Universitatea Spiru Haret

Facultatea Drept si Administraie public

Disciplina: Introducere n stiina economic
Anul I, ZI, FR si ID
Lista subiectelor de examen (tematica)
1. Nevoi (trebuine) umane. Definiie, clasificare, caracteristici ( pg. 13-17)
Nevoile umane sunt concretizate in cerine materiale si spirituale,
bunuri si servicii, mediu ecologic ale vieii si activitii oamenilor. Ele
constituie impulsul si motivaia oricrei activiti umane. In funcie de
diferite criterii de clasificare, nevoile umane pot fi grupate in: nevoi
naturale, sociale si raionale; nevoi primare si superioare; nevoi
individuale, de grup si generale ale societii etc. Ins, indiferent de
tipul lor, nevoile au cateva caracteristici: a) caracterul dinamic, in
sensul c, de la o perioad la alta, au loc modificri in structura si
nivelul calitativ al cerinelor de consum; b) sunt reproductibile sau
regenerabile, in sensul c satisfacerea unei nevoi sau a alteia dureaz
numai un anumit timp, dup care se manifest din nou; c) caracterul
complementar, in sensul c satisfacerea unei nevoi genereaz o alta;
d) sunt concurente, in sensul c unele se extind, iar altele se restrang,
avand loc si substituirea unora cu altele.

2. Resurse economice. Definiie, clasificare ( pg. 17-18)

3. Raritatea si alegerea. Costul de oportunitate ( al alegerii). Curba posibilitilor
de
producie ( pg. 18-20 )
4. Activitatea economic si structurile acesteia ( pg. 20-23)
Activitatea economic este o component fundamental a
aciunii umane, in cadrul creia, prin alocarea si folosirea resurselor
economice, au loc procesele de producie, de circulaie, de distribuie
si consum de bunuri si servicii, in vederea satisfacerii trebuinelor.
Structura activitii economice cuprinde urmtoarele componente
fundamentale: a) producia, in cadrul creia, prin combinarea
factorilor, oamenii produc bunuri materiale si servicii; b) circulaia, ce
asigur trecerea bunurilor economice de la productor la consumator;
c) distribuia, ce asigur repartiia bunurilor si serviciilor pe
destinaiile lor (satisfacerea nevoilor de consum sau de producie);
d) consumul, folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor.
Structura activitii economice poate fi analizat si din alte
unghiuri de vedere: structura tehnologic, de ramur, pe sectoare,
teritorial. Important este si structura vertical a activitii econoice,
in cadrul creia putem evidenia: a) microeconomia activitatea
economic la nivelul unitii economice; b) mezoeconomia activitatea
la nivel de ramur economic si zon economic; c) macroeconomia
activitatea economic la nivelul economiei naionale;

d) mondoeconomia ansamblul economiilor naionale in interdependena

lor.

5. Stiina economic. Privire istoric ( pg. 23-26 )

economia politic cerceteaz modul cum decid oamenii s utilizeze
resursele productive rare sau limitate, in vederea crerii de mrfuri sau
servicii variate, spre a le repartiza pentru scopuri de consum intre
diferii membri ai societii. Exist ins si alte definiii date economiei
5

politice. Ca o sintez a acestora, putem spune c obiectul economiei

politice ca stiin l constituie studierea vieii economice reale, a
fenomenelor si proceselor economice care au loc n domeniul
produciei, schimbului, repartiiei si consumului de bunuri materiale
si servicii, a relaiilor cauzale, a legilor si categoriilor economice, pe
diferitele trepte ale evoluiei societii, oferind un mod economic
stiinific de gandire si aciune, putere de anticipare si raionalitate,
inand seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate.

6. Economia politic. Obiect de studiu. Definiie ( pg. 27-29)

obiectul economiei
politice ca stiin l constituie studierea vieii economice reale, a
fenomenelor si proceselor economice care au loc n domeniul
produciei, schimbului, repartiiei si consumului de bunuri materiale
si servicii, a relaiilor cauzale, a legilor si categoriilor economice, pe
diferitele trepte ale evoluiei societii, oferind un mod economic
stiinific de gandire si aciune, putere de anticipare si raionalitate,
inand seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate.

7. Locul economiei politice in sistemul stiinelor economice ( pg. 29-30)

Economia politic, stiin economic fundamental, ofer baza
teoretic si metodologic general stiinelor economice in ansamblul lor.

8. Metoda in stiina economic ( pg. 30-33)

Procedeele ce caracterizeaz metoda in stiinele economice sunt
urmtoarele: abstractizarea, inducia, deducia, imbinarea metodei
istorice cu cea logic, analiza (cantitativ si calitativ; pozitiv si
normativ; static si dinamic), sinteza si experimentul economic

9. Economia natural si economia de schimb ( pg. 36-42)

10. Economia de pia. Trsturi caracteristice ( pg. 48-53)
11. Avantajul absolut si relativ al specializrii ( pg. 38-41)
12. Banii. Definiie. Forme ale banilor ( pg. 42-44 )
13. Funciile banilor ( pg. 44-48)
14. Modelul teoretic (ideal) si modele reale de economie de pia ( pg. 49-53)

15. Agenii economici. Definiie, principalii ageni ( pg.53-54)

16. Fluxuri economice. Forme. Circuit economic ( pg. 54-57)
17. Piaa. Dfiniie. Tipuri de pia ( pg. 61-64)
Piaa exprim relaiile economice dintre oameni, dintre agenii
economici, relaii care se desfsoar intr-un anumit spaiu, in cadrul
cruia se confrunt cererea cu oferta de mrfuri, se formeaz preurile, au
loc negocieri si acte de vanzare cumprare, in condiii de concuren. tipuri de pia:
a) din punctul de vedere al obiectului tranzaciei economice: piaa
bunurilor de consum final, piaa factorilor de producie (care, la randul
11

ei, include piaa resurselor naturale, piaa muncii si piaa capitalului),

piaa monetar, piaa financiar (inclusiv bursa); b) din punctul de
vedere al extinderii teritoriale: piaa local, piaa regional, piaa
naional si piaa mondial; c) din punctul de vedere al desfsurrii
concurenei: piaa cu concuren perfect sau pur si piaa cu
concuren imperfect (format, la randul ei, din piaa cu concuren
monopolistic, de tip oligopol, monopol, monopson, oligopson etc.).

18. Cererea. Definiie. Factoriicare influeneaz dinamica cererii ( pg. 64-65)

Cererea si oferta sunt componentele fundamentale ale pieei, iar
raportul dintre ele constituie o form de exprimare a relaiei dintre
producie si consum, in condiiile economiei de schimb.
Principalii factori de care depinde
cererea sunt nevoile oamenilor, venitul si preul.

19. Relaia cererii cu venitul ( pg. 65-66)

Cererea de mrfuri reprezint nevoile de bunuri si servicii care se
satisfac prin intermediul pieei, adic prin vanzare-cumprare. Cererea
are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; ea exprim cantitatea
de bunuri si servicii cerute, la un moment dat, la preurile
existente, considerand date veniturile si preferinele cumprtorilor.
Cererea poate fi: a) individual (din partea unui singur cumprtor la un
bun economic); b) total (din partea tuturor cumprtorilor la un bun
economic); c) agregat sau global (din partea tuturor cumprtorilor la
toate bunurile existente). Ca volum, structur si nivel al cerinelor de
consum, cererea are caracter dinamic.

20. Relaia cererii cu preul. Legea general a cererii (pg. 66-67)

Preul constituie un factor care exercit o mare influen asupra
cererii de bunuri si servicii. Cererea se afl in raport invers
proporional fa de pre: cand preul creste, cererea scade, deoarece la
un venit dat posibilitatea de cumprare se micsoreaz; invers, cand
preul scade, cererea creste. Astfel, cererea este o funcie descresctoare
fa de pre.

21. Elasticitatea cererii si tipuri de cerere ( pg. 67-70)

Cererea de mrfuri nu este o mrime fix. Sensibilitatea acesteia
fa de variaia preului sau a venitului reprezint elasticitatea cererii.

Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pre (calculat ca raport

intre variaia cantitii cerute si variaia preului), in principiu, este
negativ, deoarece atunci cand preul creste, cererea scade, iar raportul
dintre dou semne diferite d semnul negativ.tipuri de cerere: a) cerere inelastic
(variaia cererii este mai mic decat variaia preului); b) cerere perfect
inelastic (total insensibil la variaia preului); c) cerere elastic
(variaia cererii este mai mare decat variaia preului); d) cerere perfect
elastic (cererea creste continuu la un nivel dat al preului); e) cerere
cu elasticitate unitar (variaia cererii este egal cu variaia preului)

22. Efectul de venit si efectul de substituie ( pg. 70-71)

In cazul bunurilor substituibile (de exemplu untul si margarina), are
loc si fenomenul elasticitii incrucisate a cererii, care msoar
sensibilitatea cererii la bunul A, cand preul bunului B se modific

23. Cererea atipic ( pg. 71-72)

In practic, exist si situaii de cerere atipic, adic excepii de la
legea general a cererii: dac preul creste, creste si cererea, dac
preul scade, scade si cererea. Comportamentul atipic al cererii se
produce in mai multe cazuri: efectul Giffen, efectul de anticipare din
partea consumatorilor, efectul de venit nul in cazul bunurilor de lux
foarte scumpe, efectul de ostentaie si snobism din partea unor
consumatori, efectul de informare imperfect, dar si cazul bunurilor
importante fr inlocuitori, cand mrimea preului, in general, nu
atrage dup sine o diminuare a cererii.

24. Oferta. Definiie. Factorii care influeneaz dinamica ofertei ( pg. 73) Oferta
reprezint cantitatea de bunuri si servicii destinate
vanzrii, pe pia, la un moment datOferta de mrfuri, in dinamica ei, depinde
de mai muli factori: a) evoluia cererii de bunuri si servicii;
b) disponibilitatea factorilor de producie sau raritatea si randamentul
economic al acestora; c) costul de producie (de fapt, costul marginal);
d) preul de vanzare al mrfii; e) posibilitatea de stocare a bunurilor si
costul stocrii etc.
Oferta este o funcie cresctoare de pre; ea se afl in raport
direct proporional fa de pre, adic oferta creste cand preurile cresc
si se micsoreaz cand preurile scad

25. Relaia ofertei cu preul. Legea general a ofertei ( pg. 73-74)

Elasticitatea ofertei in raport de pre reprezint reacia ofertei la
modificrile preului. Ea se msoar prin coeficientul de elasticitate a
ofertei, calculat prin raportarea modificrii cantitilor oferite la
modificarea preului de vanzare.

26. Elasticitatea ofertei in raport cu preul. Tipuri de ofert ( pg. 74-77 )

In funcie de modul in care oferta
reacioneaz la modificrile de preuri, se disting: a) oferta elastic
(variaia ofertei este mai mare decat variaia preului); b) ofert cu
elasticitate unitar (variaia ofertei este egal cu variaia preului);
c) ofert perfect elastic (la un nivel dat al preului, cantitatea oferit
creste continuu); d) oferta inelastic (modificarea ofertei este mai mic

decat modificarea preului); e) oferta perfect inelastic (la orice

variaie a preului, oferta nu se modific)

27. Echilibrul pieei. Preul de echilibru si cantitatea de echilibru ( pg. 77-81)

Echilibrul pieei reflect situaia in care cantitile oferite si cele
cerute sunt egale, la preul pieei. Se poate deci spune c piaa este in
echilibru la preul care permite egalitatea cantitii cerute de
consumatori cu cea oferit de productori. Atunci cand se ia in calcul
o singur pia a unui produs, vorbim despre un echilibru parial, iar
cand sunt luate in calcul toate pieele, inand seama de interdependena
lor, vorbim despre echilibru general.

28. Bunul economic. Definiie. Clasificare ( 84 86 )

29. Factorii de producie. Definiie si formele acestora ( pg. 104-109)
Intreprinztorii, pentru a produce bunuri destinate consumului,
isi procur factori de producie. Acestia reprezint resursele economice
atrase in circuitul economic, aflate in miscare ca fluxuri. In
general, se consider c la producerea bunurilor particip trei factori:
munca, natura (pmantul) si capitalul. Acestor factori clasici li se pot
aduga si: intreprinderea (antreprenoriatul), progresul tehnic, inovaia
si resursele informaionale.

30. Combinaea factorilor de producie ( pg. 109-112)

Combinarea factorilor de producie reprezint un mod specific
de unire a factorilor de producie privit atat sub aspect cantitativ, cat si
structural calitativ; atat din punct de vedere tehnic, cat si economic. Combinarea
factorilor de producie reprezint un mod specific
de unire a factorilor de producie privit atat sub aspect cantitativ, cat si
structural calitativ; atat din punct de vedere tehnic, cat si economic.
In combinarea factorilor de producie, intreprinztorul porneste de la
premisele: a) caracterul limitat al factorilor supusi combinrii;
b) caracteristicile factorilor de producie si concordana lor cu
specificul activitii; c) conjunctura pieelor factorilor de producie.
Combinarea este posibil datorit urmtoarelor proprieti ale
factorilor de producie: a) divizibilitatea (posibilitatea factorului de a
se impri in subuniti omogene, fr a fi afectat calitatea lui); b)
adaptabilitatea (capacitatea de asociere a unei uniti dintr-un factor cu
mai multe uniti din alt factor); c) complementaritatea (la o producie
dat, o anumit cantitate dintr-un factor se asociaz doar cu o cantitate
determinat de ceilali factori); d) substituibilitatea (posibilitatea de a
inlocui o cantitate dintr-un factor printr-o cantitate determinat din alt
factor, meninand acelasi nivel al produciei).
Combinarea va presupune nu doar unirea lor, ci si substituirea
lor.

31. Productivitatea. Definiie si modaliti de exprimare ( pg.123- 125 )

32. Productivitatea muncii. Definiie, indicatori de msurare, factori de crestere
( pg.
126-128); (131- 135 )

33. Randamentul capitalului. Indicatori de msurare ( pg 129- 130 )

34. Costul de producie. Definire, forme, importan ( pg. 138-141)
Costul de producie reprezint, in form bneasc, totalitatea
cheltuielilor efectuate si suportate de ctre agenii economici pentru
producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.

35. Mrimea costului. Tipuri de costuri (pg. 141-148)

Se pot
delimita urmtoarele concepte: a) costul contabil, care reflect, in
bani, cheltuielile efectiv suportate de intreprindere, rezultate din
17

evidena contabil; b) costul economic cuprinde, pe lang costul

contabil, si consumul de resurse care nu presupune pli efective
evideniate sub form de cheltuieli; c) costul explicit indic cheltuielile
efectuate de intreprindere si inregistrate in costurile efectiv
pltite (este insusi costul contabil); d) costul implicit reflect acel
consum de resurse al intreprinderii, neinclus in costul efectiv pltit;
e) costul de oportunitate reprezint valoarea celei mai bune sanse
sacrificate in procesul de alegere a variantei optime.
In practic, se
determin urmtoarele tipuri de costuri: A. Costul global, care reprezint ansamblul
cheltuielilor
necesare obinerii unui volum de producie dat, dintr-un bunB. Costul mediu (unitar)
exprim costurile globale pe unitatea
de produs. C. Costul marginal (suplimentar) exprim sporul de cost total
necesar pentru obinerea unei uniti suplimentare de producie

36. Relaia costului mediu cu costul marginal (pg. 148-150)

Costul mediu total este dependent de costul marginal: a) costul
mediu total este descresctor atunci cand costul marginal se
micsoreaz mai accentuat, fiindu-i inferior; b) costul mediu total este
cresctor atunci cand costul marginal creste mai accentuat, fiindu-i
superior; c) costul marginal este egal cu costul mediu total atunci cand
costul mediu total este minim. De asemenea, pe termen lung, costul
18

mediu total si costul marginal sunt egale si constante atunci cand, la

un nivel dat al preurilor factorilor de producie, costul total sporeste
in aceeasi proporie cu producia.

37. Minimizarea costului. Relaia costurilor cu productivitatea muncii.( pg. 151154)

Principalele ci de reducere a costului sunt urmtoarele:
a) alegerea procesului de producie cel mai eficient din punct de vedere
tehnic, economic si ecologic; b) cumprarea factorilor de producie la
preurile cele mai mici (fr a neglija calitatea); c) cresterea randamentului
utilizrii factorilor de producie; d) asigurarea reducerii costurilor
in toate fazele muncii; e) realizarea obiectivelor stabilite, inand cont de
resursele disponibile, de condiiile de producie existente si de

19

restriciile economice; f) identificarea produselor care genereaz

consumuri energetice mari si a produselor care aduc pierderi.

38. Echilibrul productorului. Relaiile dintre costuri si incasri. Pragul de

rentabilitate (pg. 154-158)
39. Concurenta. Definiie, intensitate. Funciile concurenei si rolul statului (pg.
167170)
40. Preul. Definiie si factorii si determinani. Piaa cu concuren perfect si
imperfect.Caracterizare si tipuri de piee. Intervenia statului in domeniul
preurilor ( pg. (171-199)
Preul expresie bneasc a valorii mrfii sau suma de bani care
se plteste pentru a dobandi o unitate dintr-un bun economic. Nivelul
20

preului este influenat de o serie de factori cum sunt: a) costul de

producie; b) raportul cerere-ofert; c) calitatea; d) prezentareaambalarea
etc.

41. Piaa muncii. Definiie. Particulariti si funcii ( pg. 202-204)

Piaa muncii spaiu economic in cadrul cruia se confrunt
cererea de munc cu oferta de munc, au loc negocieri privind
angajarea salarial. Particulariti si funcii ale pieei muncii

42. Cererea de munc. Definiie si factorii cererii ( pg. 204-207 )

Cererea de munc este necesarul de munc din
partea agenilor economici la un moment dat, care se satisface prin
intermediul pieei muncii, prin relaii de angajare salarial. Se exprim
prin locurile de munc.
Factorii care influeneaz cererea de munc: a) nivelul salariului;
b) costul marginal al muncii; c) fluxul investiional; d) substituirea
factorului munc; e) faza ciclului economic; f) conjunctura economic
si social pe plan intern si internaional.

43. Oferta de munc. Definiie si factorii ofertei (individuale si totale ( pg. 207211)
Oferta de munc si disponibilitile de for de munc relaie
de la parte la intreg. Disponibilitile de munc reprezint populaia
apt de munc prezent intr-o ar pe perioad dat de timp. Oferta de
munc corespunde populaiei disponibile active.
Factori care influeneaz mrimea populaiei disponibile active:
demografic raportul natalitate mortalitate; reglementri juridice;
durata sptmanii de lucru; structura pe sexe.
Oferta de munc individual numrul de ore de munc (sau
timpul de munc) pe care un salariat doreste s le efectueze; factori
care o influeneaz.
Oferta de munc total ofertele individuale totale ale segmentelor

pieei muncii, format din cei angajai sau in cutarea unui loc de
munc.

44. Salariul si echilibrul pieei muncii. Definiia salariului. Rolul si limitele

salariului
in realizarea echilibrului ( pg. 211- 218)
Salariul, accepiuni diferite privind definirea: a) sum de bani cu
care este remunerat factorul munc participant la obinerea rezultatelor
unei activiti economice; b) pre pentru care oamenii isi inchiriaz
fora de munc; c) pre al forei de munc marf.
Salariu cost cheltuial pentru agentul economic; venit pentru
salariai. Abordri conceptuale privind salariul venit (Adam Smith,
David Ricardo, Ferdinand Lassalle, Karl Marx, J.M. Keynes,
Samuelson etc.).
Salariul de echilibru cand cererea este egal cu oferta de
munc.

45. Factorii care determin nivelul si dinamica salariului. Efectul de substituie si

efectul de venit ( pg. 218-221) Factori care influeneaz mrimea salariului: a)
raportul dintre
cererea si oferta de for de munc; b) cheltuielile necesare refacerii si
dezvoltrii forei de munc; c) nivelul preurilor bunurilor si serviciilor
de consum; d) cheltuieli pentru odihn si viaa spiritual; e) sporirea
cheltuielilor de transport, telecomunicaii; f) mrirea chiriei; g) raportul
dintre productivitatea muncii si salariul nominal; h) gradul de
organizare a sindicatelor.
23

Efectul de substituie reducerea timpului liber si cresterea

corespunztoare a timpului destinat muncii, care-i asigur lucrtorului
venituri mai mari.
Efectul de venit situaia in care salariatul obine un venit
suficient de mare, astfel incat au loc micsorarea timpului destinat
muncii si sporirea corespunztoare a timpului liber.

46. Formele salariului, importana acestora in politica economic ( pg. 221-225)

Forme ale salariului: salariu nominal si real; relaia dintre
salariul nominal, pre si salariul real:
SR=SN/P unde SR salariu real,SN salariu nominal P nivelul preturilor in procente
In dinamica
ISR=SR1/SRo*100 unde SR1 salariu real in perioada curenta,SRo salariu real in paerioada
anterioara
ISR=ISN/IP*100 unde ISN indicele salariului nominal,IP indicele preturilor
Alte forme ale salariului: direct, indirect, minim garantat,
colectiv, social.
Forme de salarizare: in regie, acord, remiz.

47. Profitul. Definiie. Dimensiune ( pg. 227-231)

Profit partea rmas din venitul total ce
revine intreprinztorului dup ce s-au sczut toate cheltuielile aferente

venitului respectiv.

48. Formele profitului. Masa si rata profitului. Profitul maxim ( pg. 231-234)
Formele profitului: a) profitul brut este partea ce rmane din
venitul total dup ce s-au sczut cheltuielile de producie; b) profitul
net este partea din profitul brut care rmane dup ce au fost deduse
dobanda la capitalul propriu al intreprinztorului, salariul ca recompens
pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cldirea
care ii aparin, impozitele si taxele ce se suport direct din profit;
c) profitul normal, legitim sau justificat, care reprezint remunerarea
serviciilor intreprinztorului, recompensa pentru priceperea sa si
rspunderea pe care si-o asum, prima pentru risc si incertitudine;
d) profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de imprejurri
deosebite care nu au legtur cu activitatea intreprinztorului. Este
obinut de acei intreprinztori care au o poziie de monopol in
producerea si/sau vanzarea produselor. Se realizeaz pe baza unor
preuri de vanzare mai ridicate.
Mrimea profitului: a) masa profitului suma absolut ca
diferen intre venitul total (V) si costul de producie (C) (Pr = V C);
b) mrimea relativ (in procente) ca rat:

49. Renta. Coninutul si gandirea economic privind renta ( pg. 234-237)

Renta venitul stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar
(pmant, cldiri, construcii, resurse de ap) sau mobiliar (hartii de
27

valoare, capital bnesc); renta economic este plata pentru folosirea

unei resurse economice nesustituibile, a crei ofert total este
insuficient in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul
acesteia

50. Mecanismul rentei. Nivelul rentei si formele acesteia (pg. 234 241)
Mecanismul formrii rentei presupune existena unei situaii de
monopol stabil sau temporar care s confere deintorului si/sau
utilizatorului unei resurse economice o poziie privilegiat in raport cu
ceilali ageni si care le permite urcarea preului de vanzare peste
nivelul considerat normal;
Forme ale rentei: funciar, minier, in construcii, de monopol,
de abilitate, consumatorului, productorului, conjunctural, de marc.

51. Preul pmantului si factorii care flueneaz mrimea sa (pg. 241-243)

Preul pmantului suma de bani pltit pentru transferarea
dreptului de proprietate asupra unei suprafee de teren prin actul de
vanzare-cumprare.
Factori care influeneaz preul pmantului: cerere-ofert;
mrimea si evoluia rentei; nivelul rentei dobanzii;

52. Masa monetar si componentele acesteia ( pg. 247-249)

53. Piaa monetar . Definiie. Cererea de moned si oferta de moned (pg.
249-252)

54. Bncile. Funcii si tipuri de bnci ( pg. 255-258)

55. Dobanda. Definiie, masa si rata dobanzii ( pg.258-2644 )
56. Piaa capitalului. Titluri de valoare. Definiie si funcii ( pg. 266-270 )
Piaa capitalului totalitatea tranzaciilor al crei obiect il
constituie titlurile de valoare. Ea se scindeaz in: a) piaa primar
cuprinde totalitatea tranzaciilor al cror obiect il reprezint titlurile de
valoare nou emise; b) piaa secundar include totalitatea tranzaciilor
efectuate cu titlurile de valoare emise si plasate anterior.
Titlurile de valoare inscrisuri emise in baza unor legi, care dau
posesorilor lor dreptul de a incasa, anual, un venit variabil sau fix.
28

Componente ale titlurilor de valoare: aciuni, obligaiuni, titluri de

rent, bonuri de tezaur.

57. Piaa primar a capitalului. Cererea de titluri de valoare. Venitul

cumprtorilor si
preul titlurilor de valoare. ( pg. 271-280)
58. Oferta titlurilor de valoare ( pg. 281-282)
59. Piaa secundar a capitalului. Bursele de valori. Definiie si operaiuni.
Cursul
(preul) si factorii care influeneaz dinamica sa ( pg. 282-289)
60. Conceptul de valut. Clasificarea valutelor (pg. 292-296)
61. Piaa valutar. Definiie (pg 296-301)
Piaa valutar reprezint acte de vnzare-cumprare al cror
obiect l constituie valutele. Preul, cursul valutar, este raportul
cantitativ, n care o valut se schimb cu alta.

62. Cursul valutar. Evoluie. Datoria extern (pg. 305-311)

Factorii care influeneaz cursul valutar: a) cererea si oferta de
valut; b) puterea de cumprare a valutelor care se schimb intre ele;
c) evoluia inflaiei; d) rata dobanzii; e) factorii psihologic
Datoria extern subsumeaz datoria extern privat si public. Ea
se poate calcula ca sum absolut (totalul datoriei externe), ca sum ce
revine pe locuitor (suma absolut a datoriei / numr de locuitori) si ca
procent din PIB.

63. Definirea indicatorilor macroeconomici ( pg.11-15)

Rezultatele activitilor economice la nivel macroeconomic se
msoar prin urmtorii indicatori:
31

produsul global brut (PGB) exprim (in form monetar)

producia de bunuri si servicii a agenilor economici dintr-o ar, intr-o

perioad de timp, incluzand si consumul intermediar (CI);

produsul intern brut (PIB) exprim valoarea adugat brut a
bunurilor si serviciilor finale care au fost produse in interiorul unei ri
de ctre agenii economici autohtoni si strini, de regul, intr-un an.
PIB=PGB-CI
produsul intern net (PIN) reflect mrimea valorii adugate
nete a bunurilor economice finale care au fost produse in interiorul
unei ri de ctre agenii economici autohtoni si strini, intr-un interval
de timp. Se poate calcula sczand din produsul intern brut consumul
de capital fix (amortizarea-Am); PIN=PIB-Am
produsul naional brut (PNB) exprim valoarea de pia a
produciei finale brute obinute de ctre agenii economici naionali
atat in interiorul rii, cat si in exterior;
produsul naional net (PNN) exprim mrimea valorii
adugate nete, a bunurilor si serviciilor finale obinute de agenii
autohtoni, care acioneaz atat in interiorul rii, cat si in exterior,
exprimat in preurile pieei.
PNN=PNB-Am
Evaluat la preurile factorilor de producie, PNN este denumit
venit naional (VN).

64. Cresterea economic. Definiie si tipuri ( pg.15-19 )

Cresterea economic reprezint procesul de sporire a dimensiunii
rezultatelor economice, de determinate de condiiile combinrii
raionale a factorilor de producie, care se concretizeaz in cresterea
PNB si VN pe ansamblu si pe locuitor.

65. Dezvoltarea economic durabil si ecodezvoltarea (pg.19-29)

66. Venitul la nivel naional. Concept, distribuia primar si secundar ( 63- 66 )
67. Relaia venit-consum, relaia venit-economii ( pg. 66-75 )
68. Investiia. Definiie, tipuri si rolul ei in economie ( pg. 75-79 )
69. Multiplicatorul investiiei si impactul su asupra venitului naional.
Acceleratorul
( pg.79-85 )
70. Ciclicitatea. Ciclul economic. Definiie, tipuri, politici anticriz (87-109)
71. Somajul: definiie, cauze, forme (111-117)
Somajul reprezint un dezechilibru pe piaa muncii in cadrul
cruia exist un excedent de ofert de munc fa de cererea de munc.
Cauzele somajului sunt: ritmul de crestere economic bazat pe
productivitatea ridicat a muncii, care nu mai este capabil s asigure o
ocupare deplin a forei de munc; progresul tehnic, pe termen scurt,
este generator de somaj; criza economic; modificrile de structur a
ramurilor si sectoarelor economice; imigrarea emigrarea forei de

munc; conjunctura economic si politic internaional nefavorabil.

Dac are loc un excedent de cerere de munc, atunci se creeaz
un camp de presiune in direcia cresterii salariilor si apar condiii
pentru inflaie.
Principalele forme ale somajului sunt: somajul ciclic generat
de evoluia ciclului economic; somajul conjunctural reprezint efectul
restrangerii activitii economice in unele ramuri, sectoare economice; somajul
structural deriv din reconversia unor activiti economice,
din restructurri impuse de progresul tehnic; somajul tehnologic
reprezint efectul introducerii noilor tehnologii; somajul sezonier este
legat de restrangerea activitii economice in anumite anotimpuri ale
anului, datorit condiiilor naturale, avand un caracter ciclic; somajul
total presupune pierderea locului de munc si incetarea total a
activitii; somajul parial const in reducerea duratei de munc sub
nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunztoare a salariului;
somajul deghizat cuprinde acele persoane declarate si inregistrate ca
someri dar care presteaz anumite activiti fr contractul de munc;
somajul voluntar este reprezentat de persoanele care refuz locurile de
munc oferite, care se transfer de la un loc de munc la altul din
diferite motive personale.

72. Msurarea somajului. Politici de combatere a somajului. Efecte la nivel micro

si
macroeconomic (pg.117-123)
Nivelul somajului se poate msura prin:
a) Numrul de someri (indicator absolut);
b) Rata somajului (indicator relativ)
Numr de someri/populatia active*100
Dintre politicile de combatere a somajului se remarc:
organizarea de cursuri de (re)calificare pentru cei care vin pe piaa
muncii fr o calificare corespunztoare; stimularea agenilor economici
in extinderea activitii economice; incurajarea investiiilor; acordarea de
faciliti intreprinderilor care angajeaz someri de lung durat si
tineri; incurajarea efecturii unor lucrri de utilitate public;
dezvoltarea serviciilor publice in limite raionale.
40
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizaie de somaj
sau ajutor de somaj, se acord pe o perioad determinat de timp si
reprezint un procent din salariul primit in ultima perioad de munc.

73. Inflaia.Definiie si cauze (125-132)

Inflaia. Acest concept exprim acea stare de dezechilibru economic
in care masa monetar existent in economie depseste necesarul
real de moned, ducand la cresterea generalizat a preurilor si la
scderea puterii de cumprare a banilor.

74. Msurare si forme ale inflaiei (132-136)

Formele inflaiei sunt: a) inflaia taratoare presupune cresterea
preurilor pan la max. 3%; b) inflaia moderat, creia ii corespunde

o crestere a preurilor pan la 6%; c) inflaia rapid, cand ritmul anual

de crestere a preurilor se apropie de 10%; d) inflaia galopant, cand
cresterea preurilor depseste 10% anual; e) hiperinflaia.
Msuri antiinflaioniste:
a) msuri de reducere a excesului de cerere agregat: politic
monetar riguroas; politica dobanzilor la creditele acordate; politica
bugetar a statului;
b) msuri de stimulare a cresterii ofertei: cresterea capacitii de
adaptare a aparatului de producie la cerinele pieei; stimularea
extinderii potenialului de producie; o politic de salarizare corelat
cu rezultatele economice obinute prin munc, prin care s se evite
mrirea costurilor medii.
Msurarea inflaiei. Inflaia poate fi exprimat printr-o mrime
absolut, si anume excedentul de mas monetar peste oferta real de
mrfuri.

75. Costul inflaiei si politici de combatere a inflaiei (140-143)

76. Implicarea statului in economie.Coninut si forme ( 145 166 )
77. Caracterizarea economiei romanesti in ultimile dou decenii (195-217)
78. Economia mondial.Definire, structurile de baz ale acesteia ( pg.217-222)
Economia mondial reprezint un sistem complex, interdependent,
de ageni ai vieii economice economii naionale, uniuni economice
zonale, regionale si transcontinentale, companii private si publice,
rezidente in diferite ri ale lumii, intre care se dezvolt ample relaii
economice, tehnologice, comerciale, financiare, monetare etc. pe baza
diviziunii mondiale a muncii, impreun cu normele juridico-legislative si
cu instituiile care reglementeaz si monitorizeaz funcionarea structurilor
componente si a sistemului economic mondial in ansamblul su.

.
B. Bibliografia
1.Constantin Enache, Constantin Mecu (coord), Economie Politic, Editura
Fundaiei Romnia de Mine, Ediia a VI-a, Bucuresti, 2007 (paginile indicate in
dreptul subiectelor se refera la acest manual) Volumul 1 asigur pregtirea
pentru
intrebrile de la 1-62 si volumul 2 pentru intrebrile de la 63 la 78
2.Constantin Mecu, Nedelea Prlu, Cristina Barna, Cristian U, Daniela
Pasnicu,
Raluca Zorzoliu, Economie politic. Aplicaii practice, Ed. Fundaiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2007;
3.*** Dicionar MacMillan de Economie Modern, Ed. Codecs, Bucuresti, 1999;
C. Exemple de subiecte tip gril
Adevrat/fals

1. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei nationale.-FALS

2. Oferta de munca se exprima prin numarul locurilor de munca.-ADEVARAT
3. CMT = CMF + CMV -ADEVARAT

4. Coeficientul marginal al capitalului se determina prin formula:

unde: k - coeficientul marginal al capitalului
K - capitalul
Q - volumul productiei-FALS
5. Firmele produc numai bunuri materiale
1. In situatia in care cantitatea ceruta dintr-un bun economic, avand elasticitate unitara,
creste cu 9%, pretul acestui bun:
a.creste cu 9%
b.scade cu 9%
c.creste cu 91%
d.scade cu 91%
2. Modelul economiei de piata directionata de consum se caracterizeaza prin:
a.acorda un rol major pietelor si un rol minim statului
b.sistem public de asigurari sociale bine dezvoltat
c.invatamantul public este preponderent
d.nivelul veniturilor este stabilit in functie de pregatire si vechime
3. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni
deoarece:
a.costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;
b.costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
c.costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
d.nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
5. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 100 de
bucati
iar costul fix global (CF) este de 10 000 u.m.:
a. 100 u.m.
b. 1000 u.m.
c. 10 u. m.
d. 110 u.m.

De

completat cuvinte cheie

1. Nevoile umane reprezinta CERINTE materiale si spirituale, de bunuri si servicii, de

mediu ecologic etc, ale vietii si activitatii oamenilor.saturatie cand devine nula.
2. Profitul NET reprezinta partea din profitul brut care ramane dupa ce au fost
deduse dobanda la capitalul propriu, salariul ca recompensa pentru activitatea
depusa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin intreprinzatorului,
impozitele si taxele suportate direct din profit.
3. Masa MONETARA este constituita din totalitatea instrumentelor necesare circuitului
bunurilor economice si platilor la un moment dat.
4. Functia de productie exprima relatia dintre factorii de productie si BUNURI OBTINUTE

Cu

rspuns numeric

2. Cu cate procente creste productivitatea medie a muncii daca productia creste cu

200% iar numarul salariatilor cu 150%?
3. Banca acorda un credit de 1000 u.m. (unitati monetare) cu o rata a dobanzii de 10%
pe termen de 3 luni.Cate u.m. reprezinta dobanda incasata de banca?

Coresponden

Corelati tipul cererii cu valoarea coeficientului de elasticitate a cererii in raport de pret

( Ecp ):
a. Ecp < 1;
b. Ecp = 0 ;
c. Ecp = 1 ;

d. Ecp > 1;
e. Ecp .
1. cerere elastica
2. cerere perfect elastica
3. cerere inelastica
4. cerere perfect inelastica
5. cerere cu elasticitate unitara