Sunteți pe pagina 1din 9
indardelor de Stat este urméritA conform legii, Reproducerea interzisi Nerespectarea § 10 Pog, PRETU c2U 601.32.001.4 STANDARD DE STAT REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA | EDITIE OFICIATA STAS 1759-88 COMITETUL NATIONAL INCERCARI PE BETONUL PROASPAT PENTRU STTINTA : SI TEHNOLOGIE | Determinareu densititii aparente, a luerabilitafii, a INSTITUTEE ROMAN | conginutului de agregate fine sia ineeputului de priza] Clasiticaren atfanumerick STAS 1759-80 ae mo STANDARDIZaR: | a Menstrann Geronon ‘Tests of concrete Ewsals des bétons MCHBITAHMA. CBERELO BE- ‘TESTS OF FRESH CONCRETE ESSAIS DU BETON FRAIS ‘TOHA Determination of apparent density, | Détermination de Ia densité apparente, | Onpexeaeuue xamyaretten nore consistence fine aggregates content’ | de ln consstance de in teneut en nase: | nocmar Yaotoy asaoconger a co- land setting time fats Tins et it Repmaitin wearorx aanoanireien GENERALITATI 1.1 Obieet si domenin de aplicare 11-1 | Prezentul standard stabileste metodele de determinare a caracteristicilor betonului proas- Pit, preparat cu agregate grele sau usoare, privind = densitatea aparenti ; — lucrabilitatea ; confinutul de agregate fine (granule cu dar < 3,15 mm); - timpul inceputului de_prizi 1.41.2 Lucrabilitatea betonului proaspit se determing printr-una din urmitoarele metodo: — metoda tasitrii, aplicabils betoanelor la care dimensiunea granulei maxime este < 120 mm gi eu categoria de Incrabilitate L...D, ; — metoda de determinare a gradului de compactare, aplicabild, betoanelor la care dimen- siunea granulel maxime este < 40 mm gi cw categoria de Iucrabilitate Ty...Ly ; — metoda de remodelare Vébé, aplicabili betoanelor la care dimensiuties granulei maxi- me este < 40 mm gi cu categoria de Iucrabilitate Ly... 12 Indi generale Determinarea caracteristicilor betonului proaspit se face la un interval de max. 10 min pentru lucrabilitate si de max. 30 min pentrn celelalte determinsiri. Intervalnl de timp se considerit de la desedirearea din betonieri sau din mijlocul de transport. ORSERVATIE — Determinarea Iverabilit tnecesar (Urmiritea Tnerabilicstt in timp e $e poate repeta la intervate de 15, ..30 mln, in eazutile tn care este ful plastitiantlor ete). 1.3 Luarea probelor Probele de beton proaspit: preleveazit in conformitate cu prevederile din STAS 1271 uti in STAS 1799-88, cu freeventa pre 2 DETERMINARBA DI SITATIT APARENTE 2.1 Prineipiul metodei Detetininarea densiti{ii aparente const in determinarea masei unei probe de beton proaspit si raportarea acesteia la volumul probei respective In stare eompactata. 22 Aparaturit — Cintar pentru max. 100 kg, eu precizie de 0,05%. acto or erste dor ae Oe ‘CONSTRUCTH Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI ~ tnstitutul de Cercetéri in Construct ‘Telex 1312 CNST R 1988-06-01 Economia Construeilo STAS 1759-88 etangare cu care se fixeari de — Recipient metalic etang, de formi: cilindri si Tigi, confectionat din tabli de min. 2 mam grosime) avind cos 100i Sealg ca cel putin de patra ori dimensiunea maxima granulelor cea on cual 1. Kecipientul trebuie si ath un prelungitor previzmt eu 0 gamniturd. de ‘partea, superioars a acestuia. 4 sau paralelipiped cai, cu peretil netezi ‘ies dintre dimensiuni agregatelor din beton, ‘Tabetut 1 ‘Dimensiunleinterioare ale reipientotol aap nterioare ale recipientotol _ Diametrul maxim al Votumal reeipientul i Sa ngrepatebs, an a a ee | Seca i | 4 108, = 109 3,15, 2 196, 5 | as at 5 185 |_ ea | 8 10 234 = 235 31,5 | + —_|————_ as 16%) = 200 400 +) se recomandis a se utiliza eu proritate ‘Dimenstuni ta mitimetst Fig. 1 ~ Right: metalic. — Utilaj ae 2.3 Mod de Iueru Se determin masa (m) ar a recipientului. Se umezeste suprafata interioar’ a acestora, folosind torului de interior. Jn cazul betoanclor eu agregate eu dimensinnea maximi de 16 cedeazii in felul urmitor : umiitatea inAlfimit ; — se umple reeipientul cu beton pini la ___— se vibreazs cirea 15 s, dupi care se continu umpleren ree superioari prelungitorulni, dupi eare se continua vibrarea. eliminarea de bule de aer din beton. OBSERVATIE GE SEipsctare cole cea previta In prescrip tehnice In vigoare, Se indepirteaz’ prelungitorul, ca sk nu riming goluri pe fata superioara a betonului. Se determind masa (m,) # recipientalui umplut cu beton. pentru betoane eu compoaitit speciale eu un procent de aer clus mal mare de _ Misteie, destinati umplerii reoipientului, cu dimensiuntle indicate in fig. 1- compactare (mask vibratoare de laborator eu freoventa aproximativi’ de 3000 oseilafijmin slamplitndinea de 0,5 mm sau vibrator deinterior cu freeven{a de 12000 oseilatii] min sicu diamotrul de max. 1/4 din diametrul interior al reeipientului)- jentului sise mouteaz prelungitorul la partea. superioard © cirpi umeda. Se intro- aoe aig proaapat in recipient cu ajutorul mistrici, asigurindu-se umpleres pin ta partea Cuperiant a prelungitarului. Se compacteaz’ betonul ou ajutoral masei vibratoare sau a vibra i 31,5 (40) mm se pro- épientului pink Ia partea Operatia de eompactare so consider incheiati in momentul in eare mu se mat constata 5%, desta nkitur’s eu ajutorul riglei betonul in exces, avind grijé x —3— STAS 1759-88 24 Exprimarea rezultatelor Densitatea aparenti a betonului (p,) se caleuleagdt eu formula : my, g/m) or (kg/m*) in care m, inasa recipientului umplut cu beton, in kilograme ; m' masa reeipientului gol, in kilogr V_volumal interior al recipientulu, ew api). Rezultatul se consider’, media aritmeticd rotunjiti la 10 kg/m*, a dowd determinii, care mu difera intre ele on mai mult de 5%, in metri cubi (verificat in prealabil prin umplere 3 DETBRMINARFA LUCRABILITATIE 31 Metoda tasteii 1.1 Prineipiul metodei Metoda consti in miisurarea tasiirii betonulni proaspit, sub greutatea propric. 34.2 Aparatun’ — Trunchi de con eu inflfimea de 300 mm (pentru betoanele eu dimensiunea maxim’ aagregatelor << 40 mm) sau de 450 mm (pentru hetoancle cu dimensiunea maximi a agrega- telor > 40 mm) din tabli galvanizats de min, 2 mm grosime, conform fig. 2a. ‘Trunchiul decon poate si fio realizat cu san firs rigidizii, Peretele sim interior tre~ Duie si fie neted, fri asperitati gi fri deformatil locale. Trunchiul de con este previzut la partea superioaré cu un prelungitor conform fig. 2 b. \Pldcute de fixare ° © Fig. 2 — Vergea de ofel rotund cu dimanetrul de 16 mm gi lungimea de 600 mm, avind cape- tele rotunjite in form’ de emisfera. — Righi metalic en Iungimea de 600 mm. — Seafit metalic’. — Mistrie conform fig. 1. — Metru pliant sau riglt gradati, de 500 mm lungime. STAS 1759-88, aa 3.1.3 Mod de Iueru Se umezeste interiornl trunchiului de con yi se agazit peo suprafalal orizontalt plant, rigid, umezita si neabsorbanta de min. 700 x 400 mm. Seumpie trunchiul de con cu beton in Tee satu, fiecare corespunzind aproximativ unei treimi din inalfime. tn cazul trunehiutui de con cu instimes de 45 mm, granvlele de agresat cu, dinersotet eae ancl din robl, petro s permite compactares corespunztone 2 betonvla In ficcare strat se dau cite 25 impunsituri (respeetiv 50 pentra conul eu. inlitimes ¢t 50 mm eat tal vergele, repartizind-se uniform pe suprafata. betonalui,Pentry rere 450 mm), ou ajutord) Vericolian vergoaua gi de i face aproximativ jumitate din Impun stor: de-a lungul perimetrului, apoi se continu cu impunsiturile verticale in spiral pind in centru. oe oer opie tonth grosimea st. Se repeti operatia de inesare tn strait) Se a reson fieeare: pe. loath grosimiea sa, astel a vergeaun si pitrands gor stratul situat dedesubt. Pentru umple si a indesa stratul superior, se monteazii prelungitorul, gt se inlro duce bela hs exces Ralgurindu-se men{inerea acestui exces pe tontt durata de indesare. ‘Dupit ce stratal superior a fost indesat, se tnlituri prefungitorul gi.se nivcars ET faja betomulul prin ferestraie cu ajutoral riglet metalice, sau eu VerEeAw ‘metalie& prin Tulare. Fa pceeT uimplerit si compactarit belonult, trunchiul de con ve menfine fix De suprafata plan’, eu ajutorul celor dou’ plicufe. se curi{a betonul e&zut in jurul tranchiului de con. Se procedeasi la ridicarea (rte! ui de con, operafie caro trebuie i. se facd in 5.10 s printr-o mlgcare verteat constant, Tai do, com, operative Iaterale sau ranucirie trunchiutut de con. Intervalul de mp fe ia gritindy sampler trunchfatul_ de con si pins. tn momenta riiedirit complete @ aeestuia mt trebuie si fic mai mare de 150 s. Imediat dup& ridicarea trunehiului de con semisoari tasarea (diferenfa ~ hy — dintre mattimea aeestuia si punetul cel mai ridicat al betonului tasat) (fi 3)- Fig. 3 Dack so produce o pribusire partials sau o rupere a betonulut, pe @ portiunes nit se fa in Panslderate incerearca gi se Repeti determinarea pe o nouk prob de beton- Dack dupi dous inceredri consecutive se produce o pridbusire sau o rupee parfiali a betonatar din masa epravetel sant fasarea este mat miek de 10 mm, Inerabilitares betonului se apreciazi dup’ alti motodt 3.14 Exprimarea rezultatelor ‘Pasarea betonului (by) se ealeulears cu formula b= heh, (mm) in care h, inalfimea trunehiului de con, it hy inaltimea punctului cel mai ridie: milimetti ; ‘al betonului tasat, in milimetri. ‘YValoarea se rotunjeste Ia 10 mm. Ca regultat se considerit media aritmeticd, rotunjiti la 10 mm, a dou determing efeetuate la un interval de max. 10 min si eare nu diferi intre ele eu mat mult de: 40 mm, pentru tasare <40 mm; 20 mm) pentrn tasnre = 50...90 mm 5 30 mm, pentru tasare > 100 mm. > a5 STAS 17594 3.2 Metoda de determinarea a gradului de compaetare 3.2.1 Prineipiel metodet in stabilirea raportului dintre indljimea inijiaki a betonului introdus reeipiental respectiv Metoda cons intr-un recipient de o formi dati si inaltimea betonului compactat 3.22 Aparatur’ peretii laterali netezi gi suficient de rigizi, contectionat din tabli de ind formii de prismi eu baza pitrath si cu dimensinnile interioare — Recipient o min, 2 mm grosime, © conform, Mistrie penta umplerea recipientului conform fig. 1 — Right metalics. — Utilaj de compactare (mask vibratoare de laborator cu freeven{a aproximativit de mnin si amplitudinea de 0,5 mm sau vibrator de interior eu freeventa de 12000 oscilafii/min si cu diametrul de max. 40 mm). Righi gradata in milimetri. ‘Mod de Inern Se curita ou griji suprafata interioark a recipientului si se umezeste. Se introduce betonul in recipient, lisind materialul 8h cada liber de pe parfile laterale ale mistriel, alternativ de la cele patra margini superioare ale recipientului, ‘Dupi ce recipi a itul este umplut, se inkiturd eu ajutoral riglei metalice betonul care depi- seste marginile superioare evitind indesarea acestuia (fig. 4 a). Dimmensiuni tm yitimetri Se efectueazi compactarea betonului cu ajutorul mesei vibratoare sau a vibratorului de interior, pint cind nu se mai constati reducerea volumului. In timpul compactiiii, beto- nul nu trebuie si sari sam si curgit din recipient, ‘Duph compactare se determing valoarea s in mm (fig. 4 b), respectiv valoarea medie ‘ distanjelor dintre suprafaja betonului compactat si marginea superioara a recipientulni, misarate la cele patru colfuri ale recipientului, cu ajutoral riglei gradate. 3.2.4 Bxprimarea rezultatelor Gradul de compactare G,se caleuleaz’ eu formula : a= nie hy fy h—s fin care h, indlfimea interioar’ a recipientului, in milimetri (egaki cu 400: 2 mm); hg inilfimea medie a betonului compactat, in milimetri ; s' valoarea medie a distanfei intre suprafaja betonului compactat i marginea supe- rioard a recipientului, in milimetri. In anexi sint indicate valorile gradului de compactare Ge corespunzitoare valorilor 8. 3.3 Metoda de remodelare Vébé 3.3.1 Metoda consti in stabilirea duratei (timp Vébé) in care probii de beton proaspit se remodeleazis (trece de Ia forma initial la forma final convenita), sub efectal vibriri. 3.3.2 Aparaturit — Consistometru (aparat Vébé) fig. 5, compus din : a) recipient cilindrie (1), din metal, cu dimensiunile interioare conform fig. 5, ou grosimea peretelui de 3 mm gi grosimea fundului d 7,5 mm. STAS 1759-88 —6- Recipiental trebuie si fie etang, rigid si si-si men{ini forma in eursul utilizarii sale, si fie provagut on minere si 8% fie protejat contra coroziunii. Acesta trebuie si fle prevazut In partea de os, Cu piese ce pot asigura 0 prindere rigid pe placa mesei vibratoare cu ajuto- rul piulifelor de stringere (8) ) tipar (2) din metal eu grosime de min. 1,3 mm, avind forma de trunchi de con sicu dimensiunile interioare conform figuril Bazele (superioars s{ inferioari) sint deschise yi formeazit unghiuri drepte eu axa comului. ‘iparal trebuie si aibi peretele int ‘si si fie prevaiaul ca miner pentra a usura seoaterea sa, in pozitie vertical, de pe probi de beton. ¢) dise orizontal transparent (3), prins de o tiji (9) care euliseari vertical Intrun man- son (5), montat pe un brat indoit (13), si eare poate fi fixat intro pozifie determinati cu o Ffalife (13), Braful Indoit susfine gi prelungitoral (4), eare este plasat la partea superioari a liparalui Conie (2) in timp ce acosta se giseste agezat concentric in reeipientul (1). Brajul inloit (13) este mentinut de un portbrat (12) si poate fi fixat de acesta intr-o pozitie cores- punzitoare, cu o piulifa (6), axele tijei (9) si prelungitorului (1) trebuie si coineid’ en axe Pecipientului, O greutate (14) este agezats direct pe dise, flind determinati astfel inctt ansamblul mobil (piesele 3, 14, 9) si aibi 0 mast de 2750 -+ 50 g- ‘Tija (9) este previzuti cu o scali gradata pentru a misura tasarea betonuh 4) mas& vibratoare (7) de lungime 380 min gi litime 260 mm, care se sprijini pe patra amortizoare de cauciue. Vibratorul (11) este ajezat peo plack (10), prin intermediul dinui trepied din cauciue gi trebuie si fie bine fixat. Vibratorul trebuie sé funetioneze la o freeven{s aproximativa de 3000 oseilafii/min gi cu amplitudine vertical a mesel, eu recipi- entul (1) gol, plasat deasupra, do aproximativ + 0,5 mm. 4 Dimensivs tn milimetri ra ga metalied, cu diametral de 16 mm gi lungimea 600 mm Vergea de compac ale cérei extremiti{i sin rotun _—. Oronomotru san ceas care misoard timpul ex o, precizie de Q,5 s. 3.3.3 Mod de lueru Se ayeazit aparatul Vébé pe o masi de Ineru orizontala, i rigid’. Se potriveste bine ree pientul (1) pe masa vibratoare (7), prin intermedi! piulijelor. (8). Se umezoste, tiparul Pormil de trunchi de con (2) si se Axizi ‘in recipient. Se intoarce prelungitoral (4) in pozit Corecti deasupra trunchinlui de con gi se coboar pe acesta. Se stringe piulifa (6) astfel fncit tiparul (2) si nu se poats deplasa in. recipientul (1). Se imple tiparul si se’compasteart betonal ot ajutorul-vergelet de compastare, row: pectind modul de Iueru indicat Ia pet. 3.1.3. Se desface plulifa (6), se rotesto tija (13) ou, eines Bor gi so indepirteazt betonul de deasupra pixtii superioare a tiparulut (2)- Se ridiei tical tiparul conte deasupra betonulii apucind de minere. 759-88 ae STAS 1759-88 ‘Se ayazit discul transparent (3) deasupra suprafetei betonului, se desurubeaz piulita (13). si ea mult& grij& se coboari discul pini ce acesta este in contact cu betonul. In aceasta porifie se poate determina tasarea betonul folosind gradatille de pe tija (9) si finind seama de precizarile de la pet. 3.1.3. Se stringe piulifa (6) si in acelasi timp se asiguré ca piulifa (15) , si fie degurubatd pentru ea discul transparent (3) si gliseze usor in reeipient. Se pune masa vibratoares infunctiune si in acelagi timp se declangeaz’i cronometrul. Se urmireste prin diseul transparent cum se compacteaz& betonul. In momentul in care fafa inferioard a discului transparent este in intregime in contact cu betonul se opreste cronome- trul gi vibratorul 3.3.4 Exprimarea rezultatelor Rezultatul reprezinta timpul de remodelare Vébé, in secunde, rutunjit la secunde intregi. In cazul cind rezultatul determinirii este o valoare limita a elasei de Iuerabi rezultatul se consider media aritmetie’ a dou determinari, rotunjite la secunde intregi. 4 DETERMINAREA CONTINUTULUI DE AGREGATE FINE CU GRANULE OU dey. < 3,15 mm 41 Prineipiul metodei ~ ‘Metoda consti in separarea din betonul proaspit, prin ciuruire, a agregatelor cu gra- nuli mai mare de 3,15 mm gi evaluarea confinutului relativ de agregate avind granulele infetioare acestei limite. Determinarea are un caracter orientativ gi urmireste verificarea respectitrii granulozi- titi agregatului. Se aplie’ la betoane ou agregate cu daa, < 40 mm, 4.2 Aparaturit — Recipient metalic pentru prelevarea probei. = Cintar pentru max. 100 kg, cu precizie de 0,05 %, = Giur eu diametral ochiului de 3,15 mm (STAS 1078-78). -* Mistrie conform fig. 1. — Tavi de ofel 43° Mod de Ineru Se cintiireste 0 cantitate de 12 kg beton proaspit, care se pune pe un ciur eu ochiuri de 3,15 mm. Se procedeazi la separarea sub api a probei, cantitatea de agregate cu granule > 3,15 mm rimasi pe ciur, se lasi si se zvinte timp de 15 min po cirpi absorbanta gi apoi Se cintiroyte, = 44 Bxprimarearezultatelor i iv de agregatefineavind granulele eu dimetral dass. < 315 mm(ps) Spy = A= 200239 At in care A, masa agregatului total (in strare uscatit) previizutit in refeti: pentru 1 m* de beton, in kilograme ; m masa agregatelor cu dmax, > 3,15 mm rimase pe ciur, in kilograme ; 200 raportul dintre volumul de 1 im beton si volumul ocupat de 12 kg de beton considerat avind densitatea aparenti de 2400 kgim’. cantitii relative de agregate side alte dimen- OBSERVATIF ~ Metoda se poate apliea s1 pentru determin fata pentru reconstitairen eurbel granlometrice a Suni, prin wiizarea unul clur eorespunzator, sat poate ft ‘agregatelor dia heton 5 DETERMINAREA INCEPUTULUL DE PRIZA A BETONULUI 5.1 Principiul metodei Determinarea inceputului de prizt se efectueazs misurind timpul scurs de la prepararea Detonului pind in momentul cind acul aparatului Vieat nu mai stribate betonul gi se opreste la distanfa de 3 mm de placa de sticli. STAS 1759-88 —8- 52 — Aparaturi — Aparat Vicat cu ac conform STAS 227/1-86 la tija adifionalé de 627,5 g astfel ineit suma masei tijei, acului si cea adi at 2 g; aparatul trebuie si aiba gi trei inele tronconice. — Tavis metalied. — Ciur eu diametrul ochiului de 3,15 mm (STAS 1078-73). = Mistrie conform fig. 1. — Right metalicd. 5.3 Progittirea probei suia se adaugi 0 masit ali 8h reprezinte 900 Se ia o prob’ de beton de cirea 3 kg din care se elimini agrogatele mai mari de 3,15 mm prin ciuraire pe ciurul de 3,15 mm. Operafia trebuie efectuati ‘in max. 10 min de Ia prepararea betonului. Ciuruirea se face, de regulii, pe © tavii metalic umezitit in prealabil. 54 Modul de Tueru ‘Determinarea se efectueazit in aceleagi condifii de temperaturii in eare se executé beto- narea elementelor. ‘Pentru determinarea prizei betonului se umple inetul aparatului Vieat eu. proba pregil- tit conform pet. 5.3, inelal find agezat pe o plac de stick. Se compacteazit prin batere ujoar’, dupa care so indeparteazt betonul in exces si se netezaste cu rigla metalic suprafafa. Dupa aceasti operatie inelul se acoper’i cu o alti plack de sticli. Tnainte de incereare se controleaz& daci ti) tional) coboar’ liber, precum si daci aparatul indi Daci pozitia indieatoralui nu corespunde cu diviziunea 0, se face corectia deplasind apartamentului Vieat (inclusiv masa adi- 0, cind acul atinge placa de stieki, suport. seala, Din 15 in 15 min se indepirteazit placa de sticli ce acoperi inelul gi sedasi acul ineet in jos pink la suprafata probei gi apoi este Misat si pitrundy liber prin propria sa mast Incercarea se face de fiecare datti in puncte diferite. Se noteaz’ intervalul de timp din momentul introducerii apei la prepararea betonului pink cind acul nu mai stibate proba pe intreaga indljime a inelului, oprindu-se lao distanfa de 3 mm de placa suport. Se repetd determinarea si dack se inzegistreaz oprirea tot la 3mm de placi, acest moment este consi- derat inceputul prizei betonului. 5.6 Exprimarearezultatelor Remultatul se consider’ media aritmeticd a detern probe. ‘irilor efectuate in paralel pe trei 6 BULETIN DE iNCERCARI Buletinul de inceretiti trebuie si cuprind eel putin urmitoarele: = date pentru identificarea probelor; — metoda si STAS 1759-88; — rezultatul incereitii (media gi rezultatele individuale). —9- STAS 1759-88 ANEXA GRADUL DE COMPACTARE G, IN FUNOTIE DE s ‘Tabelut 2 WValoarea medie a distantet ‘tre suprafata Detonuto fcompactat si marginea | Gragut de eompactare Jsupesioard a eeipiencutni, | rads! de compa (= hh), : <13 Ta 17 TR 20 2 2 aL ‘ee oa ir j [08 100, 08 “Tio. tt 72.1 ina.-115 | [ie rs [0 i. 1s [3a Sits