cu printul german Maximilian (mai tarziu, Sfantul Imparat
Roman Maximilian I), toate tinuturile bogate ale burgonilor, in afara
ducatului in sine, au trecut sub dominatia habsburga. Charles, nepotul lui
Maximilian, a cucerit, in anul 1506, Olanda. Charles a devenit Imperatorul
Spaniei, in anul 1516, si si-a luat numele de Sfantul Imparat Roman
Charles V. In 1549, a acceptat ca Olanda sa intre in posesia Spaniei.
Cand Filip al II-lea al Spaniei, succesorul lui Charles, a incercat sa
elimine protestantismul si toate legaturile dintre supusii sai cu populatia
protestatoare, a provocat o revolutie, care a inceput in anul 1566. Aceasta
hotarare luata de rege a fost atat cauza unor probleme religioase si
economice, cat si o incercare de pastrare a traditiilor si a
guvernamantului locale. Armata Spaniei a fost infranta, dar lupta dintre
catolici, din sud, si protestanti, din nord, continua. In 1581, sapte provincii
(Gelderland, Friesland, Olanda, Groningen, Overijssel, Utercht si
Zeeland) si-au declarat independenta fata de Spania, in timp ce
provinciile din sud (Belgia de astazi) au ramas loiale Spaniei. Filip al IIlea a continuat sa incerce recucerirea provinciilor din nord. In 1609, dupa
ce nici o parte nu a obtinut o victorie totala, Filip al III-lea a semnat un
acord pe 12 ani cu rebelii. Cand acest acord a expirat, Razboiul de 30 de
ani era pe cale de a izbucni, iar Olanda, stapanire a Spaniei, a devenit iar
pamant de batalie. In 1635, Germania si Franta si-au unit fortele pentru a
desparti Olanda de Spania, dar nu reusesc. In anul 1648, dupa o
referat.clopotel.ro

succesiune de victorii ale aliantei franco-germane, Filip al IV-lea a fost


obligat sa semneze un acord de pace cu Germania. Sudul ( Belgia si
Luxemburgul de astazi) a ramas sub posesia Spaniei. Prin Tratatul de la
Mnster, Germania a castigat anumite teritorii din sud, iar Spania a fost
de acord sa inceteze navigarea pe fluviul Schelde, care trecea prin
teritoriul Germaniei, dar care era singura iesire din Antwerp spre mare.
Din cauza acestui tratat, Antwerp, centru de comert si mare oras-port, a
inceput sa regreseze.
Franta, impreuna cu o coalitie de puteri europene, a continuat razboiul
impotriva Spaniei. In timpul lungii sale domnii, Louis al XIV-lea a refuzat
sa abandoneze razboiul contra Spaniei, pentru eliberarea Olandei. Prin
tratatul de la Pirinei, din anul 1659, Franta a castigat mai multe regiuni de
granita si orase mari. Olanda spaniola a devenit motiv de lupta pentru un
alt mare conflict, Razboiul Succesiunii Spaniole. Un acord din anul 1713,
incheiat la Utrecht, a precizat faptul ca regiunea Flandre, incluzand
Dunkerque si Lille, partea cea mai intinsa din teritoriu, a revenit Austriei,
care era ajutata de Germania.
In timpul razboiului pentru succesiune din Austria (1744), tara a fost
ocupata de francezi, dar returnata prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle, din
1784. In afara acestei invazii, Belgia austriaca era, initial, pasnica. Acest
moment de pace a fost intrerupt de imparatul austriac Joseph al II-lea,
care a decis sa stearga toate granitele si sa ocupe estuarul fluviului
Schelde. In 1787, el reuseste, dar acest lucru a insemnat pierderea
controlului, in Franta izbucnind revolutia. Multe garzi austriece au fost
nevoite sa capituleze, iar pe 11 ianuarie 1790, s-a proclamat
independenta Republicii Belgia. Dar diferntele de religie si societate erau
vizibile, asa ca aveau o tara foarte prost organizata. Profitand de aceasta
ocazie, Francis al II-lea, in 1792, ocupa din nou Belgia, iar din razboaiele
purtate cu Franta de predecesorul sau (Leopold II), Belgia revine Frantei,
penrtu a doua oara. Belgia a fost cedata formal prin tratatul de la Campo
Formino, din anul 1797.
BDominatia franceza si germana
Regimul instalat de francezi a fost nepopular, dar Belgia a profitat din
plin de acest lucru. Franta cucereste Lige (un oras foarte prosper si in
continua dezvoltare) si il alipeste teritoriului belgian. De asemenea,
francezii au redeschis navigarea pe fluviul Schelde, Antwerp inflorind din
nou. Au fost deschise noi fabrici pentru industria locala.
In 1814, Belgia a fost ocupata de armatele natiunilor impotriva lui
Napoleon Bonaparte. In urmatorul an, batalia de la Waterloo, cea mai
mare din seria razboaielor napoleonice, s-a dat pe pamant belgian.
Prin pacea semnata la Congresul de la Viena (1815), Belgia s-a unit
din nou cu Olanda, de data aceasta, sub dominatia regelui german
William I. Belgia catolica nu a vrut un rege protestantist, chiar daca tara a
prosperat in urma dominatiei germane. Izbucnirea unui nou conflict in
referat.clopotel.ro

Franta, in iulie, 1830, a facut ca poporul belgian sa se trezeasca. Trupele


germane au fost alungate din Bruxelles si, pe 4 octombrie, o coalitie
unica dintre catolici si liberali a proclamat independenta Belgiei. Marile
puteri existente (Austria, Franta, Anglia, Prusia si Rusia) au acceptat
independenta Belgiei. Desi Germania nu dorea acest lucru, nu a avut
incotro, pentru ca ii statea in cale marea alianta a Marilor Puteri.
C
Independenta si neutralitate
Noua constitutie a Belgiei prevedea faptul ca alegatoriii erau impartiti
in doua categorii: o parte era formata din barbatii proprietari de pamant,
iar cealalta din rege (sprijinit de ministrii). Acestia l-au ales in fruntea tarii
pe Leopold I de Saxe-Goburg-Gotha. Acesta a fost un model de monarh
datorita maiestriei sale in politica si bunei organizari pentru viitorii
monarhi. Datorita acestor calitati, el a ajuns o figura foarte importanta
printre conducatorii Europei din acele timpuri. Germanii s-au hotarat, in
1839, sa semneze un acord de pace intre cele doua tari. Dupa cum
prevedea acordul, Belgiei ii revenea jumatate din Luxemburg, in timp ce
germanii controlau Marele Ducat, Limourg si estul Fluviului Meuse. De
asemenea, puterile europene au recunoscut independentasi neutralitatea
statului.
Chiar si dupa dezintegrarea aliantei dintre catolici si liberalii anticlerici,
Constitutia a rezistat.

referat.clopotel.ro