Sunteți pe pagina 1din 6

Inima este localizata in cavitatea toracica in spatele sternului, intre

plamani si deasupra diafragmului. Inima este inconjurata de un sac plin cu lichid


numit pericard.
Are forma unei piramide triunghiulare, cu vrful orientat n jos, spre
nainte i la stnga, dimensiunea ei fiind aproximativ egal cu pumnul individului.
CONFIGURAIA INTERN : 2 atrii i 2 ventriculi.
Structura ventriculilor prezint de asemenea cteva caracteristici generale
proprii i anume: Inima este un organ musculos ai crui perei au trei pri:

miocardul,

endocardul,

epicardul.

Inima omului, de altfel ca i inima tuturor mamiferelor, are patru camere:


atriu drept i stng, i ventricul drept i stng.
Sangele este pompat de la inima spre organe prin artere si se intoarce la
inima prin vene. Cea mai mare artera din corp este aorta si cele mai mari vene ale
organismului sunt venele cave.
Functionarea:
- Atriul drept: primeste sangele care se intoarce la inima de la venele cave
superioara si inferioara.

Inima uman
1. Atriu drept; 2. Atriu stng; 3. Vena cav
superioar; 4. Aorta; 5. Arter pulmonar;
6. Ven pulmonar; 7. Valva mitral;
8. Valva aortic; 9. Ventricul stng;
10. Ventricul drept; 11. Vena cav
inferioar;
12. Valva tricuspidian; 13. Valv
pulmonar.

- Atriul stang: primeste sangele care se intorce la inima prin venele pulmonare.
INERVAIA INIMII
La inervaia inimii particip att sistemul vegetativ simpatic, ct i cel parasimpatic.
Inervaia parasimpatic este realizat prin intermediu ramurilor cardiace cervicale i toracale ale celor doi nervi vagi. Nervii
cardiaci cervicali superiori se desprind din nervul vag, deasupra ganglionului inferior al vagului, iar nervii cardiaci inferiori se
desprind din nervul laringeu recurent.
Inervaia simpatic se realizeaz prin intermediul nervilor cardiaci cervicali superiori, mijlocii i inferiori, alturi de 3-4
nervi cardiaci toracici. Aciunea simpaticului este de a crete frecvena cardiac i de a dilata vasele coronare.
Aceti nervi simpatici i parasimpatici formeaz dou plexuri cardiace: anterior respectiv posterior.
Plexul cardiac anterior (superficial), localizat ntre aort i trunchiul pulmonar, este alctuit din nervii cardiaci superiori ai
vagului i nervii cardiaci superiori stngi simpatici.
Plexul cardiac posterior (profund) este localizat n jurul venei cave i posterior de aorta ascendent.
Exist i un plex subendocardic, unul intramiocardic i unul subepicardic.
Activitatea cordului este influenat i de reflexele reglatoare glomice sinusale.
Inervaia este realizat de nervii vagi, frenici i sistemul nervos simpatic.
FIZIOLOGIE
Funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul i substanele nutritive necesare esuturilor i totodat de a
ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. Acest lucru se realizeaz prin intermediul a dou circulaii: cea dreapt, pulmonar i cea
stng, sistemic.
Pentru nceput, de reinut este faptul c inima stng reprezentat de atriul i ventriculul stng conin numai snge oxigenat,
iar atriul drept i ventriculul drept conin numai snge amestecat cu dioxid de carbon.
Astfel, sngele oxigenat de la nivelul atriului stng trece la nivelul ventriculului stng prin intermediul orificiului
atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale. De la nivelul ventriculului stng este ejectat prin valva aortic la nivelul aortei,
aceasta furniznd snge oxigenat i nutrieni tuturor esuturilor. La nivel tisular, mai exact la nivelul circulaiei capilare, se realizeaz
schimbul de gaze, oxigenul arterial fiind eliberat i preluat de esuturi, n timp ce dioxidul de carbon, rezultat n urma metabolismului
tisular, i ia locul. Sngele ncrcat cu dioxid de carbon ajunge la nivelul sistemului venos ce se vars prin intermediul celor dou vene

cave superioar, respectiv, inferioar, la nivelul atriului drept. De aici, sngele neoxigenat ajunge n ventricului drept prin intermediul
orificiului atrioventricular drept prin deschiderea valvei tricuspide. De la nivelul ventricului drept, acesta este ejectat n trunchiul
pulmonarei. Cele dou artere pulmonare transport sngele ncrcat cu dioxid de carbon la nivel pulmonar unde are loc hematoza ce
se definete prin procesul de eliberare a dioxidului de carbon n alveole i rencrcarea cu oxigen a acestuia. Sngele oxigenat se
rentoarce la nivelul atriului stng prin intermediul celor patru vene pulmonare: dou drepte si dou stngi.
CICLUL CARDIAC
Ciclul cardiac mai poart denumirea i de revoluia cardiac, i este asemntor att pentru cordul drept (reprezentat de atriu
i ventriculul drept), ct i pentru cordul stng (reprezentat de atriu i ventriculul stng).
Pentru o frecven cardiac de 70 de bti/ minut, ciclul cardiac are o durat de 0,82 de secunde.
CICLUL CARDIAC PENTRU INIMA STNG
Ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial ce dureaz 0,08 - 0,12 secunde, n timpul acesteia avnd loc faza de umplerea atrial a
ventriculului. Dup terminarea sistolei atriale, se egalizeaz presiunile atrioventriculare, lucru ce duce la nchiderea valvei mitrale.
Prin nchiderea att a valvei mitrale, ct i a valvei aortice, presiunea de la nivelul ventriculului stng crete considerabil. Dup
aceast cretere presional, are loc deschiderea valvelor aortice i ejecia sngelui de la nivelul cavitii ventriculului stng prin
contracia acestuia. Contracia este urmat de relaxare, i ulterior de umplere ventricular.
CONTRACIA VENTRICULULUI stng are dou etape:
- ntr-o prim etap se realizeaz contracia izovolumetric (ventriculul i menine acelai volum de snge, nici nu primete
de la nivelul atriilor, nici nu pompeaz snge n aort) cu durat de 0,04 - 0,06 secunde; n aceast etap ventriculul stng este n
continuare o cavitate nchis, valvele aortice meninndu-se nchise;
- etapa de ejecie ventricular maxim, ce ncepe odat cu depsirea presiunii diastolice din aort de ctre presiunea din
ventriculul stng, moment n care valva aortic se deschide.
RELAXAREA VENTRICULULUI stng se realizeaz tot n dou etape:
- ntr-o prim etap are loc faza de ejecie lent ce dureaz 0,10 - 0,20 secunde;
- ulterior apare relaxarea izovolumetric-scderea presiunii intraventriculare sub presiunea diastolic din aort determin
nchiderea valvei aortice. Ventriculul stng revine o cavitate nchis cu o presiune sczut la un volum ventricular constant.
UMPLEREA VENTRICULAR se realizeaz de aceast dat n trei etape:
- iniial are loc umplerea rapid, ce se realizeaz datorit deschiderii valvei mitrale i scderii presiunii intraventriculare
stngi sub cea intraatriale stngi;
- este urmat de umplerea lent sau diastazis i este reprezentat de perioada n care presiunea din cele dou caviti se
egalizeaz;
- umplerea atrial ce se realizeaz prin sistola atrial.
MAREA SI MICA CIRCULAIE
Circulatia mare - porneste de la ventriculul stang al inimii, apoi prin artera principala - aorta - se ramifica arterial la toate
organele si tesuturile. La tesuturi, prin capilare, sangele cedeaza oxigen si substante nutritive, se incarca cu bioxid de carbon si cu
deseurile rezultate din metabolism, apoi, prin vene, se varsa in auriculul drept al inimiii, unde se termina circulatia mare si incepe
circulatia mica.
Circulatia mica - din auriculul drept, sangele trece in ventriculul drept din care porneste circulatia mica. Aceasta trece prin
artera pulmonara, in plamani. In capilarele pulmonare, sangele cedeaza bioxidul de carbon adus, se incarca cu oxigen, pe care il
transporta prin vene pana in auriculul stang, unde se termina mica circulatie.
Circulatia capilara
Circulatia capilara se adapteaza continuu la nevoile metabolice. In repaus, multe capilare sunt inchise. Ele se deschid cand
activitatea se intensifica si creste nevoia de sange in organul respectiv.
Permeabilitatea este proprietatea capilarelor de a permite schimbul de apa si substante dizolvate intre sange si tesuturi prin
filtrare, difuziune si osmoza. Peretele capilar este permeabil si pentru leucocite in drumul lor spre focarele de infectie.

Proprietatea capilarelor de a-si modifica lumenul, motricitatea capilara, se


datoreaza actiunii musculaturii netede din peretii arteriolelor si sfincterelor
precapilare aflate sub controlul SNV simpatic.
Circulatia prin vene
Venele sunt vasele prin care sangele vine la inima cu CO 2 (din circulatia
sistemica) si cu O2 (din circulatia pulmonara). Capacitatea lor este de circa trei ori
mai mare decat a arterelor. Proprietatile principale ale venelor sunt distensibilitatea
si contractilitatea.
Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub
actiunea presiunii sangvine, unele vene jucand rolul de rezervoare' de sange (vena
hepatica, splenica). Contractilitatea venelor se datoreaza tunicii musculare netede
din peretii lor si asigura mobilizarea sangelui din rezerve.
Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si
ramurile ei (schema: vezi anexa 1), de unde si denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stng. Traiectul ei se submparte n trei
portiuni si anume: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1.

Aorta ascendenta ncepe din ventriculul stng si se termina la

nivelul trunchiului brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta ascendenta pornesc, la
nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si stnga, care hranesc inima.
2.

Arcul aortic se ntinde de la trunchiul brahiocefalic pna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Din arcul

aortic pornesc trei artere mari:

trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita

artera carotida comuna stnga

artera subclavie stnga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rndul lui n artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta.
a.

Artera carotida comuna se ntinde de la origine pna la marginea superioara a cartilajului tiroid, unde se bifurca n

artera carotida externa si artera carotida interna. La locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, n peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol n reglarea presiunii arteriale ( 18518l111s contine
baroreceptori si chemoreceptori).
b.

Artera carotida externa se ntinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pna la nivelul condilului mandibulei

unde se mparte n doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. nainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri
colaterale si anume arterele tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala, sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si
faringiana ascendenta. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare parte din
organele gtului si capului, inclusiv dura mater, n afara de encefal si ochi.
c.

Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde n craniu prin canalul carotidian, dupa care se

mparte n mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta
posterioara. Prin ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului, globul ocular si anexele sale.
d.

Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stnga direct din arcul aortic. Ambele artere

subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera subclavie se ntinde de la punctul de origine pna sub clavicula,
unde se continua cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica interna, tireocervicala si
costocervicala.
e.

Artera vertebrala patrunde n orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra apoi n craniu si uneste cu cea

de pe partea opusa, formnd artera bazilara. Ramurile arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral,
cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne
formnd poligonul arterial Willis, asezat la baza creierului, n jurul seii turcesti.

f.

Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele

toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.


g.

Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele, esofagul, traheea, laringele si

muschii coloanei cervicale.


h.

Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. Artera transversa cervicala

hraneste o parte din muschii centurii scapulare.


i.

Artera axilara se ntinde de la marginea inferioara a claviculei pna la marginea inferioara a muschiului marele

pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara
externa), subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o mare parte din regiunile trunchiului.
j.

Artera brahiala se ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pna la linia de flexie a cotului unde se bifurca

n 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala
ulnara), ea iriga bratul.
k.

Artera radiala se ntinde de la cot pna la regiunea carpiana, n dreptul degetului mare, unde se continua cu arterele

minii. Artera ulnara se ntinde tot de la cot pna la regiunea carpiana, de unde se continua cu arterele minii. Prin ramurile lor
colaterale, arterele radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mna. Arterele minii rezulta din anastomozarea
arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda.
Aorta toracala se ntinde de la ligamentul arterial pna la diafragm. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale.
Aorta abdominala se ntinde de la diafragm pna la bifurcarea ei n cele 2 artere iliace comune, la nivelul vertebrei L 4. Din
ea pornesc 3 feluri de ramuri:
-

viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara, suprarenala medie, renala si

testiculara sau ovariana


-

parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare

terminale: arterele iliace comune.

Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stnga, hepatica si splenica, ce iriga
organele respective.
Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si ileale, ileocolica, colica dreapta si
colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stnga,
sigmoidiene si rectala superioara.
d.

Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul

e.

Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.

Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele
vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba
uterina, ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential, de artera rectala mijlocie, care
contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna, care iriga organele genitale externe si muschii perineului.
- Artera iliaca eterna se ntinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pna la iesirea din bazin (ligamentul
inghinal), unde se continua cu artera femurala. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste
muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
- Artera femurala se ntinde de la nivelul ligamentului inghinal pna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul
mare, de unde se continua cu artera poplitee.
Artera poplitee se gaseste n groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului), ntinzndu-se de la inelul tendinos al muschilui
adductor mare pna la inelul tendinos al muschiului solear, unde se mparte n 2 ramuri terminale, si anume n arterele tibiala
- anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei.
-

Artera tibiala anterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la ligamentul cruciat, de unde se

continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.

Artera tibiala posterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear pna la santul retromaleolar intern, unde se

bifurca n arterele plantare. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei.


-

Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se termina la nivelul primului spatiu

interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului.


- Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Din artera plantara laterala ia
nastere arcul plantar, din care pornesc arterele metatarsiene plantare care, la rndul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. Trunchiul arterei
pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se mparte n artera pulmonara stnga si artera pulmonara dreapta.
1.

Artera pulmonara stnga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea se

mparte n 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. Acestea, la rndul lor, se divid n ramuri din ce n ce mai mici,
terminndu-se n reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stnga e legata de aorta prin ligamentul arterial,
care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura ntre cele 2 vase mari).
2.

Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Dupa ce patrunde n

plamn, ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari.


Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sngele n vena cava superioara si cava
inferioara ce se deschid n atriul drept.
I. Vena cava superioara si afluentii ei.
Vena cava superioara colecteaza sngele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al membrelor superioare si al trunchiului
(partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava superioara este asezata n mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se
ntinde de la cartilajul primei coaste pna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea
vena azygos.
Marea vena azygos este asezata n mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei vertebrale.
Venele brahiocefalice dreapta si stnga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor
jugulare interne cu venele subclaviculare
Vena jugulara interna colecteaza snge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea formeaza mpreuna cu artera carotida
comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gtului
Vena jugulara externa colecteaza sngele de la pielea capului, fata si gt. Ea aer un diametru mult mai mic dect jugulara
interna si se afla n planurile superficiale ale regiunii laterale a gtului. Vena jugulara externa se varsa n unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
Vena subclavie continua vena axilara. Ea se ntinde de la marginea externa a primei coaste pna la articulatia
sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna, formnd trunchiul venos brahiocefalic
Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral
Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor, ele fiind asezate
sub piele.
Vena cava inferioara aduna sngele venos din organele abdominale si pelviene, din peretii cavitatii abdominale si din
membrele inferioare pe care l varsa n atriul drept
Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena suprarenala dreapta care colecteaza sngele de
la nivelul glandelor suprarenale, venele renale, venele hepatice care colecteaza sngele de la nivelul viscerelor abdominale ncepnd
de la cardia si pna la rect. Acestea din urma strng sngele adus de vena porta la ficat.
Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena
mezenterica inferioara. Vena splenica colecteaza sngele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului.
Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa.
Aceasta vena nu are afluenti.

d.

Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sngele de la uter, vagin , rect ,

vezica urinara si organele genitale externe, iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si
ileolombare aduna sngele de la peretii bazinului.
e.

Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se ntinde de la ligamentul inghinal pna la articulatia sacroiliaca

interna si formeaza vena iliaca comuna.


Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor, fiind asezate sub
piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse n 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele
se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica.
Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, ntinzndu-se de la inelul muschioului adductor mare pna la ligamentul
inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa.
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie ncepe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se
termina cu venele pulmonare care se varsa n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor
din peretele alveolocapilar. Acestea se strng apoi n venule si n vene de calibru din ce n ce mai mare, formnd n cele din urma doua
vene pulmonare pentru fiecare plamn. Dupa ce strabat pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct n atriul stng, ducnd snge
mbogatit n oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.
Conform ultimelor studii fcute de Karolinska-Institute din Stockholm, inima se regenereaz in proporie de ca. 50% pe
parcursul vieii. La 25 de ani inima se regenereaz in proporie de ca. 1% ajungnd la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%.
Inima omului este un organ lung de aproximativ 15 cm, cu un diametru de 11 12 cm, i poate cntri pn la 275 - 300
grame. Aproximativ 250g la femei si 275g la brbai. Are form de par, cu vrful orientat spre stnga, sprijinndu-se de diafragm.
Parametrii generali
Frecvena cardiac normal este de 60-80 bti pe minut, cu un debit cardiac de 3-4 l/min.
Presiunea:

sistolic - 115-140 mmHg


diastolic - de 75-90 mmHg