arhitectul

aventura arhitectului

umbra arhitectului Marcel Lods (din P.Uyttenhove, M.Lods)

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

?
aventura arhitectului
probabil
n redefinire / diversificare

Gnditorul lui Rodin

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

arhitectura

TREI MITURI (dup Jeremy Till:

http://www.architecture.com/Files/RIBAProfessionalServices/ResearchAndDevelopment/
WhatisArchitecturalResearch.pdf)
1. Arhitectura e doar arhitectur. Mitul "unicitii arhitecturii", implicit i al arhitectului i al modului
greu de neles n care lucrm noi arhitecii. Folosit pentru a sprijini o nespecificat dar presupus
fort creativ i autoritate profesional; la limit, o form de "genialitate" care mitologizeaz creaia
arhitectural i o scoate nafara explicaiilor, a unor analize clare sau nafara controlului i
influenelor exterioare, inclusiv ale metodologiilor normative de cercetare. Aduce separarea
arhitecturii de alte discipline i de criteriile lor de rigoare. Autoreferenialitatea argumentelor (fie ele
teorii tipologice, estetice sau tehnice) evolueaz nafara limitelor general aceptate si n termeni
proprii.
ngemnarea celor dou noiuni, de geniu i autonomie, duce finalmente la marginalizarea
arhitecturii, iar baza cunoaterii se dezvolt la ntmplare, iar architectura devine treptat irelevant
i, n cele din urm iresponsabila.
2. Arhitectura nu e arhitectur. Este mitul opus, susinnd c pentru a-i stabili o epistemologie
"tare", arhitectura trebuie s recurg la autoritatea altor discipline. Arhitectura este ntins de la arte
la tiine i feliat, fiecare felie fiind supus metodelor i valorilor altei arii intelectuale, n efortul de
legitimare prin alte discursuri. n toate aceste cazuri, particularitatea arhitecturii se pierde i se
ncorseteaz metodologic, iar complexitatea arhitecturii este descris ca ceva ce nu poate fi. Mitul e
alimentat i de mecanismele de finanare care nu definesc cmpuri de cercetare n care s ncap
cu adevrat suflul arhitecturii.
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

3. A construi o cldire este cercetare. Este mitul care afirm c a proiecta o cldire este o form
de cercetare cu toate drepturile. Argumentele n acest decurg astfel: (a) cunoaterea arhitectural
rezid n obiectul construit; (b) fiecare cldire este prin definiie unic i, prin aceasta, original; (c)
astfel, producerea de cldiri poate fi definit ca producie de cunoatere original; (d) iar aceasta e
chiar definiie cercetrii. Acest lan argumentativ e suficient de convenabil pentru a permite
arhitecilor (designerilor i artitilor) s se laude c producia artistic ajunge n termenii cercetrii.
Permite chiar negarea beneficiilor reale ale cercetrii.
Contraargumente:
1. tiina/cunoasterea arhitectural const n anume msur n construcia propriu zis, dar i n
alte pri: n procesul care conduce la construcie, n reprezentarea cldirii, n utilitatea ei, n teoriile
care preced construirea etc. Arhitectura depete cldirea ca obiect, aa cum arta depete
opera de art n sine; cercetarea specific trebuie s se adreseze acestui cmp mai larg.
2. O "cldire bun" nu este n mod necesar o cercetare bun, aa cum o cercetare bun poate duce
la cldiri proaste. O cldire e descris normativ ca "bun" dac se potrivete canoanelor acceptate
de gust, de tip sau de tectonic. Acest "bun" nu constituie o bun cercetare, exact n msura n care
nu e n mod particular original i semnificativ; ea nu mpinge cunoterea spre noi forme de
cunoatere arhitectural, ci mai degrab le consolideaz pe cele deja stabilite. Similar, o cldire
"proast"poate fi rezultatul sau fermentul unei bune cercetri.
3. Dac acceptm definiia cercetrii dat de Bruce Archer, anume c o cercetare este "cutarea
sistematic a crui scop e cunoaterea comunicabil", atunci cldirea ca obiect n sine nu trece
acest test. Arhitectul trebuie s fie meticulos, dar nu i sistematic n mod necesar; s ia decizii, dar
nu prin evaluri sistematice.
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

arhitectura

Arhitectura: arta i tiina de construi bine

Arhitectura e muzic mpietrit
Arhitectura: continua activitate de (re)amenajare a mediului
("arhitectura e tiin: ncurctur semantic alimentat - confuzie dintre tiin, n sensul de corp de
cunoatiine profesionale, cu tiina ca form de activitate raional i cu metode specifice al crei scop
este cunoaterea)

Dei arhitectul i poate imagina c "tiina" este ntruchipat n cldire pentru a fi nsuit de critici,
utilizatori i ceilali arhiteci, ei o comunic foarte rar n mod explicit; "tiina" rmne tcut.
Cldirea ca atare reduce arhitectura la obiecte mute. De unde i definiia de "muzic mpietrit".
Comunicarea artistic nu acioneaz pe cile celei discursive; cldirea n sine reduce arhitectura la
"obiecte tcute. De aceea, a construi o cldire nu este automat cercetare, ne spune Till, dar poate
fi un punct de pornire, sau o tram pentru a face s avanseze cunoaterea.
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

arhitectura

DIMENSIUNI, adesea conflictuale, dar care presupun responsabilitati pe care arhitectul trebuie sa
le impace:
Dimensiunea artistica/plastica: pune in discutie definirea si specificitatea arhitecturii ca arta, deci
chestiunea estetica si formatia artistica; (pozitia arhitecturii in sistemul artelor)
Dimensiunea tehnica: pune in discutie componenta tehnica a artei, formatia tehnica a arhitectului si relatia
cu constructorul/executia;
Dimensiunea sociala si politica: pune in discutie incadrarea profesiunii in sistemul de functionare al
societatilor: utilitatea profesiunii pentru societate, alaturi de puterea de a reprezenta societatea momentului;
Dimensiunea comerciala: arhitectura este un mod de castig al existentei individuale si, de aici, pune in
discutie (1) chestiunea afirmarii unui statut care sa asigure acest cistig + (2) chestiunea eticii profesionale, intre
dorinta de castig si responsabilitate artistica si sociala, intre dorinta de castig si oportunismul in fata
comanditarului.
Dimensiunea etica: se leaga cel mai evident de dimensiunea sociala si politic, si pune n discutie
responsabilitatea profesiunii fata de societate; de aici, propune o deontologie profesionala nespecifica altor arte,
atat la nivel individual (pe cine exprima? individualitatea artistica a autorului sau pe cea a utilizatorului) cat si la
nivelul larg (cum exprima asteptarile societatii).

Toate aceste dimensiuni atesta complexitatea profesiunii, iar aspectele lor, adesea contradictorii, i
dau si un caracter dilematic, situeaza arhitectura pe un loc ambiguu in cadrul artelor/profesiunilor si
introduc un conflict moral de fond, la care e bine sa va ganditi.
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

MODUL DE EXERCITARE A PROFESIUNII PUNE N DISCUTIE:

- cmpul ei de actiune / de competente specifice;
- modul de a o practica: cine si cum o practica, organizarea cadrului profesional, transmisia
cunostiintelor specifice/invatamantul;
- relatia cu alte competente din cmpul edificarii: constructorul, inginerul, urbanistul, sociologul,
antropologul;
- recunoasterea sociala a profesiunii/profesionistului n contextul specific n care se desfasoara
institutionalizarea profesiunii si recunoasterea printr-un cadru legal in sistemul de functionare al
societatii;
- tipuri de arhitecti : anonimul (arhitectura vernaculara); meseriasul/artizanul; artistul demiug/erou;
demiugul social; urbanistul; toate iau chipuri diverse de-a lungul timpului, precum si forme specific
contemporane de la starul mediatic la arhitectul anonim al comunitatii (community architecture),
la arhitectul misionar.

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

vzut de alii

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

n derut?

Confuzia pare sa fie la apogeu. Reuniti la La Tourette n octombrie trecut, floarea expertilor nostri nationali a
avut dificultati n a face diferenta dintre meseria de arhitect si un borcan de iaurt. Dar, contar fata de ceea ce
ncearca sa ne faca sa credem expertii n comunicatie, arhitectul nu si cauta clientul n acelasi fel n care
borcanul de iaurt si cauta consumatorul. Daca traseul borcanului este balizat de regulile liberei concurente,
arhitectii se lupta ntre ei n cadrul concursurilor pentru cstigarea de lucrari. Snt peste o mie pe an n Franta,
mult peste media europeana. Iar cnd numarul lor scade, profesiunea intra n formatie de razboi vrnd sa-si
reaureasca blazonul, dar ezita n ceea ce priveste armele de lupta. Oare trebuie sa asculte logicii pietii sau sasi apere autoritatea profesionala? Oare trebuie sa jure pe biblia dezvoltarii durabile sau sa se alieze sirenelor
care cnta frumusetea comerciala (marketing)? Oare trebuie sa ia permanent pulsul oamenilor sau sa-i forteze
sa nghita potiunea amara a unei terapii pe termen lung? Oricum ar fi, concursurile ramn catalizatorii unui joc
social care invita la schimburi, comparatii, critica, ocupnd chiar prima pagina a publicatiilor.
Orice publicare a rezultatelor interogheaza forma de prezentare. Exista aici un limbaj mpartasit, un discurs
comun? n orice caz, concursurile de arhitectura privilegiaza imaginile flash, rareori la naltimea edificiului
livrat. Realismul fotografic al imaginilor pe ordinator, jocurile iluzioniste, mostenitoare ale perspectivei, domina
de acum nainte scena. Promitind un viitor radios, afisele capteaza privirea n profunzimile lor simultane.
Imaginea perfectionndu-se, spatiul-timp al evaluarii, al judecatii se reduce si dispare definitiv sub tirania
satisfactiei imediate. Temndu-se de votul aleatoriu al multimilor inconstante, arhitectul se livreaza bunelor oficii
al magicienilor si proiecteaza pe hrtie edificii la fel de programabile ca si orele de vrf (prime time slot).
(Axel Sowa, n Architecture dAujourdhui, mai-iunie 2004)

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

arhitectura/arhitectul

i rog pe viitorii arhiteci s comenteze pe marginea textelor anexate (desigur n

legtur cu cele puse n discuie la curs):
Jeremy Till, What is Architectural research,
Christian Devillers, Despre nvmntul de arhitectur.
Este vorba despre arhitectur i despre arhitectul de azi.
Putei aduce argumente din alte texte (menionndu-le cum se cade).
Va rog citii i indicaiile din textul C2 i din Noile condiii de promovare/pe grup
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE