Sunteți pe pagina 1din 133

Psihoterapie isihasta

Vasile Andru

Psihoterapie isihasta / Vasile Andru. - Piteti: Paralela 45,

Prolegomene..................................................................................................................................................................7
Filocalia si viata.............................................................................................................................................................7
Actualitatea terapiilor bazate pe traditia filocalica........................................................................................................7
Cele trei vindecari: trup, minte, suflet...........................................................................................................................8

Partea I - Principii........................................................................................................................................................10
Reguli filocalice pentru restabilirea sntii..........................................................................................................10

1. Starea de bine mental grbete refacerea fizic..............................................................................................11


2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru pcate............................................................................................12
3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof, ci ca un prilej de introspecie, de linite.........................................13
4. A da un sens mbolnvirii: boala este un prilej de schimbare........................................................................14
5. Devii sntos dac i doreti cu adevrat acest lucru....................................................................................14
6. Ajut-ti subcontientul s grbeasc vindecarea............................................................................................15
7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag iniiatic..................................................15
Explicarea filocalic a mbolnvirii........................................................................................................................16
Relaia ntre pcate i boli.......................................................................................................................................18
Adaptare la real...................................................................................................................................................24
Pcatele se nscriu n ADN.................................................................................................................................26
Relaia ntre pcate i clase pulsionale....................................................................................................................26
Dinspre suflet spre trup.......................................................................................................................................27
Cretere i facere.................................................................................................................................................28
Fericirea posibil.................................................................................................................................................28
Emoiile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic..................................................................................29
Parabola porilor la iad i la rai...........................................................................................................................29
Inteligena i reacia de primaritate.....................................................................................................................31
Inteligena rii crete la srbtori?.....................................................................................................................31
Microleziunile.....................................................................................................................................................32
Hormonul vieii...................................................................................................................................................32
Cele 7 ispite n relaie cu 7 dizabiliti psihice.......................................................................................................33
Ispitirea anahoreilor...........................................................................................................................................34
Parabola fricii sntoase.....................................................................................................................................35
Contracararea fricii.............................................................................................................................................35
Ispita ntristrii....................................................................................................................................................36
Ispita mniei; ispita osndirii..............................................................................................................................38
Ispita iubirii de arginti.........................................................................................................................................38
Ispita distragerii de la ideal.................................................................................................................................39
Ispita Cain...............................................................................................................................................................40

Turnarea de frate.................................................................................................................................................41
Ciufuta doamn Cain..........................................................................................................................................42
Defimarea prin Internet.....................................................................................................................................42
Consecine, primejdii..........................................................................................................................................43
De ce a fcut cancer Ion C?................................................................................................................................44
Manevre anonime...............................................................................................................................................45
Nu exist adversari, ci numai nevroze................................................................................................................45
Crima este informaional?.................................................................................................................................46
Oboseala i stresul. O abordare flocalic...............................................................................................................47
Odihna medical...................................................................................................................................................48
Odihna spiritual.................................................................................................................................................48
Somnul este totui o... fapt bun.......................................................................................................................48
Cum se nva odihna..........................................................................................................................................49
Linitea medical fa cu cea filocalic..............................................................................................................50
Corectarea micrii minii...................................................................................................................................50
Fabul pe marginea prpastiei............................................................................................................................51
In gropile Bucuretiului......................................................................................................................................51
Mintea vechiului Adam.......................................................................................................................................52
Osndirea semenului: un canibalism mascat......................................................................................................52
Aretas, sau mntuirea fr osteneal...................................................................................................................53
Reguli de via lung..........................................................................................................................................54
Nevroza existenial............................................................................................................................................54
Fericirile biblice, un corector psiho-afectiv........................................................................................................55
Cele 4 vieuiri.....................................................................................................................................................56
Mintea mai presus de fire....................................................................................................................................56
Partea a II-a - Vindectori i vindecai........................................................................................................................57
Olimpiada, o sfnta depresiva, si terapeutul" ei loan Hrisostom..........................................................................57
Atimia si depresia nervoasa................................................................................................................................57
Precocitatea religioasa a Olimpiadei...................................................................................................................58
Asceza maximala si libertatea femeii.................................................................................................................58
Feciorie si libertate..............................................................................................................................................59

Monahii neadormiiti" (akoimetoi)....................................................................................................................59

Prietenia ntre doi sfini.......................................................................................................................................59


Stresul de abandon..............................................................................................................................................60
Fazele terapiei"..................................................................................................................................................61
Parabola darului imediat.....................................................................................................................................61
Parabola decalajului ntre cerere si primire........................................................................................................62
Dumnezeu este paradoxal...................................................................................................................................63
Parabola celor doi morti bine daruiti..................................................................................................................64
Cheia terapiei: A da un sens suferintei................................................................................................................64
Tratat" despre depresie......................................................................................................................................65
Atimia si eutimia.................................................................................................................................................66
Referinte critice...................................................................................................................................................67
Evdochia si trauma de initiere.................................................................................................................................67
Primul soc initiatic: cuvntul revelat..................................................................................................................68
Al doilea soc: visul revelator..............................................................................................................................69
Taumata, adica minune.......................................................................................................................................70
Referinte bibliografice........................................................................................................................................71
Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei)..................................................................................................71
Privirea si hormonii............................................................................................................................................72
Trei moduri contra viciului.................................................................................................................................73
Bonifaciu cel bun si usuratic...............................................................................................................................74
Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca...............................................................................................74
Trupul care nu arde n foc...................................................................................................................................75
Stiinta nu neaga calitatea de miracol..................................................................................................................75
Relatia credinta-sanatate (n tratamentele parintelui Arsenie Boca).......................................................................76
ndreptarul de viata..................................................................................................................................................76
Paza endocrina....................................................................................................................................................77
Insistenta pe paza simturilor...............................................................................................................................77
Relatia credinta-sanatate.....................................................................................................................................78
Doua Iaduri si doua Raiuri..................................................................................................................................78
Credinta si sanatatea...........................................................................................................................................79
Arsenie Boca si psihanaliza................................................................................................................................79

Mistica nrelatie cu: ereditate, mediu, destin......................................................................................................80

Referinte bibliografice........................................................................................................................................81
Vindecri miraculoase.............................................................................................................................................81
Cheia vindecrilor: trirea n duh.......................................................................................................................81
Ce nseamna a trai n trup...................................................................................................................................82
Principiul placerii................................................................................................................................................83
Mintea mulumirii si a iertarii.............................................................................................................................83
Meninerea treziei...............................................................................................................................................84
Simboluri ajutatoare............................................................................................................................................84
Cu ntrebarea te mntuiesti......................................................................................................................................85
Paradigma ascetului vindicator...........................................................................................................................86
Cuvintele de folos ale ascetilor: nsanatosire si ndreptare a vietii.........................................................................87
Un caz de vindecare prin cuvnt.........................................................................................................................87
Caz de dezlegare.................................................................................................................................................88
Cum se ndreapta copiii de azi............................................................................................................................88
Rolul femeilor rele..............................................................................................................................................89
Ispita fumatului...................................................................................................................................................89
Vindecarea" viselor...........................................................................................................................................89
Trezirea constiintei prin cifre..............................................................................................................................90
Remediile parintelui Cleopa...............................................................................................................................90
Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale)...................................................................................91
Ritualuri la primirea cuvntului vindicator.........................................................................................................92
Partea a IlI-a - Practici sacerdotale..............................................................................................................................92
Cele mai puternice rugaciuni..................................................................................................................................92
Rugaciunea isihasta.............................................................................................................................................93
Rugaciunea Domneasca..........................................................................................................................................94
Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare..........................................................................................................96
Rugaciunea lui Efrem Sirul pentru despatimire....................................................................................................103
Osndirea ca omorre simbolica......................................................................................................................104
Viziunea de la Colibele Arse.............................................................................................................................105
O mplinire trage pe alta...................................................................................................................................105
Migrenele, cefaleea: opriri de la pacat.............................................................................................................106

Cele patru robiri si cele patru dezrobiri............................................................................................................106

Cum se practica rugciunea despatimirii?........................................................................................................107


Molitvele Sfntului Vasile cel Mare.....................................................................................................................108
Exorcizri publice si private.............................................................................................................................108
Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii.....................................................................................................109
A doua molitva: Desfacerea legaturii sau alungarile".....................................................................................109
A treia molitva: Umplerea golului de posesiune"...........................................................................................110
Psalmii si vindecarea.............................................................................................................................................110
Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare..................................................................................................110

8.Psalmii nsanatosirii: 22 si 102.....................................................................................................................111


9. Psalmii profilactici: 6 si 38..........................................................................................................................111
10. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21, 31, 50,141..................................................................................112
11. Psalmii desavrsirii: 45 si 119. Litania Legii.............................................................................................113
ncheiere....................................................................................................................................................................115
Terapie si metanoia...............................................................................................................................................115
De la vindecare la transformare:doua etape n tratamentele filocalice.............................................................115
Bolile egoului...................................................................................................................................................115
Voturile ca profilaxie........................................................................................................................................116
Extensie spre mireni.........................................................................................................................................116
De la terapie la metanoia..................................................................................................................................117
Taina schimbarii, metanoia...............................................................................................................................118
Referinte bibliografice......................................................................................................................................119
Raiul este o asezare sufleteasca............................................................................................................................119
Cararea pierduta................................................................................................................................................120
Treceri spontane pe alt tarm............................................................................................................................120
Raiul se pierde din lacomie..............................................................................................................................121
Raiul se pierde din plictis.................................................................................................................................122
Raiul se pierde din nevroze..............................................................................................................................122
Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale..................................................................123
Iadul este scindarea personalitatii.....................................................................................................................124
Injuratura scurteaza viata..................................................................................................................................124
Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele................................................................................................................125

Glosar........................................................................................................................................................................125

Prolegomene
Filocalia si viata Actualitatea terapiilor bazate pe
tradiia filocalica
Termenul de psihoterapie isihasta, sau fdocalica, desemneaz un domeniu aparent nou.
Istoriceste, el provine din tradiia practicilor monahale si sacerdotale. Asadar domeniul
este vechi, numai termenul si structurarea materiei sunt noi.
Stim ca deja a fost acreditat termenul psihoterapie filosofica", avnd ca specific
modificarea unor trasaturi gresite si stari negative, prin modificarea filosofici individuale.
Asa cum reiese din descrierea acestei terapii, ntr-o enciclopedie, vezi ca e vorba mai
degraba de o particularizare n cadrul disciplinelor paideice.
Psihoterapia isihasta, sau filocalica, arc mari perspective de a fi omologata ca disciplina
ca atare. Si prin istoricul ei, si prin fiindamentele ci, si prin rezultatele ei din epoca
patristica pna azi, psihoterapia filocalica este mai temeinic statuata dect cea
filosofica". Oricum, ele sunt nrudite. Noi am vorbit si scris despre asocierea posibila a
filocaliei cu psihoterapia din 1988-l989, de la volumul Viata si semn".ntrzierea n
omologarea acestei materii, si includerea ei n tabloul curent al terapiilor, sau macar n
istoricul lor, se datoreaza izolarii si Up-sei de comunicare ntre domenii. Acel tragism al
cailor paralele: dificultatea ntlnirii ntre informational si revelatoriu. Izolarea dintre
multii practicieni ai informatiei si foarte putinii practicieni ai cunoasterii revelatorii.

n obtile monahale a existat dintotdeauna o tiina" a mbuntirii umane, a


vindecarii bolilor egoului, a tergerii impuritatii patogene si corectarea
unor
trasaturi de personalitate, prevenirea unor tulburari

de personalitate, rezolvarea unor dizarmonii si dezordini afective, a unor dificultati


existentiale.
Aceste rezultate se obtineau prin moduri specifice, prin interiorizarea metodica a
exigentelor crestine de viata, modificarea starilor de constiinta folosind experienta
filocalica. Toate paralele/regulile practicii isihaste, de la loan Scararul, la Calist si Ignatie,
includ aceasta exigenta modelatoare pe care, ntr-o faza, o numim terapeutica, iar n alta
faza, adica n final, o numim soterio-logica.
Noi n-am facut dect sa dam nume unui domeniu care a existat demult. Si sa jalonam un
obiect de studiu, ntr-o materie medicala" existenta deja.
n structurarea materiei, am observat un paralelism ntre psihoterapia clasica si cea numita
de-LOim filocalica.
Acest paralelism poate oferi si un argument de valabilitate a domeniului nou numit; dar si
o propunere ca psihologia clasica sa preia sugestii sau suporturi terapeutice din traditia
patristica.
La multi autori patristici exista experiente, cazuistica, dezvoltari privind echilibrul psihoemotional, privind arderea" focarelor psihogene, rezolvarea unor cazuri dramatice de
boli ale egoului si tulburari de personalitate.
Monahii mbunatatiti, ascetii zisi harismatici au fost mereu cautati de oameni n
dificultate, si au rezolvat cazuri grele, de boli, fie emotionale, fie somatizari psihice. De la
unii precursori au ramas formulate practici, de la alpi au ramas capitole terapeutice;
notam autori precum loan Casian, Maxim Marturisitorul, loan Hrisostom, Petru
Damaschin, Simeon Metafrastul, Isaac Sirul, la care s-au adaugat, pna n veacul nostru,
nume mari de medici de trup si suflet.
Cele trei vindecri: trup, minte, suflet
Medicina, dintru nceput, era strns legata de religie, de credinta. nvatatura crestina
poate fi vazuta n trei ipostaze:

4 vindecatoare a trupului (terapie),


4- vindecatoare a mintii (linistire, iluminare, extensia constientului) si

^ vindecatoare a sufletului (mntaire).


De la aceasta baza aplecat practica vindecarilor spirituale.
Filocalia nsasi, n esenta, urmareste trei scopuri:
4- purificare,
4- iluminare si
4- desavrsire.
Chiar asa suna subtitlul Filocaliei: Despre cum sa ne purificam, sa ne iluminam si sa
ne desavrsim".
Vindecarea este restabilirea dreptei naturi, rezolvarea conflictului generator de boala,
a conflictului ntre trup si lege.
Iar iluminarea este capatul acestui demers medical: este sfrsitul medicinii. Este
reflectarea deplinei sanatati n toate cele trei paliere: trup, minte, suflet.
Cartea de fata doarjaloneaza un cadru care va putea fi aprofundat n viitor, de catre
cautatorii care sa aiba dubla cunoastere: a Filocaliei si a Psihologiei si, evident, sa aiba o
practica n materie.
Specificul psihoterapiei isihaste (sau filocalica), ca domeniu totui autonom i delimitat,
este includerea practicii noera proseuche (rugciunea minii n inim) n actul formator al
terapeutului.
Practica isihast nsi, ca lucrare puternic asupra mentalului, ca metod de introspecie
i lucrare prilejuind saltul de la simuri la Duh, constituie o baz pentru psihoterapia
filocalic. Dar, mai nti, pentru formarea terapeuilor.
Demersul nostru nu este o simpl punere n paralel a dou tablouri: unul psihiatric, altul
filocalic.
Ci, n principal, modul terapeutic abordat aici este de sorginte biblic i patristic. Cu
specificul de baz: vindecrile prin ridicarea indicelui de spiritualitate, prin activarea
protimiei, prin mijloacele oferite de taina metanoia.
Pe lng acel paralelism de orientare i de conlucrare, evideniem specificul filocalic, prin
care Psihologia i Psihiatria i-ar putea mbogi mijloacele. E

vorba de procedee privind maturizarea emoional a omului (aspect deficitar n


societile avansate), terapia relaiei de cuplu i a relaiilor interumane, rezolvarea
unor boli ale egoului. Sau, contribuii n cazuri grave,cum ar fi sindromul de
posesiune.
De altfel, n Occident, psihiatrii avizai n acest sens, au conturat o disciplin nou:
etnopsi-hiatria. Aceasta valorizeaz corect i tradiia terapiilor pre-cretine, sau a celor
cretine dizolvate ntr-o materie etnografic. Tot aa, ea ar putea valorize terapiile de
sorginte patristic.
Pe aceast direcie, am publicat deja un volum: Exordomele. Sindromul de posesiune i
tratarea lui. Eseu de etnopsihiatrie.n deschiderea acelei cri, vorbeam i despre formarea
sau informarea noastr n acest domeniu de avangard.
Multe din temele crii de fa au fost dezbtute n context practic, n cadrul Cirupului de
practic isihast i studiul Filocaliei", pe care-l ndrum de aproape dou decenii. De aceea
unele capitole au o not de oralitate i transmisie direct, fiind chiar transcrierea de pe
band magnetic a unor dezbateri i lucrri practice. O versiune restrns a acestui volum
a aprut cu 6 ani n urm, la Chiinu.
Partea I - Principii Reguli filocalice pentru
restabilirea sntii
Organizaia Mondial a Sntii (OMS) definete astfel sntatea; Starea complet de
bine fizic, psihic i social, care este dat nu numai de absena bolii sau infirmitii". Pe
acest nu numai" il vom completa acum, aprofundnd factorul psihic prezent n definiie:
stabilitate emoional, mulumire ferm, parametri spirituali ridicai.
Definiia de mai sus este acceptat tiinific, dei are un anume idealism. Ea arat c
atitudinea mental este hotrtoare n restabilirea sntii. Dar de ce numim filocalice"
regulile de mai jos? Pentru c ele urmresc ceva mai mult dect ntrirea gndirii
pozitive". Ele ne orienteaz, ne ajut s conectm trupul direct la sursa spiritual a
nsntoirii.

1. Starea de bine mental grbete refacerea fizic


Este regula numrul unu, i toate celelalte sunt detalii ale ei.
Starea de bine mental grbete refacerea fizic. .Sntatea noastr este o funcie a
psihicului i a gndirii pozitive. Omul este ceea ce gndete. O gndire care selecteaz
afecte pozitive, o gndire bazat pe mulumire ferm va asigura o sntate bun sau o
recuperare rapid. Trim ntr-o lume n care pierdem adesea condiia sntii.
Mulumirea luntric este garantul plinirii acestei stri.
(Alin SC poate dobndi mulumirea? Mut mintea de la veacul acesta" i mintea se va
schimba. ntrebai-v: suntem mulumii? Exist o relaie ntre mulumire i
5

53

inteligen, ntre mulumire i nelegere.


> Dac eti ti

al, nti nelegi lumea i eti mulumit ca lumea este

ceea ce este.
> Dac aparii t

iv, afectiv, nti i creezi starea de mulpmire, i

va urma nelegerea.
Depinde crui tip mental i aparii. Dac dominanta este intuitiv, atunci creeaz-i o
stare de mulumire; din ea va rezulta inteligena. Dac dominanta este cerebral,
atunci nelegerea creeaz mulumire.
Este un fapt valabil i n relaia dintre doi parteneri, doi soi. De ce apar frecvent
situaii conflictuale ntre soi?
Pentru c unul nu nelege natura celuilalt. De pild, femeia trebuie neleas din
punctul de vedere al dinamicii afective. Oscilnd ntre nchidere si deschidere. Ca s se
refac afectiv, uneori femeia se nchide, se retrage n sine, pare mhnit. Brbatul o
vede nchis i retras, i atunci se gndete c sentimentele ei fa de el s-au rcit.
Dar acel brbat nu nelege c aa-zisa rceal a femeii este o faz namral prin care
ea trebuie s treac pentru a-i reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculin este alta, oscilnd ntre fug pe revenire. Ca s-i refac
afectivitatea, brbatul fuge. Iat de ce, atunci cnd vede un brbat fugind",

femeia n-ar trebui s se team c sentimentele lui fa de ea s-au rcit; ea ar trebui s


tie c dinamica lui afectiv se reface prin fug.
Aceast idee nu trebuie neleas eronat, cum c cei care fug au i dreptate s-o fac.
Fuga poate s fie exprimat divers - un brbat fuge" n cititul presei, e absent din
cas. E i asta o fug. Sau fuge " s joace table cu vreun vecin. Sau fuge" la
mnstire, dac este mai pios. Femeia poate s neleag c brbatul are, la un
moment dat, nevoie de fug. nelegerea faptului c asemenea stri sunt naturale ar
evita numeroase conflicte sau perturbri de personalitate ale membrilor familiei - fie
localizate scurt, fie cu amprent de durat asupra copiilor.
Psihologii au explicat deja c majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii notri mai
trziu se datoreaz conflictelor din familie, petrecute n perioada copilriei acestora.
Aceasta este, deci, p
^ sntatea este o consecin a binelui mental.
Iar acest bine mental are la baz nelegerea i o stare de mulumire. Iar credina
ntrete binele mental.
2 . Nu considera boala ca o pedeaps pentru pcate

Unii consider boala ca fiind o pedeaps pentru pcate; aceasta este o dovad de slbire
psihic. Omul bolnav se reface mai greu cnd consider c a fost btut de Dumnezeu, i
c Atotputernicul i-a dat boala n chip de pedeaps.
Dar dac boala nu este o pedeaps pentru pcate, ce este atunci? Putem vorbi despre
boal ca fiind o oprire de la pcat o informare, o atenionare c am nclcat o lege.
ntr-o carte celebr, care se cheam Cltorie nspre soare apune, personajul principal
este o maimu. O maimu pozna,nscut dintr-un ou de piatr. i ea s-a dus s
caute iniierea. Un maestru a ajutat-o s obin imierea i, astfel, ea a devenitegala
cerului", nemuritoare. Ins, cu toate c era nemuritoare, maimua tot fcea pozne.
Poate e i situaia omului: dei dobndete atta tiin, slbticia din el nu dispare. Ei
bine, ajungnd aceast maimu, la un moment dat, n cer, face trboi printre sfini,
rstoarn nite cazane unde se

fierbea elixirul vieii, stric nite tocmeli... Sfinii atunci se supr i se plng lui
Dumnezeu c o maimu ntoarce totul cu susul n jos. i atunci un Luminat a luat un
cercule de fier, l-apus pe capul maimuei i l-a fixat bine, ca ea s nu-l poat da jos,
spunndu-i: De cte ori vei clca o lege divin, cercul te va strnge!" i a venit
maimua pe Pmnt; cum fcea o pozn mare, cerculeul o strngea; i o durea capul
i se cuminea.
Iat deci c durerea ei de cap nu era o pedeaps, ci o informaie c a nclcat o lege
sacr, o lege mpotriva vieii. Atunci te doare capul cnd ncalci o lege sacr, o lege
mpotriva vieii. Dac ne-am corecta atitudinea i n-am mai nclca legea, ne-ar lsa
imediat durerea de cap, fr pastil i fr doctor.
Iat deci c boala nu este pedeaps pentru pcat, ci oprire de la pcat. S-a pus adesea
ntrebarea: De ce ne mbolnvim?"
Un rspuns ar fi c ne mbolnvim ca s ne amintim de Dumnezeu. ntotdeauna cnd
suntem bolnavi, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune c ne mbolnvim ca s ne
smerim, ca s ne aducem aminte c suntem trectori. n afar de asta, de ce ne mai
mbolnvim?
Ne mbolnvim ca s smulgem tandree. n lumea aceasta n care toi sunt grbii,
nimeni nu vrea, nu are timp s ne dea tandree. Atunci, incontient, ne lsm bolii, ca
s smulgem tandree, cldur. Le amintim celor din jur c ne datoreaz cldur, cci
ei uit! Toi uitm c datorm ceva semenului.
3 . Boala nu trebuie privit ca o catastrof, ci ca un prilej de introspecie, de linite

Definiia pcatului de la minor la grav. Pcatul sunt grijile i nclcarea legilor universale
revelate.
Pcat nseamn s ai griji dac ai griji, ai pcate. Grijile ne mpuineaz linitea,
mpuineaz viaa. Rumegarea"gndurilor slbete omul.
Boala prilejuiete ntreruperea grijilor, este o oprire forat din mecanica pcatului",
din mecanica vieii pctoase.
Porunca a ll-a, un verset n Psalmul 45, sun aa: Oprete-te i cunoate!" (Oprii-v i
cunoatei c Eu sunt Dumnezeu" Ps. 45:10). Considerm aceast

fraz ca porunca a ll-a. Nu poi ajunge la cunoatere din mers. Noi trebuie s descoperim
oprirea spiritual.
Oprete-te i fa un minut de introspecie. Introspecia deriv din linitea interioar. Nu
analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspecia este oglindirea
luntrului. OPRIREA " este o practic. Ea a fost dezvoltat n Filocalia, care a
propus exerciiul celor 6 opriri". Acest oprete-te" se poate referi i la controlul celor
6 surse de agitaie i dezorganizare a personalitii.

it Prima oprire este stabilitatea fizic: ea atrage dup sine stabilitatea minii.
4- A doua oprire este oprirea de la pcat.
4- A treia oprire este oprirea de la mncarea care ne aprinde.
4- A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral deci ndemn
de a te aduna cu oameni sporii, cu oameni cu preocupri nalte. 4- Oprirea
este stasis. n grecete, stasis nseamn exerciiu spiritual, cum ar
fi rugciunea. i rugciunea este marea oprire. 4- Cununa opririi este
anastasis. Acest termen se traduce prin: nviere,
renatere la via adevrat, ntrire sufleteasc.
Aceasta este deci \
de cunoatere.
12.

: boala este un prilej de oprire, de introspecie,

A da un sens mbolnvirii: boala este un prilej de schimbare

Dac vom privi boala din acest punct de vedere i dac nu ne vom mai teme de ea, vom
constata c astfel ieim mai repede din boal. Dup ce au fost bolnavi, muli oameni iau schimbat modul de a mnca, de a gndi, de a (con)vieui.
13.

Devii sntos dac i doreti cu adevrat acest lucru

Asta nseamn, ntructva, c muli sunt bolnavi pentru c, n incontient, ei se las s


fie bolnavi. Afirmaia poate prea, la prima vedere, ocant. i totui, ei sunt bolnavi,
n primul rnd, ca s-i atrag un beneficiu nevrotic, vor s fie tratai ca nite copii.
Cnd lupta vieii ne copleete, toi simim nevoia s fim tratai precum copiii; atunci
subcontienml cheam" o boal. Dac vrei cu adevrat s devii sntos, devii
sntos.

14.

Ajut-ti subcontientul s grbeasc vindecarea

Acest lucru este posibil: s-i ajui subcontientul. Este un proces care se petrece n
stare de relaxare, ntr-o stare destins - mai ales dac eti bolnav.
Relaxat, cu ochii nchii, repet-i formule ale nsntoirii. Cea mai curent astfel de
formul este: M simt din ce in ce mai bine, pe zi ce trece din toate punctele

de vedere"; trebuie rostit la indicativ prezent, pentru c subcontientul nu cunoate


alte timpuri verbale.
Aceast formul a fost folosit de dr. Emile Coue, care a vindecat, prin ea i prin climat
psihic spirimal, sute de cazuri.
Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de ctre rinencefal, iar rinencefalul
transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul i
formaiunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este slbit structura
noastr. Dac aceast formul este repetat, n perioadele de slbire, timp de 21 de zile,
seara la culcare, adic n acel interval de stare alpha" survenit n mod natural, se
produce ntotdeauna o mbuntire.
15.

Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag iniiatic

Boala nu numai c i d o informaie despre via, dar i poate crea i condiia unei
schimbri mentale profunde,o trire iniiatic. Acestea sunt regulile restabilirii sntii.
Ajungem din nou la regula dinti: starea de bine mental ntreine starea de bine fizic i
grbete refacerea fizic.
Cu ct vom supraveghea mai bine mentalul, cu att vom stpni starea de sntate.
Omul ar trebui s tie nu numai cum poate s i revin, cum s-i restabileasc
sntatea. El ar trebui s tie cte ceva despre corelarea dintre greeal si boal
| Asta trebuie reinut: faptul c, sntoi fiind, putem s evitm o
eventual mbolnvire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate
fi cldit prin autoimpunere i prin purificare.

Explicarea filocalic a mbolnvirii


Predispoziia noastr pentru boal vine din predispoziia pe care o avem de a alege rul.
Dumnezeu nu vrea rul omului; ci omul alege rul.
Omul alege rul din ignoran, din nelare, din cdere, din constrngere. Este
constrns s l aleag. Constrngerea ine de firea omului, de naterea lui, de vocile"
ancestrale numitepulsiuni.
Originea bolilor depete, adesea, puterea noastr de nelegere. Exist 3
origini reperabile:
Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nscut cu o povar n soart. Nu
eti rspunztor de aceste boli. Te-ai nscut cu predispoziia pentru ele.
16.

Alte boli provin din conflictele sau traumele avute n perioada prenatal i n
copilrie. Dac au existat conflicte puternice sau traume n acea perioad, individul le va
resimi n tot timpul vieii. Iat de ce copilria, familia, mediul sacru al casei trebuiesc
privite cu mare grij.
17.

Boli cu surse nomice. Nomos, n limba greac, nseamn lege. E vorba de boli
venite dintr-o nclcare a Legii revelate. i este palierul actual: cumul cotidian de erori.
18.

Condiii agravante: agresivitatea i culpabilitatea.


Agresivul i vinovatul se mbolnvesc mai lesne. n privina agresivitii, trebuie spus c
de multe ori nici nu o contientizm.
Exist printre cunotinele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani,
merge la biseric, este un bun nchintor, un practicant al religiei. Cu toate aceste
caliti, prietena lui simea lng el un discomfort extraordinar. Cei doi au venit la
mine s m ntrebe de ce se ntmpl acest lucru, de ce ea simte astfel. Stnd un pic de
vorb cu el, am aflat c mai fusese cstorit, divorase i purta o ur nverunat
primei sale soii. E lesne de neles c, n preajma lui, orice femeie simte un mare
disconfort, pentru c el se mpotrivete femeii n sine. Aflnd acestea, brbatul m-a
ntrebat cc-i de fcut. Trebuie s-i dizohd

agresivitatea incontient", i-am spus. In viaa sa contient, el era bun,


milostiv, ns incontient era agresiv. El tia c este bun ca pinea lui Dumnezeu
facea i pomeni, punea lumnri la biseric...
Cum s-mi dizolv agresivitatea incontient?" m-a ntrebat.
L-am sftuit ca n fiecare zi, n rugciunile sale, s o pomeneasc pe fosta lui
soie i s cear pentru ea putere,sntate, har.
Cum s cer aa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el.
Nu pot s m rog pentru ea! "
Acest nu pot trebuie s-i depeti! Numai dac te rogi pentru ca o s-i dizolvi
agresivitatea incontient ". Dar nu merit... ", mi-a rspuns.
Tocmai pentru c nu merit! Cu ct te rogi mai mult pentru ea, cu att ea va nflori,
acolo unde se afl."
Dar nu merit s nfloreasc! Vreau s piar, s se usuce! "
Iat, cred c i-ai contientizat destul de bine de ce, cnd se afl lng tine,
partenera are aura zdrenuit! ", i-am zis eu atunci.
Ce se ntmpl cnd ai o aur zdrenuit? Eti vulnerabil. Poi s iei foarte uor o
grip sau o infecie, de exemplu. n acelai timp poi resimi influena negativ ce vine
dinspre o anumit persoan, sau pur i simplu din cmpurile din jurul nostru (din
care, cnd suntem sntoi, selectm numaipozitivitatea). Revenind, pot s v spun c
acel pacient a reuit pn la urm s se vindece, s se roage cu bucurie pentru acea
scorpie". In cele din urm a nceput s vad c nu era chiar aa de scorpie cum
credea ci, i c numai ncrctura lui de ur o fcea pe fosta lui soie s par att de
rea.
O doz de agresivitate incontienta este n toi. Ne natem cu ea. Ea este baza
complexului Cain. Incontient, vrei s-l elimini pe semenul tu. Omul se simte bine dac
elimin sau ieftinete pe cineva.
Mai ales terapia iertrii i ofranda remediaz agresivitatea incontient. Impac-te cu
aproapele tu... cu fratele tu, cu prul tu ". (Matei 5:23-25). Dac ai o aversiune
fa de cineva, atunci la rugciune evoc-i faa senin i druiete-i" mintal:pace,
sntate i Har.

Agresivitatea incontient se ndreapt n trei direcii: mpotriva ta, mpotriva


semenului tu i mpotriva spaiului n care trieti.
Conflictul psihic cu spaiul predispune la boli de piele, dar i la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi mpotriva lor nii sunt foarte muli. Adesea cei blnzi i iart pe toi
ceilali i se atac pe ei nii.Asta este o agresivitate mpotriva ta. S nu spui niciodat
Nu merit s triesc ".
Aceast agresivitate nate predispoziii maladive n zona bazal, a energiilor
ancestrale.
Bolile uterului pornesc de la asemenea atitudine, de autodepredere, de autoieftinire a
femeii.
Dac avei probleme la zona bazal, la aparatul genital, prima msur pe care trebuie s-o
luai este s v schimbai atitudinea fa de voi, n creterea stimei de sine.
Este important aadar, mbuntirea atitudinii mentale: nu numai sub presiunea i sub
ameninarea bolii; dar mcar atunci!
S-a vdit c bolnavii care au credin se vindec mai repede.
S-a vdit c medicul care-i spiritualizeaz actul medical este mai eficient n planul
profund al vindecrii.
Relaia ntre pcate i boli
O parabol monahal zice: Nu cere de la Dumnezeu darul vindecrii, ci darul de a-i
vedea propriile pcate! "
De ce este mai important al doilea dar? Pentru c, dac-i vei vedea pcatele i le vei
ndrepta, tu nu te vei mai mbolnvi niciodat, i deci nu vei avea nevoie de darul
vindecrii.
Care sunt pcatele, cum pot fi cunoscute i ce boli ne pndesc dinspre ele? Cum se
reflect, n planul sntii,

nclcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor, privind efectul, vezi c


unul din tietorii vieii sunt grijile: obsesiile, rumegarea gndurilor. Cineva spunea
chiar c grijile sunt pcatul nsui". Ele sunt pcatul mpotriva propriei tale naturi.
Pcate cu urmri asupra sistemului nervos sau acele boli care in de somatizri
nervoase.
i pcatul negru": mnia, dumnia, osndirea aproapelui.
Pe drept s-a spus ntr-o parabol athonit c: un om care fptuise multe greeli n
viaa lui a dobndit totui mntuirea pentru c n-a ocrt niciodat! Adic acela a avut
cea mai mare virtute: n-a osndit pe semenul su, nici cu vorba, nici cu gndul.
Foarte rar se ntreab omul ce legi universale a nclcat. Abia cnd se mbolnvete, el st
uneori s se ntrebe de ce s-a mbolnvit. Tratamentul medical este util n crize, dar este
ineficient n destin. Cci restabilirea temporar, sau ieirea din criz, este doar suprafaa
adevratei vindecri. Trebuie purificat rdcina.
Restabilirea deplin a sntii st n practicarea respectului fa de cele trei legi
universale:

4- relaia armonioas cu semenul;


relaia armonioas cu sacrul;
4- respectul vieii n toate formele ei, ncepnd de la nivelul personal, pn la
forme de via elementare.
y

Exist o relaie ntre erori si mbolnvire'? Putem preveni sau remedia o mbolnvire prin
eliminarea erorilor?
Dar intre personalitate si boal, exist o relaie? Da, sigur c exist! Un coeficient de
personalitate bun presupune armonie, deci sntate mental i sntate somatic.
Rumegarea" gndurilor are efect asupra aparatului digestiv. Un act simbolic atac
planul concret. Simbolurile au o putere foarte mare. Noi rumegm" simboluri, i dac nu
le digerm, aparatul digestiv se mbolnvete.

Cunosc cazul unui brbat care fcea curse ntre soie i amant, una locuind n
cartierul Pionierilor-Tineretului, iar alta n Militari. Ele nu au tiut niciodat una de
alta. Personajul masculin nu mai este n via, a murit de cancer la tubul digestiv. El
nu a reuit s digere aceast situaie adulterin, deci o simaie de pcat mortal. n
asemenea cazuri se constat mbolnvire de cancer- cnd se svrete un pcat
mortal! El a murit; dac ar fi reuit s digere" aceast situaie duplicitar, credei c
scpa de cancer? Poate reuea, cel mult, s-l decaleze cu o generaie: s-l transfere
urmaului. In natur exist o echilibrare a cmpurilor, iar dac el ar fi scpat,
nepsndu-i prea mult de adulter, boala sar fi reflectat n urmaul su.
Se nate ntrebarea: din moment ce ntotdeauna binele este recompensat, iar

rul este pedepsit, de ce nu sporete binele i rul nu descrete?


Sf Augustin a dat rspunsul la aceast ntrebare: rul nu scade pentru c, dei
este pedepsit ntotdeauna, acest lucru se ntmpl cu mare ntrziere. Niciodat
imediat. i, pn la pedeaps, omul are timp s mai fac 50 de pcate... El primete o
avertizare" cu boal pentru pcatul care l-a fcut acum cinci ani; ntre timp a mai
fcut 50 de pcate, pentru care nu este avertizat" imediat, ci peste ali cinci ani.
Iat de ce mecanismul bio feed-back nu funcioneaz att de perfect la rasa uman. Totui
ntrzierea care se produce n primirea binelui i la gestionarea rului este bun pentru
om. Pentru c se ntmpl atta ru nct, dac am fi pedepsii imediat, mine n-am mai fi.
Faptul c suntem pedepsii cu ntrziere este o ans, pentru unii, s se salveze.
Cei sensibili, cei care pot s-i nsueasc o lecie se salveaz prin aceast ntrziere.
Ceilali ntunecaii, nchiii, mpietriii acumuleaz pcate n plus! Mecanismul lent al
consecinelor las sperane pentru corecii.
Trebuie s nelegem c nu orice rumegare" de gnduri va aduce disfuncii grave n
aparatul digestiv. Toi oamenii diger gnduri, e drept, dar ei se mpart n dou
categorii:
unii fac pcate mpotriva semenului: prin ur, agresivitate, mnie;

alii pctuiesc mpotriva lor nii - e vorba de autoagresivitate, culpabilizare.


Urmarea n mbolnvire este diferit, la fiecare dintre aceste dou categorii. Omul de care
vorbeam mai devreme, care fcea curse ntre soie i amant, comitea un pcat mpotriva
semenului, un pcat foarte grav, care a avut o urmare la fel de grav.
Pcatul mpotriva semenului este mult mai grav dect acela care se produce cnd rumegi
gnduri care te privesc pe tine i care nu vizeaz un atac mpotriva celui de lng tine. i
aici se pot deosebi numeroase situaii, nuane". Rumegi" gnduri cnd te-a vexat cineva
i nu eti destul de pregtit luntric s nelegi c nu te-a vexat un om, ci o nevroz. Este o
categorie mai inofensiv expus totui, n primul rnd, s fac o nevroz existenial. Asta
nseamn blocaje psihice, ineficient social, iritabilitate, pierderea sentimentului plcerii,
incapacitate decizional, incapacitate de aciune autentic.
S lum cazul unei persoane care reacioneaz spunndu-i: Nu merit s triesc, m
simt inutil pe acest pmnt...". Dac nutrii asemenea gnduri, putei fi siguri c v
ateapt o consecin maladiv. Culpa mpotriva ta nsui este mai puin grav dect
culpa mpotriva semenului, dar tot grav este. Nemulumirea de sine, nencrederea n
propria persoan duce la dizarmonii psihice, la un randament sczut i o micorare a
posibilitilor, dar mai pot duce la dezechilibre somatice.
Multe boli ale simurilor - boli de vedere, de auz, de percepie sunt favorizate de
nemulumirea fa de sine. Nu este puin lucru. Bolile vzului vin dintr-o fric de
viitor, de pild, din frica de a vedea nainte. Unele conjunctivite grave vin dintr-o fric
de viitor. Uitai-v ce mainrie complicat este omul, cum nencrederea n sine poate
duce la o boal de vedere.
i timiditatea este o culp mpotriva ta. Nemulumire, nencredere, rejectarea vieii.
Acel nu merit s triesc", nu merit prea multe de la via". Acea stare retractil.
Categoria care se autoculpabilitiaza este foarte expus la mbolnviri.

Cunosc cazul unei fetie de 10 ani, victim a conflictelor din familie. Prinii se
despart, dar n chip scandalos i traumatizant pentru copil. Exist despriri care
produc un stres imens, cum sunt cele din cauze adulterine, sau cele legate de
dizarmoniile mentale ale unuia dintre prini, despriri care las traume asupra
copilului. Fetia de care spuneam a cptat o labilitate extrem, a fcut un sindrom de
posesiune. Adic a nceput s se manifeste ca o posedat. Cazul s-a rezolvat foarte
greu, doi buni terapeui cutnd s-l elucideze. In mintea sa, copilul inventase un
agent pedepsitor. Deci demonul care o poseda prea o elaborare a minii sale. Ea se
credea vinovat de ruptura dintre prini, ruptur care a avut atta violen nct a
nscut incontient, n ea, un mare sentiment de culpabilitate. Ea nu i-a zis contient:
Eu, copilul, sunt cauza rupturii dintre prini...", ci sensibilitatea sa copilreasc,
neavnd un prag de toleran la agresivitate, a sucombat. A sucomba nseamn a nu
mai putea lupta. A nu mai lupta nseamn c tu te vezi nu numai victim, ci i vinovat
de ce s-a petrecut. In mintea fetei a aprut deci aceast idee i atunci ea a Cutat un
agent pedepsitor, puternic, care s-o sprijine n aciunea ei incontient de
autoasiliminare. i atunci a dobndit sindromul de posesiune i ntr-nsa au aprut
manifestri diavoleti. Sub hipnoz, dialognd cu ea, terapeutul a ntrebat: Cine eti
tu, cel care chinui aceast feti?" iar copilul rspundea cu un glas schimbat: Eu
sunt diavolul, vreau s iau viaa acestei fetie!". Acel agent pedepsitor din mintea fetiei
trebuia s-o suprime, trebuia s-o chinuie att de tare nct s o elimine. Fetia a fost la
un pas de moarte, ns a fost eliberat prin colaborarea ntre un preot i un psiholog.
De ce era nevoie de un preot? Pentru c noi avem un modelaj cultural profund
impregnat de credin. Un psiholog singur nu ar fi putut duce la capt terapia acelei
fetie. Sugestibilitatea este mai mare la autoculpabil, de aici i predispoziia de a
achiziiona" un sindrom de posesiune.
Nu este recomandabil ca slujbele de exorcizare s fie fcute cu public; acest lucru este o
mare greeal. La noi se face asta, iar riscul dobndirii unui sindrom de posesiune, dac
asiti la un ritual de exorcizare, este foarte mare. E ca i cum ai face o execuie cu public.
O exorcizare cu public este la fel de traumatizant. Sigur, poi s participi dac eti
pregtit, i mai ales dac tii c n psihicul tu nu exist conflicte.
Dar de cele mai multe ori, oamenii care asist sunt oameni foarte vulnerabili, cu puternice
conflicte psihice, iar dac ai conflicte psihice eti sugestionabil. Acest

lucru se ntmpl mai ales n cazul n care conflictul psihic este de natur s te fac s te
nvinoveti; i cine nu se nvinovete? Noi suntem destul de slabi i ne nvinovim
adesea, ori nvinovirea este o impuritate care deschide poarta prelurii unui program
nevrotic.
Exorcizrile de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare, dar i ele pot s lase n tine
un program negativ.
Cele de la Mnstirea Sihstria, ns, sunt de un dramatism extraordinar. Acolo, dac nu
eti un om puternic i fr conflicte, cu o existen purificat, riti s preiei, mcar parial,
programul patogen. O slujb de exorcizare - mai ales mediatizat, cum au fost cteva n
ultimul timp - este teribil de rscolitoare, anulnd etajele contientului la cei care asist.
Scena zvrcolirii demonizamlui i surp bariera raional i tu nu mai eti stpn pe
contient, informaia trecnd direct n subcontient. Dac subcontientul nu este suficient
de curat, informaia aceasta cutremurtoare va lsa o amprent negativ care, n funcie de
conflictele pe care le ai - actuale sau ancestrale -, ar putea s produc tulburri ale
personalitii, dac nu chiar un sindrom de posesiune.
Riscul contaminrii" este foarte mare, am vzut oameni cutremurndu-se... Sunt lucruri
care depesc posibilitile de control ale unui om. Atunci te afli, pentru cteva minute, la
discreia subcontientului. Iar dac acesta este curat, n-ai de ce te teme, ntr-adevr. Dar
poi ti c este chiar fr nici o urm de conflict? Din publicul pe care l-am vzut asistnd
la exorcizri, muli sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor...
Orice conflict din familie mrete sugestibilitatea i las programul malefic s se
strecoare n mintea ta.
Acestea sunt riscurile autoculpabilizrii, riscuri pe care ar trebui s le prentmpinm.
Cum poi s prentmpini riscul acesta?
Unii confund smerenia cu retractilitatea. A
acest lucru...". Nu aceasta-i smerenia. Cehov spunea: Numai n faa lui

Dumnezeu s te smereti, nu n faa ta nsui i n faa celor cu care


convieuieri". Smerenia nu trebuie s aib aerul unei njosiri. Umilina n faa lui
Dumnezeu este un lucru extraordinar, dar nu i n faa ta i a semenilor

ti. tim c printele Cleopa zicea adesea sunt un putregai" dar el n faa lui
Dumnezeu zicea acest lucru!
S nu spui niciodat sunt un putregai" decat n faa lui Dumnezeu. n faa ta nsui spui
sunt o putere!" De ce?
Pentru c te interesezi de destin, de mntuire. S-a constatat c n msura n care te
preocupi de soarta ta, de mbuntirea ei, aduni putere. Este i o primejdie i un
avantaj. Avantajul - scapi de mbolnviri. Dezavantajul - c aduni putere. E un mare
dezavantaj s aduni putere, n primul rnd pentru c devii mai primejdios pentru
semenii ti. Un om care adun putere dac este vorbit de ru de semenul su, produce
boal n acesta, lat dezavantajul... Poi s ajungi i aici! Corectai-v deci atitudinea
i nelegei adevrata smerenie.

Adevrata
smerenie este s tii c eti micu n faa lui Dumnezeu i n faa eternitii,
dar, n acelai timp, s tii c eti o putere n timpul ce i s-a dat i prin
ajutorul pe care l poi da.
Smerenie mai nseamn s nu-l vexezi pe semenul tu; s renuni la ego. S descoperi
sensul slujirii semenului, la nceput prin empatizare. Timiditatea, culpabilizarea,
sugestionabilitatea - toate, aductoare de rele vor diminua prin grij fa de semen
i prin ncrederea n sine.
ncrederea diminueaz culpa. S nu spui: Nu merit s triesc...". A, dac spui: Nu merit
s triesc mrunt...", asta este altceva. O asemenea afirmaie poate s-i dea chiar un elan.
Meritm s facem umbr pmntului, pentru c facem parte dintr-un plan divin. Nu
merit s triesc mrunt!" - asta poi s-o spui, dar nu ca o autoexcludere, ci ca o excludere
a mruniului din viaa ta. Astfel se va micora autoculpabilizarea, i prin aceasta vei
deveni mai puin sugestionabil, mai puin vulnerabil.
Adaptare la real.
Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care l idealiza, un om cu reale caliti.
Relaia durase mult, verificat n timp ca armonioas i bun. Ei bine,

ntr-o zi fata descoper c acel prieten o nal. A fost ocat, prbuit. Cum ar trebui
privit din exterior aceast situaie? S ne par ru c ea a descoperit faptul?
Observai c deodat, dintr-un om ideal", individul a devenit rejectabil. Tnra nu l-a
mai putut suferi i, n plus, a fcut o depresie psihic. Cum o putem ajuta? Ea
deocamdat se afl n stadiul cnd nu vrea s vad pe nimeni, nu mnnc, se nchide
n sine, tocmai a depit un episod suicidar. Va trebui s-i stimulm adaptabilitatea;
rul vine n primul rnd din neadaptare. Un adaptat tie c fiina uman are attea
moduri de a se conduce, nct poate oferi oricnd surprize; i tiind aceasta,
posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade. Rvnim la ideal, dar ne adaptm la
real Cnd suferi crunt i cnd te crezi victim, ca prim autodiagnostic i prim-ajutor
s-i spui ferm: Sunt un neadaptat" Luare de cunotin care trezete resursele
adaptrii... Tnra n discuie se vdete a fi o persoan care nu lupt. In cazuri din
acestea se lupt. Pentru un partener lupi fie lupi ca omul care vrea s i modifice
partenerul, fie lupi ca acele femei care nu sunt interesate s i modifice partenerul, ci
numai s-l aib. Ele nu l vor numaidect mbuntit, ci l vor al lor! Altele l
vor mbuntit! Aceasta este cu putin.
y

Acum 3 ani, un cunoscut mi se plngea c are dificulti n relaia cu sexul opus i c


are impresia c nu este plcut, dei el este o persoan artoas. In puinele ntrevederi
pe care le-am avut, mi-am dat seama c dificultatea lui venea din nencrederea n sine,
subestimarea de sine. Intrebndu-m el de ce unii au succes, cum de reuesc s
produc un soi de fascinaie asupra celor din jur, i-am spus c primul secret al
fascinaiei naturale este abstinena sexual. El ndeplinea aceast condiie, chiar dac
o avea dintr-o frustrare i dintr-o nendemnare total de a stabili o relaie cu sexul
opus. Deodat, a aflat c posed un atu care s-l ajute la mbuntirea relaiilor sale.
Aceast descoperire, c abstinena sexual produce fascinaie n chip natural, i-a
sporit ncrederea n sine.

Un alt exemplu... O femeie mai trupe, ca s slbeasc, a nceput s in diet sever,


trind doar cu ap. Ei bine, ntr-o zi a spus: M ngra din ap chioar!" Cnd spui:
m ngra din ap chioar", deja ai introdus n subcontient un program de
ngrare. De ce ns la alti nu prinde" acest

program? Iat de ce: subcontientul primete selectiv programele. Persoana care


spunea c se ngra cu ap chioar avea un complex de autonvinovire, iar acest
complex mrete sugestibilitatea. Iat de ce autosugestia putea s treac direct n
subcontient, iar dac trece n subcontient, ea devine act. Dac i-ar fi zis: slbesc
mncnd trei pini pe zi", ar fi slbit, pentru c, la ct de complexat era,
subcontientul ar fi preluat lesne un asemenea program.
Pcatele se nscriu n ADN.
O mai nou constatare confirm o mai veche intuiie filocalic: pcatele, sau nclcrile
legilor revelate, se nscriu n codul generic i se pot transmite urmailor.
Dar este valabil i inversul: purificarea sau dezlegrile, sau tergerea pcatului, se
nscriu i ele n codul genetic, i elibereaz nu doar persoana n cauz, ci i urmaul.
Relaia ntre pcate i clase pulsionale
Etnograful Artur Gorovei (18644951) noteaz o credin la romni:
Cnd se nate copilul, el ia 7pcate din pcatele mamei sale, pentru a-i rsplti
durerile. De asta nu se poate om fr pcate."
Astfel este atestat o intuiie a etno-psihologiei: Copilul se nate cu cel puin 7 pcate.
Folclorul opineaz c pruncul preia ca s-o uureze pe mama i s-o rsplteasc. n
realitate el Ie preia pentru c aceste pcate" i sunt nscrise n proto-gene.
Psihologul Leopold Szondi (1893-l986) numete aceast motenire a nou-nscutului cu
termenul de pulsiuni".
Pulsiunile sunt porunci ancestrale, sunt voci genetice care ordon alegeri n destin:
alegerea binelui sau a eecului, a pcatelor sau a ispirilor, fr ca omul s tie de ce
el alege aa i nu altfel.
Pulsiunile au o putere mare, dar secundar n raport cu cea a instinctelor.

Szondi stabilete 8 clase pulsionale. Prin tehnici proiective, se poate afla acest tablou al
pulsiunilor. Se poate ti care pulsiune i comand eecul sau reuita i, cunoscndu-le,
poi participa la controlul lor.
Intuiia popular, cu substrat religios pentru c vorbete de pcat i de purificare a
surprins aceast posibilitate, ba chiar a avansat o cifr plauzibil: 7 pcate. (La Szondi
sunt indicai 8 factori pulsionali sau voci ancestrale, fiecare condiionnd dou tendine
opuse). Intuiia filocalic a mai accentuat: De aceea nimeni nu se nate fr pcat".
Nu intrm n detaliile paralelismului pcate motenite" i clase pulsionale"; ele pot fi
aprofundate de cel care vrea s se instruiasc special n acest domeniu.
In legtur cu observaia etno-psihologic: mama, prin naterea pruncului se elibereaz
de cel puin 7 pcate observaia are un aspect simbolic, dar i un adevr. Ea ine de
purificarea prin mplinirea unei legi a vieii.
Dinspre suflet spre trup
Care sunt modurile de rezolvare a unor dizarmonii, dizabiliti, dezechilibre?
Dintre terapiile spirituale, pe loc de frunte stau taina euharistiei i taina maslului.
Apoi, cu discernmnt i cu ndrumare bun: ntrirea terenului psihic i obinerea
premiselor unei schimbri prin practica Rugciunii minii n inim (noerapnseucbe), faza
zis lucrtoare".
Pe lng acestea, se poate recurge, dup caz, la soluii medicale, la psihanaliz, la
procedee insight de vindecare a unui simptom. Se poate apela i la sofrologie, disciplin
medical inspirat din terapiile spirituale.
Observarea relaiei pcat-boal, a relaiei ntre nclcarea unei legi i urmrile ei,
observare nsoit de oprirea de la pcat" i conferirea unui sens ncercrilor viepi
ajut la restabilirea sntii.
Se poate vorbi despre autovindecare, cnd la o persoan exist predispoziia de
cunoatere i de urmare a unor metode, fie medicale, fie filocalicc.
In alte cazuri, ns, este necesar intervenia specialistului, a cunosctorului.

Cretere i facere
Terapia filocalic
> este un proces de sisten la cei ntrziai emoional, la cei cu vrsta afectiv

blocat la un stadiu infantil anal, oral sau genital;


> este un proces de linitire la cei care ncep un urcu spiritual;
> este un proces de expulzare a ego la cei care nainteaz spre triri empatice,
spre comuniune cu semenul.
> i este o schimbare a condiiei de om nefericit, de fiin nefericit, la cea de
fiin care mcar i nelege nefericirea ca o premis de aprofundare a condiiei
umane.
Fericirea posibil
Fericirea este o rezultant a dreptei vieuiri. Cine alearg dup fericire, n-o va avea, dar
cine caut dreapta vieuire va avea i fericirea.
A fost odat un prin melancolic Tamas, aa se numea. Era un prin mhnit, dup
cum l arat i numele: Tamas", n sanskrit, nseamn ntunecat. i prinul acesta
mhnit ngrijora pe cei din jur, cci un prin mhnit face nevroz, iar un prin nevrotic
d porunci rele. tim i noi, cci am avut despoi nevrotici i ai vzut ce porunci rele
ddeau. n consecin, cei de la curte au ncercat s-l optimizeze. Un nelept de la
curte i-a zis c ar putea s fie fericit dac ar mbrca o cma a unui fericit! Iat o
sugestie bun: cmaa unui om fericit ar putea s te fac fericit. Gndirea magic
judec aa. Prinul deodat s-a nveselit i a trimis soli prin toat mpria ca s
gseasc un om fericit i s smulg de pe el cmaa, dndu-i n schimb aur aici e
vorba de cumprarea unui simbol, iar simbolurile se vnd scump... Aadar, solii au
mers s caute cmaa n mpria respectiv, care era plin numai de oameni
bombnitori, grbii, amri, necjii, ratnd ofranda, ratnd bucuria, avnd venic
chipurile crispate. Nu gseau nici un om fericit... Prinul Tamas atepta, trimiii nu
mai veneau! In sfrit, unul din trimii a ajuns pe undeva unde a gsit un ins foarte
vesel. Omul trebluia ceva cntnd prea s fie fericit. Ei bine, trimiii prinului sau uitat bine la el, au luat aminte cum se poart cu familia... i rsfa soia, o alinta,
i zicea cuvinte frumoase dei, artau a fi cstorii de mult timp. Cu copiii se purta la
fel. Acela era omul! Aa c nu mai rmnea

dect s-i ia cmaa, simbolul fericirii! S-au repezit la el, i-au tras de pe umeri o hain
jerpelit i, cnd s-i smulg cmaa, au constatat c sub haina aceea jerpelit omul
nu avea cma! S-au dus atunci rapid la prin i i-au spus cum arta cmaa fericirii:
omul fericit era att de srac, nct nu avea cma pe el!
Dar nu deposedarea n sine aduce eliberare. Ci tolerana la frustrare. Un srac chinuit
de srcia lui este un om care-i scurteaz viaa. Un srac pe care srcia nu-l doare,
ns, a dobndit detaare i este un om longeviv i sntos. Cmara fericirii" const
n depsirea frustrrii si n renunare. Nu degeaba Biblia spune c, dac ai dou
cmi, una s-o dai aproapelui. Aa arat cmaa fericirii" - eliberarea de multele
trebuine care mpovreaz fiina. Vindecarea de cele o mie de trebuine.
Emoiile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic
Un psiholog zicea c: emoia parcurge o traiectorie asemntoare cu cea a unei rachete,
care este lansat dintr-un punct i cade n altul, producnd un anume efect:
explozie/distrugere sau potenare/ reglaj.
Am numit astfel i cele dou feluri de efecte:

4- emoiile distructive, sau negative: explozie - distrugere. i


i- emoiile pozitive: potenare - reglaj. Folositoare sntii, sporind capacitatea
de adaptare, prilejuind montaje pozitive care propulseaz aciuni bune i
ridic tonusul afectiv.
Ce sunt emoiile distructive? Sunt reacii afective imediate sau persistente, care i
perturb personalitatea i care duneaz i celui ce le are, i celor dinjur.
Filocalia le include n categoria: obstacole n calea mntuirii.
Parabola porilor la iad i la rai
Un rzboinic de profesie s-a dus la un maestru spiritoal s-l ntrebe care-i poarta
iadului i cea a raiului, cci era la amurgul vieii i se gndea la lumea de apoi. Ajunge
la un maestru i-l ntreab taina.

Maestrul l-a cercetat, a vzut c-i un rzboinic cu gndire de rzboinic, i chibzuiete


cum s-i explice unui asemenea om noiuni subtile de metafizic i de mntuire. i-l
ntreab:
> Dar cine eti dumneata? Acela rspunde:
> Sunt rzboinic strlucit, m cunoate i regele!
Maestrul zice:
> Tu rzboinic strlucit? Ai o mutr de punga pocit.
Atunci rzboinicul, nfuriat clocot, scoate sabia din teac, s-l taie pentru asemenea
ofens. Maestrul, vzndu-I cu sabia ridicat, zice:
> Aceasta-ipoarta spre iad.
Rzboinicul a neles pe loc lecia, s-a ruinat, a bgat sabia n teac, a cerut iertare.
Maestrul, vznd gestul ascunderii sbiei, i al cinei, i-a zis:
> Aceasta-i poarta spre rai.

Aadar, emoiile distructive sunt: ura, mnia, dispreul. Sursa lor este orgoliul, capul
bolnav, agresivitatea.
Alte emoii distructive sunt: tristeea morbid, dezndejdea, indignarea. Sursa lor este:
auto-agresivitatea, pierderea stimei de sine, atimia.
Mai exist emoii distructive care au sursa n atacarea de lucruri; i altele au sursa n
amgire, ignoran.
Psihologia oriental vorbete despre cele trei otrvuri: invidie, dorin, iluzie.
ngustarea contiinei
Emoiile distructive produc efecte imediate sau ndeprtate. Efect
imediat: pierderea autocontrolului i ngustarea contiin. Orice
emoie negativ ngusteaz contiina.
Un om care are n mod normal OI = 120, la mnie se comport ca un retardat
mental.Contiina este precum o diafragm, care se ngusteaz brusc la mnie, invidie,
de persecuie, blestem,blasfemie. i are deschidere maxim n stare de calm, de
mulumire duhovniceasc (numit agalid) sau de linite duhovniceasc (numit
isihia).

Reiese din aceast constatare i posibilitatea contracarrii, a modelrii unei naturi


colerice, prin practica noera proseuche, ndrumat. Este de mare ajutor i procedeul
training autogen, mod de a produce linitea medical".
De reinut - ca premis profilactic - faptul c primul efect nefast al emoiei distructive
este ngustarea contiinei pn la un nivel asemntor cu al handicapailor psihic.
Inteligena i reacia de primaritate
Romnii au o inteligen bun, media OI la noi fiind peste 115 (pe scala Raven). Au o
inteligen, dar n-o folosesc. Din pricini afective. Unii sunt vistori. Alii sunt mnioi,
iritabili.

ic: mintea de pe urm. Adic gndesc dup ce


au fptuit. Regretnd sau reparnd.
Mintea de pe urm" se datoreaz unui blocaj mental la surpriz, urmat de luarea unei
decizii greite. Deblocarea minii survine la un timp dup trecerea surprizei, cnd decizia
este deja luat.
Remediul unor asemenea simaii ar fi: amnarea judicioas a deciziei: amnarea
rspunsului, a reaciei, cci orice amnare mbuntete rspunsul. Aceast amnare
specific se cheam: trecerea de la reacia de primaritate la reacia de secundaritate.
Cnd eti lovit, s ntorci cellalt obraz: n psihoterapie, aceasta se numete modelarea
reaciei de primaritate. i recursul la reacia de secundaritate: adic s nu rspunzi la
un stimul agresiv prin gest agresiv, ci s amni reacia, pn ce-i mbunteti
rspunsul i-i nsntoeti eul.
Inteligena rii crete la srbtori?
Revenim la constatarea c inteligena romneasc este bun, dar trebuie valorizat mai
bine.
Vindecarea eului valorizeaz inteligena.

Ai notri tineri, cnd pleac la olimpiade colare n strintate, sunt testai i se claseaz
pe locuri de frunte. Ei se fac remarcai iute; unii sunt determinai s rmn n Occident.
Cineva constat c, de srbtori, OI-ul Romniei crete, pentru c se ntorc n ar, n
vacan, bursierii notri de prin America, de prin Occident Ei se ntorc de srbtori n
ar, i OI-ul rii crete deodat, pentru dou sptmni.
Dup aceea, ei pleac iari, i nu mai vin. De pild, tinerii care primesc burs n Statele
Unite rmn acolo i dup terminarea studiilor. Rmn acolo, majoritatea.
Microleziunile
n timp ndelungat, emoiile distructive, dac nu sunt tratate, produc efecte i mai
redutabile.
Toxinele" psihice, au o aciune eroziv asupra creierului: ele produc microleziunipe
creier. Este o constatare mai recent a cercetrii creierului.
La nceput, aceste microleziuni, infinitezimale, sunt neglijabile: ele nu dor, cci masa
cerebral nu doare.
n timp ndelungat, n ani, prin acumulare, dac emoiile distructive n-au fost corectate,
microleziunile acestea pe creier se amplific i i arat efectul: fie o mbolnvire
somatic, fie demen senil precoce.
Multe din cauzele demenei senile precoce stau n emoiile distructive.
De aici, o dat n plus, importana contracarrii emoiilor negative, ct mai de timpuriu,
cnd se mai poate efectiv face ceva.
Hormonul vieii
In acord cu cele de mai sus, notm o constatare tiinific: hormonul vieii a fost reperat,
identificat. Producerea hormonului vieii este reglat de glanda pineal.
Hormonul vieii se distruge la mnie, agitaie, grij, stres. El se reface la linite.
Prin practica linitii regenerative. Aceasta conduce la starea hesychia: linitea
sntii i a bunttiii.

Cele 7 ispite n relaie cu 7 dizabiliti psihice


Pn s fi mers pe Sf Munte Athos, prin ispit nelegeam ceea ce nelege toat lumea:
seducie, concupiscen, cdere; mai ales seducie erotic i cdere ntr-un pcat
trupesc...
Pe Muntele Athos, am aflat c sensul real al acestui termen este: ncercare grea, n
care factori exterior (obstacole, stihii) i pun n eviden mptimiri sau dizabilitile
psihice, complexe, tulburri de personalitate.
In Rugciunea Domneasc, noi repetm versetul: i nu ne duce pre noi n ispit".
Unii au ntrebat dac trebuie corectat acest verset din Tatl nostru!
Un vztor rspunde: Nu corectai, ci lrgii nelegerea. Unde nu nelegei, lsai s
lucreze uimirea, care extinde mentalul. Biblia nu se corecteaz, ci se triete.
Ce nseamn ispit?
In limba slavon (de unde provine termenul) nseamn cercetare, experien.
n romn, la singular, nseamn: seducie, jinduire, voia instinctelor.
La plural, ispite nseamn nenorociri, primejdii mari. Este un sens vechi, pierdut. Mi lam reactualizat, zicearn,pe Athos.
19.

Frica;

20.

ntristarea;

21.

Trndvia;

22.

Mnia;

23.

Osndirea;

24.

Iubirea de argini;

25.

Distragerea (de la urcuul desvririi).

Ispitirea anahoreilor
Am aflat, la schitul Prodromu de pe Athos, c un tnr monah romn a cerut s plece
la pustie. Adic s plece din mnstirea de obte, la singurtate total, unde s fac
numai contemplare isihast. Duhovnicul nu i-a ngduit, cci tia c tnrul este
mptimit, labil emoional, vulnerabil. Iar n obte, prin ascultri specifice, duhovnicul
lucreaz la desptimirea junelui monah.
Numai cei desptimii, echilibrai psihic, primesc ngduina s plece la pustie.n Dar
tnrul monah era stul de ascultrile terapeutice"; era nerbdtor s prospere "
singur. i aplecat la pustie, adic la singurtate total, cu de la sine voire. S-a instalat
ntr-o crptur de stnc, mai sus de petera Sfntului Athanasie. Un loc greu de
urcat, abrupt, primejdios. A stat acolo cteva sptmni. Mi se spune ca, acolo, tnrul
monah a avut mari ispite. Ce ispite?" am ntrebat. Mi se rspunde:
Cel ru venea noaptea i-l inspimnta groaznic. I se arta sub diverse nfatiri
spimoase. Apoi cel ru a trecut la atac fizic Despica bolovani din peretele stncos i-i
proiecta n direcia monahului, care era s fie strivit, dar s-a ales doar cu traumatisme
craniene. i iari nluciri noaptea, s-i piard minile! S-a ntors la
mnstire nfricoat, panicat, anxios. A zcut mult vreme."
In alt zi, printele llie, de la Schitul Sfnta Ana, mi spune:
Ispita cea mai mare este spaima. Cci la singurtate, cnd anahoretul este sus pe
muntele pustiu, apar halucinaii, dac nu este el desptimit. De aceea nu i se ngduie
oricui la pustietate, ci este inut n mnstirea de obte, la desptimire. Dar unii fug,
pentru c vor s guste mai repede dulceaa rugciunii. Fug din mnstire la pustietate,
c numai acolo guti extazul. Dar Ia cel mptimit apar halucinaii n loc de viziuni."
Cauzele?
Toate urmele cu care neofitul a venit din lume, i urmele pcatelor printeti, n timpul
decenzurrii contemplative, pot deborda sub form de vedenii. Toate

coninuturile abisale impure, conflicte ngropate n psihic, complexe nerezolvate se pot


exterioriza n scenarii halucinante dac faci contemplaie maximial.
Exist dou trepte ale rugciunii nunii:
faza lucrtoare i 4faza vztoare.
Faza lucrtoare o poate practica oricine, ba chiar face parte din canonul obinuit
monahicesc: rugciunea de toat vremea". Dar treapta a doua a meditaiei isihaste,
faza vztoare, este ngduit i dezvluit numai celor desptimii. Dac eti nc
mptimit, labil emoional, cu accese de mnie, de invidie, de osndirea aproapelui, dac
ai dizarmonii de personalitate, n timpul lucrrii ascetice pot aprea vedenii sau
halucinaii, adesea nspimnttoare, care pot agrava tulburri psihice nevindecate.
Parabola fricii sntoase
Nu orice fric este indiciu de labilitate. Aa ni se arat n urmtoarea parabol: Un
maestru l ntreab pe ucenic:
> De ce fuge iepurele de tine? Ucenicul rspunde;
> Pentru c i este fric de mine. Maestrul zice;
- Nu. Ci din pricin c ai n tine o pornire spre ucidere.
Contracararea fricii
Exist o deosebire ntre team i fric.
Teama este o anticipare a primejdiei, este o reacie de prevedere. Frica
vine din ceva ce te ia prin surprindere.
Mai exist grade de intensitate; panic, angoas, spaim, teroare.
Nu v fie fric", spune Mntuitorul ucenicilor; ndrznii!
Puin credinciosule! Pentru ce te-ai ndoit?" (Mt. 14:31) i spunea lui Simon
Petru, nvndu-l mersul pe ape.
Terapia fricii, la apostoli, era ntrirea credinei. Credina

Copilului tu i este fric de ntuneric? Inva-l s controleze nmnericul. Inva-l c


ntunericul poate fi controlat la voin. Prin deschiderea ochilor: elucidarea conflictului
surs. Frica de ntuneric este o fric simbolic, spun psihologii, nmnericul simbolizeaz
separaia i dispariia. Separaia de printe; dispariia propriei persoane.
Exist riscul s-i apar copilului vedenii malefice? Inva-l s cheme ngerul. Dac chemi
nger, vine nger. Nu ne ntrebm dac, n asemenea caz terapeutic, ngerul care vine este
o elaborare subiectiv, sau este altceva. Important este c el va produce o emoie pozitiv,
de nsntoire.
Ispita ntristrii
Exist dou feluri de tristee. Una sntoas i una morbid.

4- Exist tristeea salvatoare" (n latinete: tristia salutifer), adic de


aprofundare a condiiei umane. 4- Dar exist i tristia mortifer: tristeea care
ngusteaz contiina i
ntunec viaa.
E tristeea din strile depresive, sau din acea dizabilitate numit atimie. Sunt prbuirile
psihice.
Starea numit akedia este un aspect al ntristrii. Akedia pare s aib rdcini ontice, n
nsi setea de repaus" a speei umane. Am tradus akedia prin insatisfacia de a fi".
Este o langoare pe care clugrul o simte adesea. In forme obinuite, ea este chiar boala
profesional" a monahilor: langoarea trist, care se nvecineaz i cu ispita a treia:
trndvia.
Akedia este o stare cu care monahul poate lupta, prin voin i struin n ascultri. Vezi
n Convorbiri duhovniceti, de Sf Casian (sec. IV) descrierea acestei boli i contracararea
ci.
Cnd formele depresive se instaleaz opresiv, pe lng voina proprie, penitentul trebuie
s aib i un ajutor specializat.

Ispitele, ncepnd cu frica i continund cu ntristarea sau trndvia sau sindromul


depresiv, sunt epifenomene n cadrul unei patologii organice i/sau psiho-somarice".
Aceste nscrieri noiseografice, dincolo de terminologia filocalic, pot servi n descrierea
i diagnosticul mirean. Adic sugestiile din psihoterapia filocalic sunt valabile nu doar n
medii religioase, de unde le-am luat noi; ci ele servesc la nuanri i diferenieri pe terenul
medical general.
Tristia secundum dei
Revenim la tristeea de aprofundare", adic pozitiv. Exist ceea ce se cheam
Tristeea dup Dumnezeu". Este acea form mplinitoare de tristee": a cutrii
divine.
Maestrul i ntreab ucenicul, adesea: Te-ai ntristat astzi de Dumnezeu? Cte minute
sau ceasuri te-ai ntristat de Dumnezeu?"
Aceasta presupune s te gndeti dramatic la apropierea ta de cele nalte, de posibilitatea
vederii teofanice.
V-ai ntristat c l-ai dat pe Dumnezeu la spate, de attea ori?
La ntrebarea unui tnr dac s priveasc la televizor, Printele Teofil Prian
rspunde:
Cnd te uii la televizor, ai n fa televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate! ".
Iat un prilej de ntristare. S te ntristezi c l-ai dat la spate pe Dumnezeu. Vi s-a
ntmplat?
Remediul la acest fel de tristee este recursul la pravila isihast. Reamintim c toate
pravilele mai cunoscute au, ca punct esenial, amintirea de Dumnezeu". Al cincilea
precept din pravila lui Calist i Ignatie se cheam Amintirea Judecii de Apoi".
n pravila tot de cinci prescripii a lui Arsenie Boca, punctul al cincilea se refer tot la
a ine mintea lipit de cele divine", ca s nu-l dai pe Dumnezeu la spate.
Un canon minimal respectat zilnic, consecvent, ne ine n duh i nu las loc pentru
ispita lumescului.

S-a spus: Dac ar fi urmat un canon, pn i Churchill s-ar fi mntuit.


Ispita mniei; ispita osndirii
Le lum mpreun. Ele in de pulsiunile agresive.
Tristeea este o form de autoagresivitate; mnia este o form de agresivitate
ndreptat asupra semenului.
Ambele sunt toxine psihice. Sunt otrvuri psihice. S nu introduci otrava patimilor n
gndirea ta", spune Sf. Vasile cel Mare.
Osndirea aproapelui este semnul complexului Cain. Aa a fost numit tendina maladiv
de a-i elimina semenul, de a-l devaloriza, prin vorb sau fapt. Invidia, defimarea,
discreditarea, batjocura, blasfemia, blestemul sunt aspecte ale osndirii" i aspecte ale
complexului Cain, grav dizabilitate psihic.
Sunt multe parabole n patristic legate de acest complex.
Se spune c era un printe care nu avea nici o virtute i se credea c este sortit
pierzaniei. Era lene, era nepostitor, era slab rugtor, nu struia n cele bune...
El nsui era convins c i-a pierdut i mntuirea, i viaa. Dar ntr-o rugciune,
a avut viziunea vieii sale postume i i s-a druit acest neles:
In toat viaa sa, el nu a osndit pe nimeni. Iar lipsa osndirii este cea mai nalt
virtute. i lipsa total a osndirii l-a nlat pe el la msura celor mai alei
mntuii.
Ispita iubirii de arginti
Am vzut, pe Sfntul Munte, c iubirea de argini trece drept greu pcat. Mai greu dect
adulterul! zicea un monah. Cci adulterul este un pcat din fire, din instinctul bazic al
speei. Dar iubirea de argini nu rspunde nici unui instinct, este o deturnare de la fire.
Prin aceast precizare, monahul athonit nu scuza adulterul, ci l punea doar pe alt treapt
a pcatelor.

Se ntlnesc i mireni, dar i monahi, cu iubire de argini.


Dac n trndvia religioas l dai pe Dumnezeu la spate, n iubire de argini l elimini de
tot pe Dumnezeu din minte. Cci mintea are forma obiectului dorit. La iubitorii de dolari,
mintea are form de dolar.
Aceast ispit" poate fi corelat cu complexul psihic anal, cu personalitatea de tip anal.
Vzut ca o nematurizare afectiv. Vdit la persoanele care au suferit traume sau ocuri
la faza anal, la vrsta mic. Pentru exemplificare, fac trimitere i la o carte de
beletristic. Damian Stnoiu, n romanul din viaa unui mitropolit, analizeaz cu ochi de
psiholog ispita iubirii de argini (arghirofilie) la un ierarh muntean, cu probleme afective,
cu tulburri de personalitate bine ascunse, explicabile prin traume afective i frustrri n
copilrie.
Nu bogia n sine este obstacol psihic, ci atacarea de bogie. tim c Sfnta Olimpiada
a avut bogii imense, dar a fost complet detaat de bogie, i toat viaa a facut
milostenie, ofrande, ctitorii. Ea n-a simit niciodat vreo legtur ntre ea i bogie.
Ispita distragerii de la ideal
Ea se numete i cderea cu ncetul, i abaterea de la cale,pierderea binecuvntrii. Ea
avertizeaz despre midie concesii care cheam marile alunecri. Ea se numete, la ascei,
jfe din chilie. Sau cutarea pretextelor pentru a amna realizarea.

Parabola micilor concesii


Un monah a ieit din mnstire s strng fonduri pentru nevoile obtii sale. ntr-un
sat el nnopteaz la o cas de ar. n casa aceea era o femeie singur, o vduv
frustrat erotic. Cnd l vede pe junele monah, n mod firesc I se aprind simurile; i-n
asemenea caz, mai bine s te pzeti dect s te pui la ncercare! Femeia i zice:
Te primesc bucuroas s dormi la mine, dar ca plat, i cer s-mi faci un hatr, la
alegere, dintre acestea trei: ori s bei un pahar cu vin, ori s-mi tai o gin, ori s faci
dragoste cu mine."

Monahul a stat pe gnduri, apoi a zis c ntre cele trei hatruri, dou se exclud
categoric. S taie pasre vie, ar fi o cruzime; s fac amor cu femeia, ar fi clcarea
votului castitii. i-a spus c poate face o mic concesie: va bea un pahar cu vin!
Dup ce a but vinul, s-a ameit i i s-au aprins i lui foarte tare simurile i a fcut
amor cu doamna respectiv, apoi a tiat i pasrea c de-acum nu mai conta restul.
- ntotdeauna o cedare atrage dup sine un cortegiu de cedri, aa-i omul. Distragerea
de la ideal se cheam, n alte cazuri, mprstiere. Iar mprtierea este superficialitate.
Cunosc persoane care frecventeaz apte cercuri diferite, de arcane i hermencuntici, de
dicteu automat sau manevre magice.
Ispita mprtierii e mare. i aici poi vedea semnele cedrii. Capcane, iluzii. Distragerea
de la realizare se manifest i prin amnare. Sunt oameni cu bune intenii, care urmresc
un progres spiritual, dar gsesc tot felul de motive s amne, s neglijeze consecvena
unei preocupri zilnice fa de noera proseuche".
Omul nu-i d seama cnd cade. El cade frumos. ntre toate vieuitoarele de pe lume,
omul e singura vieuitoare care se prbuete frumos. Animalele nu cunosc aceast
regresie lent la stadii rudimentare. Omul cade adesea voluptuos. Aceasta-I ultima
ispit".

Remediul cel mare este exprimat prin fraza (Mt. 6:33): Cutai mai nti mpria lui
Dumnezeu si dreptatea lui, toate celelalte se vor aduga vou.
Este cel mai bun rspuns la tendina mprtierii. Caut numai mpria. Iar celelalte
pe care le adaugi, vor fi sub semnul mpriei.
Mai exist i... ispita bun. Aici ar intra cele apte arte, date omului ca parte din acel
paradis estetic" de care vorbete Grigorie Sinaitul. Aici ar intra aadar i scrisul de
literatur, n msura n care acesta este un nsoitor pe un drum al dobndirii linitii.
Ispita Cain

ntr-o zi l-am ntrebat pe N. Steinhardt:


> Oare de ce toarn turntorii?
> Din invidie! mi-a rspuns monahul de la Rohia. n toate cazurile, delaiunile au
fost din invidie.
i mi-a povestit un caz care s-a petrecut n China anilor '60, dar se putea petrece i-n
Romnia anilor '60:
Un muncitor chinez a transpirat lucrnd; i dezbrac bluza i caut n ncpere un cui
sau un suport unde s-o atrne. Nu gsete. Dar n ncpere se afla un bust al lui Mao.
Lucrtorul arunc bluza transpirat pe umerii lui Mao, fr nici o intenie
ofensatoare. Un coleg l vede i l prte imediat. Il prte c a ndrznit s pun o
bluz transpirat pe umerii lui Mao.
Muncitorul transpirat este acuzat de insult grav adus marelui Mao, i este arestat,
i judecat i face 10 ani pucrie.
Oamenii denun din invidie, n primul rnd. Alte cauze, cum ar fi interesele materiale,
laitatea, constrngerea, cedrile - sunt secundare. Marele motiv este invidia: presiunea
animalic i incontient de eliminare a semenului, rivalitatea bolnav.
Dar numai ntr-un sistem politic aberant, denuntorul acela poate produce dezastre.
Turnarea de frate
Prima fraz din istoria graiului romnesc sun astfel:
Torna, torna, frate." Asta nseamn Intoarce-te, ntoarce-te, frate!" Verbul tomare n
latina clasic, nseamn a rotunji,
rotunjire; dar n latina trzie, adic i n proto-romn, nseamn a nturna, ntumare,
ntoarcere. Prima fraz atestat din istoria graiului romnesc conine nostalgie, chemare
cald, duh. Cnd o murmur, fraza asta mi intimizeaz tot trecutul,pmnt i cer.
Dar n anii dictaturii, aceast fraz a fost tradus, astfel: Toarn-l, toarn-l pe fratele
tu!" Este i haz de necaz, este i oglindire a pervertirii sufletului romnesc. Att de
curent devenise flagelul turnrii de frate, nct, iat, era extins pn la origini. Turnura
hilar voia s spun c vlahul nu s-a nscut sub semnul nostalgiei ontice i al dramei
istorice profund trite, ci sub semnul derizoriu al turnrii...

Ciufuta doamn Cain


Au existat delaiuni cu pistolul la tmpl. Au existat turnri sub tortur, sau sub inhibarea
cortical prin drog.
Dar au existat i delaiuni libere, fcute de oameni uri caracterial, pentru rzbunare sau
privilegii, sau din invidie.
Am citit n pres despre duduitele - colege de birou - care l-au turnat de Gheorghe Ursu,
cum c acesta ascundea un jurnal n sertar. Ele au declarat dup 1990, pur i simplu, c l
detestau pe Gheorghe Ursu, care nu se purta frumos cu ele i le-a vexat (prin
superioritatea lui! deducem noi).
Ele erau dou colege istericue, uneori nervoase, psihopatele (dar nu clinic) i au spus c
Gheorghe Ursu fcea pe deteptu", i ele voiau doar s i-o coac. Nu prevedeau c un
Jurnal intim" l-ar putea ucide. Ele nu voiau s mearg pn la crim; ele voiau doar s-l
nfunde puin, s-l scuture, s-l vad la prnaie, att!! Restul, uciderea, a fost fcut de
statul poliienesc, criminal. Crima aparine sistemului. Dar turnarea aparine colegei,
ciufuta doamn Cain. Apoi a venit revoluia. Astzi, turnarea i defimarea nu au
consecine letale, se pare.
Defimarea este o omorre simbolic
Din fric sau din ndiguire, omul civilizat a ajuns s controleze impulsul de a ucide, i
acest control a adus mult bine. Dar el, omul modern, n-a putut nfrna impulsul de a
osndi, adic a ucide cu gndul, cu vorba, cu explozii emoionale negative, cu emiteri
spontane de unde cerebrale theta/negative, cu defimarea, cu ocara.
Cel care defimeaz (sau propag/difuzeaz o defimare preluat din pres, din zvon sau
de pe Internet) svrete un omor simbolic. Chiar cnd candidul, virtualul asasin nu
reuete s ucid realmente, el cade n ceea ce nutnim ispita Cain". Sau medical zis: este
marcat de complexul Cain".
Defimarea prin Internet
Tot mai muli oameni de mare anvergur cultural ne semnaleaz c au fost, sau sunt,
inta unor atacuri ignobile, plasate pe Internet. Un confrate literat mi zice:

Cine are timp s navigheze pe Internet, se crucete cte njurturi i cte enormiti se
transport electronic."
Lucrul e trist i d o imagine despre extinderea real a unui complex psihic la nivelul
societii.
Am aflat, cu mare ntrziere, c eu nsumi am fost obiectul unei defimri prin
Internet. In asemenea caz, sunt posibile trei moduri de a recepta:
Un cititor logic i normal psihic vede iute c-i vorba de o defimare.
Cititorul comun" i naiv este derutat, sau intoxicat mediatic, conform regulei:
blasfemiai, calomniai c pn la urm tot rmne ceva".
Cititorul candid" se bucur c te vede defimat, jubileaz, difuzeaz mai
departe pe la neamuri i pe la megiei.
L-am ntrebat pe poetul Liviu loan Stoiciu, prieten i coleg, om drept, de-o onestitate
exemplar, dar prigonit adesea, aadar l-am ntrebat cum s reacionez la aceast
defimare, descoperit trziu. A rs i a zis: Vedei-v de treab! Eu citesc zilnic
defimri i mai mari la adresa mea, pe internet; ba am fost i ameninat cu moartea!"
Consecine, primejdii
Internetul ajut la anonimizarca calomniei i adesea O protejeaz pe calomniator. i
totui, caracteropatul protejat i ascuns va plti realmente. Ziceam: el svrete un omor
simbolic. Atac imaginea, vrea s asasineze imaginea, tiind c trim ntr-o lume n care
imaginea este un capital serios. Cum pltete defimtorul?
Dr. Lazarev spune, din practic tiind, c dac emii un blestem, o defimare, o blasfemie,
o brf otrvit vei suferi consecine psihice grave. Dr. Lazarev enumera cazuri
concrete, o cazuistic psihopatologic.
Adugm o observaie medical aflat mai recent. Cel ce elaboreaz scenarii
calomnioase, sau ciudosul care le difuzeaz, vor suferi microleziuni pe creier. La fel i
mnia, insulta, invidia, rumegarea gndurilor otrvite, produc microleziuni pe creier.
Acestea nu dor (cci masa cerebral nu doare, cum spun i neurochirurgii); dar prin
cumul, n timp, aceste microleziuni produc demen degenerativ. Aadar, printre noi
circul oameni care se cred normali dar care, datorit urii i nervilor, datorit cumulului
de microleziuni pe creier, au un coeficient de inteligen tot mai redus. Ei nu sunt destul
de deteriorai psihic ca s fie internai la

spital, i totui ei sunt victimele unei demene degenerative. i astfel ei greveaz ru


asupra relaiilor de familie sau de societate. Ce-i de fcut? Cel nelept va nelege.

De ce a fcut cancer Ion C?


Defimrile aduse Monici Lovinescu de Ion C. sunt la fel de grave ca turnrile ciufutei
doamne Cain n cazul Gheorghe Ursu. Ion C. a atacat cumplit imaginea unei personaliti
de mare anvergur i de mare rectimdine moral, cum este Monica Lovinescu. De ce a
facut-o oare? Din constrngere, din antaj, sau pentru beneficii?
Sau pur i simplu, din invidie, din pulsiunile Cain. Am citit jurnalul" lui C. publicat de
Eugen Barbu n Sptmna" n toamna lui 1982, dup fuga n Occident a poetului. n
jurnal sunt i denigrri aduse ctorva scriitori din ar, dar n principal inta rbufnirii este
Monica Lovinescu. Am citit i dosarul Romniei literare" cu tema Ion C, acum trei ani.
Luai de acolo concluziile i detaliile. Aici eu notez ceva ce a scpat dezbaterilor de la
Romnia literar". i anume faptul c Ion C. a murit de cancer, i cancerul su are
direct legtur cu pulsiunile denigratoare. Toxina psihic produs de rumegrile theta"
ale furiei, ale invidiei, ale defimrii au produs microleziuni care, ziceam, sunt
nedureroase i imperceptibile, dar, prin cumul, produc fie demen degenerativ, fie
blocaje funcionale, fie cancer.
Cretinismul ne ndeamn s ne rugm pentru dumanii notri. Cei prigonii s se
roage pentru prigonitori. Ruga dizolv toxina psihic a prigoanei.
7
7
y

Patristica

S consideri hulirea ca pe o laud; i lauda ca pe o hulire. i atunci eti cu


adevrat om mbuntit."
Oare putem fi att de senini nct s considerm hulirea ca pe o laud?
Nu m laud c am i ajuns s consider, imperturbabil, hula drept laud. Dar spun
c am neles mobilrile hulitorului, i nu-l resimt adversar sau duman, ci-l resimt
victima propriei lui nevroze.
Marcu Ascetul zicea:
S cumprm cu aur ocrile i prigonirile ce le ptimim de la oameni..."
Asta nseamn c micarea minii tale poate fi mai presus de fire.

Manevre anonime
Un defimtor i-a trimis Mitropolitului Antonie Plmdeal o scrisoare anonim",
semnat ns cu numele Andru. i-n aceast anonim", semnatarul" critica vehement
instituia bisericeasc i pe mitropolit.
Defimtorul voia s m pun ru cu clerul i cu pmnteanul meu" (aa numesc
basarabenii i bucovinenii pe consteni" sau pe oameni provenind din aceeai arie
geografic romneasc - ocupat de rui).
Deduc c acest defimtor al meu are tangene cu clerul, cci cunotea nite hibe
dinluntru! B.O.R.
Dar Antonie Plmdeal, om cu senintate filosofic, mi-a spus despre anonima pe care
defimtorul o semnase Andru". Dar tiu eu ce-a rmas n sufletul su? Au mai fost
adversiti, din partea unora prea de dreapta. Dar n-a vrea ca, prin replic, s renun la
bunul principiu filocalic de a uita repede injuria i hula. Ct despre delatorii pe care nici
nu-i tiu... M rog Domnului s-i fereasc, pe ei, de microleziuni pe creier.

Nu exist adversari, ci numai nevroze


Aceast propoziie, c nu exist adversari", am spus-o adesea studenilor mei, ntr-o
ncercare insistent de a demonta, sau a tmdui acel conflict Cain, acel sentiment de
adversitate care greveaz asupra unor oameni.
In cartea mea Terezia destinului (Editura Herald), am un capitol care chiar aa se
intituleaz: Nu exist adversari, ci numai nevroze". Adic: pe omul care te lovete s
nu-l priveti ca pe un duman; ci acela este o biat victim a unei ; el are nevoie de
ajutorul tu. Dac vei gndi astfel, vei dobndi un mental invulnerabil, nu te va atinge
hula, nu te va otrvi blasfemia, nu te va dezechilibra prigoana.
Dar viaa ne ofer i corecii la acest clieu" ideal, pentru o mai bun adecvare la real.
Un cursant al nostru, Vladimir D., ne spune ntr-o zi, ocat, cum asociatul su ia ntins
o curs, l-a mpins ntr-o npast din care era s-i piard i slujba i

libertatea. Vladimir zice: Eu chiar v credeam cnd spuneai c nu exist dumani, i


i priveam pe toi cu total ncredere.Total descoperit, iar acum era s fiu pe drumuri.
Eu cred c ne lsai un pic descoperii n faa lumii".
Dup aceast ntmplare, am completat mesajul ideal" cu un avertisment medical":
Chiar i dup acest episod ocant, continum s spunem c nu exist adversari, ci
numai nevroze. Dar n lume exist i rechini, exist i acali. Rechinii nu sunt
adversari, dar sunt rechini; i instinctul lor este s v mnnce, s v sfie. Rolul lor
este pur i simplu s v mnnce. Aa c, ferii-v. Deschidei ochii sau, dac putei,
deschidei trusa de prim ajutor. Ferii-v, dar nu-i dumnii. Pentru rechini, voi nu
suntei victime, ci voi suntei doar prada lor".
Crima este informaional?
0 defimare, o acuzaie calomnioas, poate fi, n rare cazuri, o npsmire. Adic
persoana care defimeaz crede, dintr-un context sau dintr-o informaie absurd, c tu
chiar eti vinovat! Asta nu scuz crima sa, dar te ajut pe tine s nu l consideri duman"
pe prigonitor.
Vorbim aici, aadar, i de cei ru informai, i de caracteropai.
De pild asasinul lui Gandhi era convins c Gandhi este vinovat i c trebuie ucis.
Asasinul lui Gandhi era un pic colit, fusese nvtor o vreme, lucrase i cu cifrele.
1 se spusese, de ctre un fanatic, c Gandhi e vinovat, e mincinos, e debusolat... Asasinul
era ferm convins c are dreptate. Nici Mesia nu i-ar fi scos din cap fantezia morbid.
Acel asasin aten nici nu era mcar un psihotic n genul acelei schizofrene romnce care
l-a njunghiat pe printele Roger de la Taize anul trecut. Asasinul lui Gandhi avea pur i
simplu mintea ngustat de mnie i de o informaie primit de la un mnuitor" al su,
cum c Gandhi e vinovat!
Aadar crima este uneori informaional, dar tot de sorginte nervoas: presiunea
psihopat a eliminrii unei valori.

Complexul eliminrii" semenului are attea chipuri! De la fostul prieten devenit duman,
pn la fostul deinut devenit torionar. Acum, n timp de pace i de rs caragialesc,
puterea urii pare n descretere, efectele ei par n descretere.
Oricum, propoziia nu exist dumani, ci numai nevroze" trebuie rostit cu discreie,
ca i tainic. Ea i este un semn de deteptare, i nicidecum un prilej de superioritate
fa de victimele nevrozei. Cci i sentimentul de superioritate" este un derivat al
complexului Cain. S nu cutm superioritate", ci
Oboseala i stresul. O abordare flocalic
Siluan Athonitul, n scrisorile ctre ucenici i ucenice (care i cereau sfat medical prin
coresponden, neputnd veni la Athos) citeaz adesea acest paragraf din Matei (11:28):

Venii la Mine voi cei ostenii si mpovrai, si Eu v voi odihni pe voi "
Se remarc opiunea i insistena lui Siluan Athonitul pe acest verset plin de sugestii
terapeutice. El se refer la dimensiunea sufleteasc a odihnei. Dezvluie secretul
adevratei refaceri. Totul rmne actual pentru omul de azi, pentru cei bolnavi de
osteneal cronic, pentru hipotimici. Aadar, cum ne odihnim? Observm dou realiti:
26.
Odihna este mai important dect somnul.
27.
Fr somn, omul poate tri. Fr odihn, nu poate tri.
Exemplul inimii: Acest g^^^
. ^^^^^^^^^^ De
altfel, ea ne d modelul odihnei fr somn.
Inima are acele micri ritmice, sistol i diastol: contracia i destinderea muchiului
inimii.
Inima se odihnete dup fiecare micare de pompare a sngelui. nti se contract, adic
muncete. Apoi se destinde, se odihnete.
Omul este dependent de somn pentru c nu a descoperit odihna. Nu tie s se
odihneasc.

La majoritatea oamenilor, somnul coincide cu odihna. Adic, pentru cine nu are la


ndemn alt mod de a scpa de osteneal, evident, recursul la somn este soluia natural,
biologic, logic.
Dar exist o mulime de oameni care spun c sunt obosii, epuizai, extenuai -chiar n
condiiile n care dorm!
Odihna medical
Exist o odihn prin antrenament medical si alta prin sporire spiritual. Aadar, o odihn
nvat anatomic; i alta nvat religios.
Mircea Eliade (1907-l986), n anii avntului su creator, a nvat s se refac doar dup 3
ore de somn pe noapte. Graie unui antrenament special, dup 3 ore de somn din 24, el
era perfect refcut, cu mintea clar pentru lucrul su. Recuperarea neuro-muscular
rapid se poate nva. Exist un secret" medical i unul sapienial al acestui
antrenament. Le vom aminti la sfritul capitolului.
Odihna spiritual
Calinic de la Cernica (1787-l868), de la 21 de ani, nu a dormit niciodat ntr-un pat. N-a
mai avut nevoie de pat moale i bun trupului trector. Calinic de la Cernica luase obiceiul
s evite somnul n pat de pe la 17 ani. Dar acest mod devine constant i definitiv dup 21
de ani, dup ce a avut primul extaz. De atunci, el n-a mai avut nevoie de somn i de pat.
S-a constatat c aceia care au extaze nu au nevoie de somn. Iar trupul lor se reface
perfect,i neuronal, i fiziologic (se resoarbe acidul lactic din esuturi musculare), fr
somn. (Vezi cartea Metanoia, de Aime Marcel, 1986).
Sfntul Calinic avea nevoie doar de puin odihn. Se odihnea circa 15 minute, apoi
continua contemplaia isihast. Se odihnea pe scunelul isihast, nu n pat. El alterna deci
rugciunea cu odihna scurt. i era mereu odihnit, ntr-o stare de vivacitate mental i de
trezie deplin, pilduitor pentru toat obtea sa.
Somnul este totui o... fapt bun
Cum extazul este rar, odihna prin somn este fireasc.

Nu trebuie s te constrngi la veghe. Cnd i vine somn, s dormi. Printele Teofil de la


Smbta zice: Somnul e o fapt bun. Dac ti-e somn, dormi. Faci o fapt bun ".
Dac trupul tu cere somn, nu-l chinui, nu-l frustra de o trebuin natural.
Cci sunt i oameni care nc nu au descoperit odihna filocalic i atunci ei trebuie s
doarm.
Cum se nva odihna
S observm care sunt caracteristicile somnului, ca s le transferm n planul
odihnei" controlate.
Ce se petrece cu omul cnd doarme?
28.
Se ntrerupe fluxul gndurilor. Asta este prima trstur specific a somnului
bun.
Aadar, dac i n stare de veghe vom ntrerupe fluxul gndurilor, pe anumite
perioade,cnd suntem obosii, noi ne vom reface fr somn. Cum ntrerupi fluxul
gndurilor?
Spiritual, prin noeraproseuche.
Medical, prin ceea ce se numete Protopostur" (vezi lucrarea noastr Terapia
destinului^ edit. Herald, 2004).
29.
In somn, se micoreaz numrul respiraiilor pe minut.
In Rugciunea minii n inim survine acelai efect: micorarea numrului de
respiraii. Rezultatul n plan psihic - este o destindere, o ncetare a agitaiei mentale
ostenitoare.
Aadar odihna este i n funcie de ritmul respiratoriu. In somn, acesta se linitete de la
sine. n noera proseuche o ajutm noi s se liniteasc, repetnd rar isihast.
30.
Ritmul cardiac se ncetinete.
In starea de veghe, ritmul cardiac este de circa 70 de bti pe minut, 70 de spaime pe
minut, a zice.
In somn, inima i micoreaz mult temerile.
In contemplaia isihast, ritmul inimii este i mai lent, de la sine. Nu dm cifre, ca s nu
accentum pe efecte fiziologice. Cci lucrarea are, n realitate, efecte mult mai mari:
trecerea de simuri la duh.
5

Linitea medical fa cu cea filocalic


Stresul (cauza a circa 45% din mbolnvirile psiho-somatice) i oboseala pot fi
contracarate prin procedee filocalice. Asociate uneori cu cele medicale. Cnd bolnavul
nelege s fie i pacientul i penitentul, lucrurile se rezolv mai lesne. Linitea
medical", se obine prin sofrologie. Termenul sofrologie nseamn armonia minii".
Este corespondenml medical al Isihiei (hesycbia, nseamn linite).
Simetria ntre aceste domenii este tentant.

\ lucreaz pe strile de contiin, i prin procedeele ei specifice se poate


remedia contiina patologic", obinnd contiina normal, sntoas.
Ea sugereaz trecerea la contiina extins", o stare asemntoare cu trezvia" sau strile
niptice, n filocalie. Ceva mai mult dect contiina extins" sau nipric" ar fi strile de
supracontiin, ntlnite doar n mistic. In rezolvarea unor probleme psiho-emoionale
care au la baz stresul sau epuizarea, se poate apela aadar i la linitea medical",
produs prin procedee cum ar fi cel numit training autogen. Strile alfa obinute n
sofrologie sunt complementare isihiei. Firete exist deosebiri calitative, chiar terapeutic
vorbind.
a poate restabili echilibrul psihic, reducerea focarelor conflictuale dinspre
interior spre afar, prin golirea coninuturilor impure.
\ ajut la echilibrarea i rezolvarea focarelor patogene dinspre exterior,
prin dirijare din exterior, prin inducere, printr-un repertoriu de sintagme medicale.
Acestea nu sunt simple sugestii" de nsntoire; ci sunt chiar activarea memoriei
sntii bazice, existente n om, dar perturbate de pcat, de viciu, de cumul de erori
(nnscute sau dobndite), de nclcarea legilor revelate.

Corectarea micrii minii


n Filocalia sunt numite trei micri ale minii:
> Mintea se mic mpotriva firii.
> Mintea se mic n acord cu firea.
> Mintea se mic mai presus de fire.
Mintea mpotriva firii este un semnal nevrotic.

Corectnd micrile greite, sub-fireti, ale minii, prentmpini sau rezolvi focare
nevrotice i boli ale egoului.
Ce nseamn mintea mpotriva firii"? Cum se manifest i care-i indiciul de a
cunoate aceast micare greit/bolnav a minii? Indiciul grav este tendina de a
osndi.
Exist trepte de gravitate.
Un prim semnal de alarm este tendina de a nvinui pe altii pentru un eec personal.
A nvinui impulsiv, agresiv, prin vehemente verbale sau fizice. Pe
cine nvinuiete omul sub-firesc n impas major?
Unul nvinuiete Soarta. Altul d vina pe un semen. Altul se nvinuiete pe sine. Toi
trei se nal i sunt expui nevrozei, sau sunt victime ale ei.
Fabul pe marginea prpastiei
Prelum din Esop fabula Cltorul si Soarta.
Un cltor fcea un drum lung i, cnd l-a dobort osteneala, s-a lsat lng un pu i
a adormit. Cum era gata s cad n pu. Soarta s-a apropiat de el, l-a trezit din somn,
spunnd: Prietene, dac ai fi czut nuntru, m-ai fi nvinuit pe mine, nu nesocotina
ta."
Tot astfel muli oameni, nenorocindu-se din pricina lor, arunc vina pe zei.
In gropile Bucuretiului
Ca i cltorul lui Esop, cltorul de astzi, cznd n gropile de pe oselele bucuretene,
are tendina s nvinuiasc vehement n trei direcii, potrivit pulsiunilor sale: nti njur
pe Primar; apoi njur Soarta i, vai!, chiar pe unii sfini protectori ai drumurilor. n fine,
dac este mai defetist i deprimat, se blameaz pe sine. Iar dac e suicidar, refuz s mai
ias din groap, ajungnd la concluzia c nu merit s mai fac umbr pmntului.
Auto-iefrinirea este tot o boal a egoului. Oricum, i cu vehemena fa de zei, i cu
dispreuirea fa de sine, groapa va rmne neastupat, iar mintea nevindecat.

exterior sau luntric. i pentru c pare fireasc" tendina aceasta, este i mai greu s
lupi cu ea i ea se instaleaz n via.
Mintea vechiului Adam
Mintea mpotriva firii este ntlnit i la strmoul nostru Adam. i el ddea vina pe
semenul su. in rai, cnd a fost luat la ntrebri de Tatl Ceresc pentru fapta sa, Adam
a rspuns pur i simplu:
Femeia pe care mi-ai dat-o ca s fie lng mine, ea mi-a dat din pom i am mncat".
Posibil ca Tatl s-ifi rspuns: Ea ti-a dat fructul din pom, dar nu i-a bgat n gur",
corectnd astfel micarea minii strmoului. Eva, la rndul ei, luat la judecare, da
vina pe arpe. Zice:
arpele m-a amgit i am mncat din pom ". Evident, Tatl i-a deschis ochii c ea
nsi a mncat fructul. Iar arpele, am zice noi, i-a fcut doar meseria lui de
amgitor.
Asta era specializarea lui, rolul lui; iar advertising-ul i strategiile vnzrii, azi, se inspir
copios din acel arhetip al seduciei din paradis. Aadar, n rai, un lan al nvinuirilor!
Filocalia spune c mintea mpotriva firii este mintea vechiului Adam". Iar dup
venirea Mntuitorului, acest mod de gndire a fost ndreptat, nsntoit. Iar Noul
Adam este chiar modelul terapiei acestor devieri ontice.
Osndirea semenului: un canibalism mascat
Avertiznd despre postirea fals, Vasile cel Mare spune:
Nu postii n judeci i certaril Tu nu mnnci carne, dar mnnci pe fratele tu! Te
abii de la vin, dar nu-i stpneti ocrile [i te mbei cu ocri] "
Expresia mnnci pe fratele tu" numete direct un canibalism mascat, al ipocriziei
dintotdeauna.

Osndirea, ocara sunt exprimri ale acestui canibalism mascat, ntlnit, la toate nivele
sociale. La fel blasfemia, batjocura, blestemul sunt expresii ale devorrii fratelui.
Sunt semne ale unui mental bolnav, mpotriva firii; i care i poate agrava simafia.
Blasfemiatorul, victim a unei nevroze sau a unui complex, dac nu-i rezolv
dizabilitatea psihic, risc s-o accentueze. Toxina psihic a urii i osndirea produc
microleziuni pe creier care, prin cumul, n timp (ani!), produc forme de degenerescent,
sau demen precoce. La fel i cei care practic ,ocara/osndirea pe internet sunt expui
acestui risc al degenerescentei.
Aretas, sau mntuirea fr osteneal
Ca un model viu al minii vindecate de maxima vtmare care este osndirea, l vom
evoca pe Cuviosul Aretas, un sfnt lene, sau nepstor", cum zice Patericul. Un sfnt
simplu i fr irul de virtui cu care se mpodobesc aleii. Un sfnt fr ascez!
i atunci ce gsim la el? De ce a ajuns n calendar? Iat, are ceva exemplar: n-a osndit pe
nimeni.
Cuviosul Aretas, sau Areta, altul dect Areta rnartirul, este pomenit n calendar pe 13
martie, n dreptul numelui su scrie doar att: cel care nu a judecat pe nimeni. Asta-i toat
isprava vieii lui; i chiar dac pare nespectaculoas, ea este semnul mare al sntii i al
mntuirii. Scrie n Patericul sinaitic (1):
Un frate numit Aretas era mai nepstor cu viaa monahal. Cnd era s moar, s-au
aezat n jurul lui unii din monahi. i vzndu-l pe Aretas c se sfrea cu veselie si cu
bucurie, stareul, care tia c veselia duhovniceasc este unul din semnele mntuirii, a
ntrebat moralizator:
Frate, crede-m, cu toii tim c n-ai fost rvnitor n nevoin (ascez); i cum te duci
de aici cu atta nflcrare pe chip?" Aretas a rspuns: Crede-m, printe, adevr ai
grit. Ins de cnd m-am fcut monah, nu tiu s fi judecat (osndit) vreun om!
Sau dac se supra cumva vreunul, n aceeai zi m mpcm cu el. i a vrea s-i
spun lui Dumnezeu: Tu ai zis "Nu judecai ca s nu fii judecai" (Lc.6:37), i: "Iertai
si vi se va ierta vou (Mt.6:12)l "

Vorbele lui Aretas au fost ziditoare celor de fa. Iar stareul i-a zis:
Pace ie, fiule, c i fr osteneal te-ai mntuit".
Reguli de via lung
Cercetnd modul de via al unui numr de longevivi, nonagenari i centenari, s-au
desprins cteva secrete".
Tabloul general al acestor secrete de via lung" l-am prezentat n volumul Terapia
destinului. Aici reinem doar constatarea c toi longevivii au dovedit o sntate mental
manifestat i prin urmtoarele dou atitudini:
31. Nu au njurat niciodat, mai bine zis nu au cunoscut acea fierbere mnioas
mpotriva cuiva, numitnjurtur.
32. Nu au pus la inim niciodat njurtura sau defimarea altora.
Aadar, n-au persecutat i n-au fost stresai de prigoana altora. Au fost i prigonii, dar nau pus la inim, ba chiar i-au neles i i-au iertat cu larghee pe persecutori. Sunt trei
atitudini la osndirea celorlali:
> Dac-l nelegi pe prigonitor, ai nervii buni.
> Dac-l ieri, ai inima bun.
> Dac-l iubeti, eti un iluminat.
Cum vei reui s-l i iubeti? Omul din comunitile tradiionale reuea aceasta prin
interiorizarea deplin a preceptului biblic, s-l iubeti pe duman. Filocalia ofer i un
ajutor medical" celor care vor aceasta, prin practica ascultrilor specifice i a
canonului specific. Prin purificarea egoului. <
cum s te mnii pe cineva. In primul rnd, nelegi i simi compasiune. Apoi ieri ca s
domesticeti. Apoi chiar ndrgeti s guti iluminarea. | ast s-a

Nevroza existenial
Dac nu s-a produs, totui, corectarea micrii minii, i dac te afecteaz profund blamul
sau prigonirile, exist riscul prim s faci o nevroz existenial.

In Enciclopedia de Psihiatrie, gsim descrierea nevrozei existeniale: O inabilitate a


persoanei de a-i tri propria experien, n mod independent. Lipsa autonomiei,
dependena stresant de prerile celorlali i de mentaliti creeaz disperare,
anxietate, pierderea valorilor existenei. Survin dezordini mentale i dezorganizarea
personalitii.
Un asemenea risc se vede i la persoanele deficitare la imaginea de sine, la stima de sine,
sunt persoane cu stri timice negative, cu concepti negative asupra experienei proprii, cu
idei negative despre viitor.
Neputina de a vedea un sens pozitiv, imediat sau ndeprtat, ntr-o experien personal
euat, arat o vulnerabilitate spiritual.
Autonvinovirea, autodeprecierea constituie o orientare nevrotic a personalitii.
Smerenia nu trebuie confundat cu devalorizarea de sine i cu umilirea de sine sau
autoflagelarea.
Smerenia este o stare spirimal nalt, rezultnd dup purificarea egoului, sau
expulzarea acestuia. Smerenia este zero egoism. Este acea lepdare de sine" la care
cheam Mntuitorul.
Terapiile clasice se ocup i ele de redresarea unui mental prbuit, atacat de agresiuni
sociale sau conflicte interne. Mai ales la cei hipersensibili, culpabilizai, sugestionabili,
predispusi depresiei.
Ridicarea stimei de sine este fcut printr-un antrenament adecvat. Vd c i o carte scris
de un psiholog modern apeleaz la sugestii filocalice. Cartea Stima de sine citeaz la loc
de cinste pravila Sfntului Benedict, pentru a distinge ntre defetism psihic, ca debilitate a
egoului, i smerenie, ca sntate maxim a eului.

Fericirile biblice, un corector psiho-afectiv


De un mare ajutor n ndreptarea firii sunt Fericirile biblice. loan Hrisostom face din
ele baza terapiilor filocalice.
Pentru tema de fa, apelm la Fericirile 8 i 9: Fericii cei prigonii pentru dreptate; i:
Fericii cei prigonii pentru Hristos, pentru apostolat duhovnicesc.

O persoan candid, lucrnd ntr-un mediu ostil, suferind persecuii din partea unor
fore de interese rapace, va trebui s integreze Fericirea a VlII-a: Fericii cei
prigonii pentru dreptate, c a lor este mpria cerurilor".
Aceast fericire biblic are dou efecte salvatoare:
4- nti, previne un complex de persecuie, un delir de persecuie. A- Apoi ea
conduce mintea spre instaurarea raportului agapic cu prigonitorul: pe acesta
ajungi s vezi c nu-i dumanul", ci victima unui complex anal, sau a paranoii.
A instaura raportul agapic cu categoria semenilor bolnavi poate s-i ajute i pe ei;
iar pe tine te conduce la iluminare, la mprie.
Cele 4 vieuiri
Pentru a ntri discernmntul i a fixa aceste corecii" ale micrii minii, observm c
Filocalia distinge patru feluri de vieuiri (sistematizate astfel de un ascet din Carpai):
> Vieuirea omeneasc, atunci cnd rspunzi la bine prin bine.
> Vieuirea dobitoceasc, cnd unul rspunde la ru prin ru.
> Vieuirea diavoleasc, cnd unul rspunde la bine prin ru.
> Vieuirea duhovniceasc: cnd chiar celui ce-i face ru i rspunzi prin facere
de bine.
Mintea care se mic pe potriva firii este a omului care nu asuprete i nu simte asuprire.
Are mulumirea ferm i nelege paradoxurile divine. Dac nc v doare existena i
dac nc v doare rul lumii, nu-i de vin lumea sau existena, ci egoul nc este
bolnav, i trirea n trup este mai mare dect trirea n duh.
Mintea mai presus de fire
Acesta este stadiul cnd s-a realizat trecerea de la simuri la Duh. Unii o dobndesc
temporar, episodic, cnd se afl n context liturgic sau n bun lucrare. Alii dobndesc
n chip statornic mintea slvitoare.
Fericirea a Vll-a confirm chiar acest nivel mai presus de fire. Nu att prin dobndirea
puterilor sau harurilor suprafireti. Ct prin asumarea nfierii divine.

Referine bibliografice
33. Dimitrios G. Tsamis. Patericul sinaitic. In romnete de Pr. Prof. Dr. loan Ic, Editura
Deisis, Sibiu 1995.
34. Sfntul Vasile cel Mare. Scrieri I. Omilii la Hexaemeron.Omilii la Psalmi, Omilii
/cuvntri. Traducere, studiu, note de Preot D. Fecioru, Editura Institutului Biblic, 1986.
35. Constantin Gorgos (coordonator). Dicionar encyclopedic de Psihiatrie, 4 volume.
Editura Medical, Bucureti 1989.
36. Franois Lelord, Cristophe Andrc, L'Estime de soi.
S'aimer pour mieiix livre avec Ies autres. Ed. Odille Jacob, Paris 1999. Versiunea
romneasc la Editura Trei, 2003,
37. *** FILOCALJA sau Culegere clin scrierile sfinilor prini care arat cum se poate
omul curi, lumina si desvrsi.
Voi. VIL Traducere, introducere, note de Pr. Prof. Dunaitru Stniloaie, Editura Institutului
Biblic, Bucureti 1977.

Partea a Il-a - Vindectori i vindecai


Olimpiada, o sfnta depresiva, si terapeutul" ei loan Hrisostom
Atimia si depresia nervoasa
Olimpiada, atestata n calendar drept Cuvioasa Olimpiada Diaconita (~ 364 ~ 408)
suferea de atimie (athymia).
Nu stim cum a debutat tulburarea ei nervoasa si daca s-a datorat traumelor rezultate din
prigoanele mparatului; sau s-a manifestat doar ca o depresie de abandon, dupa ce a fost
exilat loan Hrisostom, din scrisorile caruia avem toate informatiile maladiei.
Auramas 17 scrisori de la loan Gura de Aur, n care el si sfatuieste ucenica, o sustine, o
redreseaza, loan foloseste termenul athymia. Traducatorii moderni ai scrisorilor au tradus
prin depresie nervoasa, deprimare".

Atimia este scaderea tonusului afectiv, si este o forma severa de hipotimie, si nsoteste
depresia profunda. Este o prabusire afectiva, cu ntristare, descurajare, stari de anxietate,
sentimente de autodepreciere, incapacitate de bucurie, gnduri despre moarte, plns facil,
atitudine negativa fata de viitor, rumegare de gnduri rele despre mexperiente personale
trecute.
Sa analizam un asemenea impas psihic si contracararea lui, asa cum apar din scrisorile lui
loan Gura de Aur catre diaconita Olimpiada.

Precocitatea religioasa a Olimpiadei


S-a nascut la Constantinopole, ntr-o familie de demnitari imperiali. Ramne de timpuriu
orfana si mostenitoarea unei averi imense. Este educata cu dascali alesi. Se face
cunoscuta prin inteligenta si darnicie. Grigore de Nazianz i dedica un poem de ziua
nuntii. Grigore de Nyssa i dedica Comentariul la Cntarea Cntarilor. S-a maritat la 20
de ani. A ramas vaduva dupa un an si jumatate. Se consacra vietii religioase si daniilor.
Refuza categoric propuneri de mariaj, chiar pe cele aranjate de mparat. Face asceza
aspra, are descoperiri" divine. Face daruri mari, pentru construire de biserici.
mparatul Teodosie cel Mic a pus sechestru pe bogatiile Olimpiadei, enervat ca tnara
facea danii... cu nemiluita. Voia sa acapareze el aceste bogati.

Asceza maximala si libertatea femeii


Dupa sechestrarea averilor ei. Olimpiada se arunca n asceza, uitnd de tot lumescul.
Asceza pna la mortificare. Asceza a nsemnat, pentru femeie, o forma de libertate.
Prima emancipare totala a femeii a fost asceza.
De aceea, n istoria salvarii, mai lesne femeile au ajuns sfinte, iar barbatii sunt mai curnd
sfintiti" (adica ierarhi!).
Paladie spune ca Olimpiada, prin cele 5 fapte - viata naltata, osteneala, asceza, gnoza
(cunoastere) si sophrosyne (rabdarea necazurilor) face trecerea de la gjine la anthropos,
sau chiar la angelos, nger n trup".

Feciorie si libertate
Se vadeste ca asceza revirgineaza femeia.
Fecioria nu nseamna doar ne-nuntire", ci nseamna libertate degrevata de poverile casei,
ale nasterii de copii, ale supunerii la barbat.
Asceta citeste Biblia cnd vrea ea, sta de vorba cu oameni nduhovniciti cnd vrea ea,
poate sluji ca diaconita (diaconic nseamna chiar slujite). Astfel ea devine femeiebarbat": andreia , mulier virilis, cum citim n Dialogul lui Paladie (trad. Const.
Cornitescu, 2001).
Hrisostom, n scrisoarea VIII, o include pe Olimpiada n corul acelor fecioare sfinte
". Si zice:
Pavel n-a numit fecioara pe cea care n-a facut experienta casatoriei sau a convietuirii
cu un barbat, ci pe cea care se ngrijeste de cele ale Domnului". Chiar Hristos spune
ca milostenia e superioara fecioriei (Mt. 25: l-ll)
Monahii neadormiiti" (akoimetoi)
Spre 30 de ani, Olimpiada este facuta diaconita si i se restituie averea. Dispunnd de
averea ei, face acte de caritate de proportii. Au ramas liste impresionante, cu numele celor
care au primit danii.
Ea transforma palatul sau ntr-o manastire, gen fundatie privata, unde aduna o obste de
250 de fecioare. Nu erau acolo reguli manastiresti tipice. Faceau doar rugaciune. Dar
rugaciunile se desfasurau pe schimburi (trei grupuri), astfel ca sa fie acoperite toate cele
24 de ore. Dupa modelul monahilor neadormiti. 24 de ore din 24, rugaciune: ca pamntul
sa stea mereu sub 6 cupola" de rugaciuni.
Prietenia ntre doi sfinti
Cnd Olimpiada avea spre 35 de ani, la sfrsitul veacului al IV-lea, vine la
Constantinopole, ca episcop, loan Hrisostom. Intre el si doamna milosteniilor" se naste o
prietenie spontana si definitiva. Erau potriviti cu totul, aveau aceeasi naltime spirituala,
aceleasi deprinderi spre asceza maximala.

loan devine duhovnicul manastirii cu 250 de monahii. Olimpiada i aduce zilnic lui loan
frugala mncare si-i ngrijeste hainele. O cucereste nflacararea credintei lui loan.
Amndoi erau adeptii ascezei mortificatoare.
Posteau mult si nejudicios. Faceau zi si noapte rugaciune, epuizndu-si trupul. Amndoi
aveau aceleasi boli: si-au ruinat sistemul digestiv, sistemul pancreatic, plamnii.
Erau att de radicali n asceza lor, n abstinenta lor, nct orice ambiguitate erotica a
relatiei lor este exclusa.
Desi orice prietenie ntre barbat si femeie, n profunzime, contine o ambiguitate erotica.
Acesti doi sfinti sunt, nsa, mai presus de aceasta eventualitate naturala. Asceza nu
mbolnaveste, dar cei bolnavi au nevoie de asceza judicioasa. Faptul ca si loan si
Olimpiada aveau sanatatea ruinata nu se datoreaza ascezei. Postul judicios creeaza
autonomie de robia stomacului, iar la cei care au extaz religios, nevoia de somn dispare n
mod firesc.
Nu postul ruineaza sistemul digestiv; dar cnd ai un sistem digestiv ruinat trebuie sa
postesti judicios, moderat.
Extazul mistic te elibereaza de somn, dar cnd nu ai extaz este bine sa dormi
somn natural, 6-7 ore bune.
Somnul este o fapta buna", zice un monah romn.

Stresul de abandon
Cnd loan de Hrisostom a fost exilat, Olimpiada a facut o cadere depresiva alarmanta. Nu
stim istoricul bolii, nu stim daca ea a mai avut episoade depresive. Poate starea depresiva
s-a instalat n urma socului prigonirii lui loan si a stresului despartirii.
E posibil ca Olimpiada l-a iubit pe loan si ca femeie, dar si-a nfrnat cu 7 peceti orice
impuls erotic. Sau mai precis, transfigurarea ei religioasa ii stergea pre-simtul barbatfemeie.
Fapt este ca atimia ei ia forme grave dupa exilarea abuziva a lui Hrisostom si dupa ce
planul suprimarii acesmia devine clar.
Ca s-o ntareasca, s-o redreseze, loan i scrie din exil, ncepnd cu 404. Scrisori lungi,
ziditoare, loan, desi bolnav el nsusi, desi prigonit, este mereu nflacarat, are

acea protimie, pe care ti-o dau nasterea si rugaciunea. ntelegem, din scrisori, ca starea
nervoasa a Olimpiadei se adnceste n anii 404 405. Scrisorile lui loan sunt singurul ei
remediu; dar ea face dependent de terapeut", si cnd nu primeste leacul" recade n
suferinta.

Fazele terapiei"
n prima faza, loan o ndeamna la: mutarea continua a gndului, de la esec, la divin.
Abaterea de la gnduri triste prin chemarea nencetata a lui Dumnezeu ". Asa cum se
face prin repetarea Numelui divin. Procedeu care, mai trziu, se va numi noera
proseuche, adica rugaciunea mintii. i zice: Cheama-l mereu pe Dumnezeu, Daca
Dumnezeu nu te vindeca imediat, sa nu te enervezi.
Zice: Acesta e obiceiul lui Dumnezeu: nu elimina de la nceput cele cumplite..." Un mod
de a intimiza relatia cu Dumnezeu, rostirea familiara: ,Acesta-i obiceiul lui Dumnezeu..."
Ca si cum poti avea privilegiul de a sti obiceiurile Domnului, de a sti voia Lui".
Asadar, Dumnezeu raspunde ntotdeauna la rugaciune, dar nerabdarea noastra face sa
ratam raspunsul.
Dumnezeu raspunde cu un decalaj ntre fapta si rasplata, ntre cerere si obtinere.
Multi nu suporta acest decalaj, si rateaza ntlnirea divina. Acest decalaj, pentru
ntelept, este scoala si imagine" ale celor nevazute. Durata asteptarii ploconului"
divin este uneori prilejul deschiderii ochilor.
Parabola darului imediat
Uneori Dumnezeu raspunde imediat la rugaciune. Acum ceri, acum ti-a dat.
Depinde ct ceri, cum ceri.
ntmplare:
ntr-o biserica goala, doi cetateni se rugau lui Dumnezeu sa le dea bani.
Unul se ruga astfel: Doamne, da-mi si mie un dolar sa-mi iau o pine si un kil
de cartofi! "

Altul se ruga: Doamne, da-mi si mie un milion de dolari, sa ncep o afacere grozava!"
Primul: Doamne, da-mi si mie un dolar..." Al doilea, enervat, scoate din buzunar un
dolar, l da saracului si spune:
Na, tine un dolar, si nu mai fa galagie, lasa-L pe Dumnezeu sa se concentreze pe
problema mea! "
De aici se vede cine a fost ascultat. Sus.
Parabola decalajului ntre cerere si primire Un
cetatean se tot ruga:
Doamne, da-mi si mie avere! Vreau sa traiesc si eu boiereste!
Si se tot ruga zi si noapte, ca era chiar crestin practicant; si promitea ca va face
si-o bisericuta daca i da avere!
Iar Dumnezeu - nimic!
Satul ca se tot roage fara raspuns, omul trage concluzia ca Dumnezeu nu-i bancher si
nu mplineste cereri financiare. Renunta sa mai ceara. Si cum avea placerea
rugaciunii, lasa lumea, se retrage la pustie, n Bucegi, si se consacra vietii ascetice.
Descopera frumusetea ascezei, dulceata mgaciunii, descopera libertatea omului
luminat.
Dupa zece ani, la schitul sau se prezinta un notar, aducnd vestea ca pustnicul tocmai
a primit o mostenire de la o ruda din Canada. O mostenire mare. Si deodata acest om
vede ca Dumnezeu i-a mplinit, dupa 10 ani, rugamintea sa-l faca bogat. Dar mintea
lui era de-acum schimbata si el nu mai dorea bogatie. Si l-a ntrebat pe Dumnezeu:
De ce mi-ai mplinit asa trziu rugamintea? Acum, cnd eu nu mai am nevoie! " ntro viziune, a primit raspunsul: Dumnezeu i-a lasat exact un interval ca sa se trezeasca,
sa se realizeze, sa stie care-i adevarata bogatie a vietii.
La urma, acest om a folosit toata bogatia cazuta din cer" n zidiri caritabile,
spirimale. Caci el descoperise adevarata bogatie.
Orice amnate a rasplatii are un sens Daca Dumnezeu ne-ar rasplati imediat, ar
periclita mntuirea, prin comoditate si lene.

Sau uneori cred ca, n ceea ce ma priveste, am primit niste daruri de la Dumnezeu pentru
rugaciuni pe care le-au facut bunicii mei. Deci cu un decalaj de 2 generatii! Daca
Dumnezeu ar pedepsi imediat, ar rezulta pe pamnt numai masacre, numai groaza, caci
toti am avea de platit prea mult.
Decalajul ntre fapta si rasplata, fie n bine, fie n penitenta, da celor drepti timp sa se
ntareasca, iar celor rai le da timp sa ispaseasca.
loan Hrisostom zice, n chip genial:
Rautatea si are n ea nsasi pedeapsa nainte de pedeapsa; virmtea devine n ea nsasi
rasplata ei nsesi, naintea rasplatirilor ei."

Dumnezeu este paradoxal


Alta etapa a terapiei" lui Hrisostom: revelarea aciunii paradoxale a lui Dumnezeu.
Simatia era astfel:
Olimpiada, disperata, ntreaba de ce Dumnezeu ocrotete pe nemernici si prapadeste pe
sfinti. De ce ngaduie nedreptati strigatoare la cer! De ce miseii se bucura, iar dreptii
sufera...
Olimpiada nu suporta nici decaderea clericilor (problema veche si mereu noua, deci!). Nu
suporta ca episcopii prigonitori nu sunt pedepsiti de Pronie! Cum tolereaza Dumnezeu
acestea? loan i calmeaza revolta, zicndu-i: Lucrarile Iad sunt paradoxale". Si zice:

Sa nu te tulburi, sa nu te frmni, ci rami multumindu-1 pentru toate,


slavindu-L ".
Astazi, metoda de creatie Delphi" te supune la un antrenament mental: sa ntelegi
paradoxul si sapoti tu nsuti crea paradox.
Cnd nu ntelegeti vreo cruzime a istoriei sau a politicii, amintiti-va de vorba lui
Hrisostom: Dumnezeu este paradoxal. De aici va urma ntelegerea. 1ar ntelegerea
nlatura o emotie distructiva. ntelegerea creeaza o emotie vindecatoare.
Nu va rafuiti cu Dumnezeu, ca de ce ngaduie nedreptati strigatoare la cer. Caci tot el va
ngaduie si voua doua lucruri: sa faceti pacate strigatoare la cer sau sa fiti deasupra
nedreptatii, prin HAR.

Parabola celor doi mori bine druii


Am preluat de la Arsenie Boca o parabola, pe care o repovestesc n cuvintele mele,
pastrnd nsa duhul ei.
Parintele Arsenie Boca nsusi o stia din patristica. Eu am actualizat-o putin.
S-a ntmplat ca au murit, n aceeasi zi, un pustnic si un demnitar. Era un pustnic
sfintit, si era un demnitar corupt. Si trupul pustnicului a fost mncat de fiare. Iar
demnitarul corupt a avut parte de nmormntare cu onoruri nationale.
Ucenicul era mhnit, deprimat si se ntreba de ce Dumnezeu a facut o asemenea
tocmire nedreapta.
S-a rugat si a postit si Dumnezeu i-a revelat raspunsul: Pustnicul mai avea un pacat,
iar pentru curatire, s-a ntmplat ca trupul i-a ajuns la fiare. Acel calugar, desi sfnt,
mai avea o ultima impuritate de ars, o ultima dra de orgoliu de sters, si i s-a creat
ocazia unei ultime smeriri, ca sa plece dincolo curatit de orice umbra de pacat.
Iar demnitarul acela corupt, o fi facut si el o fapta buna la viata lui, iar Dumnezeu l-a
rasplatit cu cinstea nmormntarii. Caci Dumnezeu rasplateste pilduitor chiar si un
firicel de fapta buna, caci nimic din binele ce-l faci nu ramne nerasplatit. Ce fapta
buna o fi facut demnitarul? Poate fapta buna de a fi murit la timp.,.
Cheia terapiei: A da un sens suferintei
Astazi se stie ca vindecarea este grabita daca dai un sens bolii, suferintei. Dati un sens
impasului si veti cunoaste redresarea. Ca medici, dati un sens bolilor pacientilor si veti
grabi vindecarea.
Cnd acel sens ti este de nepatruns, sa stii un lucru: Boala nu este niciodata o
pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la pacat. Deci nu dati sensuri catastrofale,
pierzatoare: ci numai sens salvator.
loan Hrisostom, dupa modelul Fericirilor lui Hristos, vrea sa transforme suferinta
Olimpiadei n inversul ei, n prilej de bucurie. Zice:

Suferinta este o comoara".


Adica: fa dintr-o emotie distructiva o emotie vindecatoare.
Valorizeaza suferinta ca pe o comoara. Nu oricui poti spune acest lucru, ca nu te crede.
Nu oricine poate afirma asa ceva, ca nu-l crezi.
Dar cnd ti-o spune loan Gura de Aur, deci o autoritate n materie revelatorie, o
asemenea firaza produce un soc trezitor.
Scrie:
Acesta vreau sa fie leacul scrisorilor mele: sa-ti produca multa voiosie." Nu mngiere
voiesc, ci voiosie. Nu anestezic, ci leac. Voiosie duhovniceasca se zice agalia.
Este inversul, opusul lui akedia, ntristarea. Isihastul stie sa curete mintea de valurelele
vierii ca sa survina agalia. n scrisoarea a VlII-a zice: Tristetea fara masura e otrava."
Ne amintim sa psihologia foloseste termenul de toxina psihica", iar orientalii numesc:
cele 4 otravuri" corespunzatoare celor 4 emopi distructive".

Tratat" despre depresie


Scrisoarea a X-a a lui Hrisostom este un adevrat tratat" psihoterapeutic. Pe 24 de
pagini, el defineste depresia nervoasa si faza ultima a terapiei": ntarirea terenului psihic.
Zice: Desi am desfiintat tirania deprimarii tale si am surpat cetatuia ei (...) e nevoie de
ajutor prin cuvnt ca pacea sa-ti fie adnca (...), sa arati o seninatate fixa si sa te
stabilizezi n voiosie".
Se foloseste de exemple: sfinti si profeti care au avut, episodic, tulburari de personalitate,
dizarmonii psihice.
Chiar Sf. Ilie a cunoscut momente de deprimare si gnduri suicidare! El spunea: Destul
acum, Doamne. Ia de la mine sufletul meu, pentru ca nu sunt mai bun dect parintii mei!"
(3 Rg. 19:4) Si Hrisostom comenteaza: Astfel atimia este mai apasatoare dect
moartea, caci, ca sa scape de moarte, omul fuge spre moarte". Sa nu-ti faci tie
nedreptate"
Acest aforism este din Scrisoarea a XVII-a. Este o scrisoare despre medicina
sufletului. Este mpotriva auto-agresivitatii.
Hrisostom spune ca bolile se nasc din deprimare,si nu invers.

Doar daca te nedreptatesti tu pe tine, altii vor avea spor sa te raneasca, sa te veteme.
Daca ti lipseste stima de sine", vei fi vulnerabil. Sa nu
te devalorizezi pe tine, sa nu te auto-excluzi.
Recapatarea stimei de sine" este o notiune vehiculata astazi de psihoterapie. Se
adreseaza celor cu stari timice negative. Cu idei negative despre viitor. Astazi se scriu
tratate pe tema asta.
Cu toata convingerea ca bolile hipotimice se trateaza n spirit, Hrisostom recomanda si
recursul la medici, la farmacie, la igiena. El nsusi cere cutare leac, pe care spune ca l-a
folosit cu Succes, pentru stomac. El nsusi observa igiena riguros, i placeau baile zilnice,
n acord cu stoicismul ascezei sale.

Atimia si eutimia
loan pune mereu n opozitie atimia (stare negativa, prabusire) si eutimia (emotie pozitiva,
fericire).
loan avea un caracter fericit! constata Anne-Marie Molingrey. Programul sau terapeutic,
spiritual, e bazat pe Fericirile biblice.
Unde nu-i suferinta nu-i mhnire spun toti parintii bisericii, poate stiind ca trebuie sa-i
pregateasca pe oameni n fata celui mai curent obstacol, sau cel mai frecvent datum al
conditiei umane.
Din viata Olimpiadei, din darnicia cu care si risipea averile, din ntelepciunea cu care a
ntemeiat obstea de calugarite neadormite", ntelegem ca si ea a avut gena fericirii". Si
a avut o traire fericita. Zdruncinata la intervale de crunte nedreptati din partea
mparatului, a mparatesei cu suita ei, si din partea episcopilor care l-au nenorocit pe loan
Hrisostom si au fortat-o pe ea nsasi sa lase obstea ei si sa se exileze.
loan Hrisostom moare, fortat de catre tortionarii episcopali, la un mars exterminator, n
conditii teribile. mparatul Arcadie, care nca se mai temea sa-l omoare, sa nu cada
pacaml asupra lui, a fost asigurat de episcopii ostili ca l vor ucide att de discret, ca nu
va afla nici Dumnezeu nsusi!... Olimpiada a fost izbita de vestea mortii acestui prieten
iubit. Ea se stinge degraba, la 408. Avea 44 de ani. Desi moartea ei pare sa fie determinata
de melancolie si

trauma emotionala, n realitate, ea este atinsa de focul martiriului. Sfrsitul ei asadar nu


este un esec, ci o cununa.
Pentru moderni, Olimpiada este relansata ca personalitate exemplara: ea apare ca o
femeie care si-a sublimat definitiv feminitatea, pna n punctul de sus cnd, murind,
feminitatea ei sublimata si sfintita si-a luat cea mai emotionala revansa.
Noi am retinut-o aici ca pe un caz" de lupta cu cedarea nervoasa. Sinapsarele,
calendarele o retin, nsa, asa cum este ea cu adevarat, n posteritate: o sfnta. A lasat o
pilda care ne nflacareaza, asa cum ea s-a nflacarat de Hrisostom. A facut ea nsasi
vindecari miraculoase n timpul vietii; iar mormntul ei a facut nsanatosiri atestate si n
scris, si n memoria populara. A avut ucenice si hagiografi. mparatul care a urmat i- a
cinstit memoria; a mijit un cult pentru ea. Stareta Serghia, succesoarea la manastirea
Olimpiadei, a simtit ntr-o viziune prezenta ei. ntr-o vedenie cu Olimpiada, stareta
Serghia a primit cuvnt din cuvnt": Sunt cu voi n toate zilele vietii voastre".

Referinte critice
Sfntul loan Gura de Aur, Scrisori din exil. Catre Olimpiada si cei ramasi credinciosi.
Despre deprimare, suferinta si Providenta. Volum realizat de diac. loan l.Ica jr. Studiu
introductiv de diac. Ion I. Ica jr. Studiu prefatator de Anne- Marie Malin-grey. Deisis,
Sibiu 2003;
Sfntul loan Gura de Aur, Predici la sariyatori mparatesti si cuvntari de lauda la Sfinti.
Traducere si note de Pr. prof. Dumitru Fecioru. Editura Institutului Biblic,
2002;Constantin Virgil Gheorghiu, Saint ]ean Bouche dOr. Hommes de Dicu". Librairie
Pion, 1957;
Parintele Arsenice Boca, Talantii mparatiei. Volum din texte adunate de arhim. Serafim
Popescu. Edit. Credinta stramoseasca ", 2002; Nicolae Margineanu, Conditia umana.
Aspectul ei bio-psiho-social si cultural. Edit. Stiintifica, Bucuresti 1973.

Evdochia si trauma de initiere

Traditia filocalica ofera cazuri care pot fi abordate din aceasta perspectiva: restructurarea
integrala a unei personalitati, medical si spiritual, printr-o socare elaborata, prilejuita de
revelatia hristica.
Cazul Evdochia este graitor n aceasta privinta. Este pilduitor pentru cei care urmaresc o
vindecare de profunzime: nu doar disparitia sindromului, ci rcmodelarea umana, pna la
metanoia, pna la identificarea cu corpul-duh {soma pneumatikon, n formulare paulina).
n simetrie, vom observa ca emo-psihiatria a analizat functionarea traumatismului n
ritualurile de schimbare (2).
Este vorba de o socare elaborata, pregatita laborios, pentru a produce n subiect o mutatie
la un alt nivel psihic sau existential.

Primul soc initiatic: cuvntul revelat


Evdochia traieste n secolul al lll-lea, pe vremea lui Aurelian (faima ei este pe culme pe
la 270) si a urmasilor acestuia. Era din lliopolis, era samariteanca, ba chiar buna
samariteanca" n sensul castigant vorbind, adica daruia domnilor placeri trupesti. Era
foarte inimoasa si s-a lasat n voia voluptatii. A devenit o profesionista a voluptatii: o
prostitoata judicioasa, care a adunat si avere din meseria ei. n putina tinerete
desfrnata, Evdochia cunoaste schimbarea. Nu din senin, ci n urma unei ntmplari
pe care o voi numi soc initiatic. (Prin initiere, n sens soteriologic, se ntelege
realizarea mutatiei de la simturi la duh.) S-a petrecut astfel. Prin cetatea aceea, a
trecut un ascet, Ghermano, care si-a luat adapost aproape de locuinta Evdochiei, din
ntmplare; si acolo el vorbea oamenilor. ntr-o zi, l-a ascultat si Evdochia. Si a fost
socata de cuvintele: Cine si va pastra viata, o va pierde. Si cine si va pierde viata,
pentru Mine, o va cstiga." (Mt. 10:39)
L-a ntrebat pe ascet ce nseamna aceasta. Ascetul i-a raspuns: ,Metanoeitezice:
autenticitate.
A

" Evdochia n-a nteles si aplecat tulburata.


Exista cuvinte si oameni care lasa un ecou abisal, care rascolesc lutul din noi. Mai ales
cnd acestea cad pe un teren emotional sensibil. Mai ales cnd acestea sunt spuse unei
persoane care se afla n pragul unui impas existential. Aceste cuvinte revelate
produc o socare filocalica; este asteptata de cei care cer nteleptilor cuvinte de folos".
Cuvinte de nsanatosire.

Socare filocalica" este un concept care sta perfect n simetrie cu conceptul, deja existent,
traumatism intelectual". Dupa modelul oferit de G. Bateson (3). Acest model este
stravechi, dinaitite, de G. Bateson, evident. A fost folosit n cunoasterea orientala. Adica
n Orientul culturii Zen, dar si-n Orientul Mijlociu, al Bibliei.
Traditia filocalica a folosit termenul cutremurare", foarte apropiat de ceea ce vrea
sa spuna termenul traumatism intelectual". n mintea Evdochiei, aceasta propozitie a
Mntuitorului, rostita de un trimis (apostelh), Cine si vapastra viata o va pierde, si
cine o va pierde o va cstiga ", a lucrat rascolitor. Asa a fost nceputul transformarii ei.
Stim din istoria mntuirii ca si alti oameni predestinati si-au schimbat radical viata dupa o
socare filocalica, prin cuvnt revelat, auzit de la un trimis. Antonie cel Mare, Cuvioasa
Parascheva, Pelerinul rus - ca sa luam doar cazuri rasunatoare - au simtit mnarea spre
desavrsire dupa ce au auzit o propozitie revelata, spusa de om revelat.
Exista un Logos care a schimbat destine, exista rostiri care au civilizat continente.
Al doilea soc: visul revelator
La Evdochia s-a mai petrecut ceva. Cum ea era framntata de propozitia initiatica din
Biblie, si cum era siderata de trimisul Ghermano, si cum era rascolita de marele
ndemn ,Metanoeite", ntr-o zi a cunoscut o stare de rapin nsotita de o vedere
ngereasca. Sa nu-i zicem acelei staritransa"; caci transa este o stare mediumica, o
stare de constiinta alterata. Sa-i zicem secunda revelatorie.
n Filocalia se zice: I s-a facut o descoperire ". Adica i s-a daruit o relevatie, un minut
revelatoriu.
Si n descoperirea ce i s-a facut, s-a simtit rapita cu mintea si s-a vazut pe sine luata
de mna de un nger si ridicata la cer, unde ngerii se bucurau cu totii de ntoarcerea
ei. Si unde o aratare ntunecita scrsnea ca ea se sustrage de sub puterea sa" (1).
Aceasta vedere a marcat-o definitiv.
Stim si din alte exemple ale Flocaliei ca oameni vestiti au primit, prin vise revelatorii,
harul misionar si li s-a dezvaluit o putere ce era n ei, sau trecea prin ei.

Visul profetic face sa explodeze n exterior un ultim nivel al identificarii: identificarea n


duh. Dupa cum si introspectia temeinica (introspectie = reflectarea abisalului), prilejuita
de noeraproseuche, poate realiza o apropiere de nivelul pneuma-tikoslax.
Cazuri graitoare gasim din antichitate pna-n zilele noastre. Mai aproape de noi, o
amintesc pe Maica Teresa din Calcutta, o aromnca-albaneza: ea a primit puterea misiunii
sale n vis. Alt caz: Filaret Gamalau din satul Crucea-Bucovina, ncarcerat la Aiud prin
anii 50, torturat; n prag de moarte, el a primit, n vis treaz, puterea suprafireasca si s-a
trezit tamaduit de orice slabiciune, iar viata sa din nchisoare a nflorit ntr-un misionarist
al carcerelor (4).

Taumata, adica minune


Viata Evdochiei se schimba complet. Cere botezul crestin si-l primeste de la episcopul
Teodot (ramas si el n calendare). Foloseste n scopuri caritabile toata averea sa. Se
retrage la viata ascetica. Dobndeste darul tamaduirii si al vederii nainte.
Caci mutatia de la simturi la duh este nsotita de dobndirea unor puteri suprafiresti:
darul clar-viziunii, darul de a face vindecari. Si viata sa a fost minunata.
Dar suntem n secolul al Ill-lea, pe timpul persecutiilor mpotriva crestinilor.Din
invidie, din rautate, Evdochia este denuntata ca-i crestina. A fost chemata la judecata.
Dar ea l-a nsanatosit pe fiul crmuitorului si a fost lasata libera. La o noua arestare,
se ntmpla acelasi lucru: l vindeca pe persecutor, care o elibereaza imediat, cu frica si
evlavie. Pna ce a venit un dregator crud, Vichentie, care nu s-a lasat vindecat, si a
supus-o pe Evdochia la tortura, ca sa-si lase credinta. Evdochia a primit cu nflacarare
cununa martiriului. Dar n prezentul capitol, care are ca tematica psihoterapia filocalica,
noi subliniem modelul terapeutic al Evdochiei: nsanatosirea egoului si restructurarea
totala a personalitatii.
Sunt de retinut, ca universal valabile, cele doua circumstante care au declansat procesul
nsanatosirii. Una exterioara. ntlnirea cu un purtator de Logos revelat, care a prilejuit
ncalzirea ascetica". Si una interioara.

ntlnirea cu Logosul launtric, sau cu ngerul", care a activat spontan gena mntuirii".
Erau reali acei ngeri din viziunea Evdochiei? Erau elaborari subiective, ale unui psihism
abisal orientat spre nsanatosire? Sa credem n asemenea aparitii? Stim ca Antonie cel
Mare, si Evagrie, si Grigorie Sinaitul au lasat ndemnuri sa se refuze" ngerul, mai ales
din viziuni neofitilor. (Neofit nsemnnd proaspat iluminat"). Caci la neofit, ngerul" sar putea sa nu fie nger. Asadar, ce trebuie sa facem cu asemenea viziuni? Raspunsul
Filocaliei este: poti sa crezi n vise numai daca esti losif, sau Daniel, adica daca ai
anvergura lor si puterea lor de a discerne ntre elaborare personala si informational
dumnezeiesc. Poti sa crezi n viziuni numai daca esti Evdochia, sau Maica Teresa . Si
pna sa afli daca esti Evdochia, cum sa distingi ntre elaborari subiective si SEMNE
dumnezeiesti? Prin observarea calitatii lor anastasice. Sunt dumnezeiesti semnele care
prilejuiesc sanatate, vindecare, renastere, adica anastasis, nviere. Semnele care desfereca
izvoarele vietii si ale salvarii omului.

Referinte bibliografice
38. *** Vietile sfintilor de peste tot anul, dupa Sinaxare din Minee si Triod. Editura

Biserica Ortodoxa, Alexandria 2003


39. Tobie Nathan, Trauma et memoire, n Nouvelle revue d'Ethnopsychiatrie" n-6/1986.
40. G. Bateson, lut ceremonie duNaven, Paris, Ed. De Minuit l971,
41. Vasile Andru, Mistici din Carpati, Editura Pontos,Chisinau 2000.
42. Lionel Corbett, Functia religioasa a psihicului. Traducerea din engleza, prefata si note
de dr. Leonard Gavriliu. Editura IRI, Bucuresti 2001.

Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei)


n istoria transformarilor minunate, cazurile de femei sunt mai numeroase si mai
dramatice dect cazurile de barbati.

Si Thaisa, si Maria Egipteanca, si Sfnta Fotina s-au ridicat pentru totdeauna, fara nici o
ntoarcere la viciu, fara nici o concesie.
Barbatii ne-au aparut mai vulnerabili la patima. Am analizat cazuri de asceti carpatici si
necarpatici care au luptat cu ispitele, ntr-o alta carte (Terapia destinului, capitolul Eros //
rugaciune). In Pateric citim despre multi asceti care nu s-au pumt salva dect prin fuga,
precum sfntul Martinian.

Privirea si hormonii
Pna si o privire vinovata ma ucide!" i spunea o femeie barbatului ei. Barbatul o acuza
de gelozie absurda. Dar este vorba doar de gelozie absurda? Sa vedem. Biochimia a
demonstrat ca: a jindui n minte dupa o femeie produce n barbat reactii hormonale si
endocrine ca si cnd actul sexual ar fi nceput n realitate! Fantasma erotica - desi este
numai un substitut" de real - te va osteni mai tare dect realul nsusi.
Ce-i rau n asta? lata ce-i rau: Cnd vorbesc simturile, tace spiritul. Trairea
spirituala mistica este trecerea definitiva de la simturi la Duh.
Legendara Citra ntlneste un ascet n padure, l priveste vrajita. Se apropie de el. El se
tulbura cnd o vede. EI e gata sa renunte la rodul bogat al ascezei ndelungate. Caci si
prin femeie vorbeste o eternitate, o grija teribila a naturii de apastra speta umana.
Citra l-a tulburat. A fost o tulburare, nu o ispitire. Adica Citra n-a facut-o pentru
placerea ei. Ci, printr-o ngaduire a legii perpetuarii spetei, ea vrea sa-l mute, pe acel
om sporit, de la asceza pustiei, la asceza casniciei.
Casnicia tot asceza este, si daca ti-o asumi cu responsabilitate, ca pe un exercitiu spiritual,
familia ar putea fi egala cu monahismul... De altfel, n orice alegere buna se afla
Dumnezeu.
Dumnezeu este simbolizat prin alegerile bune, dupa cum Eul este simbolizat prin obiecte.

Trei moduri contra viciului


Exista chiar si preoti, si monahi care se tulbura la vederea femeii frumoase. Si n vechime,
si astazi.
Din vechime, amintim pe monahul Conon, care slujea si ca preot. El se smintea cnd
miruia femei. Era bntuit de fantasme erotice. Si, nvinovatindu-se foarte tare, a vrut
saparaseasca preotia, simtindu-se nevrednic.
Amnci a avut o viziune: Ca a venit la el loan Botezatorul si i-a zis: Ramipreot, ca te
voi usura eu de razboiul acela", adica depofrirea femeilor. Preotul Conon, curios de
efectul acelei terapii prin viziune, s-a dus la slujba. Si cnd a vrut sa miruiasca o fata
persana, mbunatatita, dar att de frumoasa" (precizeaza Umonariut), preotul s-a
smintit de tot, si, disperat, a decis iarasi sa fuga din manastire.
Iarasi i s-a aratat n vedenie loan Botezatorul, si i-a spus: Prima data, nu ti-am luat
cu mna mea patima, ca sa te lupti singur, sa biruiesti, si astfel ai fi avut multa plata si
frumoasa cununa. Acum te voi usura cu mna mea de acest razboi al carnii."
Si Sf. loan l-a supus, n vis, la un fel de chirurgie psihica, l-a nsemnat cu semnul
crucii pe pieptul dezvelit. A doua zi, Conon, cnd a miruit-o pe preafrumoasa persana
nici n-a simtit ca este femeie cu firea".
Solutia reprimarii dorintei nu-i buna. O patima reprimata l roade pe barbat, sau i da
acele vise umede, care fac dificila lucrarea ascetica. Solutia represiva duce la refulari.
Sunt trei moduri de preschimbare a naturii vicioase.
(a) Actiunea interioara sau asceza: prin mutarea gndului mereu spre
divinitate.
Iar cnd apare o fantasma erotica, o privesti neutru, fara ncntare, o lasi sa treaca;
exercitiu ajutator, constientizarea ca faptura ta este privita de ochi ceresti si ca este buna
numai daca produce bucurie, si nu nvinovatire.
(b) Actiunea exterioara: metaniile si postul.
Ct despre ajutorul posibil primit n vis, acea chirurgie psihica, este un semn ca cel
preocupat de schimbarea sa, cu cainta si staruinta, primeste acest dar: activarea spontana a
arhetipului mntuirii.

c) Modul radical de transformare, cum s-a vazut n istoria mntuirii, este martiriul,care arde radacina raului si daruieste desavrsire.
Bonifaciu cel bun si usuratic
Bonifaciu (sau Bonifatie) a trait la Roma, pe vremea lui Dioclepan (sec. IV). Era vataf
pe mosia unei femei bogate: Aglaia. Traia n voluptate si pacat cu stapna sa. Era si
iubitor de vinuri dulci.
Se spune ca era bun la suflet si chiar nclinat spre cele religioase; dar aceste calitati
erau zadarnicite de pofte trupesti si de amoralitatea sa structurala. Dumnezeu a
rnduit ca el sa fie treaz la mntuire, ntmplarea a fost astfel: Aglaia, - aflata si ea sub
pacatul simturilor si al indiferentei la binecuvntare, fiind si ea un amestec ambiguu
de bine si rau, de senzualitate si compasiune - ia zis:
Mergi n Orient, n Cilicia, unde au fost torturati crestini, si sa aduci aici moaste de
Mucenici, sa le avem spre ajutor si vindecare."
Iar el, glumind, euforizat de vinuri, a zis: De vor aduce moastele mele, le vei primi
oare?"
Aglaia i-a zis: Betivan simpatic, du-te si fa ce te-am rugat! "
Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca
Bonifaciu a ajuns n Cilicia. Tocmai atunci acolo se petreceau alte sngeroase
persecutii. El a asistat la torturarea publica a unui crestin. A fost cutremurat si s-a
aprins de rvna. A fost transformat cu totul vaznd minunile rezistentei martiriului.
Bonifaciu s-a apropiat de cel torturat, a sarutat rana de martir si n acel moment s-a
produs n el iluminarea cereasca.
A marturisit ca este crestin, a fost legat si supus la tormra. Dar iluminarea i conferea
supra-putere, asa ca a scapat teafar si nevatamat din cele trei munciri: strapungerea
corpului cu sageti de trestie, plumb topit varsat peste el, aruncarea sa n cazanul cu
smoala topita.

Trupul care nu arde n foc


Adesea ntlnim n vietile sfintilor acest fapt: ca, supus la tortura, trupul sfintit rezista.
Sfntul Pantelimon, patronul medicilor, de pilda, a fost supus la cinci suplicii, si a scapat
teafar din toate cinci. Uneori martirii erau aruncati la fiare salbatice flamnde, si fiarele
nu le faceau nici nu rau. Asta am ntelege-o prin comunicarea viului la nivel infracelular,
sau la nivelul empatiei animale. Dar uimitoare este marturia ca, aruncat n cuptor nrosit,
sfntul scapa nevatamat. Si-n cazul lui Pantelimon, si-n cazul lui Bonifaciu, supliciul
focului, al cuptorului nrosit, al cazanului cu smoala topita sunt uimitoare. Aceste minuni
sunt adevarate si probabil ca ele au contribuit la extinderea grabnica a crestinismului.
Vom spune nsa ca nu toti martirii vadeau aceste mutatii bioenergerice, si ca ei, n genere,
nu doreau sa le obtina, nu se asteptau la ele. Dimpotriva, ci asteptau cununa martiriului,
ca, prin aceasta, sa dobndeasca asemanare cu Hristos cel crucificat. Ei nu voiau sa aiba
parte de crutarea de foc, ci voiau sa sfrseasca martiri ca sa aiba parte de nviere. Minunea
se producea la unii, la altii nu. Maretia lor este martiriul, nu miracolele. Cei care nu
cunosteau miracolul, primeau cu extaz cununa de martiri. Si sunt multe cazuri cnd, n
arena, fiarele flamnde sfrtecau credinciosi. Dar si atunci se petrecea un miracol: n timp
ce fiarele i mpresurau, ei cntau imnuri de slava si multumeau pentru nunta cereasca.
Stiinta nu neaga calitatea de miracol
Analiznd simatia corpului care nu arde n foc, omul modern a ajuns la niste concluzii
rationale. Este mai rodnic pentru mntuire sa accepti ca minune asemenea situatie. Dar
nici explicatia stiintifica nu micsoreaza calitatea acestor fenomene si, n general, nu
nlatura cu totul calitatea de miracol. Adica ceva ramne nca neexplicat.
Iata asadar o posibila explicatie n cazul imunitatii la foc. Omul iluminat, omul
identificat cu corpul-duh (corpul cauzal sau dumnezeiesc) nu arde niciodata. Pentru
simplul motiv ca duhul nu arde niciodata n foc. Aceasta e de altfel dovada ca omul are
si un duh, un corp-duh. Si daca omul s-ar identifica - prin credinta - cu acel corp-duh,
nu ar cunoaste nici ardere n foc, nici degradarea prin boala.

La urma, lui Bonifaciu i s-a taiat capul. nsotitorii sai i-au gasit moastele si le-au
cumparat cu 500 de galbeni; le-au adus la Roma, unde s-a nchinat o biserica pentru
el.
Aglaia s-a sfintit si ea, prin asceza, prin rugaciune, intrnd si ea n calendar. Ne
ngaduim o referinta metaforica pe seama numelui martiriului: din Bonifacies (fata
buna", adica om cu aparenta buna), el a devenit Boni-fatum (soarta buna", om cu
destin ales).
Relatia credinta-sanatate (n tratamentele parintelui Arsenie Boca)
ndreptarul de viata
Parintele Arsenie Boca a lasat un ndreptar de viata", codificat n cinci puncte:
1- oxigen;
4 glicogen;
A- paza hormonilor;
A- somn;
4 conceptii de viata crestine.
Acest ndreptar insista mai mult pe sanatate dect pe asceza.
A
% e convins ca nu poti sa ai credinta daca nu ai sanatate". Si invers:
Cei fara credinta sunt foarte vulncrabili fizic si psihic, sunt primejduiti cu
degenerarea.
Parintele Arsenie vedea o concordanta ntre fiziologie si duhovnicie. Parintele
arhimandrit Teofil Paraian ne-a detaliat aceste cinci puncte ale ndreptarului de viata:
Sa traiesti n mediu fizic curat, n aer curat; sa observi echilibrul organic prin hrana
rationala: nici prea mult, nici prea putin; sunt boli de trai bun si sunt boli de trai rau;
dar boli de trai de mijloc nu sunt! " Despre somn", parintele Teofil ne detalia:
Majoritatea nevoitorilor pun accent pe priveghere, pe veghe, pe nedormire. Or
parintele Arsenie pune accent pe somn, pe odihna mintii". In alta circumstanta,
parintele Teofil Paraian ne-a spus: Daca facem o noapte alba, facem si-o zi neagra!

Paza endocrina
In legatura cu pazirea vietii hormonale si cu disciplina sexuala, parintele Arsenie Boca
ntreprinde o adevarata terapie de cuplu. Veneau la el cupluri de tineri casatoriti, sau
familisti relativ tineri, veneau cu probleme de sanatate sau cu tulburari emotionale.
Multora le recomanda perioade de abstinenta sexuala de la trei luni la sase luni, dupa caz.
Aceasta abstinenta periodica este folositoare n regenerare.
Parintele Arsenie zicea: Omul este nclcit cu desfrnarea". Omul se lasa momit de
placere si astfel este tlharita energia genetica". Sau: Oamenii au despartit placerea
de porunca".
El nu era un simplu moralist sau un prohibitiv. Cuplurilor normale" le recomanda htru:
Nici abuz, nici refuz". (Nici abuz din partea barbatului, nici refuz din partea femeii,
interpretau unii... Dar nu stim.) Nu insistam pe aceste relativizari, caci hedonistii si
adeptii placerilor fac tocmai din aceasta regula", si nu detaliul regulii.
Insistenta pe paza simturilor
Paza simturilor are mai ales rol profilactic. Vorbind despre aceasta. Arsenie Boca are
exprimari percutante, adesea socante, ca adevarul sa izbeasca atentia, sa lucreze la
despietrirea celor mpietriti. Zice:
Hormonii sunt gloantele instinctului. (...) Ochii, urechile, narile si gura sunt zone
erogene." (Cararea mparatiei,p. 241)
Dar acestea sunt si zone reflexive, observam. Ele reflecta viata si se supun reflexiei.
Ochiul este creier dezvelit de os.
Paza simturilor, nainte de a putea fi o preocupare personala si o purtare de grija
pentru om, este ajutata de parinti trupesti sau duhovnicesti. Copiii (dar si adultii care
ramn copii ca vrsta emotionala), se reazima pe mintea parintilor ".
Iar omul matur, zicem, se reazima pe rugaciune, adicape mintea lui Dumnezeu, cnd
sunt vrednici de aceasta.

Relaia credinta-sanatate
Aciunea vindectoare a printelui Boca este nsemnata. Nu fcea propriu-zis medicina
isihasta", mi spune parintele Daniel, fost ucenic al parintelui Boca, n prezent duhovnicul
manastirii Prislop. Nu facea deci ceea ce azi ar vrea sa se numeasca medicina isihasta".
El dadea prescriptii sigure si eficiente, pentru viata duhovniceasca. Dar cu urmari n
vietuirea sanatoasa. Cerea fermitate n viata de cuplu. Multe cazuri ale degenerarii, el le
surprindea n dezordinea trairii relatiei de cuplu si a atmosferei din familiile scindate.
Familia e mai pretentioasa dect calugaria!" zicea.
Uneori ndemnurile sale erau strict personale. Alteori aveau un caracter general. In
conferintele si predicile sale sunt remarcabile preocuparile In vieuire sntoasa. Intre
sanatate si credina este o relaie directa. Mistica se ntemeiaz pe adunarea harului si
pe puterile naturale si, la rndul ei, orienteaza aceste puteri, cum sunt ereditatea,
mediul, destinul.
Aceasta forta, destinul, este si naturala si supranaturala, caci jumatate este de pe
pamnt, iar numai cealalta jumatate este de la Dumnezeu ". Ceea ce este pepamnt"
este elucidat de cei care stiu ce e si cum lucreaza" iar aici i are n vedere pe marii
terapeuti sufletesti ti trupesti.

Pe primul loc sunt vindecatorii sufletului. Zice: Dumnezeu trimite vestitorii


fiecarei vremi (slujitorii cei de dis- de-dimineata) ca sa-ti dea ragaz sa te ndrepti".
Doua Iaduri si doua Raiuri
Parintele Arsenie nu ameninta cu iadul, ci cu fiziologia. Mai sunt si azi preoti care-si
sperie enoriasii slabi de nger: i sperie cumplit cu scenarii malefice, infernale, si acesti
preoti induc (n enoriasii vulnerabili) nevroze sau sindromul de posesiune. De ce mai sunt
astfel de preoti? Reminiscente dintr~o pedagogie negativa, care nu stiu cte roade a dat n
Evul Mediu, dar azi n mod cert este un atavism si un semn de retardare.
Spuneam, parintele Arsenie nu ameninta cu iadul. Nu rasplatea" cu raiul, ci cu
perspectiva sanatatii perfecte si cu regenerarea puterilor. Veneau la el oameni

de 30-40 de ani, cu sanatatea subreda, si el i punea pe picioare. Cu dubla sa actiune:


fiziologica si duhovniceasca.
In cartea sa Cararea mparatiei el scrie: Barbatul e poligam din fire (...) Solomon avea
1000 de femei - nsa i-au platit bine - ca l-au smintit la minte, nct s-a lepadat de
Dumnezeu (Regi 11: 3-4)."
El face distinctie ntre iadul teologic" si alt iad: mai familiar, mai concret: Iadul vieti
mizerabile", convoiul mizeriei asupra careia desfigurarea si degenerarea se ntind ca o
pereche de gheare, tragnd pe cine prind ntr-o enorma gloata de chinuiti si dosaditi ai
sortii." {Cararea mparatiei).
Tot asa, exista doua Raiuri. Unul teologic", n relatie cu taina vietii de apoi. Altul raiul psihologic, sa zicem asa: raiul launtric al omului, raiul familiei armonioase, raiul vietii
duhovnicesti aici si

Credinta si sanatatea
Conceptii de viata crestina iata un aspect esential pentru sanatatea fizica si psihica,
pentru regenerarea individuala si, poate, nationala. Ateismul este o alenatie mentala",
spunea parintele Arsenie. Din fericire, lumea na cazut de tot n ateism; n strafundul sau,
omul este religios. Dar poate omul modern sa-si pastreze credinta? Cum poate sa-L mai
vada" omul modern pe Dumnezeu, dupa toate furtunile rationaliste si scientiste?
Sunt doua cai de a-L percepe pe Dumnezeu: calea pozitiva", a Proniei; si calea
negativa", a Judecatii. Ascetii, monahii, dar si mirenii rvnitori si daruiti, l percep pe
calea Proniei. Dar asta e foarte rar n veacul nostru. Intelectualii, chiar cei cu minte
deschisa, l pot percepe pe calea negativa, a Judecatii"; adica nu prin convorbire"
cu El, ci prin atributele Sale, prin Legea Sa, prin Voia Sa.
Arsenie Boca si psihanaliza
Caut radacinile durerii", spune parintele Arsenie Boca. Le cauta n familia pacientului, n
trecutul sau, n abisalul sau.

Un capitol din volumul Cararea mparatiei se intituleaza Un fel de psihanalii.pag 254).


Nu este o referinta ntmplatoare, ci realmente parintele Arsenie Boca face psihanaliza
unui caz: ateul. Coboara n abisalul acestuia sa descopere ce furtuni bntuie acolo (...) si
de ce realitatea spiritului este inexistenta la el?" Ajunge la constatarea ca ateismul este o
infirmitate, un handicap, care are si cauze ereditare, dar si conflictele psihice recente.
Astazi s-a cercetat daca exista o relatie ntre ateism si cvaje ale eului, sau blocaje venind
din perioada embrionara si din conflicte din prima copilarie.
Conflictele din familiile dizarmonice, certuri sau violente, se rasfrng dramatic asupra
fatului, de cnd ncepe procesul cerebrogenezei.
Parintele Arsenie Boca zice: Cuprinsul credintei se nvata. nclinarea de a nvata sau
nu se dobndeste nclinarea sufletului este catre obrsia sa!" Este astfel semnalata
o premisa terapeutica: remedierea sta n posibila sporire a coeficientului de
spiritualitate.
Anima naturaliter christiana ( = Sufletul este n mod natural crestin). Doar ca sufletul
se interfereaza cu trupul care, daca este naruit de conflicte ce zac n strafunduri", i
tulbura exprimarea.
Mistica n relatie cu: ereditate, mediu, destin
Parintele Arsenie Boca are mereu n vedere, ca misiune mistica: nsanatosirea individului,
a familiei, a natiei. O face ca un terapeut, pornind de la natural spre suprafiresc. Ascetul
taumaturg, ascetul vindecator este o traditie importanta n istoria salvarii.
Fraza biblica Acesta e glasul de dimineata al vremii ce va sa vina" este interpretata
de parintele Arsenie astfel:
Trebuie nteles ca aceasta este o misiune mistica spre puterile naturale ". Experienta
mistica - patrunderea tainei mntuirii prin comuniunea cu Dumnezeu e privita n
relatie cu cele trei puteri naturale: ereditate, mediu, destin: Destinul, dupa conceptia
crestina, vine mai mult de la divinitate". Dar: Se poate interveni si n puternica forta
a destinului", caci o componenta a lui este din lumea aceasta.

Ori de cte ori, ca duhovnic, auzim ca copilul e neputincios, tot de attea ori ne lovim
de ereditate, de influenta mediului. Si daca mergem si mai la radacina lucrurilor, la
destin, copilul ispaseste vina parintilor. De multe ori trebuie s-o ispaseasca si pe a
stramosilor. Se poate nsa interveni si n ereditate, si chiar n zona divina a destinului
nostru care covrsestepepamnteni".
Referine bibliografice
Arsenie Boca, ieromonah: Cararea mparatiei, ediie de Preot Prof. Simeon Todoran si
Monahia Zamfira Constantinescu, Edit. Episcopia Arad, 1995. Parintele Arsenie Boca:
Cuvinte vii. Editie de Daniil Stoenescu, episcop de Vrset si Monahia Zamfira
Constantinescu, Deva, 2006.
Parintele Arsenie Boca: Rostul ncercarilor. Editie de Arhim. Serafim Popescu, Edit.
Credinta stramoseasca, 2004.
Parintele Arsenie Boca: Margaritare duhovnicesti. Editie de Arhim. Serafim Popescu,
Edit. Credinta stramoseasca, 2004.
Parintele Arsenie Boca: Despre ndumnezeirea omului prin har. Editie de Arhim. Serafim
Popescu, 2005.
*** Parintele Arsenie Boca, mare ndrumator de suflete din secolul XX, cu o prefata de
Arhim. Teofil Paraian. Editie alcatuita de loan Gnsca, Edit. Teognost, Cluj-Napoca,
2002.

Vindecri miraculoase
Cheia vindecarilor: trairea n duh
Pe Sf. Munte Athos vom auzi adesea ca s-au savrsit minuni. S-ar putea zica ca, acolo,
miracolul este fapt cotidian.
Sunt ajutoare ceresti sau minuni savrsite prin evlavie si prin icoana Maicii
Domnului: nsanatosiri, salvarea unei obsti, daruri neasteptate, schimbarea vietii.
Alte ajutoare minunate vin dinspre relicve sfinte, locuri consacrate, sau dinspre asceti
sporiti.

De ce pe Sfntul Munte se petrec miracole mai mult dect oriunde?


Iata de ce. Pentru ca ei, cei de acolo, traiesc n Duh, si nu n trup. Ascetii mari de
pe Munte, nevoitorii, fie la obste, fie la pustie, traiesc n Duh. Chiar si pelerinii,
calatorii care vin acolo cunosc si ei trairea n Duh. Ei vin pentru o perioada
limitata.
Dar si n acest interval limitat, ei cunosc influenta puternica a mediului athonit si, macar
pe timpul acela, ei traiesc n duh, nu n trup. Unii dintre acesti calatori vor prelungi starea
de traire n duh si dupa revenirea n lume.
Ce nseamna a trai n trup
Sunt trei feluri de traire: n trup, n minte si n Duh.
A trai n trup nseamna a ramne conectat la sursa pacatului. nseamna a trai nrobit
patimilor, simturilor. A te gndi doar la mncare, la sex, la satisfacerea nevoilor
primare; a te gndi la bani si la functii; a fi dominat de ambitii si egoism. A trai ntre
griji siplacere.
Un mare pacat este grija. Un subtil pacat este placerea perversa sau satisfacerea
imediata a simturilor.
Grijile nseamna a trai n trup. A te identifica deci cu trupul, cu partea ta cazatoare si
vulnerabila, n slavona, grejnik nseamna pacatos. Pe drept cuvnt: cel coplesit de griji e
un pacatos...
O persoana obiecteaza:
Acasa ne napadesc grijile gospodariei, grijile bucatariei... nseamna ca noi,
gospodinele, facem pacate ca stam n bucatarie?
Raspunsul: Treburile gospodariei sunt slujiri, nu griji. Bucataria este slujire, nu grija.
Transforma mintea: de la mintea grijii, la mintea slujirii. Slujirea nseamna: munca
dezinteresata de a obtine profit personal imediat; cu simtul daruirii, cu drag sifara
bombaneala.
Parabola Marta // Maria" a fost rau nteleasa de oameni. Hristos nu dezaproba faptul
ca Marta munceste. El dezaproba ca Marta bombaneste si scnceste! Hristos o gaseste
exemplara pe Maria nu pentru ca ar renunta la munca, ci pentru ca mintea ei este
pregatita pentru contemplatia divinului.

Ca daca nlaturi bombaneala si obsesiile si invidia capeti mintea slujirii, mintea


limpede a bunatatii si a sanatatii.
Asa se face trecerea de la trup la Duh, si-n mediul familial, si-n cel profesional.
Principiul placerii
Spuneam ca mare pacat este grija (pentru ca blocheaza, ntuneca, mbolnaveste) si cel mai
subtil pacat este placerea, pentru ca duce la stagnare, la regresiceinfantila, la indiferenta
religioasa, cadere.n psihologie, se vorbeste de doua principii care guverneaza procesele
mintale: principiul placerii (infantil) si principiul realitatii (comportament de adaptare, de
ajustare la dificultati). Principiul placerii revendica ndeplinirea imediata a unor
trebuinte; iar cnd acestea nu pot fi mplinite, omul scnceste, njura, bombaneste,
urla; sau, n alte cazuri, el cade n reverie, vise compensatorii, ascundere n boala... La
adult, frustrarea de placeri se poate manifesta prin reverie si vis, ca satisfacere iluzorie;
dar si prin revendicari vehemente, nemultumiri si mnie, n cazuri de dizarmonie
nervoasa. Aceasta se remediaza sau se corecteaza prin practica despatimirii (vezi si
rugaciunea lui Efrem Sirul).
Mintea multumirii si a iertarii
Facem distinctie intre placere si multumire.
Multumirea este o stare salvatoare: este stabilitatea emotionala.
defineste astfel conditia naltei evolutii spirimale: Rugati-va nencetat.
ntru toate multumiti" (ITes. 5:17-l8).
Prin multuinire ntelegem un stadiu al mintii foarte stabil, ferit de fluctuatii afective, ferit
de exaltare, pe de o parte si de scnceala, pe de alta parte. Multumirea dezvaluie un
psihism calm, puternic, senin: nu se ncnta cnd primeste zaharelul, nu njura cnd l
frustrezi de zaharel.
Este mintea de viata lunga". Caci a multumi provine din cuvintele a multi-ani. Vezi
termenul popular ntrebuintat si de Sadoveanu: multumesc, adica ti urez multi ani!

ntelegem, prin aceasta referire la etimologie, de ce mintea multumirii este mintea vietii
lungi, este mintea iertarii. Si, mai ales, este mintea care face trecerea de la placere la
realitate, de la trup la Duh.
Mentinerea treziei
Importanta este mentinerea acestei trairi. Caci unii primesc darul treziei n duh, o clipa,
fie prin contactul cu locul sacru, fie prin puterea unui duhovnic sau maestru; dar
mentinerea treziei este grea.
Pentru mentinerea n Duh sunt necesare ajutoare, asceza exterioara, context salvator.
Omul este slab si are nevoie de sprijin.
Mentinem mintea n Duh si n trezie, prin rugaciune, prin cele 7 taine, prin simboluri
religioase.
Ne amintim ca symbolon nseamna unire. Iar contrariul lui symbolon (unire) este
diabolos, care nseamna dezbinare, rupere, scindare, nvrajbire. Symbolon este si Crezul"
de la Niceea (simbolul credintei); symbolon este si o imagine care declanseaza o amintire
divina, un context salvator, o experienta spirituala.
Un exemplu de simbol ajutator: Usa. Obiect comun, cu care ne ntlnim zilnic... Pentru
cel sporit n duh, usa este nu numai un cadru dreptunghiular de iesire si intrare; ci el
si aminteste sensul duhovnicesc, cel rostit de Hristos: Eu sunt usa: de va intra
cineva prin Mine, se va mntui; si va intra// va iesi, si pasune va afla. " (loan 10:9).
O usa desparte doua spatii: spatiul amorf, al lumii, si spatiul consacrat: al casei, al
bisericii, al chiliei, al trapezei.
Cnd deschizi o usa, sa-ti amintesti de aceasta, si astfel intrarile si iesirile vor fi
sporitoare.
Si, cum omul deschide 12000 de usi pe an, ar avea ocazia sa-si reactualizeze planul
spirimal de 12000 de ori...
Deschiderea unei usi devine un exercitiu spiritual Faceti-l zilnic.

Simboluri ajutatoare

Crucea: simbolul mntuirii.


Cartea: simbolul marturisirii.
Lumnarea: simbolul hristic, lumina vietii.
Icoana: simbolul ntruparii divinului n istorie.
Muntele: simbolul credintei.
Mna: simbolul vindecarii.
Piciorul: simbolul slujirii, al ascultarii.
Tripticul crucea + ancora + inima simbolizeaza: credinta, nadejde, dragoste. Apa:
simbolul purificarii.
Pinea si vinul: simboluri euharisrice. Ca exprimare spirituala, rememoram
simbolul pinii (= trup hristic) la fiecare masa.
Arborii: lisus, fericirea cereasca; arborii mai simbolizeaza: nvierea corpului (pe
morminte); omul botezat fata de cel nebotezat (copacul verde si copacul uscat). Florile:
simbolul harurilor Sf. Duh. Nuca: perfectiunea omeneasca.
Metania: simbolul nvierii omului din moartea pacatului.
Toaca: chemare si mediere pamnt-cer. Clopotul: vocea
exterioara a bisericii. Amin: nceputul si sfrsitul.
Fireste, ntelegem prin simbol un fapt lucrator, nu un idol. Icoana nu este idol, ci este
simbolul ntruparii si elucideaza taina ntruparii. Simbolul este o scara: nu idolatrizezi
scara, ci urci pe ea spre taine si ntelesuri si mentii mintea n tarie, traiesti n duh, esti n
vestibulul miracolului.
Cu ntrebarea te mntuiesti
Un aforism filocalic spune:
Cel ce se mntuieste, cu ntrebarea se mntuieste." Pare simplu. Este simplu. Doar ca
trebuie ntrebare multa si ascultare multa. ntrebarea nseamna ucenicie si stradanie. Daca
Facultatea de medicina dureaza sase ani, oare crede cineva ca Facultatea rugaciunii mintii
n inima, Facultatea noera proseuche, dureaza mai putin?
Exista raspunsuri care ilumineaza spontan si trecator; numai daca urmeaza o asceza
sistematica iluminarea se fixeaza n fiinta.

Pentru cel disperat, ntrebarea procura un anestezic, o pilula de urgenta. Pentru


ucenic, ntrebarea deschide usa cunoasterii.
Asadar, nu simpla ntrebare care-ti rezolva o situatie de moment, un impas existential. Ci
ntrebarea-scoala, raspunsul-cale. Paisie Aghioritul zice:
Ct timp traieste, omul sa dea examene duhovnicesti. Corigenti nu exista."
Paradigma ascetului vindicator
Despre cuviosul Paisie Aghioritul (1924-l994) am aflat din relatari directe, pe Sfntul
Munte; dar si din cartile sale.
Stim ca Paisie a ajutat mii de oameni. Avea daruri vindecatoare reale. Avea si darul
vindecarii ignorantei care-i sursa bolilor. Avea cunoastere, adunata nu n scoli, ci n
asceza si-n nvatatura patristica. S-a format si s-a informat mereu.
S-a format prin practica noera proseuche. S-a informat la doctorii" pustiei aghioritice. Sa format temeinic, cercetnd batrni luminati, de la care observa practici, asculta, lua
notite, sistematiza episoade exemplare. A lasat scrieri adunate, pna acum, n doua
volume.
A fost un monah migrator, la diverse manastiri, din Capadochia originilor sale, la
manastirea Sinai si-n manastirile din Grecia, mai ales pe Sf. Munte.
L-a cercetat pe Teofilact, poate cel mai sporit dintre contemporanii cunoscuti. Desi
multi erau ncredintati de sfintenia lui Teofilact, el si ascundea ct putea desavrsirea
si minunile, care tot mai razbateau spre oameni. Teofilact avea extaze, dobndise
caldura permanenta a corpului, levita, desi nu-i placea deloc placere sa leviteze, iar
darul teleportarii l considera chiar ispita diavoleasca, si se lupta cu el.
Cuviosul Paisie l-a cercetat si pe batrnul care, parasit de un ucenic doct si trufas, a fost
slujit de un nger. Si de aici, un prilej pentru noi sa adncim ntelesul relatiei omului cu
ngerul sau.
Paisie Aghioritul n-a ncetat niciodata sa exerseze, sa se informeze si sa ia notite,
pastrndu-si curiozitatea vie de ucenic, chiar si dupa ce el nsusi era maestru si era cautat
de sute de oameni.

Cei care apelau la el erau din aceste categorii:


> oameni cu boli psihice, cu nevroze;
> oameni cu conflicte n cuplu, cu dezastre familiale;
> oameni cu esecuri de viata, rezultnd din dizarmonii si tulburari de personalitate;
> oameni cu boli incurabile, cancere.
A rezolvat multe cazuri de atimie, de stari depresive, de toxicomanie, de boli somatice.
Unele din acestea sunt consemnate de biograful sau, ierom. Hristodulos, altele sunt scrise
doar n Cartea vietii.

Cuvintele de folos ale ascetilor: nsanatosire si ndreptare a vietii


Oamenii merg sa ceara cuvnt de folos" cnd se afla n impas existential, la disperare, la
boala, la nevoia de a-si salva un copil sau un parinte. Dar si din dorinta de a-si schimba
viata.
In orice veac, chiar si-n acesta, traiesc oameni care au darul vindecarii sau al
ndreptarii vietii.
Un caz de vindecare prin cuvnt
Unii asceti rostesc cuvntul vindecator nainte ca penitentul sa spuna pentru ce a venit.
La Ion Ciobanu Pustnicul de Ia Rmeti a venit o femeie slabanoaga, adusa n spate de
feciorul ei.Pustnicul, de ndata ce a vazut-o i-a spus: Pleaca de aici, femeie. Du-te si
te mpaca degraba cu vecinul pe l-ai blestemat si l-ai osndit! " Femeia era uluita ca
pustnicul stia totul dinainte, prin clarviziune. A aflat astfel ca blestemele aruncate de
ea asupra vecinului s-au ntors asupra ei (cum de altfel se ntorc toate blestemele) si ea
s-a mbolnavit, si doctorii nu puteau face nimic.
ntlnirea cu pustnicul a fost hotartoare pentru ea. Desi pustnicul a rostit retoric acea
respingere, femeia s-a cutremurat si a avut revelatia ca a ncalcat o lege universala; ea
a fost rascolita de aceasta revelatie, a cunoscut o brusca transformare, a iertat, a ars
ura ei si-n acel moment s-a vindecat.

Caz de dezlegare
Venind de departe, un barbat se apropia de coliba lui Ion Ciobanu Pustnicul. Fara sa-l
fi cunoscut, pustnicul i-a spus:
Copilul tau este bolnav de pacatele tale. El zace la pat, de doua saptamni, de pacatele
tale." Si i-a numitpacatulpe care nu-l stia nimeni. Barbatul a fost cutremurat de
aceasta dezvaluire. Cum sa sterg acelpacat, parinte?" a ntrebat. Marturiseste de
doua ori si fa dezlegare duhovniceasca".
Apoi i-a dat un canon de ndreptare. Si pe cnd i dadea dezlegarea omului, copilul sau
se facea sanatos.
Psihoterapia medicala cunoaste si ea multe cazuri de acest fel, cnd vindecarea unei
dizabilitati a unui copil presupune tratarea parintilor, sau a unuia dintre parinti. Vindecaipe parinti si se vor vindeca fiii.
Batrnul Ieronim din Eghina (+1966) i-a spus unei femei care a venit sa-i ceara ajutor
n ndreptarea unui copil neascultator:
Ii vei prezenta lui Dumnezeu, pentru a-ti salva fiul, genunchii tai batatoriti."
Cum se ndreapta copiii de azi
Batrnul Porfirie din Attica (1906-l991) le spune unor parinti aceste sfaturi: Nu-i
fortati pe copii. Ceea ce doriti sa le spuneti, spuneti-le n rugaciune. Ceea ce ei nu stiu
sa asculte cu urechile, vor primi cu harul." Asa spunea si batrnul Eusebiu din satul
Melissopetra (+1929): Dect sa tot vorbesti copiilor despre Dumnezeu, mai curnd
vorbiti-i lui Dumnezeu despre copiii vostri. Sufletul adolescentului trece printr-o
explozie de libertate si accepta cu greu sfaturile. Tratati-i pe copii ca pe niste mnji:
pune-ti-le frul sau slabiti-le frul, dupa caz. Parintii trebuie sa-i iubeasca asa cum
sunt, si nu pentru ceea ce ar vrea sa fie sau pentru ca le seamana! "

Rolul femeilor rele


La btrnul Porfrie a venit un tnr care voia sa se cstoreasc si care avea temeri
cu privire la firea viitoarei neveste, se temea sa nu nimereasca peste o femeie rea.
Batrnul Porfirie i-a zis:
O femeie rea poate fi pentru tine ocazia de a dobndi Raiul! "
Ispita fumatului
Siluan Athonitul s-a ntmplat sa mearga n tren lnga un negustor, fumator pasionat.
Acesta a aprins o tigara si a simtit nevoia sa-si apere apucatura, zicnd ca are si unele
avantaje, sau macar iluzia lor. I-a cerut parerea lui Siluan. Acesta i-a spus:
Domnule, nainte de a va aprinde tigara, rugati-va. Spuneti Tatal nostru. "
Negustorul a raspuns cu mirare:
Pai nu prea merge sa te rogi nainte de fumat! "
Parintele Siluan a zis:
Orice lucru care nu merge cu rugaciunea netulburata, mai bine sa nu- l facem. "
Pentru a evalua ispita" fumatului vom spune ca, potrivit unei recente clasificri a bolilor,
intrate n vigoare n 1999, dependenta de tutun a fost recunoscuta oficial ca boala. Ea tine
si de pacat" n masura n care orice taietor al detii este considerat un pacat.
Cnd cazurile de toxicomanie au ca motiv un mal sevraj din copilarie, mijloacele
filocalice au succes, dar pot fi asociate cu psihoterapii clasice.
Vindecarea" viselor Daca suntem chinuiti de vise
urte, sa nmultim rugaciunea", spune a

Visele urte reflecta impuritati, stresuri, traume. Ele reflecta persistenta unor conflicte
psihice.Vindecnd un conflict, vindeci" si visul.
Rugaciunea mintii, corectarea miscarii gndirii, cumulul de emotii pozitive sunt
moduri ajutatoare. Se poate apela si la programare sofronica, atunci cnd este cazul sau
cnd specificul dizabilitatii o impune.
Un proces de purificare se reflecta n contimul visului. Exista si vis corector" afectiv,
care reflecta, simbolic, mutatia de dupa o lucrare cu sine. Toate acestea au influenta
asupra starii afective din etapa urmatoare.

Trezirea constiintei prin cifre


O profesoara de matematica l ntreaba pe parintele Teofil Paraian cum sa trezeasca
constiinta elevilor, cu o materie arida precum cea pe care o preda dnsa.Parintele
Teofil i-a spus sa predea matematica asa cum ar preda Domnul Hristos.
Profesoara a fost foarte miscata.
Iar parintele Teofil, n sinea lui, si-a zis:
Nu stiu eu, daca mi-ar fi spus cineva lucrul acesta, cum as fi putut sa ma achit de
ndrumarea asta..."
Remediile printelui Cleopa
Parintele Cleopa de la Sihstria era cutat de multa lume pentru cuvnt de folos. Cnd i se
cerea secretul depasirii unui impas emotional, parintele Cleopa raspundea ca secretul sau
este: Rbdare, rbdare, rbdare! " Rbdare nseamn cel puin trei lucruri;
i Autocontrol;
4- Toleranta la frustrare;
4- Nadejde (rabdare de sfnt", zice Filocalia).

O femeie i cerea sfat despre barbatul ei. Era betiv si agresiv la betie. A venit o boala
peste el, a paralizat, a zacut un an, si devenise cel mai virtuos om: citea toata ziua
Biblia, vorbea blnd, se ruga. Si Dumnezeu l-a nsanatosit. Iar dupa ce s-a fcut bine,
a sarit din pat, s-a dus la crsma, a venit beat si a cotonogit-o. Femeia a fugit la mama
ei.
Ce sa fac? Cum sa-l mntuiesc?" Parintele Cleopa i-a zis: Mntuieste-te tu singura.
Pe acest om tu nu-lpoti mntui. Dar pe tine, da."
O mama a ntrebat: Ce sa faca fiica mea, caci are mare spaima de ntuneric si de
voci! " Parintele i-a raspuns:
Sa faca semnul sfintei cruci, asta sa faca!" Si a ntarit rostirea, cu un gest ferm,
apasat, impuscnd toata fiinta: semnul crucii care alunga orice frica, simbolul salvarii.
Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale)
Varsanufie din Gaza (+540) a fost ntrebat: Daca ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea un
raspuns la o alegere sovaielnica, cum sa prind de veste ca raspunsul vine? De cte
ori sa ma rog ca sa capat un raspuns?" Varsanufie, numit si Marele Batrn ", a
raspuns:
Cnd nu poti ntreba pe batrn, trebuie sa te rogi de trei ori pentru orice lucru. Si,
dupa aceasta (a treia zi) ia seama spre ce nclina inima ta macar ct un fir de par. Si fa
aceea. Caci este vadita nstiintarea, si ea se arata nendoielnic inimii." (Filocalia, voi.
XI).
Sa te rogi fara obsesia de a capata raspuns ca la carte", ci cu asteptarea linistii.
Raspunsul se arata sub forma multumirii launtrice. Sau sub forma nclinatiei de a face
binele. Si ceea ce alegi atunci trebuie sa urmezi cu consecventa.
Dar de unde stiu ca va urma o alegere buna?" a ntrebat un tnar. La aceasta,
parintele Staniloaie a raspuns: Chiar daca n aparenta nu se mplineste asa cum am
cerut. Dumnezeu o mplineste asa cum e bine pentru noi."

Sofrologia a preluat aceasta sugestie a lui Varsanufie. Doar ca n loc de a cere de 3 ori,
ea recomanda sa ceri de 21 de ori, n 21 de seri la rnd, n acele minute ntre veghe si
somn (culoarul alfa, natural).
Diferenta ntre 3 si 21 arata oare diferenta dintre puterea rugaciunii fata de
sofrologie? Sau numai semnaleaza efortul suplimentar de a elibera calea spre abisal n
conditiile slabirii credintei la omul de azi?
Ritualuri la primirea cuvntului vindicator
Un cuvnt de folos nu- i o simpla anecdota sau aforism rostit la gura chiliei". Este un
concentrat informational care poate avea rasunet pna-n codul genetic. Sa te apropii fara
prejudecati, fara superstitii, cu despietrire. Apropie- te spunnd ncet: Evloghite,
Pater!"
Vii sa ceri cuvnt de folos pentru transformarea ta? Un ascet ti poate spune: Nu-ti dau
cuvnt de folos, ca degeaba ti l-as da! Ca oricum tu nu-l vei tine!" Sa fii constient ca,
ntrebnd, cstigi macar smerenia", zice Varsanufie din Pustia Gaza.
Unii cauta cu suferinta, altii cu nadejde. Chiar si cei mpietriti cunosc brusc o deschidere
luminoasa la auzul cuvntului de folos".
Un pelerin a venit la staretul Vasile de la Poiana Marului si i-a zis: Nu am duhovnic.
Da-mi un cuvnt de folos ".
Batrnul i-a raspuns doar att: Cnd nu ai duhovnic, sa-l cautiplngnd".

Partea a IlI-a - Practici sacerdotale


Cele mai puternice rugaciuni
Care sunt cele mai puternice rugaciuni? Sunt cele spuse din inima si cu | Asadar,
conteaza calitatea adresarii, evlavia, staruinta, mutarea cu mintea de la lume la
Dumnezeu, mutarea de la trup la duh.

La toate rugaciunile, vei primi un raspuns. Nu exista rugaciune fara


raspuns. Uneori raspunsul este nvaluit; alteori raspunsul nu este cel asteptat
de tine, ci acela care, n profunzime, ti trebuieste. Uneori raspunsul vine cu un
decalaj de timp; cei slabi se descurajeaza, dar cei vrednici staruie.
Putem selecta cteva rugaciuni care au un rasunet particular n fiinta
umana si produc mai lesne lucrarea vindecatoare.
In primul loc stau:
Rugciunea Domneasca si
Acestea sunt complete si totale.
4- \
e sunt si ele de baza n terapiile spirituale.
Dar pentru ca omul este slab si cazator, si nu poate lua tot rodul acelor rugaciuni
totale", adaugam si altele care au salvat existente, au ndreptat patimi si au adus
vindecari. E vorba de
igaciunea Sf Efrem Sirul,

4-| %si,

4- mereu la mari naltimi sufletesti: P |.


Rugaciunea isihasta
Rugaciunea isihasta, ca o practica spirituala esentiala, va fi expusa ntr-un volum
special: Isihasmul sau mestesugul liniarii.
Rugaciunea isihasta este un mare dar pentru cel care cauta cum sa ne purificam,
cum sa ne iluminam si cum sa ne desavrsim " (am citat din subtitlul Filocaliei).
Rugaciunea isihasta este personala, este tainica, este initiatica: se ntemeiaza pe
transmiterea de la ndrumator la ucenic. Procedeul rugaciunii lui lisus poate fi cunoscut de
oricine, dar cu o remarca: lucratorul n lume (mirean) va trebui sa practice numai faza
rugaciunii lucratoare".
Procedeul rugaciunii mintii n inima" se practica prin repetarea stihului isihast:
Doamne lisuse Hristoase, miluieste-ma". Acesta este stihul cel scurt, de cinci cuvinte,
si asa l-am preluat de pe Sf Munte Athos. Se practica nsa cu

folos stihul dezvoltat: Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mape
mine, pacatosul".
Conditiile concentrarii, mestesugul, asceza exterioara si interioara, le poti afla numai de la
calauza spirituala.
Atitudinea launtrica este de prima importanta. Se realizeaza acel stadiu de liniste, cnd
tac gndurile ca sa vorbeasca Dumnezeu".
Cei care nu au un ndrumator (duhovnicul poate fi ndrumator numai daca el nsusi a
practicat si dobndit aceasta lucrare) nu vor depasi 15-20 minute de rugaciunea mintii n
inima. Efectele sunt, la rvnitori, o stare de trezie, si un prim stadiu de isihast: linistea
launtrica, un temei de sanatate si bunatate.

Rugaciunea Domneasca
ntrebat ce foloase miraculoase" i-a adus tabara isihasta din iulie 1995, un participant
tnar si fara ipocrizie a raspuns, n plina emisiune TV: Mi-a reamintit rugaciunea Tatal
nostru!"
Tatal nostru este cea mai puternica rugaciune crestina; este o cale de purificare si
iluminare, cum spune Filocalia.

Un batrn spunea: Daca vrei sa ti se ridice o piedica din cale, sa spui Tatal
nostru de sapte ori.
In practica isihasta, rugaciunea mparateasca se rosteste nainte de concentrarea
monologhica. Mntuitorul ne nvata: Iata cum trebuie sa va rugati: Tatal nostru care
esti n ceruri!" (Matei 6:9)
Asadar, vom zice Tatal nostru" la nceputul meselor si la nceputul oricarei lucrari, si
la nceput de meditatie isihasta.
Un isihast, atestat n Pateric, folosea ca procedeu unic numai repetarea necontenita a
rugaciunii Tatal nostru. El ncepea aceasta rugaciune seara, o spunea toata noaptea, o
termina dimineata. In tot acest timp, el o recita mental doar o singura data, nebagnd
de seama ca a trecut noaptea... Caci, n timpul rugaciunii inimii, sur vine acel prezent
liturgic, sau prezentul continuu, cnd mintea este eliberata deperceptia temporala
conventionala.

Cum se rosteste Tatal nostru?


Mai nti, vrem sa nlaturam entuziasmul unora pentru practici tehniciste sau
sincretiste.ntr-un tratat de exercitii spirituale" (revolutionar de altfel) se propune
procedeul ritmarii / sincronizarii cu respiratia, astfel: primul cuvnt e spus pe inspiratie, al
doilea pe expiratie, al treilea pe inspiratie si tot asa. Desi autorul acestei metode a ajuns
sfnt n calendare (pentru alte fapte, nu pentru acest procedeu!), metoda sa, tehnicista si
corporala, nu a fost practicata. Este limitativa si recitarea medicala a rugaciunii, asociind
fiecare propozitie cu anumite glande endocrine, sau cu anumite plexuri. Acest procedeu
poate fi aplicat doar n tratamente specifice, si nu precum lucrare zilnica spirituala. De-a
dreptul zadarnic si precar s-a vadit procedeul sincretist, de asociere a acestei rugaciuni cu
concentrarea pe fiecare chakra, cu scopul activarii fortei spirituale cosmice". E un
procedeu hibrid si nefolositor.
Rugaciunea mparateasca Tatal nostru se rosteste simplu, tinnd mintea si inima
nedezlipite de Dumnezeu ".
Parintii din pustia sketica ne mai ndeamna s-o rostim din inima si cu lacrimi". Este
bine ca, de fiecare data cnd e cazul rostirii ei, sa fie spusa de doua ori consecutiv.
Prima data: cursiv, dulce, cu caldura. A doua oara: la fel, dar n plus, ndreptnd
atentia spre cuvintele cheie, mentinndu-le mult timp n minte. Astfel practicianul iese
din mecanica rostirii si realizeaza o traire mai profunda.
Din prima parte a rugaciunii (partea iluminatorie) acestea sunt:
4 Tatal, 4Numele, -lmparatia. 4Voia.
In partea a doua (care epredilect vindecatoare") cuvintele cheie sunt:
4- Pinea, -lIarta, 4- Ispita,
4- Izbaveste.
Fiecare dintre aceste cuvinte au o semnificatie vasta si un efect imens. S-au scris tratate
ntregi despre aceasta.
Desi n prealabil putem aprofunda sensurile acestor cuvinte, totusi, n timpul
rugaciunii, evitam orice teologhisire, orice comentariu filosofic sau

teologic pe marginea lor, pentru a lasa mintea sa se patrunda de adevarul divin si


pentru a obtine starea de isihia (liniste launtrica).
Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare
Fericirile" {din Predica de pe Munti) propun si prilejuiesc o terapie si o iluminare.
Ele au o parte terapeutica si una iluminatorie.
In analogie cu Rugaciunea Domneasca, ea nsasi avnd doua parti, fluid unite: prima
parte este iluminatorie; a doua este terapeutica, vindecatoare. Ca, de altfel, toata
nvatatura Marelui Doctor Hristos, care este vin decare-ilum in are-m n tuire:
4 vindecarea trupului (terapie),
4t a mintii (iluminare),
4- a duhului (mntuire). Foarte didactic vorbind, zicem ca: Fericirile 2-5 sunt
terapeutice; Fericirile 6-9 sunt iluminatorii, n realitate, ele toate sunt un ansamblu
sotcriologic. Nefericirea este agitatia mintii.Fericirea este linistea mintii. Cele 9
Fericiri scot din mental germenii nelinistii, ai agitatiei, ai frustrarii, ai rumegarii de
gnduri. Scot din minte prejudecati zdrobitoare, ntre altele: ca hulirea ar fi
njositoare, suprimanta. Mintea, purificata de acest balast, este mintea sanatatii.
Fericirile" dau si socul iluminarii.
La drept vorbind, iluminarea nu este un spectacol fosforescent: ci iluminarea este un
aspect al deplinei sanatati. Fericirea nti:
Fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este mparatia cerurilor^'.
Socanta, paradoxala rostire; ea are rol aparte: de a produce ncalzirea ascetica",a face
corectarea firii, corectarea miscarii mintii, corectarea agitatiei", trecerea mintii spre un
registru special de perceptie, valoriznd exact ceea ce pare mai dispretuit n om: saracia
duhului. Valoriznd la maximum piatra" pe care mesterii o arunca", dar Mntuitorul
face din ea piatra unghiulara". Este si fericirea starii naturale: ncurajarea ei, elogiul ei.
Saraci cu duhul: gradul zero al imaginatiei, al viciului, al egoului. Starea-copil care a
dobndit mparatia. Fericirea kenosis".

Fericiti cei ce plng ca aceia se vor mngia".


Interiorizarea acestei fericiri" tamaduieste intoleranta la frustrare.Plnsul este un semn
al nesuportarii frustrarilor. Sunt mai multe feluri de lacrimi si de plnsuri. Exista
tristetea mortifer si cea salutifen.
Mntuitorul se refera la cea foarte des ntlnita: a celor depasiti de posibilitatea de a
ndura frustrarile de tot felul.Plnsul intolerantei, al jenei, al excluderii. Dar plnsul
este valorizat ca semn care atrage mngierea. Ca slabiciune care cheama un
beneficiu.Plnsul nu inferiorizeaza, ci valorizeaz. Dar mai ales, repara frustrarile...
Tamaduieste intoleranta la frustrare, boala romnilor la acest ragaz de veac.

Fericiti cei blanzi ca aceia vor mostenipamntul".


Prin aceasta se realizeaza terapia agresivitatii. Nu prin pedepsirea ei, ci prin transformarea
sa n opusul ei.
Hristos nu-i didactic", ci practic: arata ce beneficiu imens vor avea cei care vor topi
agresivitatea si se vor mblnzi.
Hristos face o promisiune (sau o revelare) mare: Cei blanzi vor mosteni pamntul! Omul
reactioneaza puternic pozitiv la sugestia mostenirii. Si cnd i se confera o mostenire
att de nsemnata, mintea cunoaste o transformare, o mutatie: trairea predestinarii. El
ntelege spontan ca blndetea este foarte rentabila, predestinata! O ncurajare teribila,
o recompensa fertila... Perspectiva rasplatirii blndetii topeste agresivitatea
(inconstienta adesea). Un psihoterapeut poate folosi aceasta revelatie n tratarea
complexului Cain.
Am cunoscut un duhovnic care dadea canon medical" repetarea unei fericiri",
aleasa n functie de lacuna morala sau temperamentala a penitentului, sau n functie
de o dizabilitate psihica. La multi din ei unde pastorea le-a cerut repetarea Fericirii a
Il-a, asociata cu matanii. El indica repetarea acelei Fericiri n perioada postului, cu
care o asocia.El obtinea rezultate nsemnate ntr-o comunitate rurala. Astazi el are 92
de ani. Nu-si etaleaza

merite n mblnzirea" satului (care, prin anii '60, era renumit prin batausii sai si
prin dispretul general al blndetii", considerata o slabiciune!).
El mi zice: De altfel, repetarea consecventa a fericirilor " a fost propriul meu canon,
ca sa nu se nvrtoseze mintea.

''Fericiti cei ce flamanzesc si cei ce nseteaza pentru dreptate, ca aceia se vor satura".
Tamaduieste reactia de primaritate. Deci tamaduieste primitivismul nostru, dependenta de
biologic, cedarea la nfometare si sete. Vom ntelege si la propriu si la figurat. Si sete
biologica si sete de dreptate. Tamaduieste nerabdarea, tamaduieste impulsivitatea, (caci
cei nsetosati de dreptate pot lesne deveni impulsivi, primejduiti). Iar cnd aceasta
ndemnare hristica ne spune: Fericiti cei nsetati de dreptate! " reuseste sa previna
reactia de impulsivitate, sentimentul revoltei, al nerabdarii si, spuneam, previne reactia
de primaritate, care este si o trasatura nationala.
Noi avem temperamente de primaritate. Adica, la o insulta, reactionam imediat; la o
lovire reactionam imediat.
Orientalii, iata, nu reactioneaza imediat. Orientalii au reactii de secundaritate. Daca l-ai
lovit sau l-ai vexat pe un chinez, el nu reactioneaza deloc, amna replica, revansa.
Amnarea nseamna mbunatatirea reactiei. El o mbunatateste n doua moduri: fie
crestineste, adica, anulnd-o; fie vicleneste, facnd-o subtila si att de dureroasa, nct o
patesti ntreit. Picatura chinezeasca, da?
Noi, crestinii, ca sa exersam reactia de secundaritate, mbunatatim raspunsul la o
vexare ntorcnd si celalalt obraz. Iertnd. Vindecnd. Este cel mai bun raspuns.

Fericiti cei milostivi ca aceia se vor milui".


Este terapia egoului, a hipertrofiei egoului.Multe tulburari de personalitate sunt
cauzate de egou hiperdezvoltat.Cei care se suspecteaza de egoism, trebuie sa opteze
pentru Fericirea a 5-a.

Milostenie = ofranda. Eul este simbolizat n obiecte. Cte posesiuni aduni, atta ego
hranesti, manifesti. Si invers: cte obiecte daruiesti, atta egou arunci, eliberezi,
mntuiesti.
a este din seria Fericirilor iluminarii: Fericiti cei curati cu inima,
caci aceia vor vedea pe Dumnezeu." Rugaciunea mintii n inima ti purifica mintea de
gnduri, de amintiri, de necazuri, de griji.
Purificarea creeaza conditia iluminarii. Nu ti aduce prompt iluminare, ci conditia
iluminarii. Censeamna: l vor vedea pe Dumnezeu"? Vor trai starea teoforica sau
teojania, aratarea lui Dumnezeu.
Este posibila vederea lui Dumnezeu chiar n viata aceasta! spune Simeon Noul
Teolog.Multi se ndoiesc. Sta scris ca nu poti sa-L vezi pe Dumnezeu si sa mai traiesti
dupa aceea. Ce nseamna asta? Asta nseamna:
43.
Fie ca II vezi pe Dumnezeu doar n clipa finala a mortii,daca ai trait la mari
naltimi sufletesti;
44.
Alt sens: daca L-ai vazut pe Dumnezeu, nu mai poti supravietui lumescului.
Devii altceva, devii altcineva. Nu mai esti din lumea aceasta.
Simeon Noul Teolog zice ca poti sa-L vezi n conditii cu totul si cu totul exceptionale pe
Dumnezeu n timpul vietii.
Unii vazatori" spun ca au avut parte de aratari divine. Este mai curnd vorba de
medierea prin mesageri" care sunt ngerii. Anghelos nseamna veste. Adica Dumnezeu
se vesteste -si vesteste un aspect al voii sale printr-un anghelos, printr-un vestitor, care
desigur, nu este umanoid, nu seamana cu un omulet. Este o vestire att de puternica nct
poate avea concretete luminoasa. O sa revenim alta data la relatia dintre viziune si
informational" divin. Multi se apropie de un informational special. Prin inspiratie sau
prin viziune. Cta vreme mai ai impuritati, viziunea" este deformata de elaborari
subiective. Purificarea viziunii. Cum se purifica o viziune? De ce trebuie sa o purificam?
Poti sa ai o viziune care este plina de elaborari subiective, de impresii subiective, de
impuritati personale, din imediat sau din departat, din ancestre. O viziune, ca sa stii ca
este tot mai aproape de informationalul divin, trebuie purificata si stim ca Antonie cel
Mare spunea ucenicului sau: Azi a venit la mine ngerul si i-am spus sa plece ".
Ucenicul s-a speriat si Antonie i-a zis: Nu

te speria, sa faci la fel cnd ngeml vine la tine: sa-i spui sa plece ".De ce? Daca a fost
cu adevarat ngerul, el stie de ce l-am alungat. Dar daca nu a fost cu adevarat, bine am
facut ca l-am alungat. Si va veni mine nca o data, daca sunt ntr-o stare receptiva, i
spun sa plece si mine. Si va mai veni nca o data. De fiecare data cnd el va veni, va
veni mai purificat de adaosurile tale subiective. Purificarea viziunii se face prin
nlaturarea viziunii. Pentru ca n primele faze ale vietii contemplative, viziunile au multe
elaborari personale si scenarii personale. Dar pe masura ce le spui sa plece, ele revin mai
curate, pna ce ntr-o zi, cnd vei avea harul si experienta lui Antonie, viziunile vor fi att
de curate nct poti sa speri la atingeri teoforice, aproape de informationalul dumnezeiesc.
Cine opteaza pentru Fericirea a 6-a, nseamna ca are predilectii spre iluminare.

Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema". Este o
Fericire iluminatorie.
Ce nseamna Facatorii de pace?". In primul rnd, ne referim la pace interioara. Cu
ct veti face mai multa pace interioara, cu att vor veni efluvii de pace spre cetatea agitata
si suferinda, care este Bucurestiul actual, sau Europa actuala, si care au nevoie de aceasta
pace.
Un grup care se roaga este un nucleu morfogenetic, adica nascator de forme
energetice bune. ntr-o stare de contemplatie, sunteti niste emitatori de cmpuri
morfogenetice n Bucurestiul acesta nacajit si agitat si suferind.
Se asaza un strop de pace n sufletele concetatenilor nostri, chiar daca ei nu stiu.
Important este ca facatorul de pace sa simta ca a facut pace n el.
loan Gura de Aur spune: Roaga-te si pentru altul". Pentru pacea altora.
E bine sa te rogi pentru altul, dar Dumnezeu nu vrea trndavia acelui
altul". Chiar daca te rogi pentru altul, primul beneficiu va fi al tau. Daca acel
altul" e bolnav, neputincios, atunci l ajuti.

n tot cazul, cnd te rogi, primul efect naltator II resimti tu nsuti, spune
loan Gura de Aur.
Aceasta Fericire dezvaluie taina si conditiile nfierii divine. Vei fi nfiat de Dumnezeu
Tatal daca vei cere nfierea cu vrednicie, cu evlavie si cu isihie.

Fericiti ceiprigonitipentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor". 'Fericii vei fi


cnd v vor ocrpe voi i v vor prigoni i vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr,
minind pentru Mine. Bucurai-v i v veselii, c plata voastr mult este n ceruri.
Daca Fericirile VI si VII sunt Fericirile Iluminarii prin asceta. Fericirile VIII si IX
sunt ale Iluminarii prin martiriu. Prin ultima proba a sfintirii, care este martiriul.
Caci asceza orict de puternica ar fi, nu ne duce chiar pna la identificarea cu Hristos.
Numai martiriul.A fi prigonit pentru dreptate. Se refera la martirii justitiei terestre.
A fi prigonit pentru Hristos. nseamna martiriu pentrujustitia divina.
Sunt cele doua forme ale martiriului: cu d mic = dreptate; cu D mare = Dumnezeu.
Sunt cununi ale desavrsirii omenesti.
n plan terapeutic, Fericirile" pot preveni prabusiri personale si pot prilejui nfloriri
spontane, nflacarari vindecatoare. Extensia emotiilor pozitive. Iar emotiile pozitive
sunt vindecatoare.
tergerea surselor psihogene
Fericirile pot rezolva asadar probleme emotionale, nevroze, tulburari de personalitate
(deprimare, atimie, obsesii, complex de persecutie). Pot recicla" afecte negative
(inferioritate, devalorizare) mutnd mintea n planul afectelor pozitive. Preschimbnd
plumbul depresiei n aurul nseninarii.
Transforma psihologia de nvins n psihologie de nvingator, prin credinta, prin revelarea
puterii celui slab".
Corecteaza astfel factori afectivi implicati n echilibrul psiho-somatic si-n destin. Sunt, n
ntregul lor, un excelent corector al miscarilor cazatoare, psihogene, ale mintii.
Corectarea miscarii mintii
Fericiti cei ce plng..." Asa suna o mare descoperire terapeutica: a da un sens pozitiv
suferintei. A da suferintei un sens transformator. Mintea care da sens pozitiv plnsului
sau suferintei grabeste vindecarea.

Tristetea, mnia, nemultumirea, osndirea sunt miscari gresite ale mintii. Psihologia
vestica le numeste emotii distructive". Psihologia orientala vorbeste de cele 4 otravuri
ale mintii".
> ,Mnia, invidia sunt otravuri puternice, sunt auto-otraviri.
> Intoleranta la frustrare (nsetare, nfometare) ngusteaza mentalul.
> Tristetea, plnsul diminueaza prezenta persoanei n lume si, cnd atinge nivelul
mortifier ", produce depresie.
Non-blndetea, osndirea semenului - sunt semne ale complexului Cain.
Puterea de socarc, de avertizare a celor 9 Fericiri corecteaza asemenea miscari patogene
ale mintii.
Cum se practica cele 9 Fericiri"? n mod curent, la crestinii practicanti, se face n context
liturgic. n mod special, se face de catre psiho-terapeut care le asociaza modurilor de
deconditionare mentala. Si care, n prima faza, se serveste de toate 9 Fericiri", crend
conditia trecerii de la simturi la duh. n faza a doua, el alege spre interiorizare una din cele
9 Fericiri, n functie de dizabilitatea psihica individuala.
n context liturgic, vedem ca Fericirile sunt plasate n prima parte a slujbei si purifica
mintea de apasari si ndoieli pamntene, pregatind penitentul pentru taina euharistiei.
Dupa teologia fericirilor", sa spunem si un cuvnt despre fiziologia" lor.
S-a studiat chimia fericirii si s-a constatat ca corpul nostru produce si un drog"
se cheama endorfma. Un narcotic.
Asa cum bolnavii n mare suferinta trebuie sa ia narcotice exista un stadiu cnd nu se
poate altfel: incurabilul ia narcotice, sub supraveghere. Narcoticul ce face? Blocheaza
calea la suferinta.
Ei bine, trupul nostru, produce el singur un narcotic, o substanta psihedelica. Este
endorfina. Un fel de morfina subtila si grozava.
Aflam astfel ca exista si narcotice la purtator",produse de trup. Cum,
n ce conditii trupul poate produce endorfine?
Endorfina este molecula fericirii". Substanta calmanta, apropiata de opium, ca efecte.
Acest drog uman, care prezideaza chimia starii de bine, a fost descoperit n 1975. Varul"
vegetal al endorfinei ar fi macul...
Vincent Borel, care a studiat chimia dragostei", observa mecanismul natural al
corpului: Hipotalamusul, centrala chimica a creierului, stimulat fizic

(prin hormoni volatili, de pilda), sau psihic (prin memoria afectiva, din hipocamp),
inunda corpul cu un val de amfetamine naturale (dopamina etc). Starea de bine se extinde,
pna la euforie.
Cnd aceasta uzina de amfetamine" este pusa-n miscare de amorul fizic, corpul este
solicitat tot mai mult si dupa 2-3 ani survine un surmenaj amoros chimic, creierul nu mai
poate elabora suficient endorfina, acea morfina umana naturala. Fericirea care depinde de
un obiect exterior este trecatoare.
Fericirea care decurge din interior, din progresie spirituala, din stabilitatea mintii este cea care dureaza.
Rugaciunea mintii n inima poate facilita ea nsasi secretia de endorfina, mai ales n
faza incipienta, n faza lucratoare. In practica isihasta, incidenta cu chimia fericirii"
este secundara. In faza coborrea mintii n inima", stim ca se produc efecte medicale
nsemnate, ntre altele activarea acelei inimi" energetice, care este thimos, glanda
timus. Timus-ul este un corector energetic, implicat n sporirea imunitatii, dar si-n
acea stare numita protimie". Protimia, sau nflacararea inimii, si agalia, sau veselia
duhovniceasca, sunt pasi importanti n dobndirea unei fericiri stabile. Am facut aceste
referinte medicale pentru ca ele dau posibilitatea terapeutului sa controleze mai bine
interventia sa corectoare. Dar, dupa toate acestea, vom observa ca practica celor 9
Fericiri are efecte spirituale care depasesc orice alta referinta. Ele reusesc acea
mutatie de la simturi la duh care, n final, au o ncununare soteriologica.

Rugaciunea lui Efrem irul pentru despatimire


Vindecarea de patimile cele multe se face prin ascultare". Ascultarile sau slujirile"
sunt stabilite de ndrumator sau de duhovnic si sunt atent observate n timp; ele sunt date
sub forma de lucrari specifice, sub forma de canon sau penitenta, dar mai frecvent sub
forma de mplinire a unei munci pentru taierea voii", pentru micsorarea egoului, pentru
moderarea arogantei, pentru stimularea unei atitudini slujitoare" fata de semen, pentru
sporirea smereniei. In multe cazuri, mpatimirea se manifesta ca psihopatie, ca nevroza,
ca dizarmonie psihica. Iar despatimirea este o grea lucrare de echilibrare a personalitatii.
Numai

dupa o buna despatimire, ucenicul primeste ngaduinta sa practice rugaciunea isihasta


vazatoare.
Rugaciunea lui Efrem Sirul este folositoare pentru auto-despatimire si ntarire
personala. Se citeste zilnic, pentru constientizarea impuritatilor, a toxinelor" psihice
si pentru nlaturarea lor din minte, purificnd mintea, sporind sanatatea psihica.
Textul rugaciunii lui Efrem Sirul
Doamne i Stpnul vieii mele, duhul trndviei, al grijii de multe, al iubirii de
stpnire i al gririi n deert nu mi-l da mie.
Iar duhul curiei, al gndului smerit, al rbdrii i al dragostei, druiete-l mie,
robului Tu.
Aa Doamne, mprate, druiete-mi ca s-mi vd grealele mele i s nu osndesc pe
fratele meu, c binecuvntat eti n vecii vecilor. Amin ".
Osndirea ca omorre simbolica
Esenta acestei rugaciuni este exprimata n fraza ultima: sa discern n mine nsumi si sa
nu osndesc pe aproapele meu.
Sa nu osndesti": este o aprofundare ultima a poruncii a sasea; Sa nu ucizi.
De bine, de rau, omul civilizat a ajuns sa-si controleze tendinta de a ucide, si acest
control i-a adus mult bine.
Dar el, omul modern, n-a putut nfrna tendinta de a osndi, adica de a ucide cu
gndul, cu vorba, cu explozii emotionale negative, cu emiteri spontane de unde
cerebrale theta, cu defaimarea, cu ocara.
De aceea spunem ca osndirea semenului este o ucidere simbolica. Si, desi este
simbolica, adica nevazuta uneori si nesngeroasa aparent, urmarile ei sunt jalnice.
Mai ales pentru persoana care nu-si controleaza osndirea, caci ea va suferi tulburari
afective, neuronale si uneori somatice.
Dar ea trebuie faptuita cu mintea si cu trupul. Adica sa fie precedata de matanii si
nchinari (ca lucrare a trupului) si de multa stabilitate n timpul rostirii ei (ca lucrare a
mintii, concentrare) si mereu sentimentul ca nu faci singur aceasta lucrare, caci nu
poti reusi de unul singur, ci o faci mpreuna cu Mntuitorul si i simti darul. Cnd spui
Doamne", simte-I prezenta, nu imaginea. Numai

cnd ai simtit realmente ca nu lucrezi singur, ci cu El, puterea ta se restabileste,


sporeste.
Viziunea de la Colibele Arse
La Sf. Munte Athos am cautat schitul Colibele Arse, de care este legata o ntmplare
petrecuta n anii '50.
A venit acolo un mirean, dorind sa se calugareasca. Dar mica obste de la schit a
constatat ca nu-i bun de calugar.
Nu avea pic de chemare, era lenes si fara rvna, nu era atras de preocupari
duhovnicesti. Dar a fost ngaduit sa ramna la schit, sa lucreze ca argat. ntr-o zi, el a
auzit la slujba cuvintele Evangheliei: Nu judecati ca sa nu fiti judecati".
El si-a zis imediat n gnd: Ticaloase, cel putin aceasta porunca s-o
mplinesti". El s-a tinut mereu de aceasta porunca, adica nu a osndit pe
nimeni, nu a invidiat pe nimeni, nu a batjocorit pe nimeni, nici cu gndul.
In apropierea mortii, el a avut o viziune: L-a vazut pe arhanghelul Mihail
tinnd n mna o hrtie pe care erau scrise toate pacatele lui si lipsea de acolo
un singur pacat: cel al osndirii aproapelui! Adica avea o singura virtute; dar
aceasta a atrnat greu, caci se zice: daca nu ai osndit, nu vei fi nici tu osndit
la judecata finala. Deci vei fi mntuit! Si arhanghelul Mihail a rupt hrtia cu
pacate, omul scapnd de osnda vesnica, primind salvarea.
Batrnii de la Athos au confirmat aceasta viziune, ca dovada si venita de la
Dumnezeu, si ntmplarea a fost trecuta n Pateric, de unde am aflat-o noi.
O mplinire trage pe alta
Cultivarea consecventa a unei singure puteri (virtuti) atrage dupa sine o suita de alte
virtuti, eliberarea. De aceea spuneam, este important sa repetam mai des ultima fraza a
rugaciunii lui Efrem Sirul:

Daruieste-mi, Doamne, sa-mi vad gresalele mele si sa nu osndesc pe


aproapele meu ".

Daca ti mintea nedezlipita de aceasta propozitie si o repeti zilnic interioriznd-o, ai


creat premisa eliberarii.
Premisa eliberarii este: discernamntul si expulzarea trufiei. Discernamntul: vederea
greselilor tale, ca smerire, dar si ca ntarire: greselile tale, nu ale adversarului", sunt
sursa conflictelor, esecurilor, bolilor...

Migrenele, cefaleea: opriri de la pacat


Doctorul S.N. Lazarev povesteste ca o femeie a venit la el cu mari dureri de cap.
Doctorul i-a observat starea si i-a spus: V-ati suparat crunt pe sot, aseara n jurul orei
7". Femeia a confirmat uimita: Da, l-am ocart". Doctorul i-a explicat ca ocara
(nimicire simbolica a semenului) ncalca o lege divina. Iar migrena a aparut, nu ca s-o
pedepseasca, ci ca s-o opreasca de la sudalma. Restabilind legea iubirii, prin iertare,
recapeti sanatatea.
Asadar, osndirea semenului se plateste si pe Pamnt, aici si acum. Sunt doua trepte de
gravi tate ale acestui rau:
45.
robia mintii;
46.
scindarea mintii.
A//
bul ^i/Humu"', ^/n^^^^^^^^^^^^^^^^^^^H
Doctorul Lazarev trateaza o cefalee, ajutndu~l pe om sa-si mute gndul de la ura la pace,
sadindu-i un gnd pozitiv.
Scindarea" personalitatii, adica schizoidia, arata ca mnia si ura persista si se fixeaza n
caracter.

Cele patru robiri si cele patru dezrobiri


Rugaciunea lui Efrem Sirul este o recapitulare a tabloului legrilor". Este utila
aceasta reamintire, ca ntarire a supra-eului. Cele patru legari sau patimi sunt:
1)\
|, adica absenta preocuparii de mntuire, inertia mentala, akedia,

ntunecarea rugaciunii.
47.\ le, adica pacatul, adica rumegarea de gnduri rele, raspndirea mintii, angoasa.
48.Patima stapnirii peste altii, legata de hipertrofia egoului, paranoia, infantilism,
autoritarism, posesivitate, gelozie, suspiciune.
Paragraful urmator al rugaciunii lui Efrem Sirul, prin evocarea celor patru virtuti
esentiale, prilejuieste programarea mintii cu trasaturi profund pozitive:
49.
duhul curatiei;
50.
gndul smerit;
51.
rabdare;
52.
dragosteaagapica".
Observam ca sunt reluate, cu alte cuvinte, patru din cele 9 Fericiri.
Cum se practica rugaciunea despatimirii?
Cu trupul si cu mintea. Osteneste-ti trupul si va seca trufia. nainte de a repeta
rugaciunea, se bat 3 matanii. Dupa fiecare fraza, se bat cte 3 matanii. Si se ncheie cu
3 matanii.
Asceza trupului are doua aspecte: unul dinamic, altul static: metania si stabilitatea
perfecta. Pastrarea stabilitatii este o lucrare corporala mai grea dect muncirea. Tendintele
agresive sau patimile sexuale se domolesc, cnd este cazul, prin sute de matanii. In acest
timp, se practica un regim alimentar vegetarian si postul supravegheat. Seaca stomacul si
mor patimile" zicea Petru cel Mic Atonitul (+ 1958).
Atitudinea mentala, pe timpul practicii: sa simti ca nu poti reusiprin tine singur, ci cu
ajutorul lui Hristos. Cnd zici Doamne si stapnul vietii mele ", sa-l simti prezenta
vie, cum si lucreaza n tine.
Daruieste-mi" se repeta de 3 ori n textul rugaciunii. Asta nseamna ca tu lucrezi ca
sa rodeasca DARUL. Caci, la urma, despatimirea si minunea sunt daruri, iar lucrul
tau consecvent este doar pregatirea darului.

Dispare orice gnd de victimizare si de auto-comparimire. Complexul persecutiei si al


victimei arata ca tu osndesti semenul, l simti agresiv, persecutor. Simte mai ales ca tu
esti micsorat de patimi, gata pentru despatimire.
Rugaciunea lui Efrem se practica mai ales n crize afective, n socuri emotionale. O vor
practica si cei care mai lupta cu patimile lor. n perioada de criza, ea poate fi facuta de 9
ori pe zi.
Dupa ce furtuna emotionala a trecut, dupa ce nestapnirea patimasa a fost nvinsa,
dupa ce starea sufleteasca se asaza n senin, rugaciunea lui Efrem se face de doua ori
pe zi, ca o profilaxie spirituala.
Molitvele Sfntului Vasile cel Mare
Exorcizari publice si private
La 1 Ianuarie, n bisericile crestine, dupa liturghie, se citesc Molitvele (sau Exorcisme)
ale Iui Vasile cel Mare.
Astfel ca, de Anul Nou, oamenii au sansa sa afle si continutul, si puterea Exorcis-melor
teologice de baza. Toti pot sa beneficieze de cea mai eficienta dezlegare" si alungare a
raului din om si ardere a impuritatilor adunate un an de zile. Cine este invitat cu precadere
sa asiste la slujbele n care se citesc exorcisme? Ele, cxorcismele, i ajuta nti pe cei cu
un dezechilibru psihic; dar ele fac bine si-n cazul unor boli somatice care au origine
psihica.
Asadar, la 1 Ianuarie, se citesc rugaciunile alungarii raului pentru toti crestinii. Ele se
citesc public pentru ca orice om este virtual bolnav si muritor", el este supus caderii,
iar curatirea sau dezlegarea ciclica l mentin sub binecuvntare si protectie divina.
Exorcismeie anuale se asociaza benefic cu dezlegarile pe care le dau duhovnicii la
spovedanie si mpartasanie.
Molitvele lui Vasile cel Mare sunt tainice. Nu reproducem aici textele celor trei
rugaciuni; ele se afla n Molitvelnice, dar citirea personala nu este recomandata. Ele se
citesc de preoti special rnduiti, sau ierarhi, n context special. Nu trebuie citite prea des,
pentru ca efectul lor percutant sa nu se toceasca. (La fel

cum tehnicile proiective, n psihoterapie, nu trebuie aplicate prea des aceleiasi


persoane.) De aceea, ele se citesc public doar o data pe an; ca o eliberare de
posibila acumulare inconstienta a raului. La unele biserici se citesc saptamnal,
dupa Sfntul Maslu. Aceasta practica este dezavuata.
La manastirile unde se fac exorcizari, ele se citesc cnd este cazul.
In cele ce urmeaza, dam cteva explicatii privind actiunea de purificare si
vindecare.
Molitvele sau exorcismele Sfntului Vasile sunt un ansamblu de trei rugaciuni. Ele au o
succesiune terapeutica si sfintitoare foarte precisa.
Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii
Citirea primei rugaciuni, de catre preot, pregateste terenul mintii pentru alungarea
raului. Despietreste inima si activeaza strafundul religios al omului. Zdruncina
legatura diavoleasca, prin memoria divinului din om.
n timpul rugaciunii sunt denuntati taietorii vietii", sunt denuntate fortele raului care
alunga pe Dumnezeu din om.
Cine alunga pe Dumnezeu din om? Cine taie" viata? Iata; neascultarea sau razvratirea
luciferica, lenea, plictisul, alcoolul, drogurile, lacomia, dorinta de putere, dorinta de a
mnui fortele raului (magia). Taietorii vietii si legatorii" sunt zdrobiti prin puterea
rugaciunii.

A doua molitva: Desfacerea legaturii sau alungarile"


A doua rugaciune rupe legatura malefica sau vicioasa,desface blocarea hipnotica (sau
autohipnotica, la superstitiosi). Ruperea legaturii se face prin repetarea poruncii de
alungare, n numele lui Hristos. Aceasta este partea cu blestemele".Este bine sa stim ca
Vasile cel Mare n-a folosit niciodata, n aceste molitve, termenul blestem" (katara", n
greceste). El a folosit termenul grecesc exorkiso se, adica te alung pe tine". Formula sa
completa este: Te alung pe tine, mai marele raului si al hulei". In romneste, s-a tradus
termenul te blestem" pentru a impresiona si soca imaginatia penitentului, ca eliberarea sa
fie mai eficienta.

Vasile cel Mare mai foloseste formula sa te certe Domnul" sau te cert cu puterea
Domnului": aceasta este o formula clasica de protectie psihica si alungare a raului.
A treia molitva: Umplerea golului de posesiune"
A treia parte din Molitvele lui Vasile cel Mare prilejuieste umplerea golului ramas dupa
alungarea raului (golul de posesiune). Caci mintea curatita poate fi inundata rapid de
raul alungat. De aceea, ea trebuie umpluta cu pazitorii vietii",cu numele lui Hristos,
cu reinstalarea prezentei lui Dumnezeu n minte. A treia rugaciune ntareste biruinta
alungarii raului si preamareste curatenia si viata.
Oamenii care participa si rostesc numele. Fiecare si rosteste numele sau, cu voce tare
sau n gnd; caci, desi rugaciunea este publica, fiecare dintre cei ce participa se dezleaga
personal si se rentoarce la Hristos personal. Salvarea este personala, chiar daca
prabusirea poate fi colectiva...

Psalmii si vindecarea

Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare


S-a constatat ca citirea consecventa a unor texte biblice mbunatateste climatul psihic,
facndu-l favorabil restabilirii sanatatii. Am auzit despre medici care si-au selectat un
repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc att pentm spiritualizarea actului
medical clasic, ct si ca terapie autonoma. De exemplu, stiu ca un medic foloseste
sistematic Psalmul pentru echilibrare endocrina.
Lectura Psalmilor se recomanda si n profilaxia degenerative. Iata motive pentru care
propunem sa se faca o corelatie ntre Psalmi si vindecare. Un Psalm care a fost selectat
pentru o trebuinta psiho-somatica va fi citit, cel putin n sapte zile la rnd, fie de catre
terapeut (care cunoaste modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa
medicala), fie de pacient sau de penitent

nsusi. Citirea lui se face ntr-o stare de destindere, de liniste launtrica, cu uitare de
sine, traindprofund fiecare cuvnt al Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari n mprospatarea fortelor si refacerea
sanatatii. Pe acestia i-am mpartit n patru categorii:
1. Psalmi care se citesc n caz de boala, poticnire, stres, depresie anagapica,
dizarmonie;
53. Psalmii profilaxiei, sau pastratorii vietii;
54. Psalmii penitentei, sau ai purificarii;
55. Psalmiiperfectiunii, pentru cei care, dupa nsanatosire, cauta iluminarea.
I. Psalmii nsanatosirii: 22 si 102

Psalmul 22 (n unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) ncepe cu versetul:


Domnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi" (Domnul este pastorul meu"). Se citeste
pentru orice fel de poticnire" maladiva, psihica sau somatica. Este un Psalm al
nsanatosirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui consta nu doar n sugestie, ci n
activarea arhetipului Tatalui protector si datator de viata. Tatal care biruieste valea
umbrei mortii" stimulnd resursele vietii, neutraliznd potrivnicii sau taietorii vietii.
Toiagul Tau si varga Ta, acestea mau mngiat...": lovirea sorpi este resimtita ca
operatie psihica de ntarire. Psalmul acesta este construit n ntregime pe arhetipul
renasterii si pe simbolul salvarii: ncepnd cu salvarea fizica (hrana, apa), continund cu
cea energetica (... Sufletul meu l-a ntors") si terminnd cu cea pontificala (ca sa
locuiesc n casa Domnului..."). Efectul medical si atitudinea mentala imunogena decurg
din identificarea cu realitatea Duhului.

Psalmul 102 (103) care ncepe cu Binecuvnteaza, suflete al meu, pe Domnul...".


Acesta contine sugestii puternice, care creeaza un bine mental conditia restabilirii
sanatatii. Pacientul e ntarit n redescoperirea legii revelate. Este prin excelenta un
psalm al regenerarii, al ntineririi.
II. Psalmii profilactici: 6 si 38

Psalmul 6, care ncepe cu Doamne, nu cu mnia Ta sa ma mustri pe mine, nici cu


urgia Ta sa ma certi...". Este un Psalm care evidentiaza relatia ntre pacat si boala.
Eroarea, contrazicerea legii, pacatul, au ca urmare o mbolnavire somatica sau
psihica. Boala psihica apare mai nti ca o ngustare a mintii, alteori ca o tulburare de
personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasa pacatul sa se
ncuibezepna ajunge boala, ci-l stopeaza. Trebuie spus ca boala nu e o pedeapsa
pentru pacat, ci o oprire de Ia pacat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a
plantat n om, n fiecare celula a corpului omenesc, legea Sa. Cnd legea este ncalcata
sau contrazisa, se manifesta durerea si boala nu ntru pedeapsa, nsa, ci ntru
restabilirea legii.

Psalmul 38 (39) care ncepe cu Zis-am: Pazi-voi caile mele, ca sa nu pacatuiesc eu


cu limba mea..." (Zis-am; Voi veghea asupra cailor mele..."). Este un Psalm care ne
ndeamna la luarea de cunostinta a conditiei noastre de trecatori, de pelerini pe acest
pamnt. Amintirea mortii nu naste tristete, ci o valorizare corecta a vietii. Este aici
continut si mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu
dau sens n acest univers...
In alt Psalm gasim o idee care ar parea socanta prin paradoxul ei: minciuna sunt fiii
oamenilor ", ca o trauma de trezire spre Duh, spre salvare spirituala.
III. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21, 31, 50,141
nsanatosirea presupune doua etape:arderea negativitatii ancestrale sau achizitionate
si restabilirea comuniunii cu armonia divina.
Psalmul 21 (22), care ncepe cu Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la
mine, pentru ce m-ai parasit ?" (Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai
parasit...") Stim ca lisus, pe cruce, facea rugaciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: Eli,
Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o
deznadejde a Sa, ci de penitenta pentru neamul omenesc. lisus rosteste acest Psalm, caci
n acel moment EI i mplineste profetia; n acest Psalm se spune: ... Strapuns-au
minile mele si picioarele mele (...) si pentru camasa mea au

aruncat sorti". Penitenta Lui arde pacatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizam
penitenta lui Hristos nsusi.

Psalmul 31 (32). Fericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au acoperit
pacatele. Fericit barbatul, caruia nu-i va socoti Domnul pacatul, nici nu este n gura
lui viclesug..." (Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit.
Ferice de omul caruia nu-i tine n seama Domnul nelegiuirea! Ferice de omul caruia
Domnul nu-i socotestegresala")
Este un Psalm cu putere de ntarire. Apare nsa ntrebarea: exista oare greseli care nu
sunt socotite"? Greseli pentru care nu platesti prin boala sau moarte? Exista greseli pe
care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Raspunsul, (afirmativ),rezulta si din acest psalm,
dar si din observarea unei cazuistici a penitentei universale, nsotit nsa de urmatoarea
explicatie: prin greseala, te micsorezi. Poti trai si micsorat, suportnd nsa toate
inconvenientele micsorarii tale: marginalizare, mediocritate... Poti trai micsorat si sanatos
(!), cu conditia sa nu iesi de sub binecuvntare, ca micsorarea sa nu devina nimicire.

Psalmul 50 (51). Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mila Ta (...) ntoarce fata Ta de


la pacatele mele...". Este cel mai important Psalm al penitentei. Uneori duhovnicii
impun drept canon copierea zilnica a acestui psalm, timp de 21 de zile. El contine si
sugestia arderii pacatului, dar si imperativul iertarii, ca ultima sansa a purificarii.

Psalmul 141 (142). Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre
Domnul m-am rugat." (Cu glasul meu strig catre Domnul...") Este Psalmul asumarii
sacrificiului de sine, spre ridicare celor parasiti si spre transformarea singuratatii n
sansa.
IV. Psalmii desavrsirii: 45 si 119. Litania Legii

Psalmul 45 (46). Dumnezeu este scaparea si puterea noastra, ajutor ntru


necazurile ce ne mpresoara." (Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru...") Este
un Psalm al practicii spirituale. Adevarata sanatate nu este o

problema medicala, ci sufleteasca. De aici reiese si importanta acestui Psalm al ascezei,


unde gasim scris: Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu..." (Opreste-te si
cunoaste ...") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat
acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizarii.
Psalmul 118 (119). Fericiti cei fara prihana n cale, care umbla n legea
Domnului." (Ferice de cei fara prihana n calea lor..."). Psalmul acesta i
ncununeaza" pe toti ceilalti. Este un tratat de medicina, de ntelepciune, de mistica.
El reaminteste secretul restaurarii omului: interiorizarea Legii revelate; si cauza
bolilor: ncalcarea legilor universale.
Cele mai importante legi universale pe care le ncalca omul sunt iubirea de Dumnezeu
si iubirea de semen. Aceasta ncalcare se numeste: 1- agresivitate, 4- egoism, Amndrie, 1- furie, 4- vanitate,
^ osndirea aproapelui si 4neputinta iertarii.
Psihologia numeste aceasta serie de erori, structurate n caracter, complexul
Cain": tendinta omului de a-si elimina semenul. Aceasta tendinta
adesea tradusa n practica are ca urmare si ca avertisment o
mbolnavire. Blestemul, blasfemia, ura, osndirea, au ca prima urmare o
cefalee, o dereglare endocrina sau circulatorie, o scadere energetica. Nu ca sa te
pedepseasca, ci ca sa te opreasca de la ncalcarea legii universale.
Psalmul 118 ne trezeste n memorie detaliile legii, rememorarea lor continua,
ntru deplina sanatate a trupului si ntru iluminarea mintii.
Se ntelege ca nu numai Psalmii selectati de noi aici, ci si toti ceilalti, au o
energie benefica salvarii noastre.
Scrierile revelate contin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi,
oamenii moderni Regasirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare data rasplatit.

A.

ncheiere
Terapie si metanoia

De la vindecare la transformare:doua etape n tratamentele filocalice


Am auzit pe o femeie mustrndu-si barbatul: Nu vrei sa te schimbi. De trei ani ma
straduiesc sa se produca o schimbare n tine. Am tot asteptat o schimbare de la tine.
Dar tu nu te lasi! "
Ce anume nteleg oamenii cnd cer partenerului sa se schimbe? Ce fel de schimbare
asteapta de la ei? Schimbarea, n acest caz, nseamna: remedierea radicala a unei
trasaturi de caracter, a unui narav din nastere sau dobndit, renuntarea la inertii
negative, la apucaturi. Sporirea capacitatii de empatie, de traire pentru celalalt.
Modelarea caracteriala, nsanatosirea egoului.
Femeia care insista ca barbatul ei sa se schimbe stia ce zice. Simtea ca egoul aceluia
este n suferinta si viata de cuplu este pe surpare.
Bolile egoului
Care ar fi bolile egoului? Cea mai la vedere, si tare suparatoare, este hipertrofia eului.
Egopatia - supraevaluarea eului la personalitatea structurata dizarmonic; egocentrism,
agresivitate. Negarea altei persoane.
Mai gasim notiuni precum: egofilie (iubirea de eu), egomanie si egofonie acestea
avnd si variante clinice. E vorba de boli ale eului care pot fi prezente n personalitati
dizarmonice de tip isteric, sau n psihoza paranoica. Aici ne vom opri nsa la stadiul neclinic, individualism, egoism, frica de a-si pierde privilegiile, slaba capacitate de empatie.
Orgoliul, slava desarta sunt denumiri filocalice ale acestei boli. Orgoliul figureaza
printre cele 7 pacate capitale, dovada ca primejdia sa pentru armonia personalitatii a
fost resimtita n toata gravitatea ei pre-clinica si chiar clinica.

Voturile ca profilaxie
In obstile monahicesti, nsanatosirea egoului se practica prin ascultari". Se stie ca
neofitul care vine din lume, are un ego contaminat de lumesc. Dar si de eventuale
complexe personale. Asadar, regula ascultarii" este introdusa chiar ntre cele trei
legaminte facute la tunderea n monahism: votul saraciei, al castitatii, al ascultarii.
Instituirea celor trei legaminte decurge din faptul ca natura umana este predispusa la
aceste trei boli:
4- atasarea de obiecte;
i excesul legat de exprimarea instinctului sexual si
^ incapacitatea interiorizarii legii din cauza barajelor eului.
Asa s-a nascut ntelepciunea celor trei voturi, care redreseaza exact cele trei vicii"
de fond ale firii umane.
Chiar si atasarea de obiecte, aspect al complexului anal, este si o boala a egoului. Iar
egoul este simbolizat n obiecte.
Doctoria contra boliIor egoului sunt, asadar, cele trei legaminte monahicesti. Si mai ales
practicarea legamintelor. Caci sunt dese cazurile cnd simpla vaccinare" cu depunerea
voturilor nu rezolva problema, nu vindeca egoul. Caci omul este cazator. Asadar, dupa
vaccinare" cu cutremur, dupa depunerea voturilor, trebuie sa urmeze si aplicarea,
nevointa".
In manastiri, se dau ascultari" personale, adica lucrari specifice alese de duhovniculterapeut n functie de dominanta egorica a pacientului. Astfel ca ascultarea, slujirea
specifica nu este doar o prestare de munci folositoare obstii, ci are darul sa ndrepte
accentuarile" eului.
Mai este si taierea voii", adaugata ascultarii. Asta nseamna nlocuirea principiului
placerii cu acela al realitatii.

Extensie spre mireni


Dar ce se poate face spre lumea mireana, unde nu exista beneficiul unui asemenea
tratament"?
Evident, spovedania si mpartasania, cu canonul de rigoare, poate extinde, n mediul
mirean, modelul terapiei prin ascultari. Si, n functie de relatia

duhovnic-penitent, chiar se obtin efecte de aceeasi calitate ca n mediul care a generat


modelul.
Aici trebuie cautat raspunsul la ntrebarea femeii care-si mustra barbatul: De trei ani
astept sa te schimbi, si nu vrei!" Inertiile acestuia se esplica prin beneficiile nevrotice, pe
care i le aduce apatia lui. Exista stagnari... convenabile! Pe care le descoperim si-n relatia
de cuplu, si n parlamentul tarii.
Un sceptic a spus:
In casatoria lor, barbatul spera ca femeia lui sa nu se schimbe niciodata. Dar femeia
spera ca barbatul se va schimba ct mai grabnic. Si amndoi spera degeaba.
Nici Freud nu-i mai vesel cnd spune ca obiectivul psihoterapiei este a obtine cel mult o
nevroza normala" ...
Dar noi vom aborda un alt aspect terapeutic: nu doar acel tratament care atenueaza
simptomul; ci tratamentul numit prefacerea totala a personalitatii", redata prin simbolul
anastasie.

De la terapie la metanoia
Sunt asadar doua aspecte ale lucrarii terapeutice:
56. Disparitia simptomului;
57. Restructurarea personalitatii.
Primul aspect este realizabil prin ascultari, prin canon, prin psihoterapie. Toate
acestea, alese si ierarhizate n functie de pacient sau penitent. Duhovnicii cu har, dar si
duhovnicii care cunosc si psihologie, sunt eficienti.
Formatie filocalica si psihologica. E greu de ntrunit aceasta dubla formatie? Aceasta
dubla competenta?
mi amintesc ca parintele Petoniu, cnd l-am vizitat pe Athos, n 1997, mi semnala doua
tratate de psihoterapie ale unor autori occidentali, la care el apela, caci simtea ca are ce
lua de acolo, si pentru ca simtea cum se ntlnesc, la medicul spirimalizat, cunoasterea
medicala si cea psiho-filocalica. n mediul medical bucurestean, am constatat, sunt mai
eficienti medicii care si-au spiritualizat actul vindecator, prin sporirea propriei lor tinute
spirituale.

Asadar, primul aspect terapeutic disparitia simptomului este o etapa realizabila prin
mijloacele psihoterapiei.
Al doilea aspect, restructurarea personalitatii, pune problema unei actiuni de profUnzime.

Taina schimbrii, metanoia


In greceste, metanoia nseamna chiar transformare, schimbare.
Acest cuvnt a dat numele Tainei a cincea de iniiere cretineasca; taina
pocinei.
Pocainta, metanoia, este numita si: al Il-lea botez, pentru ca actualizeaza harul
botezului. Este numita si a Il-a iluminare. Cei ce practica rugaciunea mintii n inima
{noera proseuchi) stiu ca prima iluminare, rezultnd din aceasta practica, este starea
de hesychia, starea de liniste duhovniceasca, care urmeaza dupa purificarea si golirea
mintii de orice continuturi, de orice crampe mentale". Stadiul acesta se mai numeste:
mintea Noului Adam". A doua iluminare este dobndita prin taina metanoia.
Cuvntul iluminare apare Ia S |: (Evrei, 6:4-6) S f . Pavel zice (traduc liber): Cei care
au fost luminati o data si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfnt (n
text: ghenethendas pneu-matos agiou, devenind Duh Sfnt) si au gustat cuvntul bun
a lui Dumnezeu (Tbeou rima) si puterile veacului viitor {dynamis te meglontos eonos)...
si daca dupa aceasta totusi au cazut, e ca si cum l-au rastignit a doua oara pe Hristos
n ei."
Pavel, asadar, vorbeste aici despre iluminare, si avertizeaza despre pacatul pierderii
acesteia, al caderii.
Petru Damaschin, tinnd cont de mpietrirea omului" (cum zice Mntuitorul), te
ndeamna: Daca ai cazut, ridica-tel" Si continua:
Totusi, daca voim harul cel de -al doilea al lui Dumnezeu, sau pocainta, aceasta poate
sa ne ridice iarasi la frumusetea straveche".
Ce nseamna schimbare?
In esenta, schimbarea este trecerea de la simturi la duh. De la trairea n simturi la
trairea n duh.
Trecerea aceasta, sau saltul, are un aspect cutremurator la unii, socant la altii, profund
emotional la altii, profund eliberator n cele din urma. Este resimtit cu

nuane diferite, n functie de temperament, de capacitatea de trire, de progresia spirituala.


Si este o nnoire, o prefacere buna, o natere din nou. Se mai zice nviere din moartea
pcatului". Este lucrarea eseniala pe care o poate dobndi omul pe acest pamnt:
trecerea de la stadiul rudimentar, traitul n trup / simturi, de la omul care se identifica
cu soma (fizicul, corpul grosier), cu foamea, cu setea, cu glasul instinctelor; la omul
metanoic, care se va identifica de-acum cu corpul pneumatikon" (corpul duh), cum l
numeste Sf. Pavel. Aceasta trecere de la simturi la Duh este mai mult dect vindecare;
caci nsanatoseste nu numai corpul, nu numai n secol, ci si-n vesnicia de care omul
poate avea parte.

Referine bibliografice
Sfntul loan Casian, Scrieri alese. Asezaminte manastiresti si Convorbiri duhovniceti,
traducere de Vasile Cojocaru si David Popescu, Editura Institutului Biblic, 1990.
Paul Evodochimov, Vrstele vietii spirituale, traducere de Pr. Prof. Ion Buga, Editura
Asociatiei Chris-tiana, 1993.Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dictionar de teologie ortodoxa. Editura
Institutului Biblic, 1981.
* * * Vietile, povatuirile si testamentele sfintilor stareti GHEORGHE si CAUNIC de la
Cemica. Monumentele spiritualitatii cernicane, 1. Editie de arhim. Cle ment Popescu si
diac. loan I. Icajr. Editura Deisis, Sibiu 1999.
Arhim. Benedict Ghius, Taina rascumpararii n imnografia ortodoxa. Editura Institutului
Biblic, 1998.
Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Explicarea sfintelor taine de initiere. Editura Arhiepiscopiei
Bucurestilor, 1990.

Raiul este o asezare sufleteasca


ntr-un dialog cu parintele arhimandrit Teofil Paraian, la Manastirea Smbata de Sus, la
ntrebarea ce-i raiul", acesta ne-a spus:

Noi suntem n rai printr-o asezare sufleteasca. Raiul ncepe aicea; nu-l asteptam n
alta parte."
Cred ca este cea mai pertinenta definire a raiului. O definire a raiului care se asociaza cu
practica optimizarii umane. Raiul este asociat cu aspiratia de a depasi conditia umana
cazatoare si a dobndi conditia divina. ntrebarea este: cum o facem?
Filocalia, practica isihasta, ne raspund cum o facem: pr purificare, spre iluminare si
desavrsire.
Premisa raiului este sanatatea psihica deplina. Nu se poate rai daca ai nevroze. Nu se
poate rai daca esti prada iluziilor.
Cararea pierduta
Alain Foumier, la nceputul secolului, a publicat o carte care n romna a fost tradusa cu
titlul Cararea pierduta.
Se povesteste despre un tnar care nimereste ntr-un tarm feeric, unde totul este prilej
de ncntare si fericire. n alta zi, cnd revine acolo, nu mai regaseste tarmul acela. El
a pierdut cararea strmta spre tarmul acela. Pe locul respectiv el gaseste o padure
banala, oameni banali. El a pierdut cararea spre tarmul de vis.
n realitate el a pierdut puritatea adolescentei, prospetimea receptarii, acuitatea
simturilor, si nu mai vedea aura ngereasca", ci doar corpul grosier al lumii.
Cartea, excelent scrisa, apare n 1913. Straniu este sfrsitul acestui autor francez Alain
Foumier. n 1914 a fost mobilizat ntr-un regiment de infanterie, pleaca ntr-o misiune de
recunoastere, de unde nu s-a mai ntors. Corpul sau nu a fost gasit niciodata.

Treceri spontane pe alt tarm


Despre treceri spontane n alt tarm, sau patrunderi n lumea nevazuta, treceri nsotite de
stari de extaz si de viziuni paradisiace (perceptii hipnagogice coerent structurate.") au mai
scris, ntre altii, Gala Galaction, preot si scriitor mare: vezi

nuvela Moara lui Califar. A scris si Mircea Eliade, care a gasit n spatiul oriental variante
la aceasta tema: vezi nuvela Nopti la Serampore.
Basmul romn Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte arata ca si omul simplu,
carpaticul simplu, este capabil de o teologie a timpului si a spatiului, n ce ma priveste, ca
scriitor, am fost atras de aceasta tema si, n 1973, am schitat un roman cu titlul initial
Gradinile secrete. Forma arhetipala a raiului este gradina. Trecerea spontana n rai,
asa cum este prezentata n opere si-n ntelepciunea religioasa, dezvaluie doua lucruri:
Ca sansa aceasta ti se daruieste n chip neasteptat: adica n-o poti obtine prin voia ta, ci
prin voia Celui de Sus, ntr-un moment de gratie. Alta concluzie este ca ar exista locuri
predestinate, porti de trecere, coline inspirate, pesteri inspirate prin care treci
dincolo". Le vom discuta pe rnd.
Raiul se pierde din lacomie
Adam, n raiul parintesc, cunoaste o gratie supranaturala. Dar el avea si o interdictie, o
ascultare: sa rabde, sa nu mannce din pomii opriti. El calca interdictia si pierde raiul.
Raiul a fost pierdut prin mncare, prin lacomie. El poate fi recstigat prin postire, prin
nfrnarea lacomiei.
Postul si abstinenta restabilesc rabdarea, masura, curatenia. Att postul terapeutic, al
dezintoxicarii; ct si postul religios, al iluminarii. Dupa un post de

O persoana din preajma mea, dupa un post de o saptamna (facut cu binecuvntare),


a vazut aura oamenilor.
De ce roadele unui post nu sunt definitive? De ce facem mereu post lung, de patru ori pe
an? Focul trebuie ntretinut! ar fi primul raspuns. Dar adevaratul raspuns este ca nu avem
dorinta destul de mare ca sa fixam rezultatul postului. Unii trec o clipa pe alt tarm, dar
nu au taria sa ramna acolo. Ei cad, dar se ridica iarasi, cautnd cararea pierduta.

Raiul se pierde din plictis


Riscul rutinei este mare. Capacitatea de rai se toceste. Se instaleaza nesimtirea". Unii
pierd raiul din nesimtire si mpietrire. Pentru ca n om este vie si tendinta de stagnare, de
cadere, de revenire la anorganic. In categoria aceasta intra cei care, desi au tot ce le
trebuie, sunt nefericiti. Ei nu stiu ce le lipseste.
Chiar un calugar mi spunea ca, la Athos, la nceput era exaltat, apoi elanul si
motivatia i-au scazut, traiul i se parea banal. Noroc ca duhovnicul i-a spus: Traind n
rai, nu ai termen de comparatie, nici nu sesizezi evenimentul! Rugaciunea te va
mprospata! "
Contra plictisului se lupta prin memorie. Pierderea memoriei binelui se
pedepseste. Calea este nti pierduta, apoi uitata... Cum vom duce aceasta lupta a
memoriei?
|, sau pravila cea mai nalta a
lucratorilor n duh este: Tine mintea nedezlipita de Dumnezeu". Sau remember God".
Trebuie sa descoperim cum comunicam acest adevar unor acei, tot mai numerosi. Acestia
nu-I. au pe Dumnezeu, dar doresc Raiul!... Si pentru acestia este valabil principiul luptei
memoriei. Ai perfectiunea daca ti amintesti mereu ca o ai.
Pierzi raiul pentru ca uiti raiul. Pierzi perfectiunea pentru ca uiti perfectiunea.
Rugaciunea este rememorarea divinului, memoria timpului pur.
Dialog Duhovnic-Ucenic
Ucenicul: De ce nu pleaca de la mine patimile?
Duhovnicul: Pentru ca n tine se afla cauzele lor. In tine se afla amanetul patimii.
Ucenicul: De ce nu pot nlatura cauza?
Duhovnicul: Pentru ca tu zici nu pot", dar n realitate nu vrei.

Raiul se pierde din nevroze


Toti vorbesc de despatimire. Cum sa te despatimesti? Ce sunt patimile?

Insistenta pe despatimire are un caracter terapeutic. Hristos este numit marele doctor ".
Sunt reperate trei patimi: 4patima rautatii, 4- a
averii, ^ aplacerii.
Adica trei dependente: dependenta de afecte, de obiecte, de lume. De aceea, se vorbeste
de trei dezlegari (sau despatimiri).
Omul patimas" sau mpatimit" poate fi victima unei psihopatii, a unei nevroze. Patimile
continui se manifesta ca si psihopatii. Patimile temporare, episodice sau frecvente, se
manifesta ca si nevroze.
Despatimirea nseamna si rezolvarea nevrozelor, mbunatatirea structurii personalitatii.
Veti zice ca asta o fac psihanalistul, psihiatrul. Ei o fac numai pna la un punct. Ideal ar fi
ca psihanalistul sa fie dublat de un preot, si preotul sa fie dublat de un psihanalist.
Dar, mai important ar fi ca omul (pacientul, penitentul) sa fie propriul sau medic. Si
dupa ce primeste ajutorul de la Marele Doctor Hristos, sa trudeasca el singur la
despatimirea sa.
Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale
Sunt trei conflicte psihice de baza, care au raport cu ruptura dintre om si cer:
Conflictul
4- cu semenul,
cu sacrul,
4- cu sine.
Cei 3 S" ai dizarmonieipsihice, ai mpatimirii si ai esecului.

4- mnie, it
invidie, 4gelozie, 4rivalitate, 4osndire.

4- indiferenta religioasa, 4t
trndvie religioasa, 4
hulire, 4 blasfemie, 4
apostazie.

4 deznadejdea, la o extrema;
4- aroganta, trufia, la alta extrema. Psihoterapia filocalica numeste cauza acestor
maladii: calcarea celor doua porunci revelate: iubeste-L pe Dumnezeu; iubeste-l pe
aproapele tau. Cunoscnd cauza, ncepi lucrarea. Cei patimasi sa nceapa cu repetarea
Rugaciunii lui Efrem irul. Abia dupa un timp, vor trece la oratio mentis, (uza.
lucratoare", despre care am vorbit n alt capitol.
Iadul este scindarea personalitii
Dupa cadere", relatia dintre cer si pamnt s-a rupt. In grecete a rupe" se spune schein.
De aici vine termenul schizofrenie (pitren nseamna: mintea, spiritul). Relatia schizofrena
cu cerul produce omul alienat.
Societatile moderne, mai ales cele politienesti, sunt societati schizofrenice. Ele determina
omul sa ascunda adevaratele sale sentimente, sa se protejeze ducnd o viata dubla,
scindata: n aparenta, de acceptare; n ascuns, de razvratire si ura. De aici rezulta
dizarmonia personalitatii, alungarea din rai.
In familie, ntre unii soti se stabilesc relatii schizofrenice. Suspiciunea reciproca dintre
soti,pnda reciproca,incapacitatea de pretuire,certurile,ocarile produc cupluri nevrotice si
damnate, cu consecinte dramatice si pentru psihismul copiilor.

njurtura scurteaz viata


Am cercetat un centenar sa vad ce viata a dus si cum a reusit sa traiasca 98 de ani. Prima
constatare notabila: Acest om n-a njurat niciodata. Nu si-a osndit semenul nici prin
clevetire, nici prin vehemente verbale, nici nvinovatindu-l sau acuzndu-l.njuratura si
osndirea zdrentuiesc aura, scurteaza viata.

Pacatul osndirii este cel mai greu, pentru ca el nsumeaza si egoism, si invidie, si
trufie, si complexul de castrare, si complexul Cain (de eliminare a semenului).
a este o toxina psihica si poate produce migrene celui care osndeste; n timp
lung, produce leziuni pe creier. n plan spiritual, survine iesirea de sub binecuvntare
si pierderea harului si esecuri multiple.
Boala sau esuarea nu sunt pedepse pentru patima, ci opriri de la pacatul mpatimirii. Caci
omul singur nu poate", si el ia aminte doar cnd vede prapastia.

Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele


Un ascet (loan Savaitul) odata, a rostit 7 cuvinte rele: Of! Vai si amar de capul lui!" (la
adresa unui frate blamat). Pentru aceste 7 cuvinte,el a fost lipsit de acoperamntul darului
lui Dumnezeu timp de 7 ani. Si s-a rugat 7 ani pna sa-I recapete la loc.
Doctorul Serghei Lazarev constata ca o pacienta a sa avea migrene puternice, pentru
ca gndise cu trufie si blamare despre o ruda. Doctorul a rezolvat boala punnd-o pe
pacienta sa se roage zilnic pentru acea ruda, pacienta gndind fierbinte ca acea ruda
este mai buna dect ea.
In mod exceptional, daca scapi de patima osndirii, obtii salvarea, fara alte nevointe:
Iata o cale de mntuire fara post, fara priveghere si fara osteneala". Acest paradox al
lui Sf. Atanasie Sinaitul se refera la cei care stau sub Har.

Glosar
Agalia (gr.): Veselie duhovniceasca. Una dintre calitatile omului mbunatatit. Akedia
(gr.): Langoare, tristete, lipsa bucuriei n lucrare, tulburare fara noima a mintii" (Sf. loan
Casian), deprimare, duhul ntristarii care usuca orice placere a sufletului" (Evagrie
Ponticul). Insatisfactia de a fi.

Amerimnia (gr.): Lipsa grijilor, lasarea grijilor. ndemn de trecere de la cele materiale la
cele duhovnicesti: Nu va ngrijorati!" {mi merimnate), n Matei 6:25, 26, 34. Cautati
numai mparatia si toate celelalte vi se vor adauga voua". Matei 6:33. Notiune de baza
a ascezei si a mbunatatirii, reluata de practica isihasta. Pusa n relatie cu hesychia
(isihia), adica linistea contemplativa. loan Scararul i consacra doua capitole, aseznd-o
pe treapta 27 a Scarii: Buna rvna a linistii (hesychia) este lipsa grijilor {amerimnia) n
toate lucrurile." (Cap. XXVII, Despre sfintita linistire a trupului si a sufletului).
Asceza (din gr. askesis): Practica, exercitiu; nevointa; pregatire duhovniceasca metodica,
desprindere de patimi, disciplina trupului si a sufletului, exercitiu consecvent de
schimbare a directiei vietii de la simturi la duh. Ascultare: Responsabilitate, lucrare
manuala sau intelectuala ncredintata de povatuitorul duhovnicesc unui ucenic, viznd si
modelarea unei trasaturi de caracter sau despatimire.
Atimie (gr. athjmi): Cadere psihica, lipsa de tonus afectiv, scaderea capacitatii de
adaptare la mediu, indiferentism afectiv, nsotind stari depresive. Binele: Ceea ce nu
contrariaza dreapta natura si legile revelate. (Vezi capitolul Corectarea miscarii mintii").
Valoare morala si religioasa. Observatie psihologica conexa: Eul este simbolizat n
obiecte; Dumnezeu e simbolizat n alegeri optime. Crestinismul considera binele un
reflex al harului: o raza aratatoare de Dumnezeu", cum spune Calist Catafigiotul
(Filocalia, voi. 8). Blndete: Starea celui temperat si iubitor. Trasatura esentiala
decurgnd din echilibru si sanatate psihica deplina. Normalitatea mentala este toleranta
neconditionat si este fara rautate. Cei blnzi vor mosteni pamntul", zice Mntuitorul.
Blndetea trebuie protejata prin ntelepciune si tact, cu care se nsoteste: Fiti dar
ntelepti (n text, n gr.destept, prudent, avizat) ca serpii si blnzi ca porumbeii"
(MU0:16)
Boala: Suferinta fizica sau psihica. Alterare a starii de sanatate ca stare de echilibru
organic, psihic, social. Stigmat al neamului omenesc, sau poate o caracteristica genetica
a spetei", boala psihica a provocat o atenta mirare, o cutremurare a celor ce o ntlneau
(Eduard Pamfil, Doru Ogodescu Psihotelacum.
A
. Direct legata de pacat si de ncalcarea legii revelate, \

Canon: Masura, regula privind rnduiala crestina, disciplina, legislatie bisericeasca.


Canon de pocainta: rugaciuni, ofrande, citiri biblice, pelerinaje;dar si oprire temporara de
la mpartasanie. Un canon aspru este resimtit ca o penitenta. Canonul judicios este un
medicament. Sensul generos al canonului este urmarea consecventa, zilnica, a unui
program spiritual, indicat de calauza duhovniceasca si asumat cu vrednicie.
Contemplatie (gr. theoria; lat. cotitemplatio): derea mintii. Treapta a cunoasterii
revelatorii {theoria =vederea ne-mediana a lui Dumnezeu); cunoastere directa a ratiunilor
divine. Sf. Maxim zice ca vederea mintii (contemplarea) curateste mintea care se
ntinde spre vederea lui Dumnezeu pe ct i este cu putinta ". Filocalia: 1. Dragoste de
frumos duhovnicesc. 2. Culegere de texte patristice din scrierile, marturiile, experientele
marilor asceti; contine pravile, metode, modele de viata contemplativa si ascetica.
Culegerea a fost alcatuita n sec. XVIII, de catre Nicodim Aghioritul si Macarie din
Corint, pe Sfntul Munte Athos si publicata la Venetia n 1782, cu titlul: Filocalia
parintilor niptici. (Niptici = care practica trezvia). Antologia a fost tradusa n slavona de
Paisie de la Neamt (cu titlul: Dobnioibie, sec. XVIII) si n rusa de Ignatie Briancianinov
(sec. XIX). Exista si o versiune n hindi (sec. XX). In limba romna, exista doua versiuni.
Editia completa e tradusa de parintele prof. Dumitru Staniloaie, cu titlul: Filocalia
sfintelor nevointe ale desavrsirii, n 12 volume (primul publicat n 1947, la Sibiu, unde
apar 4 volume; ultimul volum e publicat n 1991 Ia Bucuresti), continnd si note si
comentarii de mare valoare teologica. Filocalia deschisa. Posibile adaosuri moderne la
vechea Filocalie. Termenul filocalia deschisa " a fost folosit de parintele Teofil Paraian,
mare promotor contemporan al Filocaliei. Teologia occidentala considera ca epoca
Filocaliei s-a ncheiat odata cu sfrsitul epocii de aur a patristicii. Ortodoxia rasariteana
considera ca duhul filocalie s-a exprimat nentrerupt pna astazi. Asadar, filocalia nu-i
doar un fenomen istoric, cu o durata revoluta; ci este un fenomen viu, productiv si-n
zilele noastre. Vezi n acest sens volumul Antologie filocalica , antologie de monahul
Ignatie (Editura Herald, 2003).
Hesychia, isihia (gr): Tacere, liniste, linistire; concentrare interioara. Isihia nu este un
scop n sine, ci terenul pe care se practica virtuti precum despatimirea , trezvia sau
atentia inimii" {nepsis) si mutarea de la simturi la duh (metanoid).

Isihasm (din gr. hesychia): Traditie ascetica, ncepnd din secolele IV si V, de cautare a
mparatiei ceresti nlauntrul omului (Luca 17:21: ...Basileia tou Theou entos imon
estin"). Structurata ca o miscare de renastere spirituala n secolele XIII-XIV, prin
introducerea metodica si sistematica a Rugaciunii lui lisus ca procedeu de purificare a
mintii, de trezvie. Nicodim Aghioritul (sec. XVIII) spune ca: rugaciunea inimii apartine
tuturor, att monahilor ct si mirenilor. Maslu: Taina n care cel bolnav, prin ungere cu
untdelemn sfintit si invocarea harului Sfnmlui Duh de catre preoti, primeste tamaduirea
trupului si iertarea sufletului (Pr. Dr. Ion Bria, 1981; C. Buceac, Liturghia, Cernauti
1909). Nepsis (gr.): Sobrietate, veghe, discernamnt. Paza mintii, luare-aminte. Vezi: Trez
vie.
Noera proseuche (gr.). Rugaciunea mintii; vezi maijos. Ora tio
mentis (lat). Rugaciune; jos.
Psihoterapie: Terapia care foloseste mijloace psihologice, cu actiune asupra unei maladii
sau asupra persoanei aflate ntr-o dificultate existentiala, fara interventie directa asupra
somaticului. Interventia se bazeaza pe relatia terapeut-pacient.Terapeutul urmareste
disparitia sau ameliorarea simptomului, deconditionarea mecanismelor etiopatogenice,
eliberarea resurselor persoanei, dezamorsarea surselor conflictuale (Deiay, Pichot, H. Ey,
Const. Gorgos). Psihoterapie isihasta: Terapie viznd echilibrul psihic si rezolvarea
unor focare patogene, bazata pe traditia filocalica, pe practica isihasta si pe vindecari
sacerdotale. Foarte potrivit ar fi termenul Psihoterapie filocalica, numind materia si
resursele domeniului. Pna acum, s-au folosit termeni precum: Psihoterapie ortodoxa
(Mitropolit Hierotheus Vlachos) sau Terapii ortodoxe. Doctorul Dmitri Alexandrovici
Andreev sugereaza si termenul: Psihiatrie ortodoxa. Acesti termeni indica terenul
confesional pe care s-au cristalizat aceste cercetari; dar sunt restrictivi, caci ar implica si
existenta unei psihoterapii catolice, protestante, musulmane etc. S-au mai propus si
termeni precum psihoteologie" sau psihoreligie", asupra carora se exprima Grinder si
Bendler, fondatorii Programarii neuro-lingvistice. n spatiul catolic apare un bun ndreptar
de psihoterapie spirituala, intitulat neutru: Carta degli operatori sanitari (Vatican, 1994)
Credem ca termenul Psihoterapie filocalica, sau isihasta, circumscrie bine materia,
resursele si continutul acestei discipline. Este vorba nu doar de conturarea unui nou
obiect, ci mai ales de spiritualizarea actului medical: pregatirea psiho-terapeutilor pe un
teren de duhovnicie.

Purificare, iluminare, desvrite: Cele trei principii si stadii ale practicii filocalice.
Aceste trei cuvinte-cheie figureaz n subtitlul Filocaliei. Prima etapa are si un bogat
continut terapeutic. Dar nu se pot trasa linii de demarcatie ferma ntre aceste stadii, toate
fiind implicate nti n terapie, apoi n desavrsire. Rugciunea lui lisus: Rugaciune a
mintii n timpul careia este invocat lisus". Alte denumiri: Rugaciunea inimii; rugaciunea
mintii n inima; rugaciunea pura. Procedeu de concentrare , introspectie si contemplare,
bazat pe repetarea unui stih isihast, In anumite conditii (stare, loc, durata, mod, etape,
precautii), fara de care lucrarea nu se realizeaza. Prima conditie este transmiterea directa,
de la calauzitor duhovnicesc la ucenic; alte conditii sunt dezvaluite personal de calauzitor.
Exista mai multe stihuri isihaste. Cel mai frecvent folosit pe Sf Munte Athos este: Kyrie
lisou Hriste, eleison me (Doamne lisuse Hristoase, miluieste-ma.) Prima faza, numita
rugaciunea lucratoare" (gr.praktike) poate fi folosita n psihoterapia filocalica. A
doua faza, ngaduita doar celor despati-miti, este rugaciunea vazatoare ".
Slujire: In sens filocalic, slujirea este lucrarea celui care nu-i preocupat de cstigul ce ar
rezulta din lucrul sau. Este cuvntul corector pentru grija". In lucrul pe care-l face n
familie, n mediul profesional, n rnduieli religioase, omul mbunatatit nu are mintea
grijilor, ci mintea slujirii: senina, multumita. Munca poate fi facuta ca o ofranda, cu
multumire frateasca, sau ca oprima exprimare de sine. Pasul de la grija la slujire este pasul
de la biologic la spiritual, de la emotia distructiva a robotei la emotia filocalica a celui
vindecat n cotidian si de cotidian. In greceste, slujire se zice diakonia. In plan nalt,
slujirea are o destinatie soteriologica sau de mntuire. Sophrosyne (gr): Infrnare,
autocontrol, rabdare, ntelepciune. Soteriologie (Mntuitorul). Doctrina crestina despre
mntuire. Trezvie: Stare de luare-aminte si de mentinere a mentalului purificat. Evitare a
evenimentelor psihice, unele spectaculoase, care pot surveni n timpul contemplatiei;
refuzul fantasmelor, refuzul transei, mentinerea discernamntului si a constiintei extinse,
clare. Trezvia (...) izbaveste pe om de gnduri si cuvinte patimase, de fapte rele; ea i
daruieste, att ct este cu putinta, dezlegarea tainelor dumnezeiesti si ascunse." (Isihie
Sinaitul).

S-ar putea să vă placă și