Napoleon Bonaparte (n francez: Napolon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d.

5
mai 1821, n insula Sfnta Elena), cunoscut mai trziu ca Napoleon I i iniial ca Napoleone di
Buonaparte, a fost un lider politic i militar al Franei, ale crui aciuni au influenat puternic politica
european de la nceputul secolului al XIX-lea.
Nscut n Corsica i specializat pe profilul de ofier de artilerie n Frana continental, Bonaparte a
devenit cunoscut n timpul Primei Republici Franceze i a condus campanii reuite
mpotriva Primei i celei de-a Doua Coaliii, care luptau mpotriva Franei. n 1799 a organizat
o lovitur de stat i s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai trziu s-a ncoronat ca mprat al
francezilor. n prima decad a secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez mpotriva
fiecri puteri majore europene i a dominat Europa continental printr-o serie de victorii militare. A
meninut sfera de influen a Franei prin constituirea unor aliane extensive i prin numirea
prietenilor i membrilor familiei n calitate de conductori ai altor ri europene sub forma unor state
clientelare franceze.
Invazia francez a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitur n destinul lui Napoleon. Marea sa
Armat a suferit pierderi covritoare n timpul campaniei i nu s-a recuperat niciodat pe deplin.
n 1813, a asea Coaliie l-a nfrnt la Leipzig; n anul urmtor Coaliia a invadat Frana, l-a forat pe
Napoleon s abdice i l-a exilat pe insula Elba. n mai puin de un an, a scpat de pe Elba i s-a
ntors la putere, ns a fost nvins n btlia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon i-a petrecut
ultimii ase ani ai vieii sub supraveghere britanic pe insula Sfnta Elena. O autopsie a
concluzionat c a murit de cancer la stomac, dei Sten Forshufvudi ali oameni de tiin au
continuat s susin c a fost otrvit cu arsenic.
Conflictul cu restul Europei a condus la o perioad de rzboi total de-a lungul continentului, iar
campaniile sale sunt studiate la academii miltare din ntreaga lume. Dei considerat un tiran de ctre
oponenii si, el a rmas n istorie i datorit crerii Codului Napoleonian, care a pus fundaiile
legislaiei administrative i judiciare n majoritatea rilor Europei de Vest.