Sunteți pe pagina 1din 5

3.

Manifestri neobisnuite ale psihicului


3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite
Este bine cunoscut faptul c, pe lng fenomenele psihice curente, obisnuite, comune n sfera de cercetare a
psihologiei, au intrat si unele manifestri ale psihicului mai puin obisnuite, ba chiar total diferite de cele
considerate comune. Fenomene cum ar fitelepatia, clarviziunea, precogniia, retrocogniia se numr
printre acestea. Ele suntdenumite prin diferii termeni. Unii autori le numesc parapsihologice. Termenul de
parapsihologie" a fost introdus n 1889 de Dessoir pentru a defini disciplina care urma s studieze
fenomenele parapsihologice, acestea nefiind ncadrabile n contextul normal al vieii psihice a individului.
Dac ne-am ghida dup prefixul para, care n limba greac nseamn lng", dincolo de", ar nsemna s
considerm c aceste fenomene depsesc limitele tradiionale ale stiinei psihologice. Nu-i de mirare deci
c unii autori le si plaseaz n rndul fenomenelor pseudostiinifice, influenai poate si de exagerrile si
concepiile naive sau spiritiste. Ali autori prefer expresia fenomen PSI", lansat n 1942 de Thouless si
Wiesner pentru a defini capacitatea psihicului uman de a realize exosomatic procese de percepie
extrasenzorial. Acest termen, preluat, folosit si apoi generalizat de J.B. Rhine (1895-1980), elev al lui
William McDougall (1871-1938), s-a ncetenit si se bucur astzi de o larg recunoastere internaional.
n sfrsit, sunt si autori care, din nevoia de a se referi si la alte fenomene ce au loc la nivel biologic (cum
ar fi fenomenele de biocomunicare simpl sau chiar fenomenele psihice n cadrul crora psihicul sau
constiina intervin ns la nivelul factorilor asociativi ce determin manifestarea unor evenimente si
fenomene poteniale), prefer expresia fenomene exotice" (Ptru, 1991). Termenul este general,
neangajant si denumeste fenomenele aflate n dezacord cu teoriile stiinifice acceptate" (ibidem, p. 198).
Indiferent cum sunt definite,fenomenele parapsihologice se refer la achiziia de informaii la nivelul
constiinei, ocolindu-se ns canalele senzoriale obisnuite. J.B. Rhine, n una dintre crile sale,
scris n colaborare cu J.G. Pratt (1910-1979) (Parapsihologia : stiin de frontier a psihicului) si
publicat n mai multe ediii (1957, 1962, 1967, 1972), clasific fenomenele parapsihologice n dou mari
categorii: cele ale percepiei extrasenzoriale si cele psihokinetice. La rndul lor, primele cuprind unele
fenomene cum ar fi telepatia, clarviziunea, precogniia, retrocogniia (vezi Rhine si Pratt, 1972, pp. 7-13).
Telepatia (< gr. tele departe", pathe simire") reprezint simirea la distan",o form de comunicare
ntre doi indivizi, un transfer de informaii ntre acestia, n afara canalelor senzoriale cunoscute. Studiul ei
ridic probleme n legtur cu: natura elementelor transmise si recepionate (simboluri, noiuni, gnduri,
idei); capacitile personale ale subiectului care recepioneaz (mare capacitate de sugestie,
susceptibilitate. emoionala, relaia afectiv simpatetic fa de persoana care transmite); caracteristicile
elementelor recepionate (caracter fragmentar, srccios, distorsionat, simbolic); influena diversilor
factori asupra comunicrii telepatice (distana, mediul de propagare,ecranarea mesajului, decalajul temporal
- de obicei se recepioneaz mesajul transmis actual, uneori ns recepia este distanat de momentul
emisiei).
Clarviziunea (dup fr. clairvoyance) desemneaz viziunea corect, clar pe care o are un subiect, capacitatea
lui de a achiziiona informaii direct de la sursa exterioar, fr ca aceasta s fie un alt subiect. Termenul
este mai puin precis, de aceea a generat nenumrate controverse. Unii l reduc la achiziionarea
informaiei de ctre subiect datorit propriei sale capaciti. Alii l leag de telepatie. Rhine, de exemplu,
consider c telepatia si clarviziunea sunt echivalente, proprieti ale aceleiasi capaciti de
percepie extrasenzorial. Exemplul clasic de clarviziune l constituie imaginarea unor evenimente si locuri
ndeprtate n spaiu, dar actuale n timp, apoi criptoscopia (descifrarea coninutului unui mesaj nchis ntro cutie).
Precogniia{< lat. prae nainte", cognoscere a cunoaste") se refer la capacitatea de a cunoaste, de a sti
dinainte, de a achiziiona informaii despre evenimente viitoare. Nu trebuie confundat cu capacitatea de
anticipare a unor evenimente pornind de la informaiile actuale. Ea presupune achiziionarea unor
informaii direct din viitor. De asemenea, nu trebuie confundat cu deducia sau cu speculaia logic. Se
manifest spontan si presupune un decalaj temporal ntre momentul desfsurrii evenimentului si
cel al achiziiei informaiei despre el. Este unul dintre fenomenele cele mai controversate, datorit
inversrii determinismului cauzal (practic, n precogniie avem de-a face cu cunoasterea efectului naintea
cauzei), dar si datorit faptului c ea se manifest att prin telepatie, ct si prin clarviziune. Celebrul
fenomen deja vu" (descris de psihopatologia clasic a tulburrilor de memorie) poate servi drept exemplu
pentru ceea ce ar nsemna precogniia. Deja vu nseamn deja vzut" : o persoan care se afl pentru prima
dat ntr-un loc oarecare are impresia c a mai fost n locul acela, c toate obiectele si persoanele i sunt
cunoscute. Precogniii pot exista n legtur cu orice eveniment, dar, dup cum arat cercetrile, se pare c

evenimentele nefericite sunt mai frecvent obiectul lor. Evenimentele personale, cu mare ncrctur si
semnificaie afectiv, declanseaz mai rapid precogniiile. Acestea pot aprea att n stare de veghe, ct si
n stare de somn, sub forma viselor.
Retrocogniia (< lat. retro napoi", cognoscere a cunoaste") vizeaz cunoasterea napoi n timp, achiziia
de informaii direct din trecut asupra unor evenimente din trecutul imediat sau ndeprtat. Nu trebuie
confundat cu telepatia actual bazat pe achiziia unor informaii din memoria unei persoane. Exemplul
tipic de retrocogniie l constituie obinerea unor informaii asupra unor evenimente cunoscute de mai
multe persoane, dar care ntre timp au murit. n literatura de specialitate sunt descrise si alte manifestri
ciudate" ale psihicului, cum ar fi: radiestezia (detectarea a ceva" anume, de exemplu detectarea existenei
apei, metalelor, petrolului cu ajutorul unei baghete inute deasupra resursei respective);
paradiagnoza (capacitatea unui subiect lipsit total de noiuni medicale elementare de a diagnostica o
afeciune, cauza sa, tratamentul fr a consulta pacientul si fr a deine date despre starea lui);
psihometria (stimularea capacitilor subiectului astfel nct se creeaz senzaia c acesta ia parte la
evenimentele evocate ; cei ce dein o asemenea capacitate pot aduce contribuii remarcabile la
descoperirea unor cazuri de furt, dispariie sau crim).
Care au fost si care sunt astzi atitudinile cercettorilor fa de aceste fenomene?
Extrem de diverse, de la ignorarea sau acceptarea lor cu condescenden si pn la respingerea lor
categoric. Studierea lor stiinific a fost mult vreme evitat datorit caracterului lor ezoteric, inexplicabil,
cu totul iesit din comun. Dat fiind faptul c fenomenele parapsihologice sfideaz cunostinele, legile si
teoriile psihologiei stiinifice, foarte curnd abordarea lor a antrenat divorul" dintre adevraii oameni
de stiin si cei ce se ocupau cu studiul acestor fenomene, considerai, nu de puine ori, pretinsi
oameni de stiin. Respingerea, etichetarea si anatemizarea celor ce ncercau s ptrund tainele unor
asemenea fenomene au fost modalitile curente de comportare ale scientistilor. Mario Bunge, fizician si
filosof argentinian, a exclus parapsihologia din rndul stiinelor pe baza urmtoarelor argumente :
cunoasterea nu a progresat n cadrul ei; nu s-au pus probleme de cercetare noi; ea violeaz principiile
stiinifice de baz; nu aplic riguros controlul statistic al datelor; se ocup de entiti imateriale. Dup cum
vom vedea ns, unele dintre aceste argumente" nu rezist examenului obiectiv. n ciuda excluderii
parapsihologici din rndul stiinelor, studiul fenomenelor paranormal nu numai c nu a slbit, ci s-a
intensificat n timp. Debutul studiului sistematic al fenomenelor parapsihologice poate fi amplasat n 1882,
cnd a luat fiin, la Londra, Societatea de Cercetri Psihice (SPR), care n 1885 si-a deschis o filial n
SUA, numit Societatea American de Cercetri Psihice (ASPR); curnd dup aceea s-a nfiinat
Institutul Internaional Metapsihic (Paris, 1918). O contribuie deosebit la studiul fenomenelor
parapsihologice si-a adus-o Laboratorul de parapsihologie nfiinat n 1934 n cadrul Universitii Duke
(Carolina de Nord), condus de Rhine. Numrul acestor laboratoare este astzi destul de mare, cu rspndire
n multe ri.
3.2. ncercri de cercetare si explicare stiinific
a fenomenelor parapsihologice
Studiul stiinific al fenomenelor parapsihologice a parcurs, dup opinia noastr, trei etape : prima etap se
caracterizeaz prin cercetarea cazurilor de parapsihologie consemnate si pstrate n arhivele si n crile din
rafturile bibliotecilor; a doua etap este prin excelen experimental, ncercndu-se reproducerea
fenomenelor respective prin folosirea unor subieci de excepie capabili s le triasc si s le relateze; a
treia etap o continu si chiar se mpleteste cu a doua si const n studiul statistico-matematic al
fenomenelor parapsihologice (rezultatele experienelor repetate pe subieci normali sau cu capaciti
deosebite erau prelucrate statistico-matematic). Meritul deosebit n acest sens i revine lui Rhine, care, n
urma aplicrii unei adevrate baterii de teste de clarviziune, a ntreprins o ampl analiz cantitativ a
rezultatelor obinute. Iat, cu titlu de exemplu, cteva tipuri de teste folosite: testul BT (nainte de atingere)
subiectul numeste simbolul fiecrei cri de joc dintr-un pachet aflat n faa lui; dup fiecare
rspuns, cartea numit este ridicat si pus la o parte, fr a se verifica simbolul su (fig. 5.8); testul DT
(toate deodat de sus n jos) - subiectul numeste crile din pachet de sus n jos, n timp ce pachetul rmne
neatins); testul UT (toate deodat de jos n sus) - la fel ca mai sus, crile fiind numite ns de jos n sus);
testul OM (sortare deschis) - avnd n fa cinci cri cu simbolurile respective, subiectul trebuie s le
aleag pe cele corespunztoare din pachetul aflat alturi si s le pun n dreptul simbolului. respectiv); testul
BM (sortare oarb) - la fel ca mai sus, crile etalon sunt ns cu faa n jos; testul SMT (sortare ecranat) sortarea crilor este fcut de un asistent, dup indicaiile subiectului (pentru informaii detaliate asupra
probelor si tehnicilor experimentale, vezi Rhine si Pratt, 1972, partea a doua).

Cercetarea statistico-matematic a fenomenelor parapsihologice a dus la consacrarea existenei lor.


Totodat, s-au extras si alte concluzii interesante. Astfel, s-a relevat faptul c strile de constiin alterat,
cu un grad redus de control, induse prin hipnoz sau prin intermediul substanelor psihoactivatoare (vezi
mai departe, capitolul VII), faciliteaz fenomenele de percepie extrasenzorial (vezi Krippner si George,
1986). Subiecii spontani, extravertii, usor adaptabili social sunt mai predispusi fenomenelor
parapsihologice dect cei retrasi si defensivi. n alte studii, s-a relevat existena unei corelri ridicate a
extraversiei cu rezultatele percepiei extrasenzoriale pozitive si a unei corelri sczute a extraversiei cu
rezultatele percepiei extrasenzoriale negative. De fapt, aici nu este vorba despre capacitatea n sine de
percepie extrasenzorial, ci mai degrab de legtura dintre trsturile de personalitate si orientarea
capacitii percepiei extrasenzoriale spre rspunsuri corecte sau gresite. Numai c nici rezultatele
statistico-matematice nu au fost acceptate; dimpotriv, muli autori le-au contestat. S-a reprosat autorilor
unor asemenea prelucrri c au manipulat rezultatele. La un moment dat ns, unii contestatari, refcnd
minuios o serie de experimente, si-au schimbat punctul de vedere, devenind aprtori ai parapsihologici.
Problema principal care se pune n legtur cu fenomenele parapsihologice este cea a explicrii lor. Cror
factori se datoreaz ele? Care sunt cauzele ce stau la baza lor? Ipotezele si teoriile explicative formulate sunt
extrem de numeroase si diverse, dar si extrem de neconvingtoare. Autorii care le-au studiat sau au scris
despre ele (Albert Freiherr von Schrenck-Notzing, 1962 ; J.M.D. Eisenbud, 1983 ; Brian Inglis, 1993) se
refer la asemenea mecanisme. O excelent sistematizare a lor poate fi gsit n lucrarea lui Adrian Ptru
(1991, pp. 189-194). Iat cteva dintre ele: informaia parapsihologic se propag prin intermediul undelor
electromagnetice foarte lungi; semnalele telepatice ar fi purtate de neutrini, care au capacitatea de a strbate
nedeviai distane extrem de mari cu viteza luminii; informaia extrasenzorial este purtat de o particul
fizic nc nedescoperit, cu proprieti particulare, ce poart denumiri diferite (psihon, psitron,
mindon); undele mintale s-ar propaga n eterul psihic, un mediu ce se afl n afara spaiului-timp fizic ; n
alte teorii, cmpul si energia percepiei extrasenzoriale iau locul eterului psihic. Fiecare dintre aceste
ipoteze ridic ns noi si noi probleme. De exemplu, ipoteza electromagnetic ridic problema ecranrii
informaiei, mai ales atunci cnd trebuie s fie transmis la distan; ipoteza neutrinic, datorit
interaciunii slabe a neutrinilor cu materia, face improbabil o interaciune semnificativ la nivelul
scoarei cerebrale a subiectului receptor.
3.3. Argumente pro si contra parapsihologiei
Nu este de mirare c studiile asupra fenomenelor parapsihologice au fost blamate sau ridiculizate. De
exemplu, Henri Broch publica n 1985 o lucrare sugestiv intitulat Le paranormal. Ses documents, ses
hommes, ses methodes, ns extrem de critic. Vorbind despre documentele parapsihologiei, printre care el
include unele date furnizate de asanumita arheologie-ficiune, vizitarea pmntului de cosmonauii maya,
asa-zisul giulgiu sfnt" n care s-ar fi impregnat imaginea corpului lui Hristos, fenomenele de
aura, el le taxeaz pe rnd ca banal mistificare", escrocherie", subiect minor". Aura, de pild, nu este
nimic altceva dect un fenomen fizic cunoscut si explicabil care nu demonstreaz existena vreunei energii
vitale". Aura unei monede este la fel de splendid ca si aceea a unui obiect animat. Cnd se refer la oamenii
care susin si reprezint parapsihologia (savani", specialisti", artisti"), Broch nu uit s-i pun de
fiecare dat ntre ghilimele, artnd c acestia se consider ceea ce nu sunt n realitate.Ct priveste metodele
utilizate n studiul fenomenelor parapsihologice (cele statistico-- matematice, coreiaionale, probabilistice,
ca si cele magice), acestea sunt departe de a furniza date concludente. Desi paranormalul este atrgtor si
fascinant", desi n epoca noastr caracterizat de o tehnicitate galopant el prezint o tentaie suplimentar
ce pare s ofere o reconciliere ntre intuiie si raionalitate, paranormalul rmne n sfera pseudostiinelor,
al cror stigmat l poart. n ciuda criticilor severe aduse pseudostiinelor,concluzia lui Broch este demn de
reinut. Pseudostiinele nu ofer nici un material pentru o dezbatere stiinific, dar furnizeaz un
interesant mijloc de a atrage atenia asupra ctorva aspecte ale stiinelor. Ajungem astfel la acest paradox
aparent: pseudostiinele au o putere de performan nul, adic nici un progres nu le poate fi
atribuit, si totusi [...] stiinele false duc la progresul raiunii" (Broch, 1985, p. 198). Peste zece ani ns,
Henri Broch era mai virulent, considernd c pseudostiinele, printre care se numr si parapsihologia, nu
sunt doar deseuri" inofensive sau reciclabile pentru consumul celor muli, ci chiar veritabile virusuri
intelectuale, putnd provoca stricciuni ireparabile (vezi Broch, 1995). Redm mai jos, ntr-o form
sintetizat, acuzaiile aduse de adversarii parapsihologiei si argumentele de aprare ale susintorilor ei

Tabelul 5.2. Argumente pro si contra parapsihologici


n viziunea adversarilor si susintorilor ei
Adversarii parapsihologici Susintorii parapsihologici
1) fenomenele parapsihologice sunt susinute a
priori; ca urmare, obiectivitatea stiinific este
alterat; de fapt, fenomenele parapsihologice
sunt inexistente;
1) reproseaz adversarilor" c exclud ab initio
fenomenele care contravin cunostinelor si
convingerilor lor filosofice;
2) acuz fragilitatea rezultatelor obinute pn n
prezent; este necesar mcar o singur dovad
concludent n favoarea existenei acestor
fenomene;
2) acuz lipsa de documentare a adversarilor",
superficialitatea si incompetena lor; scopul
acestora este nu de a analiza obiectiv fenomenele
parapsihologice, ci de a le respinge cu orice
mijloace;
3) fenomenele parapsihologice nu dispun de o
descriere fizic si fiziologic adecvat; din
faptul c lipseste o teorie explicativ
convingtoare rezult c fenomenele respective
nici nu au o existen obiectiv;
3) respingerea fenomenelor parapsihologice pentru
simplul fapt c nu pot fi nc explicate (desi
asemenea ncercri exist) este o atitudine
dogmatic, ngrijortoare, menit s blocheze
drumul cunoasterii umane;
4) nu sunt satisfcute criteriile stiinifice ale
cunoasterii obiective; nici chiar cercetrile
statistico-matematice nu respect cerina
reproductibilitii rezultatelor; parapsiholo-gia
trebuie s ofere rezultate reproductibile, altfel,
rmne o pseudostiin;
4) acuz rigiditatea criteriilor cunoasterii obiective
(reproductibilitatea nesatisfctoare a rezultatelor
nu infirm existena fenomenelor, ci arat doar
c metodele experimentale nu permit descrierea
si caracterizarea lor adecvat);
5) subiecii folosii de parapsihologi sunt acuzai de
fraud, de faptul c profit de condiiile de
control nesatisfctoare, de credulitatea si
naivitatea experimentatorilor;
5) cazurile de fraud, desi exist, sunt
nereprezentative, deoarece multe experimente sau
desfsurat n condiii riguros controlate, care
exclud orice posibilitate de fraud;
6) acuz falsitatea datelor experimentale sau
selectarea doar a celor favorabile;
6) cercettorii dau dovad de integritate
ireprosabil si spirit critic accentuat; de
altfel, posibilitatea falsificrii sau
seleciei datelor experimentale este
ntlnit si n alte domenii;

7) neag corectitudinea analizei statistice,


semnificaia statistic a rezultatelor.
7) n urma unor verificri sistematice matematicienii
au demonstrat corectitudinea acestor
analize (a refuza datele statistice nseamn a
refuza calculul probabilitilor).
Alte argumente pro si contra parapsihologici pot fi gsite n numrul special al
revistei Psihologia, publicat n anul 1995.
Controversa este n plin actualitate. Ea demonstreaz complexitatea enorm a
psihicului uman, multitudinea formelor lui de manifestare, ca si dificultile ntmpinate
de stiin n studiul unor asemenea fenomene. N-ar fi exclus ca viitorul s ne rezerve
surprize interesante. Fiind vorba despre viitor, o ntrebare n-ar fi, poate, lipsit de
importan: cum este anticipat el de susintorii parapsihologici ? Viitorul parapsihologiei
va oscila, probabil, ntre dou tendine : tendina de a se produce cte un salt n
fiecare deceniu (experienele lui Soal n anii '50, experienele de telepatie n vis n anii '60, generalizarea
ganzfeld-ului - o metod de izolare a subiecilor de stimulii
auditivi si vizuali provenii din mediu, propus de Charles Honorton n anii '70,
metaanaliza - metod de analiz statistic a datelor culese de mai muli autori, introdus
de acelasi Honorton n anii '80); tendina de abandonare a metodelor si rezultatelor
considerate frauduloase. n ceea ce ne priveste, arta unul dintre susintorii parapsihologiei,
suntem mai degrab pesimisti, n ansamblu, fr a regreta participarea noastr la
aceste lucrri. Parapsihologia este un subiect fascinant, oricare ar fi adevrul care se
ascunde n spatele controversatelor sale afirmaii" (Blackmore, 1995). Opinia ni se pare
a fi realist si subscriem la ea.