Obiceiuri cu ocazia Sfintelor Pasti

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala

limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in
zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii
la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la
ele.In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca
apa sa le poarte la "Blajini" (fiine imaginare, incarnari ale copiilor morti
nebotezai, al caror loc de vieuire se afla la "capatul lumii", aproape de
Apa Sambetei).
In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom
(un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in
faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul
lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii
sporeste cu o podoaba de acest fel.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal,
pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc sicocosi albi. Cocosii sunt
crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul
noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a
inviat!
Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un
semn ca,
in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti
oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva
obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si
dragoste
pentru semeni.
In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii
cu ou. Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de
delicatesa, care este si
simbolul belsugului.
In Maramures, zona Lapusului,dimineata in prima zi de Pasti, copiii
(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea
Domnului.
Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc
pentru dar si ureaza gospodarilor Sarbatori fericite. La aceasta
sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in
acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul
anului.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia
tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de
pasti(vin + paine sfintite).
In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si

mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de

miel.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce
in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost
furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si
bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia
care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor
plati ospatul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in
curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de
sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc"
(incondeiaza) oua.
Simboluri si legende
Ouale rosii simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis
la invierea Sa din morti. Oul, el insusi purtator de viata, este simbolul
regenerarii, al purificarii si al vesniciei. De aceea, cand se sparg ouale
prin ciocnire, se spune: Hristos a Inviat!,Adevarat a Inviat!, iar in
perioada Pastelui, crestinii folosesc aceste cuvinte, drept salut. Culoarea
rosie a oualor simbolizeaza sangele lui Iisus. In traditiile populare, exista
o multime de legende despre ouale rosii. Se spune ca la rastignirea lui
Hristos, Sfanta Maria a pus un cos de oua sub cruce, ca sa-i imbuneze pe
soldati. Stand la picioarele Domnului, acestea au fost inrosite de sangele
Lui. O alta legenda povesteste ca o precupeata care vindea oua in piata, la
aflarea vestii Invierii lui Iisus a zis:Cand ouale astea se vor inrosi,
atunci voi crede!. Si ouale s-au inrosit! Exista credinta ca cei care
ciocnesc oua se vor intalni pe lumea cealalta.
Pasca este un fel de cozonac cu branza care se coace o singura data pe
an, de Pasti. Are forma rotunda pentru ca, se zice, scutecele lui Hristos au
fost rotunde, o cruce la mijloc si aluat impletit pe margini. Legenda
spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit la
un om foarte primitor. Cand sa plece, acesta le-a pus in traista paine
pentru drum, fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele
(era vorba despre Pesah, pastele evreilor, cand acestia sarbatoresc
eliberarea din robia egipteana), Hristos le-a spus ca atunci cand vor gasi
paine in traista. Cautand, apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om.
De atunci, fac femeile pasca.
Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, care Sa jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul 17.
Ulterior, mielul fript a devenit felul principal al mesei de Paste.
Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui
Iisus pentru salvarea omenirii.

In noaptea Invierii, fiecare participant la slujba trebuie sa aiba cu el o

lumanare pe care o aprinde si o tine aprinsa tot timpul savarsirii Sfintei
Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumanarea aprinsa acasa. Se
spune ca se aduce lumina Invierii sau vestea miracolului. Lumanarea se
pastreaza tot timpul anului, aprinzandu-se ori de cate ori se abate vreo
nenorocire asupra familiei, membrii acesteia fiind astfel calauziti de
lumina.
Se presupune ca iepurasul isi are originea in credintele precristiane ale
fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al
renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie
a iepurasului, ca simbol al Pastelui, a avut loc in Germania, fiind
mentionat in scrieri in jurul anului 1500. Emigrantii germani au dus si in
America traditia iepurasului de Paste care ofera oua vopsite copiilor
cuminti.

Sfintele Pasti
Sfintele Pasti sau Sarbatoarea Invierii Domnului reprezinta cea
mai importanta sarbatoare din viata crestinilor, prin miracolul si
minunea cea mare a Invierii lui Iisus Hristos, cu atat mai mult cu cat ea
apartine primaverii - anotimpul innoirii, al renasterii naturii, al
purificarii sufletesti si al inseninarii spirituale si reprezinta cea mai veche
sarbatoare crestina. Este momentul in care intreaga familie, cu mic, cu
mare, participa la pregatirile traditionale ce includ mesele festive, in
meniul carora se afla la loc de cinste borsul de miel, drobul, stufatul de
miel, friptura, mamaliguta, cozonacul, placinta, pasca si vinul rosu.
Primii crestini intelegeau prin Pasti nu numai sarbatoarea Invierii,ci
si pe aceea a Cinei si a Patimilor Domnului.
Cei mai multi crestini sarbatoreau Pastile in aceeasi zi din saptamana in
care a murit si a inviat Domnul.Comemorau moartea Domnului ,Vineri
numind-o Pastile Crucii,iar Invierea Dumnica urmatoare care o
numeau Pastile Invierii.Acestia priveau Pastile Cruci ca zi de tristete
si il comemorau cu post si intristare,prelungind pana in ziua Invierii.
Pastele era praznuit ca o zi bucurie,fiind cea mai mare sarbatoare
crestina.Noapte invierii era petrecuta in biserici ,in priveghere si
rugaciune.Momentul Invierii era intampinat cu cantari de bucurie,cu
savarsirea Sfintei Jertfe si cu multe lumini,semn al luminarii
duhovnicesti.Neofitii(cei botezati in noaptea Invierii) isi puneau haine
albe si purtau in maini faclii luminoase,ca unii care s-au ingropat cu
Hristos,dar au si inviat impreuna cu El.
Incepand de la imparatul Constantin cel Mare inainte,se luminau nu
numai bisericile in care se faceau slujba Invierii,ci si casele crestinilor si
orasele,cu faclii inalte de ceara sau torte aprinse,astfel incat noaptea
Invierii era mai luminoasa ca ziua.Crestinii se salutau de atunci si pana

la Inaltarea cu ,,Hristos a inviat !,la care raspunsul era ,,Adevarat a

inviat!.In unele biserici erau reprimiti solemn penitentii;imparatii
eliberau prizonierii,stapanii eliberau sclavii si toti faceau fapte de
milostenie.
In biserici se aduceauu de mancare:paine
dulce(pascha),branza,carne(mai ales de miel) si oua rosii.Dupa ce erau
binecuvantate erau impartite saracilor sau intre crestini.
Serbarea Pastilor se prelungea o saptamana,savarsindu-se in fiecare zi
Sfanta Liturghie,la care credinciosii se impartaseau cu Sfantul Trup
si Sange.Neofitii purtau hainele albe de la botez in tot acest
timp.Crestinilor le era interzisa participarea la petrecerile paganesti,iar
unii dintre Sfintii Parinti opresc chiar lucrul in Saptamana
Luminata.De acum si pana la Rusalii erau interzise metaniile in biseri si
posturile.

,,Invierea Domnului a fost si ramane inima spirualitatii

ortodoxe.
Dinca Alina Gabriela
Clasa a VII-a B