MODUL 12 COMPETENTE TEHNICE

SPECIALIZATE - RECEPIA MARFURILOR

12.1 Mijloace de transport : camioane, tiruri, izoterme,
cisterne, vagoane.Tipuri de marfuri transportabile in
mijloacele de transport. Corelatia mijloc de transport
grupa de marfuri. Sigilii : numar de identificare, serie.
Cercetarea integritatii sigiliilor pe mijloacele de
transport.Lipsuri cantitive: scurgeri, spargeri, fisuri.
Identificare lipsuri si procedura solicitarii returnarii
marfurilor catre beneficiar. Verificarea igienico sanitara
a mijlocului de transport
Mijloace de transport si tipuri de marfuri . Corelati. Sigilii . Integritatea sigiliilor .
Mijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor si a marfurilor la distanta.
Mijloacele de transport se pot se pot imparti in trei categorii principale: terestre, navale,
aeriene.
Mijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene, iar cele mai ieftine, dar si
lente, sunt cele navale.
1. Mijloacele de transport terestre sunt rutiere (pe sosele) sau feroviare (pe sine de cale
ferata).
Automobilele sunt rapide si confortabile, fiind destinate transportului de persoane pe distante
medii. In functie de necesitati, ele capata forme, dimensiuni si functii variate.
Pentru transportul rutier de marfuri se folosesc camioanele,tirurile utilate cu remorci
specializate in functie de tipul de marfa pe care trebuie sa-l transporte.
Exista astfel camioane cisterna pentru transportul de produse petroliere, gaze lichefiate, lapte
ori produse chimice.
Sunt remorci frigorifice, izoterme destinate in special transportului de alimente, dar si a
unor produse chimice ce necesita conditii speciale de transport fiind usor inflamabile.
Exista camioane ,tiruri care pot transporta lemn, utilate cu o macara proprie pentru incarcarea
trunchiurilor copacilor transportati I orice alt tip de marfuri .
Sunt si remorci supraetajate, pe care se pot transporta autoturismele de la fabrica la punctul
de vanzare. Pentru traseele foarte lungi de marfa se folosesc autotrenuri, tragand una sau
mai multe remorci.
Asemenea vehicule grele pot fi utilate special ca masini de interventie: masini de salvare sau
de pompieri.
Exista si masini construite special pentru alte destinatii, folosite in agricultura (diverse tipuri de
tractoare ori masini agricole), sau in constructii: macarale, buldozere, autocamioane
basculante, screpere, gredere (pentru nivelarea solului), masini de asfaltat, compactoare cu
cilindri (pentru tasarea asfaltului).
Trenurile de marfa pot trage pana la 150 de vagoane diferite, care se asambleaza intr-o gara
de triaj. Exista vagoane cisterna, vagoane port-containere, vagoane-palnie, vagoane pentru
carbune, minereuri ,vagoane-platforma, vagoane platforma pentru automobile , utilaje,
echipamente etc.
Obiectul transportului rutier constituie bunurile materiale (marfa) i pasagerii.
Orice marf din momentul amplasrii in caroserie pan la descrcarea ei in punctul de
destinaie reprezint sarcina sau incrctura.
Prin activitatea de transport nu se creeaz bunuri materiale, ci se efectueaz prestaii la
deplasarea mrfurilor, cheltuielile pentru transportare fiind incluse in valoarea lor.
De aceea in economia naional, transportul rutier ocup un sector teriar.

Transportul unete toate ramurile economiei naionale intrun organism ce asigur

funcionarea sistemei bani marf bani ce st la baza dezvoltrii economiei oricrei ri.
Evoluia civilizaiei umane este strans legat de posibilitile de transport ale produselor
activitilor economice i pentru realizarea relaiilor tot mai stranse intre diferite grupuri de
oameni, s-a nscut necesitatea perfecionrii continue a mijloacelor de transport i crearea
unor reele rutiere vaste de transport.
Odat cu inventarea automobilului i trecerea la producia de mas a diverselor tipuri de
autovehicule, s-a realizat dezvoltarea reelelor rutiere, care asigur posibilitatea deplasrii
intre marile aglomeraii urbane i practic toate localitile unei rii.

Documente necesare la bordul unui camion, tir transportator de marfa :

Pentru sofer:
-permis de conducere corepunzator tipului de camion
-atestat profesional (daca masina depaseste masa maxima autorizata de 3,5 tone)
-act de identitate
-legitimatia soferului sau copie de pe contract de munca
Pentru masina:
-licenta pentru transport rutier public de marfuri in trafic international (copie)
-copia conforma (in original)
-contract de leasing (dupa caz)
-contract de inchiriere (dupa caz)
-carte de identitate al autovehicolului
-talon (certificat de inmatriculare)
-inspectia tehnica periodica
-asigurare obligatorie
-rovineta (taxa de drum)
-diagrama tahograf si foaia de parcurs pentru vehiculele avand masa maxima autorizata mai mare
de 3.5 tone
-dovada de verificare tahograf
-autorizatie speciala emisa de Regia Autonoma Administratia Nationala a Drumurilor in cazul
transportului rutier de marfuri cu greutati si / sau gabarite depasite.

Pentru marfa:
-scrisoare de transport
-aviz
Pentru transport international in plus fata de cel intern:
- pentru sofer pasaport
Pentru marfa:
-carnet TIR (dupa caz) - pentru mai multe informatii despre carnetul TIR faceti click aici.
-scrisoare de transport CMR - pentru informatii despre scrisoarea de transport CMR faceti click
aici.
-carte verde (dupa caz)
-autorizatie CEMT (pentru derularea transporturilor dintre Romania si statele CEMT non-U.E.
precum si a transporturilor "terta tara" dintre statele U.E. si statele CEMT non-U.E.) - pentru mai
multe informatii despre autorizatia CEMT faceti click aici.
-autorizatii emise de Ministerul Transporturilor din tarile de tranzit sau de destinatie (daca este
cazul)
- certificat de noxe
-I.T.P.I. (Certificat Internationalde Inspectie Tehnica)
- certificat de agreere a unui vehicul rutier pentru transportul marfurilor sub sigiliu vamal (daca
este cazul)
Pentru alte informatii despre Certificatul de noxe, I.T.P.I. - ul si Certificatul de agreere a unui
vehicul rutier pentru transportul marfurilor sub sigiliu vamal faceti click aici.
Pentru Transport marfa periculoasa (in plus fata de transport marfa generala):
-autorizatie ADR
-fisa de siguranta
-certificat de atestare profesionala ADR, pentru sofer
-certificat de agreere al autovehicolului emis de RAR (daca este cazul)
-autorizatia eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare si agreerea
autovehicolului daca este cazul
-prospectul produsului transportat, instructiunile de siguranta si interventie in caz de necesitate, in

limba romana si cel putin intr-o limba de circulatie internationala (pentru transportul coletelor mici
de maximum 1.000 kg nu sunt necesare instructiuni de siguranta), valabile fiind doar indicatiile
prevazute in ADR, referitoare la ambalaj, etichetare etc.
Pentru transportul de marfuri perisabile sau animale vii:
-autovehicolul trebuie sa prezinte autorizatie sanitara
-marfa trebuie sa posede certificat sanitar-veterinar
Informatii suplimentare privind Certificatul sanitar veterinar gasiti la Autoritatea Nationala Sanitar
Veterinara
SIGILII TRANSPORT

Ordinul nr. 1339/2008 aproba Normelor tehnice privind utilizarea Sistemului de

monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de marfuri
Prin Sistemul de monitorizare si securitate a transporturilor rutiere de marfuri se
implementeaza o metoda automatizata si rapida de gestionare a sigurantei incarcaturilor in ceea
ce priveste integritatea transporturilor, precum si respectarea rutei de deplasare, prin punerea la
dispozitie in timp real de informatii cu privire la pozitia geografica si la evenimente de natura a
pune in pericol securitatea transportului. Actul normative defineste
-sigiliu inteligent -este dispozitivul electronic utilizat alaturi de sigiliile vamale, sigiliile aplicate de
autoritatea fiscala competenta, precum si de sigiliile aplicate de catre expeditorii marfurilor,
pentru sigilarea containerelor incarcate cu marfuri aflate sub supravegherea autoritatii vamale.
Acestea se aplica in baza Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
In piata exista si se utilizeaza si alte tipuri de sigilii de siguranta si dispozitive de blocare pe
timpul transportului marfurilor . Acestea sunt sisteme eficiente de securitate, anti-manipulare a
marfurilor pe parcursul transportului maritime, aerian , rutier cu rol de prevenire a
manipularilor si pierderilor pe traseu.
Tipuri de sigilii:
Sigilii pentru tiruri de transport marfa
Plicuri de siguranta
Sigilii de garantie cu cod de bare pt marfuri
Sigilii de plastic
Sigilii de metal
Sigilii reutilizabile
Benzi si etichete
Sigilii electronice
Sigilii pentru recipiente de transport.
Acestea contin si un numar de identidicare si serie a transportului/lotului respectiv.
Cercetarea integritatii sigiliilor se realizeaza de regula de catre institutiile abilitate organele
vamale.
La trecerea frontierei de stat, organele vamale efectueaz identificarea mijloacelor de transport
pe baza documentelor de nsoire.
La transportul mrfurilor pe calea rutier, organul vamal controleaz exteriorul autovehiculului,
cabina acestuia i, dup caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fr ncrctur se
efectueaz i controlul compartimentului de mrf.
Dac la controlul exterior al autovehiculului se constat sigilii lips sau n cazul n care sigiliile
aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marf prezint urme de violare, se
efectueaz i controlul vamal al mrfurilor. n acest caz, organul vamal consemneaz rezultatul
controlului ntr-un proces-verbal de constatare, care se semneaz i de transportator.
La transportul mrfurilor pe cale ferat, organul vamal verific:
a) exteriorul vagoanelor acoperite care conin mrfuri, prin controlul integritii sigiliilor,
ferestrelor, acoperiului, pereilor i platformei;
b) interiorul i exteriorul vagoanelor descoperite care conin mrfuri;
c) exteriorul locomotivei;
d) exteriorul i interiorul anexelor tehnice ale locomotivei i cabinei mecanicului.
Vagoanele cu sigilii lips sau violate, precum i vagoanele care nu pot fi sigilate se supun i
controlului vamal interior. Organul vamal consemneaz rezultatul controlului ntr-un procesverbal de constatare, care se semneaz i de organele cilor ferate.
La transportul mrfurilor pe cale maritim, controlul vamal la sosirea navei se efectueaz n
prezena organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum i a reprezentantului
ageniei de navigaie.
Lipsuri cantitative la transport
Rspunderea transportatorului-cru este stipulata n contractul de transport de mrfuri
conform prevederilor Codului Civil , care prevede c transportatorul este direct rspunztor

de pierderea sau stricciunea lucrurilor care i-au fost ncredinate spre transport din momentul
n care primete pn la acela al predrii lor destinatarului
.
Regimul juridic al rspunderii este statornicit de reglementrile din dreptul comun, prin
dispoziiile codului civil cat si Conventia Mondiala de la Geneva . Textul menionat are n
vedere urmtoarele trei fapte specifice, imputabile eventual transportatorului, i anume:
-pierderea total sau parial a mrfii;
- avarierea acesteia;
- ntrzierea n eliberarea ncrcturii la destinaie. Oricare dintre menionatele aciuni sau
inaciuni se analizeaz, n cadrul elementelor constitutive ale rspunderii, ca fapte contractual
ilicite.
n transportul de mrfuri, cruul i poate angaja rspunderea fa de cellalt contractant,
ct i fa de tere persoane
.
Faptele cruului care au ca rezultat prejudicierea unor teri, n afara contractului de
transport, in de domeniul rspunderii delictuale.
n aceast sfer intr o gam larg de accidente: coliziunea cu un mijloc de transport
aparinnd altui proprietar, avarierea infrastructurii unui post ori a unui canal navigabil,
euarea unei nave maritime sau fluviale, uciderea unui pieton de ctre un autocar, prbuirea
unui avion pe un imobil locuit.
Fapta cruului care nclcndu-i obligaiile convenite, aduce prejudicii cocontractului, fie
cltor, fie expeditor sau destinatar al mrfii, angajeaz rspunderea contractual, ca temei al
reparrii pagubei cauzate.
Rspunderea contractual a cruului individual i a ntreprinderii de transport.
Premisa general a rspunderii contractuale o constituie contractul de transport:
- Este valabil din punct de vedere juridic;
- Exist raporturi nemijlocite ntre pgubit i cru
- Prejudiciul rezult din neexecutarea total sau parial a unei obligaii contractuale.
Rspunderea cruului individual i a ntreprinderiii de transport este angajat atunci cnd:
- exist o fapt pgubitoare produs de cru;
- cruul este vinovat;
- exepeditorul sau destinatarul au suferit un prejudiciu;
- exist o legtu cauzal ntre fapta pgubitoare i daun.
Paguba material const n lezarea unui drept sau unui interes material al expeditorului sau
destinatarului i include paguba efectiv, ct i ctigul nerealizat.
Prejudiciul moral const n vtmarea unui interes personal nepatrimonial, fiind susceptibil de
preuire bneasc. Expeditorul sau destinatarul poate cere repararea unui prejudiciu care
ndeplinete urmtoarele condiii:
- este cert:
- este personal;
- suferit direct;
- previzibil n momentul perfectrii acordului de voin a prilor.
d) Exist o legtur cauzal ntre fapta pgubitoare i daun.
Transportatorul rspunde ca de propriile sale aciuni i omisiuni, de aciunile i omisiunile
prepuilor si i ale oricror alte persoane la serviciile crora recurge pentru executarea
transportului, daca aceti prepusi sau aceste persoane acioneaz n exerciiul funciilor lor
-art.3 din convenia CMR.
n situaia refuzului unui transport nu se poate angaja rspunderea contractului a cruului,
neexistnd contract de transport, ci eventual rspunderea delictual.
Uneori refuzul cruului de a contracta este justificat de ivirea unor mprejurri care
determin transportatorul s renune la ncheierea unui anumit contract. n acest sens, art. 54
pct.2 din Regulament dispune: calea ferat nu este obligat s primeasc mrfurile pentru a
cror ncrcare, transbordare sau descrcare sunt necesare mijloacele speciale, numai dac
staiile dispun de asemenea mijloace. De asemenea, art.55 enumer cteva dintre mrfurile
care sunt considerate excluse de la transport cum ar fi: mrfurile interzise, periculoase,
obiecte care nu corespund cu instalaiile sau mijloacele ordinare datorit dimensiunilor, masei
sau nsuirilor lor etc. Deasemeni mai pot fi refuzate i mrfurile a cror ncrcare, stivuire,

fixare i protejare n mijlocul de transport nu s-a fcut cu respectarea normelor tehnice de

ncrcare, potrivit art.58 pct.6 din Regulamentul de transport.
n situaia n care primirea la transport a fost refuzat n ntregime sau parial, se ntocmete
un proces-verbal ori se face meniunea motivat pe scrisoare de trsur, referitor la refuz.
Dac cruul refuz nejustificat s primeasc marfa pentru transport, rspunderea acestuia
fa de client-solicitantul transportului are o natur delictual
.
Odat ncheiat acordul de voin dintre expeditor i cru se nate i rspunderea acestuia
fa de expeditor sau destinatar pentru faptul nendeplinirii obligaiilor ce-i incumb din
contractul de transport. Rspunderea transportatorului este antrenat n cazul pierderii mrfii,
avarierii acesteia ori datorit depirii termenului de executare a contractului de transport.
Rspunderea cruului nceteaz n momentul n care destinatarul recepioneaz marfa
.

Rspunderea cruului pentru pierderea mrfii

Prin pierderea mrfii se nelege neeliberarea mrfii la destinaie datorit distrugerii (incendiu,
accident rutier), deteriorrii, rtcirii, eliberarea unei alte mrfii, folosirii ei de ctre cru,
neeliberarea ei n termen de 30 de zile de la scadena termenului tarifar de eliberarea ori
valorificri mijlocului de transport .
Dispariia ncrcturii, ndeosebi prin distrugere-incendiu, accident rutier, n timpul
transportului constituie de obicei un fapt material cert, care nu suscit dificulti pe plan
probator. n alte situaii ns pierderea mrfii poate fi nesigur, deductibil numai din
mprejuararea c nu a ajuns la destinaia convenit.
Pierderea mrfii poate fi total sau parial

Pierderea total presupune lipsa ntregului transport. Astfel, cruul rspunde cu plata de
despgubiri echivalente cu contravaloarea mrfii, calculate dup preul din factur, iar n
cazul n care transportul se face fr factur, dup preul curent stabilit de organele
competente, urmnd a restitui i taxa de transport corespunztoare operaiunii neonorate,
eventualele taxe vamale i alte cheltuieli ocazionale pe care clientul le-a achitat pentru
transportul mrfii la destinaie.
n situaia n care marfa care a fost piredut, dar nu a fost nsoit de acte financiarcontabile,
atunci modul de calcul al stabilirii de despgubire se stabilete dup indicele preurilor
mrfurilor de aceeai natur i calitate la locul i data la care marfa a fost recepionat de
transportator.
Pierderea parial poate fi determinat de cntrire, sustragerii sau de starea
necorespunztoare a mijlocului de transport. Cruul este obligat s plteasc despgubiri
echivalente cu contravaloarea mrfii pierdute parial i desigur restituie taxa de transport
aferent servicului de transport neefectuat n condiii calitative.

Rspunderea pentru avaria mrfii

Prin avarierea mrfii se nelege orice degradare, depreciere a calitii mrfii survenit pe
timpul deplasrii ncrcturii, astfel nct n momentul ajungerii la destinaie, acestea nu mai
prezint aceleai caracteristici sau nsuiri tehnico-economice n comparaie cu momentul
predrii lor.
Nerespectarea de ctre cru a oligaiilor privind paza, supravegherea, integritatea mrfii ori
punerea la dsipoziie a unui mijloc de transport corespunztor poate avea drept consecin
deprecierea ei. Suntem n prezena unor factori ce influeneaz calitatea mrfii i integritatea
ei.
Din punctul de vedere al naturii mrfii, avarierea poate consta n substituire, diluare,
denaturare, alterare, spargere,. n aceast situaie, cruului i este antrenat rspunderea
deoarece o dat cu primirea bunurilor spre a fi transportate, alturi de detenia precar, deine
i paza bunurilor respective i asemenea unui depozitar, trebuie s conserve substana
mrfurilor i s se asigure de integritatea lor sub aspect cantitativ i calitativ.
Prin avarie se nelege schimbarea care a avut loc n starea exterioar sau interioar a mrfii
datorat unor factori externi ce in de natura specific a mrfii, schimbare ce are consecin
modificarea cantitativ sau calitativ.
Substituire-nlocuirea mrfii cu alt marf, de aceiai natur sau de alt natur, dar cu alte
nuiri.
Diluare-miscorarea concentraiei unui produs aflat n stare lichid.

Denaturarea-schimbarea intenionat a naturii unui produs prin deformare, falsificare,

adugarea unei substane strine spre a-l face improprie scopurilor pentru care a fost destinat
iniial.
Alterare-transformare nsuirilor unui produs sub influena unor factori externi, avnd ca efect
descompunerea, degradarea, stricarea acestuia.
Atunci cnd mrfurile ajung la destinaie avariate, depreciate ori coletul sau mijlocul de
transport nchis prezint urme de violare, opereaz prezumia de culp a cruului. Fiind
vorba despre o prezumie relativ-juristantum, acesta poate face dovada c deprecierea se
datoreaz unei cauze neimputabile lui, ca de pild, naturii perisabile a mrfii sau culpei
exepeditorului sau destinatarului.
Dac mijloacele de transport rutiere sau coletele ajung la destinaie fr urme de violare,
prezumia de culp a cruului nu mai opereaz, iar rspunderea poate fi antrenat numai
dac cel prejudiciat face dovada c avarierea s-a produs n cursul transportului, din culpa
cruului. n aceste cazuri nu se prezum culpa cruului datorit faptului c lipsesc
elemente de fapt, urmele de violare a mrfurilor, iar reclamantul trebuie s dovedeasc faptul
ilict.
Atunci cnd se constat c diminuarea greutii mrfii s-a produs din alte cauze dect
naturale, rspunderea cruului este angajat, fr a se mai face aplicarea procentajului de
pierdere admis de lege. Astfel s-a stabilit c lipsa sigiliului predtorului la roata ventilului,
antreneaz rspunderea cruului pentru lipsurile cantitative constatate la destinaie.
n cazurile cnd avarierea mrfurilor este imputabil cruului acesta pltete o sum de
bani ca despgubiri, corespunztoare cu deprecierea valorii mrfii.
n cazul avariei pariale a mrfii, despgubirea este echivalentul pentru recondiionarea
acesteia, neputnd depi suma ce s-ar fi pltit pentru prinderea prii avariate.
Cruul trebuie s restituie partea din tariful ncasat, care se stabilete proporional cu
procentul de avariere al mrfii. Deprecierea valorii se determin n funcie de rezultatul
exepertizelor care au ca obiect stabilirea procentului de depreciere al mrfii.
Atunci cnd deprecierea se constat asupra mrfurilor perisabile. Cruul rspunde numai n
cazul n care termenul de executare a contractului de transport a fost depit. Dac alterarea
mrfurilor intervine nuntrul termenului de executare a contractului de transport, rspunderea
cruului nu poate fi antrenat.

Rspunderea cruului pentru ntrzierea ncrcturii

Depirea de ctre cru a termenului convenit pentru executarea transportului comport ca
sanciune plata unor despgubiri. Cuantumul lor, care poate fi stabilit prin contract, variaz n
funcie de intervalul de timp al ntrzierii.
Se consider ntrziere, atunci cnd marfa nu a fost eliberat n termenul stabilit prin
convenie. Respectarea datei fixate pentru ca ncrctura s ajung la punctul terminus este
obligatorie, fr s fie nevoie n acest scop de vreo avertizare a transportatorului. Nu se cere
ca expeditorul sau destinatarul s-i atrag atenia nici asupra urgenei, nici c termenul are
caracter imperativ. Sosirea punctual, n chiar ziua stabilit, se impune de la sine, de plin
drept.
n cazul unei ntrzierii mai mici dublul duratei convenite, cruul pierde o parte din preul
transportului, proporional cu durata ntrzierii.
n cazul unei ntrzierii egale cu dublul duratei convenite, cruul pierde ntregul pre al
transportului.
Dac preul deplasrii nu acoper daunele, destinatarul poate cere diferena de la cru
dac probeaz c ele au provenit din aceast cauz.
Cuantumul despgubirilor se situeaz i de ast dat sub limita pe care o reprezint damnum
emergens i lucrum cessans. Potrivit textului menionat transportatorul este inut s
plteasc daune care nu pot depi preul transportului.
Norme igienico sanitare a mijloacelor de transport
Transportatorii sunt obligati sa respecte normele igienico-sanitare pentru alimente si la
normele de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si
desfacerea alimentelor aprobate prin ordonul Ministerului Sanatatii Nr. 976 din 16 decembrie
1998.

Ordinul prevede ca toate unitatile alimentare care produc, prelucreaza, servesc, depoziteaza,
transporta si desfac alimente functioneaza pe baza de autorizatie sanitara, vizata anual .
Normele igienico sanitare privind depozitarea si transportul alimentelor
Depozitarea alimentelor trebuie sa se faca n conditii care sa previna modificarea
proprietatilor nutritive, organoleptice si fizico-chimice, precum si contaminarea microbiana. n
acest scop alimentele vor fi depozitate n ncaperi sau n spatii special amenajate, protejate
de insecte si rozatoare, dotate cu instalatiile si aparatura necesare pentru asigurarea
controlului conditiilor de temperatura, umiditate, ventilatie etc., stabilite prin acte normative n
vigoare.
Asezarea produselor alimentare se va face separat pe sortimente, eventual pe zile de
fabricatie, pe gratare sau rafturi, n stive, rnduri distantate, astfel nct sa se asigure o buna
ventilatie si accesul persoanelor si al mijloacelor care controleaza sau manipuleaza produsele
depozitate.
Nu se vor introduce n spatiile de depozitare produsele alimentare continute n ambalaje
murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igiena. n spatiile destinate
depozitarii alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui surse de contaminare a
acestora.
Unitatile alimentare vor fi dotate cu spatii necesare pentru depozitarea ambalajelor. Peretii
acestor spatii vor fi etansi, nepermitnd accesul rozatoarelor. Se interzice
depozitareaambalajelor de transport n spatii de productie, prepararea sau vnzarea
alimentelor.
Transportul alimentelor se efectueaza n functie de perisabilitatea produselor, numai
cumijloace autorizate sanitar, igienice, care sa asigure pe toata durata transportului
pastastrarii. Transportul alimentelor se efectueaza n functie de perisabilitatea produselor,
numai cu mijloace autorizate sanitar, igienice, care sa asigure pe toata durata transportului
pastrarea nemodificata a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice si
microbiologice, precum si protectia mpotriva prafului, insectelor, rozatoarelor si altor
posibilitati de poluare, degradare si contaminare att a produselor transportate, ct si a
ambalajelor.
Mijloacele de transport al alimentelor trebuie sa fie amenajate si dotate n functie de
natura produsului transportat, iar pe peretii exteriori se va nscrie denumirea produselor
respective (carne, pine, lactate etc.) Peretii exteriori si platforma vor fi confectionate din
material rezistente, impermeabile, usor de curatat.
Alimentele usor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, prevazute
si dotate cu mijloace de ventilatie si frigorifice, inclusiv cu aparatura pentru controlul si
nregistrarea temperaturii. Pentru transportul n cadrul aceleiasi localitati sau cu o durata mai
mica de 4 ore se pot folosi mijloace de transport izoterme.
Carnea n carcasa se transporta agatata pe crlige din material inoxidabil. Se permite
transportarea de alimente sub forma de materii prime si semifabricate mpreuna cu produse
finite care se consuma fara alta prelucrare termica, daca se asigura conditii corespunzatoare
pentru fiecare categorie.
Alimentele vor fi nsotite pe tot timpul transportului de documentele care sa certifice ca
produsele respective au fost receptionate conform actelor normative n vigoare. Producatorul
este obligat sa asigure transportul produselor numai n masina autorizata.
Mijloacele de transport al alimentelor, precum si ambalajele de transport trebuie pastrate
permanent n perfecta stare tehnica si de curatenie; acestea vor fi spalate si dezinfectate
dupa fiecare transport. Personalul care asigura transportul si manipularea alimentelor usor
alterabile si a pinii va purta echipamentul de protectie sanitara a alimentelor (pastrat n
vehiculul respectiv), la urcarea pe platforma vehiculului si n timpul tuturor operatiunilor n
care acesta vine n contact direct cu alimentele, si va avea carnet de sanatate.

12.2 Documentele de contractare. Documentele de

insotire a lotului- foaia de parcurs, aviz expeditie, factura.
Documentele ce prescriu calitatea produselor-marfurilor.
Corelatia dintre documente si marfuri primite: scriptica si
faptica.
12.3 Ambalarea, etichetarea, marcarea marfurilor
elemente de verificare, informare. Receptia cantitativa
norme masurare, cantarire a unui lot
Marfa reprezint un produs al muncii omenete care satisface o nevoie social i
care este destinata schimbului prin procesul de vnzare - cumprre, fiind rezultatul
unei activiti economice, destinat satisfacerii trebuinelor altor persoane dect
productorii.
Trsturile mrfii sunt:
bun care se vinde i cumpr;
rezultat al muncii omeneti ;
este destinat schimbului;
schimbul mrfurilor se face prin vnzare - cumprare.
Funciile mrfurilor sunt:
funcia utilitar - prin care se prezint caracteristici fizice, chimice, funcionale;
funcia economic - prin care se prezint caracteristici economice;
funcia estetic - prin care se prezint caracteristici estetice;
funcia cultural - prezint relaiile unei persoane cu marfa respectiv;
funcia de personalizare - specific bunurilor de consum personal (elemente de estetic,
mod, marc, pre etc.).
Clasificarea mrfurilor:
1. dup mrime:
mrfuri mici i mari;
mrfuri uoare i grele.
2. dup originea geografic:
mrfurile sunt clasificate n funcie de zonele, continentele din care provin.
3. dup criterul tehnic:
mrfurile sunt clasificate n funcie de caracteristicile tehnice.
4. dup felul materiilor prime (criterii genetice):
mrfuri naturale;
mrfuri sintetice.
5. dup proprietile produsului:
a) sectorul: produse alimentare si nealimentare;
b) grupa - o parte din sector;
c) subgrupa - o parte a grupei;

d) articolul- se deosebete de alt articol prin mai multe proprieti;

e) sortul - se deosebete de altul printr-o singur proprietate.
6. dup criterii tehnologice - gradul de prelucrare:
materii prime;
semifabricate;
produse finite.
7. dup destinaie:
mbrcminte;
materii sportive;
nclminte;
electronice;
electrocasnice.
Proprietile mrfurilor
Ansamblul proprietilor unui produs determin calitatea acestuia.
Cunoaterea proprietilor mrfurilor este important din urmtoarele puncte de vedere:
se asigur satisfacerea cerinelor clienilor;
se asigur respecarea drepturilor consumatorilor;
productorii i comercianii trebuie s cunoasc progresele nregistrate n domeniul stiinei
tehnicii, reflectate n proprietile mrfurilor;
noirea i diversificarea gamei de produse;
adaptarea ofertei la cererea de mrfuri.
Clasificarea proprietilor mrfurilor:
1. dup natura proprietilor sunt:
a) proprieti organoleptice: culoarea, miros, gust etc.;
b) proprieti fizice:
- generale: structur, mas, umiditate;
- speciale: mecanice, optice, termice.
c) proprieti tehnice: compoziia chimic
d) proprieti microbiologice
e) proprieti ergonomice: gradul de confort, sileniozitate, manevrabilitate.
f) proprieti ecologice: biodegrabilitatea, coninut n substane poluante, consum de combustibil,
energie, cheltuieli de ntreinere.
2. dup ponderea proprieilor n stabilirea calitii mrfurilor n stabilirea calitii mrfurilor:
a) proprieti majore: dac lipsesc afecteaz grav calitatea mrfurilor reprezint 10% din totalul
proprietilor unei mrfi, dar contribuie cu 40-50% la stabilirea calitii.
Exemplu: prospeimea laptelui, a pinii etc.

b) proprieti importante: reprezint pn la30% din totalul proprietilor unei mrfi; contribuie cu 3040% la stabilirea calitii.
Exemplu: compoziia fibroas a produselor textile.
c) proprieti minore - reprezint pn la 60% din totalul proprietilor unei mrfi,
contribuind n mic msur la stabilirea calitii acestuia( 10-20%).
Exemplu: volum culoare.
3) dup modalitatea de apreciere i msurare a proprietii:

12.3 Ambalarea marfurilor

este operaia prin care urmarete meninerea calitaii i integritii mrfurilor pe timpul transportului i
manipulrii.
Metode de ambalare cunoscute sunt:
1. ambalarea colectiv - presupune gruparea produselor ntr-o singur unitate de vnzare.
Ambalajele folosite sunt din: hrtie, carton, folie. Produsele la care se utilizeaz sunt: zahrul, orezul,
fina etc.
2. ambalarea portionat - cantitatea cuprins n ambalaj se consum la o singur folosire.
Ambalajele utilizate sunt: folie contractibil, folie termosudabil din aluminiu sau hrtie metalizat.
Produsele la care se utilizeaz: zhrul, biscuiii, untul, cafeaua, brnz.
3. ambalarea tip aerosol - se realizeaz prin utilizarea unui ambalaj tip recipient rezistent la presiune,
usor (din aluminiu, sticl, material plastic), prevazut cu o valv.
Acestea asigur etansietatea produsului pe de o parte, iar pe de alt parte permite distribuirea
acestuia n momentul n care este actionat. Recipientul nu este reutilizabil.
4. ambalarea prin folii contractabile - presupune ambalarea produselor asezate pe o plac suport,
nchise prin acoperire cu folie i termosudare. Foliile pot fi din polierin, polipropilen, policlorur de
vinil etc.
ambalarea tip ,,skin este ambalarea sub vid a produselor asezate pe o placa suport plan,
acoperirea cu o folie transparent, cu nchidere prin termosudare; se folosesc pentru ambalarea
produselor alimentare, cosmetice, jucariilor, obiectelor din sticla, portelan etc.;
ambalarea tip blister presupune asezarea produselor pe o plac suport plan i acoperirea lor cu
o folie transparent care are alveole termoformate, cu nchidere prin termosudare, lipire sau capsare;
se foloseste pentru ambalarea medicamentelor.
ambalarea alveolara presupune ambalarea produselor sub form de bucai mici, asezate pe o
placa suport ce are alveole transformate, acoperite cu folie, nchise prin termosudare.
5. ambalarea aseptic presupune absenta microorganismelor. Acestea sunt distruse prin sterilizare.
Tipuri de sterilizare folosite :
sterilizare HTST(High Temperature Short Time);
sterilizare UHT(Ultra High Temperature);
sterilizare LTLT(Low Temperature Low Time).
Pentru obtinerea ambalajelor se folosescc materiale complexe pe baza de hartie i carton.
6. ambalarea in vid const n introducerea produsului ntr-un abalaj impermeabil la gaze i scoaterea
aerului, deoarece oxigenul rmas n ambalaj ar putea reaciona cu produsul, deteriornd calitatea
acestuia.
Ambalajele folosite sunt din carton pentru exterior i folii din materiale complexe de ambalare,
impermeabile, termosudabile, cu rezistena mecanic bun.

7. ambalarea n atmosfera modificat const n nchiderea produsului ntr-un ambalaj n care

atmosfera este modificat.
Modificarea atmosferei se face n funcie de natura produsului pt a permite controlul reaciilor chimice
enzimatice, microbiene din produs, prelungindu-se astfel durata pstrarii fr conservani.
Marcarea i etichetarea mrfurilor
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafic, servind la deosebirea produselor
sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice, de cele aparinnd altor persoane.
Semnele folosite ca marci sunt:
1. numele de marc cuprinde:
numele unor persoane sau pseudonime, nume istorice, denumiri geografice; pot
aprea i ca semnaturi;
denumiri din vocabularul curent sau inventate - trebuie sa fie de fantezie, sa aiba o
rezonanta placut.
2. cifrele i literele - se folosesc alturi de numele de marc i semnific varianta modelului,
anul apariiei, o caracteristic de calitate etc.
3. sigla - reprezint o prescurtare cu ajutorul iniialelor, a unor nume, unor ferine sau a unor
denumiri facilitnd citirea, pronunarea i memorarea acestora.
4. reprezentarea grafic - embleme, peisaje, monumente, portrete, blazoane, desene, sigilii.
5. culoarea - poate fi asociat numelui de marc:
violet-culoarea marcii Milka;
galben-culoarea mrcii Kodak etc..
6. forma peodusului sau ambalajului (design-ul) - este mai rar utilizat ca marc.
7. marca sonora - este folosita pentru servicii.
Rolul mrcii se exprim prin urmatoarele funcii:
1. funcia de identificare - marca ofer cumprtorului posibilitatea sa se orienteze rapid
spre produsele care corespund nevoilor sale i care i-au catigat o buna reputaie.
2. funcia de garantare a unui nivel calitativ constant - marcile de prestigiu asigur
garania calitaii superioare pentru produsul sau serviciul respectiv.
3. funcia de concurena - prin care se difereniaza produsele ntre ele.
4. funcia de comunicaie - prin care se transmite consumatorilor o idee despre produs,
informaii despre calitatea acestuia.
5. funcia de reclama - este determinat de dinamismul mrcilor i de publicitate.
6. funca de personalizare - ofer consumatorilor posibilitatea sa-i afirme personalitatea
prin alegerea marci de produse.
Marca este un mijloc de identificare a produselor, dar i de informare a consumatorilor.
Elementele de identificare a produselor:
- denumirea produsului;

- denumirea fabricii productoare;

- calitatea produsului;
- numrul standardului;
- data fabricaiei;
- cantitatea ambalat.
Elementele de informare a consumatorului:
- compoziia chimic a produsului;
- condiii de pstrare;
- indicaii de utilizare;
- condiii de intreinere.
Formele de marcare sunt:
- etichetarea;
- imprimarea pe banderole litografiate;
- imprimarea pe ambalaje de hrtie;
- litografierea pe ambalajul de carton;
- tanare pe ambalaje metalice, sticl;
- tanare i pirogravare pe lemn.
Eticheta reprezinta un mijloc de identificare a produselor, de informare simpla si rapida a
consumatorilor, de educare a acestora, de nlesnire a operaiilor comerciale, dar i de promovare a
produselor pe piaa.
Etichetarea produselor alimentare - reprezinta totalitatea fielor, mrcilor, imaginilor sau a altor
materiale descriptive scrise,imprimate, tantate, gravate sau aplicate pe ambalajul unei mrfi
alimentare sau alturat lui; etichetarea cuprinde eticheta i toate materialele scrise sau imprimate
avnd legtura cu produsul alimentar sau nsotindu-l.
Elementele etichetei produsului alimentar:
- denumirea produsului;
- lista cuprinznd ingredientele;
- cantitatea din anumite ingrediente;
- cantitate net pt alimntele preambalate;
- data durabilitaii minimale sau limita de consum;
- condiii de depozitare sau de folosire;
- denumirea i sediul producatorului, ambalatorului;
- locul de origine sau de proveniena a alimentului;
- instruciuni de utilizare;
- concentraia alcoolica pt buturile la care aceasta este mai mare de 1.2% n volum;
- o meniune care s permit identificarea lotului;
- meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse;
- termenul de valabilitate;
- condiii de depozitare.

Etichetarea produsului nealimentar:

Etichetarea reprezint orice text scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care conine
elemente de identificare a produsului i, dup caz, instruciuni de utilizare, splare sau clcare i
care nsotete produsul prezentat consumatorilor pentru vnzare sau este aderent la
ambalajulacestuia; eticheta poate avea nscrise sau atasate, suplimentar sigle sau alte nsemne
ecologice precum i elementele de publicitate cu respectarea prevederilor legale.
Elementele pe care trebuie s le cuprind eticheta n mod obligatoriu sunt:
- denumirea productorului sau marca de fabric a acestuia;
- denumirea importatorului n cazul produselor de import;
- denumirea produsului;
- principalele caracteristici.
In cazul etichetarii produselor textile este foarte important sa se indice modul de ntretinere a
acesora conform unor simboluri internaionale.
Etichetarea produselor cosmetice este necesar s cuprind urmatoarele elemente:
- numele i adresa fabricantului;
- ara de origine;
- masa neta;
- termenul de garanie;
- modul de utilizare;
- termenul de valabilitate;
- modul de utilizare;
- elemente de identificare cu loturile;
- lista ingredientelor n ordinea descresctoare a cantitilor.
Exemplu. Eticheta ncaltamintei este reglementat de H.G. 261/1998. Etichetarea se face
individual, pe unitatea de produs i presupune nscrierea obligatorie a materialelor pentru parile
componente partea superioar exterioar (faa) parile interioare i talp.
Etichetarea detergenilor i a produselor de curat este reglementat prin H.G. nr 745/1999.
Conform acesteia, eticheta trebuie s cuprind:
- denumirea comercial a produsului;
- denumirea i adresa producatorului;
- coninutul net;
- compoziia chimic;
- instruciuni de pstrare, utilizare, dozare.
Instruciuni de etichetare: Se folosesc acolo unde lipsa lor poate crea confuzii asupra modului de
preparare sau consum. In cazul buturilor alcoolice se va trece concentraia de alcool.

RECEPTIA MARFURILOR
RECEPTIA este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor ce se
primesc in depozit.
Livrarea marfurilor se face prin receptie efectiva intre delegatii societatilor furnizoare si
beneficiare.
Receptia cuprinde identificarea si verificarea cantitativa si calitativa a marfurilor ce se
livreaza.

www.referat.ro

Scopul receptiei loturilor de marfuri, care determina si importanta sa, consta n :

- verificare modului n care furnizorul si ndeplineste obligatiile asumate prin contract cu
privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare etc. ;
- verificarea masurii n care organele de transport si-au respectat obligatiile asumate n
legatura cu mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor pe toata durata transportului.
Receptia marfurilor este foarte importanta, din punct de vedere economic, pentru
consumator, comert si productie, ntruct ea contribuie la realizarea urmatoareleor obiective :
- evitare patrunderii n reteaua comerciala a marfurilor necorespunzatoare calitativ, ca
structura si sortiment ;
- evitarea formarii stocurilor supranormativ, care genereaza imobilizari de fonduri si plati
pentru dobanzi;
- influentarea directa a producatorilor pentru a furniza numai marfuri corespunzatoare
standardelor, normelor tehnice si caietelor de sarcini, prin refuzul produselor necorespunzatoare;
- stabilirea raspunderii materiale pentru orice paguba produsa ca urmarea a receptionarii
unor marfuri necorespunzatoare calitativ sau cantitativ.
Dintre toate etapele pe care le parcurg loturile de marfuri, receptia calitativa si cantitativa
poate genera divergente si litigii ntre furnizor, transportator si beneficiar.
Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare cantitativa si
calitativa a marfurilor si se realizeaza de catre beneficiar in prezenta sau absenta furnizorului.
Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al beneficiarului si se efectueaza de
catre comisii de receptie formate din 35 membri.
Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin efectele
pe care le produce. Receptia are un caracter tehnic, dar in acelasi timp are caracter
economic si juridic.
Scopul receptiei consta in verificarea modului in care furnizorul isi indeplineste obligatiile
asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare) si daca
organele de transport isi respecta obligatiile legate de integritatea marfurilor pe toata durata
transportului. Controlul final de receptie are rolul de a constata daca produsele sunt
corespunzatoare sau nu calitativ . Comisia de receptie are rolul de a urmari, in continuare,
evolutia starii calitative a marfurilor receptionate in ul depozitarii si pana in momentul livrarii
din depozit.
Important
Achiziionarea mrfurilor de ctre comerul en-gross din sfera produciei este subordonat
necesittilor de ordin cantitativ, structural i calitativ al comerului en-detail (cu
amnuntul),care trebuie s corespund, la rndul su, volumului i structurii cererii populaiei
din
raza
deservit.
Prin urmare , o latur principal a activitii comerului en-gross o formeaza recepia
mrfurilor. Orice primire de mrfuri n orice gestiune (ca de altfel i la ieire) este urmat
obligatoriu de recepionarea produselor respective, n scopul de a verifica urmatoarele
obligatii
de
livrare
si
transport
:
- dac i-a indeplinit exact obligaiile asumate, concretizate n documentele ce stau la baza
comecializrii mrfurilor (contract, factur, not de comand etc.) cu privire la cantitatea,
calitatea i sortimentul mrfurilor livrate
;
- dac organele de transport i-au ndeplinit obligaiile asumate n privina cantitii i calitii
mrfurilortransportate
RECEPIA este operaia de identificare i verificare cantitativ i calitativ a marfurilor ce se
primesc in depozit
.
Scopul recepiei loturilor de mrfuri, care determin i importana sa, consta n :
- verificare modului n care furnizorul i ndeplinete obligaiile asumate prin contract cu
privire
la
sortiment,
calitate,
cantitate,
ambalare,
marcare
etc.
;
- verificarea msurii n care organele de transport i-au respectat obligaiile asumate n
legatur cu meninerea integritii cantitative i calitative a mrfurilor pe toat durata
transportului.
Recepia mrfurilor este foarte important, din punct de vedere economic, pentru consumator,
comer i producie, ntruct ea contribuie la realizarea urmtoareleor obiective :
- evitare patrunderii n reteaua comercial a mrfurilor necorespunztoare calitativ, ca
structur
i
sortiment
;
- evitarea formrii stocurilor supranormativ, care genereaza imobilizri de fonduri i pli
pentru
dobanzi;
- influenarea direct a productorilor pentru a furniza numai marfuri corespunzatoare
standardelor, normelor tehnice si caietelor de sarcini, prin refuzul produselor
necorespunztoare;
- stabilirea rspunderii materiale pentru orice pagub produs ca urmarea a recepionrii unor
mrfuri necorespunztoare calitativ sau cantitativ
.
Dintre toate etapele pe care le parcurg loturile de mrfuri, recepia calitativ i cantitativ

poate genera divergene si litigii ntre furnizor, cru i beneficiar. n acest sens este
necesar
cunoaterea
rspunderilor
ce
revin
fiecreia
dintre
pari.
Rspunderea furnizorului pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mrfurilor se stabilesc n
urmatoarele situaii
:
- nerespectarea riguroas a calitii livrate, potrivit normelor i standardelor de producie a
acestora;
- nerespectarea normelor tehnice de aambalare, ncrcare, manipulare i fixare n mijlocul de
transport
;
folosirea
pentru
ambalare
a
unor
materiale
necorespunzatoare
;
- completarea greit a documentelor de transport prin nscrierea unor date inexacte,
incomplete sau prin nscrierea datelor n alte rubrici dect cele rezervate
;
- declararea nereal a greutii
;
- livrri masiv, nejustificat, care provoac locaii perturbri n procesul circulaiei bunurilor;
- absena sigiliilor corespunztoare pe mijloacele de transport
.
Rspunderile cruului se stabilesc pentru integritatea mrfurilor transportate din momentul
primirii i pn la eliberarea lor ctre beneficiar. Momentul primirii este specificat prin
aplicarea unei tampile pe documentul de transport. Responsabilitatea cruului pentru
consecinele unui transport necorespunztor se refera la
:
- folosirea unui mijloc de transport neadecvat grupei respective de mrfuri ;
- prezena lipsurilor cantitative rezultate ca urmare a scurgerilor i avariilor pe timpul
transportului
;
- neanunarea beneficiarului n timp util, pentru a se prezenta s i primeasc mrfurile.
Rspunderile beneficiarului exist din momentul i de la locul descrcrii pn la cel al
depozitrii mrfurilor. n aceast etap pot aprea lipsuri sau degradri ale mrfurilor. Ca
urmare, beneficiarului i revin rspunderi legate de
:
- ndeplinirea unor activiti distincte la primirea mrfurilor,cum sunt : executarea formalitilor
prealabile prelurii loturilor de marf (primirea documentelor de transport) ; verificarea
mijlocului de transport ; cercetarea i ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport; verificarea
coninutului a ambalajelor acestor mijloace; solicitarea rencrcrii mrfurilor atunci cnd apar
lipsuri pe parcursul transportului
;
- supravegherea executrii descrcrii mrfurilor, transportarea i introducerea lor n depozit .

Metodologia receptiei
Recepia unui lot de marf const dintr-o verificare cantitativ i calitativ efectuat de ctre
beneficiar, cu sau fr participarea furnizorului. n cursul recepiei se urmrete
corespondena mrfii livrate de ctre furnizor cu criteriile legale i cu cele contractuale.
Rezultatul recepiei exprim, deci, modul n care furnizorul a respectat prescripiile de
calitate, identitate, marcare, etichetare, ambalare i de atestare a calitii.
Din punct de vedere tehnic, recepia loturilor de mrfuri se compune din trei categorii de
operaii de baz succesive i anume:

verificarea documentelor : contractuale i a celor care nsoesc lotul,

identificarea lotului ,

verificarea cantitativ i calitativ a lotului supus recepiei, inclusiv, dac este necesar,
prelevarea de probe, pregtirea i analiza acestora.
Pe lng acestea, recepia mai necesit i o serie de alte operaii, cum sunt consultarea
documentelor care prescriu calitatea produselor i ntocmirea documentelor de recepie sau
de respingere a lotului.
Verificarea documentelor
Cu ocazia receptiei se verifica urmatoarele documente:

documente de contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificatiile;

documentele de insotire a marfii: documentele de livrare, de transport- facture fiscal, aviz
insotire marfa ;

documente de atestare a calitatii: buletin de analiza, certificat de calitate, certificat sanitar

veterinar acolo unde e cazul.
Nota : exemplificare documente in cadrul studiilor practice !
Corelatia dintre documente si marfa - Verificarea cantitativa a loturilor de marfuri

Verificarea cantitativa a lotului de marfuri se face prin numarare, masurare sau cantarire, in
functie de felul marfurilor, pe baza specificatiilor din contract.
Verificarea cantitativa se realizeaza prin:
verificare 100% (bucata cu bucata);
verificare prin esantionare.
Acest prim tip de verificare permite acceptarea a 15 % din produsele cu defecte dintr-un lot, in
plus, are o serie de dezavantaje (neeconomica, neaplicabila, nefiabila, neestimativa) fiind
numita si metoda.Din acest motiv, in economia moderna, s-a impus utilizarea controlului prin
sondaj.

Avantajele utilizarii statisticii matematice se refera la:

minimizarea volumului de marfa verificata si a volumului de munca;
reducerea duratei controlului, grabindu-se, astfel, luarea deciziei;
reducerea costului controlului.

12.4 Verificarea loturilor masurare, atribuire. Verificarea

calitatii organoleptic, laborator. Rezultatele verificarii .
Documente : proces verbal de receptie si constatare
diferente
Verificarea calitativa a loturilor de marfuri
Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare, examinare, etalonare, incercare
sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care ii sunt
aplicabile.
Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:

identificarea produselor din lot;

examinarea ambalajelor;

verificarea integritatii sigiliilor;

verificarea marcarii si etichetarii;

definirea planului de control;
prelevarea esantionului;
verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice si de
laborator;
concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului.
Cea mai complexa si importanta etapa este definirea planului de control. Se folosesc trei tipuri
de control:

control statistic prin atribute se controleaza una sau mai multe caracteristici;

control statistic prin masurare se controleaza o marime masurabila;

control statistic prin numarul de defecte se examineaza produsele si se identifica

numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru intregul lot.

Locul efecturii recepiei

Poate fi sediul furnizorului, n prezena ambelor pri, sau sediul beneficiarului. Recepia la
sediul furnizorului prezin avantajul c evit transportul inutil al loturilor de mrfuri respinse; de
asemenea, este eficient n cazul mrfurilor complexe (aparate radio, televizoare etc), fiind
posibil folosirea la recepie a aparaturii de care dispune furnizorul. Este indicat, de asemenea,
la livrri n cantiti mari i la intervale scurte, ceea ce justific prezena delegatului
beneficiarului la furnizor.
Recepia la sediul clientului, de exemplu la depozitele societilor de comer cu ridicata ca
beneficiari, se execut de ctre comisia de recepie a beneficiarului.
Procedura de verificare a calitii la recepie este aceea convenit prin contract, conform cu
normativele, cel mai adesea standardele. Schema de verificare a calitii se alege funcie de
caracterul lotului de marf, potrivit celor expuse n capitolele anterioare.

Dac n timpul desfurrii recepiei, lotul de marf este gsit necorespunztor, se invit
un reprezentant al furnizorului. n cazul neprezentrii acestuia, comisia de recepie se
completeaz cu un reprezentant al unui agent economic neutru, sau al unui organ de stat.
Constatrile comisiei se consemneaz ntr-un proces verbal i marfa este pus la dispoziia
furnizorului pentru returnare, recondiionare sau alt destinaie.
De multe ori, n cadrul recepiei este necesar executarea unor analize de laborator, ele
constituind dovezi incontestabile. Pentru ca analizele s fie ntr-adevr obiective, este necesar
ca recoltarea probelor s fie fcut de personal competent, n condiii care s asigure
reprezentativitatea probei recoltate pentru toate caracteristicile ntregului lot supus recepiei,
regul valabil i dac analiza servete unei expertize.
Recoltarea probelor se face astfel nct s se poat constitui mai multe probe identice i
anume proba de analiz, o contra-prob, o prob rezervat organelor de stat i o prob
rezervat productorului.
Modalitatea concret de recoltare a probei este aceea prevzut n documentaia oficial.
Buletinele de analiz ale probelor care nu au fost recoltate n condiiile prevzute de lege nu au
putere probatorie. Aceleai reguli sunt valabile i n ce privete metoda de analiz aplicat.
Nerespectarea acestor condiii poate fi sursa nenelegerilor dintre pri cu privire la calitatea
produselor.
Constatrile comisiei de recepie se nscriu ntr-un proces verbal.
Procesul verbal de recepie poate fi invocat ca instrument de dovad, de aceea trebuie
ntocmit cu foarte mare grij, cu toate elementele necesare i conform cu metodologia stabilit
legal. Procesul verbal de recepie are for probant certificnd att cantitatea, ct i calitatea
mrfurilor recepionate.
n mod obligatoriu, procesul verbal de recepie trebuie s menioneze data i locul efecturii
recepiei, componena comisiei de recepie, starea real a mrfurilor recepionate, s ateste
preluarea efectiv a mrfii de ctre beneficiar, cu evidenierea precis a tuturor deficienelor
calitative eventuale, a urmelor de violare, spargere, distrugere de sigilii, sustrageri etc.
Comisia de recepie are obligaia de a ine evidena privind calitatea mrfurilor
recepionate i aceea a mrfurilor refuzate. Aceste evidene constituie surse primare n caz de
reclamaii, litigii.
Efectele juridice ale recepiei, sunt:

stabilirea cantitii i calitii produselor livrate;

eliberarea furnizorului de obligaiile asumate contractual, prin confirmarea executrii livrrii

mrfurilor contractate;

stabilirea momentului trecerii mrfurilor din patrimoniul furnizorului n cel al beneficiarului,

moment din care este angajat i rspunderea furnizorului pentru ntrzieri, nelivrri sau
executarea necorespunztoare ale obligaiilor contractuale;

stabilirea datei de la care ncepe s curg termenul de garanie;

stabilirea datei de cnd ncepe obligaia de plat a preului mrfii.

Consecinele livrrii mrfurilor necorespunztoare calitativ
Din punct de vedere al recepiei calitative , mrfuri necorespunztoare calitativ sunt acele
mrfuri ale cror caracteristici de calitate nu corespund valorilor nscrise n documentele la
care prile contractante au fcut referire n contractul economic.

Rspunderile pentru livrarea de mrfuri calitativ necorespunztoare sunt

stipulate n legislaia privind contractele economice i cea privind asigurarea i controlul
calitii produselor i serviciilor.
Legislaia economic interzice i sancioneaz livrarea de ctre furnizor a
produselor

calitativ necorespunztoare, dar i recepionarea de ctre beneficiar a unor

loturi necorespunztoare calitativ poate atrage rspunderea material i suportarea, alturi

de furnizor a

eventualelor daune. De asemenea, legea stabilete i rspunderea n

perioada de garanie i ulterior acesteia, pentru viciile ascunse.

Furnizorul are obligaia s emit certificate de atestare a calitii, de a marca i
eticheta produsele n mod corespunztor. nclcarea acestei obligaii, dar i
recepionarea produselor nensoite de certificatul de atestare a calitii se sancioneaz
conform legii.
Rspunderea furnizorului pentru calitatea produselor n timpul termenului de garanie
Pe perioada termenului de garanie, termen care trebuie s fie prevzut n
contractul

ncheiat ntre furnizor i cumprtor, furnizorul rspunde pentru pstrarea de

ctre produsul pe care l-a livrat a caracteristicilor calitative la valorile nscrise n

documentele de atestare a calitii. n termenul de garanie, furnizorul rspunde pentru toate
tipurile de vicii, aparente sau ascunse, existente n momentul predrii - primirii produselor ori
aprute ulterior.
Pentru ca rspunderea furnizorului s fie angajat, beneficiarul trebuie s
dovedeasc vina furnizorului pentru faptul c produsele nu i-au pstrat caracteristicile de
calitate.
Consecinele livrrii de produse cu vicii aparente
Viciile aparente sunt defectele care pot diminua calitatea produselor prin
modificarea unor indici de calitate i pot fi identificate cu ajutorul procedeelor uzuale de
verificare i cu mijloacele tehnice corespunztoare la recepie sau la verificarea produselor
la destinatar.
Consecinele livrrii produselor cu vicii aparente depind de gravitatea viciilor.
Dac, datorit

viciilor, produsele devin inutilizabile, beneficiarul poate respinge la recepie

lotul respectiv. Dac defeciunile sunt mai puin grave, dar este necesar recondiionarea
produselor, beneficiarul, de comun acord cu furnizorul, poate aciona ntr-un mod
exemplificat prin urmtoarele:

restituie produsele n vederea recondiionrii. n acest caz se consider c furnizorul nu

i-a executat obligaia de livrare

recondiioneaz singur produsele dac dispune de mijloacele adecvate, pe cheltuiala

furnizorului;

se stabilete o reducere a preului.

Dac produsul este refuzat pentru vicii aparente, obligaia de livrare a furnizorului se
consider ca neexecutat i acesta va suporta penalizrile de ntrziere de livrare sau de
nelivrare, dac o nou livrare nu e posibil. Dac, ns, recondiionarea se efectueaz de
ctre beneficiar, furnizorul nu se poate supune plii penalizrilor de ntrziere.

Consecinele livrrii produselor cu vicii ascunse

Viciile ascunse sunt defectele care diminueaz calitatea produselor, dar care nu pot
fi constatate la recepie sau verificare. Pot fi considerate drept vicii ascunse defectele

plasate n locuri inaccesibile comisiei de recepie sau defectele pentru a cror punere n
eviden sunt necesare analize ori ncercri laborioase, cheltuieli mari i aparatur
deosebit de depistare.
Pentru ca s fie angajat rspunderea furnizorului, beneficiarul trebuie s
dovedeasc existena viciilor acunse apelnd eventual la o expertiz merceologic.
Furnizorul rspunde pentru viciile ascunse ale produsului i dup expirarea
termenului de garanie, pe toat durata normal de via a produsului.
Rspunderile pentru viciile ascunse ale produselor sunt similare cu cele pentru viciile
aparente i, n ambele cazuri, livrarea produselor necorespunztoare este considerat ca o
nelivrare, adic neexecutarea obligaiilor contractuale de livrare.
Litigii posibile in cazul receptiei marfurilor

Receptia loturilor de produse reprezinta, de asemenea, o etapa in care pot sa apara

numeroase litigii referitoare la identificarea marfurilor, livrarea produselor necorespunzatoare
calitativ si cantitativ, ambalarea neadecvata, intocmirea incorecta a documentelor de livrare
sau expediere. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:
neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real;
neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omologata) si calitatea reala a
lotului de marfa;
neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri.
Metodologia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele expertizelor
(degradare, calitate, substituire), natura produsului (curent sau nou), determinarea calitatii
unui produs sau lot, destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la beneficiar).
Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate in
locuri inaccesibile sau care comporta determinari laborioase) care nu sunt descoperite la
receptie, poate constitui motiv pentru realizarea unei expertize merceologice.
Recoltarea probelor si analizele de laborator efectuate trebuie facute conform cu prevederile
oficiale.
Procesul verbal de receptie intocmit, prin faptul ca oglindeste starea reala a marfurilor
receptionate, constituie un mijloc de proba, cu dubla forta probanta, deoarece prin continutul
sau certifica atat cantitatea cat si calitatea acestora.Verificarea modalitatii de efectuare a
receptiei presupune stabilirea factorilor care au generat degradarea calitativa a lotului si
corectitudinea cu care a fost efectuata receptia. In cazul in care este verificata activitatea
comisiilor de receptie, expertii au sarcina sa analizeze alegerea schemei de verificare, tehnica
de extragere a esantioanelor si receptia propriu-zisa.
In afara stabilirii gradului de concordanta a calitatii reale cu cea prescrisa, in cadrul expertizei
merceologice, trebuie, de asemenea, fundamentata decizia de acceptare sau de respingere a
lotului de marfa receptionat si evidentiate consecintele receptiei calitative asupra pastrarii
marfurilor in depozit, a termenului de garantie si in comercializarea produselor.

CONCLUZIE .Tehnologia procesului de receptie

a)Tehnologia receptiei marfurilor cantitative si calitative presupune parcurgerea succesiva a
urmatoarelor etape:

Verificarea integritatii si starii igienico-sanitare a mijloacelor de transport pentru a se

constata integritatea sigiliilor,eventualelor avarii care ar fi putut influenta negative calitatea
marfurilor.

Verificarea documentelor normative si operative:

Documentele
de
contractare(contract,anexa
contractuale,graphic de livrare);
Documentele care insotesc lotul:

la

contract,clauze

Documente de livrare(factura,dispozitie de livrare);

Documente de transport(foaie de parcurs,avis de insotire a

marfurilor,bulletin de mesagerie,conosament)

Documente
care
atesta
calitatea
marfurilor(certificate
de
calitate,bulletin de analiza,declaratia de conformitate)

Documente care prescriu calitatea:

Standardele
Normele tehnice
Caiete de sarcini
Retete

Verificarea identitati si calitati lotului de marfa implica:

masurare

cantarire

numarare

verificarea starii ambalajelor a marcarii si a etichetarii.

Verificarea calitativa a marfurilor din lotul de produse reprezinta cea mai

importanta etapa in luarea deciziilor de acceptare sau respingere a lotului de marfa. Aceasta
presupune:
alegerea tipului de verificare calitativa
stabilirea parametrilor de control
prelevarea probelor din lotul de marfe
verificarea propriu-zisa a esantioanelor
interpretarea rezultatelor de acceptare sau respingere a lotului de marfa.
b)Receptia cantitaiva si calitativa a unui lot de marfa se efectueaza de catre o comisie de
receptie formata din 3-5 membrii care elaboreaza in finalul procesului de receptie procesul verbal
de receptie pe baza caruia se poate lua decizia de acceptare sau respingere a unui lot de marfa.

.Efectele receptiei, loturilor de marfuri

1.Efecte economice:
- acestea se pot diferentia pentru producator,comert si consummator;
Pentru comert cele mai relevante efecte sunt:
evitarea patrunderii in sfera comertului a marfurilor necorespunzatoare din punct de
vedere calitativ;
evitarea formarii stocurilor supranormative care blocheaza fonduri, incetineste viteza
de circulatie a marfurilor, cresc cheltuielile, si se reduce profitul;
evitarea erorilor de gestiune privind pastrarea marfurilor;
Pentru consumator efectele economice ale receptiei se materializeaza prin
reducerea riscului de a achizitiona produse necorespunzatoare calitativa sau daunatoare sanatatii.
Pentru reducerea acestui risc legea protectiei consumatorilor mentioneaza drepturi
fundamentale cum ar fi cel de a fi correct si complet informat, asupra caracteristicilor de calitate
ale produselor, dreptul de a allege liber dintr-o gama de produse de calitate si dreptul de a fi
protejat in cea ce priveste starea sanatatii.
2. Efectele juridice-cele mai importante sunt:
- confirmarea livrarii marfurilor in sensul ca furnizorul prin prevederile din contract stabili de
comun accord cu beneficiarul este de a eliberat de anumite obligatii ce pot face obiectul unui
proces;

- Stabilirea momentului in care este angajata raspunderea furnizorului pentru a nelivrarea

marfurilor sau livrarea lor cu intarziere cea ce face ca piata san u fie aprovizionata cu marfurile
cerute de populatie.
3. Efectele sociale:
- se refera la pagubirea consumatorilor , in cazul in care acestia cumpara produse
necorespunzatoare calitativ sau care sunt impropii consumului
-scade increderea consumatorului atat in furnizor cats I in producator ;el cautand alte cai
pentru procurarea produselor necesare la un moment dat.
TIPURI DE VERIFICARE A LOTURILOR
Noiunea de lot
Noiunea de lot- reprezint o mulime de produse cu un grad sporit de omogenitate.
In practic nu se poate atinge o omogenitate perfect;
n producie se folosesc noiunile de:
Loturi fizice produse supuse simultan unei anumite operaii tehnologice
Loturi conventionale cuprind producia realizat ntr-un anumit interval de timp.
Receptia unui lot de marfuri consta intr-o verificare cantitativa si calitativa efectuat cu sau
fara participarea furnizorului.
Sub apectul tehnicii de efectuare , receptia loturilor de marfuri este formata din trei tipuri de
operatii:
1. verificarea documentelor de contractare i cele de nsoire a lotului;
2. identificarea lotului i verificarea lui cantitativ;
3. verificarea calitativ a lotului.
1. Verificarea documentelor
Documentele de livrare care trebuie s nsoeasc loturile de mrfuri sunt:
-factura fiscal,
-avizul de nsoire a mrfii,
-documentele de transport (ex. foaia de transport,etc.)
-certificatul de garanie- stabilesc termenele de garanie
-declaraia de conformitate - se menioneaz ncercrile (fizice, mecanice, chimice,
organoleptice) i -probele la care a fost supus produsul n conformitate cu standardele,
normele tehnice, caietul de ---sarcini sau cu alte condiii de calitate prevzute n contract.
-buletinul de analiz- necesar att pentru atestarea calitii ct i la precizarea detaliat a
anumitor caracteristici (chimice, mecanice i organoleptice).
Cartea tehnic a produsului se elibereaz pentru bunurile de folosin ndelungat
2. Identificarea lotului i verificarea lui cantitativ
se realizeaz prin numrare, msurare sau cntrire, n funcie de felul mrfurilor;
Verificarea cantitativ se face integral (intregul lot) sau prin sondaj
dac la verificarea cantitativ se constat c masa net sau numrul de buci nu
corespund cu prevederile documentelor de livrare se ntocmete o not de recepie i
constatare de diferene.

3. Verificarea calitativ
1. identificarea produselor din lot;
2. examinarea ambalajelor;
3. verificarea integritii sigiliilor;
4. verificarea marcrii i etichetrii;
5. definirea planului de control;
6. prelevarea eantionului;
7. analiza eantionului;
8. concluzii pentru lot;
Locul efecturii recepiei loturilor de produse poate fi la:
- sediul furnizorului, n care caz este necesar prezena ambelor pri (de exemplu: aparate
electronice complexe, echipamente industriale etc.) ;
- sediul beneficiarului.

Recepia calitativ i cantitativ a unui lot de marf se efectueaz de ctre comisie format
din:
- eful depozitului sau mputernicitul su, ca responsabil al comisiei;
- un merceolog specialist cu calitatea mrfurilor;
- gestionarul desemnat a prelua lotul respectiv de marf.
Procesul verbal de receptie reprezinta dovada celor constatate de comisia de receptie.
In procesul verbal se vor meniona:
-data i locul efecturii recepiei,
--componena comisiei de recepie,
-deficienele calitative constatate, descrierea acestora i indicarea pe ct posibil a cauzelor
Din punct de vedere juridic, procesul-verbal de recepie se nscrie n categoria mijloacelor de
prob, avnd o dubl for probant, deoarece prin coninutul su se certific att cantitatea
ct i calitatea mrfurilor.
Alegerea unei tehnici de recepie presupune cunoaterea unor termeni legai de:
-definirea lotului,
-definirea probei,
-definirea calitii,
-verificarea calitii - are loc prin referiri la standarde, care stabilind unele caracteristici
proprii produsului, formeaz aa numitul prag de calitate.
Relaiile dintre diferitele aspecte ale calitii produsului, care intervin la recepia unui lot de
marf
MODALITI I PROCEDEE DE VERIFICARE A CALITII LA RECEPIA LOTURILOR
DE MRFURI.
Stabilirea modului de efectuare a verificrii calitii la recepie presupune alegerea dintre trei
moduri posibile i anume:
- verificarea total,100% (bucat cu bucat);
- verificarea prin eantionare;
- verificarea calitii prin atribute.
Verificarea 100% const n examinarea, sub raport calitativ, a tuturor unitilor de produse
care intr n componena loturilor reprezentate la recepie.
Verificarea prin eantionare const n verificarea calitii la un numr restrns de uniti de
produs care intr n componena eantionului.
Verificarea calitii prin atribute, presupune verificarea uneia sau mai multor caracteristici,
atributive sau msurabile; n funcie de rezultatele obinute, produsele se mpart n
corespunztoare i necorespunztoare.

Documentul in baza caruia se realizeaza receptia este

Procesul verbal de receptie si constatare diferente
Model.
MODEL
Proces verbal de recepie
nr. din
Comisia format din: preedinte ______________ i membrii__________________
numit conform OZU nr. _______ din_________, am executat recepia produsului
_____________, primit n baza contractului de furnizare nr. ___________ al U.M.________
de la furnizor ______________.
Transportul a fost efectuat rutier / CF / naval cu camion / autocisterna / vagon CF /
cisterna CF / bac / barj / lep / petrolier maritim _________________________________
_________________________________________________________________________
_;
Etapa I. Verificarea documentelor de nsoire, a mijlocului de transport i a ambalajelor
1. Documente de nsoire

Nr. crt. DOCUMENT SERIE / NUMR / DAT EMITERII OBSERVAII

1 Aviz de nsoire a mrfii
2. Factura
3. Documente de atestare a calitii:
Proces verbal de recepie calitativ
Declaraie de conformitate
Raport de ncercare
4. Alte documente care nsoesc transportul
(scrisoare de trsur / conosament / proces
verbal de predare primire / not de greutate / not de nccare etc.)
Concluzii: produsul este / nu este nsoit de documentele de nsoire prevzute n contractul
de furnizare.
2. Starea tehnic i comercial a mijlocului de transport (pentru combustibili, carburani,
lubrifiani i produse asociate primite vrac)
Stare tehnic -Deformat Nedeformat / Avariat Intact
Prezint scurgeri Nu prezint scurgeri
Stare comercial
Cu pomp Fr pomp
Cu contor Fr contor
Certificat / tabel de calibrare
Sigilii / loc dispunere
Concluzii: mijlocul de transport permite / nu permite msurarea i descrcarea produsului n
depozit.
3. Starea tehnic i comercial a ambalajelor (pentru combustibili, carburani,
lubrifiani i produse asociate primite n ambalaje mici)
Tip ambalaje ____________________________________________________;
Stare tehnic - deformat nedeformat / avariat intact
Prezint scurgeri Nu prezint scurgeriStare comercial
Inscripionare - conform
Inscripionare -neconform
Sistem de nchidere / sigilare intact
Sistem de nchidere / sigilare violat
Concluzii: ambalajele permit / nu permit identificarea, manipularea i pstrarea produsului n
depozit.
Etapa II. Inspecia calitativ
Nr. crt.

CARACTERISTICA REZULTAT OBSERVAII

1.

Aspect

2.

Culoare

3.

Ap i impuriti mecanice

Concluzii: produsul este / nu este contaminat.

Etapa III: stabilirea cantitii:

1. Metoda volumetric
Nr. Crt H V T D M Mijloace de msurare utilizate:
Nr. crt. MIJLOACE DE MSURARE UTILIZATE SERIE / NR. IDENTIFICARE
1 Contor volumetric
2 Rigl de msurare
3. Termometru
4. Densimetru
5. Msuri etalon
2. Metoda gravimetric
Nr. Crt BRUTTO TARA NETTO Serie cntar
3. Diferene fa de cantitatea din documente de nsoire:_________________
Concluzii: propunem descrcarea produsului, emiterea notei de recepie constatare
diferene i nregistrarea n evidena contabil a cantitii de _______________.
Comisia: Preedinte:

Am luat la cunotin, am
participat la membrii: msurtori i nu am / am obiecii
privind datele nscrise n prezentul proces verbal.
Delegat furnizor

ETAPA IV. DESCRCAREA PRODUSULUI REZERVOR STOC NAINTE DE DECRCARE

STOC DUP DESCRCARE / CONSUM TEHNOLOGIC
HVTDMHVTDM
Legend:
H nlimea lichidului n rezervor;
V volumul corespunztor nlimii msurate;
T temperatura lichidului din rezervor;
D densitatea lichidului din rezervor.
Gestionar: ef depozit (similar)