Sunteți pe pagina 1din 5

Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene.

Inspirat din balada


Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste viziunea
asupra satului si taranului roman.
Mara este cel mai reuit roman al lui Slavici i unul dintre cele mai bune romane
romneti. Romanul, aprut n 1906, reprezint cea mai valoroas creaie epic de
mare ntindere, fiind cel mai bun roman al nostru, nainte de Ion
El zugrvete veridic o lume, cu moravurile ei specifice aezate la interferena
satului cu oraul, ntr-un sat ardelenesc, Radna, lng Lipova i aproape de Arad,
aciunea crii fiind plasat la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al
XX-lea. Mara este un roman realist social cu valoare etnografic i n acelai timp,
o extraordinar carte de dragoste nsuirea esenial a lui Slavici este ns de
analiza dragostea, de a fi un poet i un critic al eroticii rurale dintr-o provincie cu
oameni mai propii sufletete () jumtate din roman noteaz ncet, rbdtor,
aprinderea, propagarea i izbucnirea iubirii la o fat contient prin frumusee de
farmecele ei (G. Clinescu Istoria Literaturii Romne ).
Cele doua personaje feminine si principale din romanele "Baltagul" de Mihail
Sadoveanu si "Mara" din romanul omonim al lui Ioan Slavici sunt construite cu
modalitati artistice diferite, dar pot constitui subiectul unei paralele literare, deoarece
ele au evidente asemanari caracteriale, cat si importante deosebiri. Vitoria Lipan,
intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la munte, precum dragostea
pt adevar si dreptate, respectarea legilor stramosesti si a datinilor traditionale. Mara
Barzovanu este un personaj realist complex, fiind reprezentativa pentru conceptia
artistica a lui Slavici, scriitor moralizator care isi pedepseste personajele in functie
de abaterile de la virtutile morale esentiale care compun caracterul uman. Ambele
femei sunt muntence, asadar nu se ocupa cu agricultura, nu cultiva ogorul, ci traiesc
din alte indeletniciri, cum ar fi oieritul si, respectiv comertul, una in Moldova,
cealalta in Ardeal. Ele se lupta singure cu viata, deoarece ramasesera vaduve. Sotul
Marei, Barzovanu, fusese "mai mult carpaci decat cizmar", si-si petrecuse viata
stand mai mult "la birt decat acasa", lasandu-Ie copiilor o livada de "vreo doua sute
de pruni", o vie pe dealul Paulis si casa, care era a Marei, primita ca zestre cand se
maritase. Nechifor Lipan, barbatul Vitoriei, fusese un muntean harnic si gospodar,
insa fusese ucis din invidie si lacomie de doi oieri, iar femeia se framanta sa afle
adevarul pentru care sotul ei intarziase 73 de zile si nu se intorsese acasa. Ambele
taranci sunt mame, avand fiecare cate doi copii: Mara pe Trica si Persida, iar Vitoria
pe Gheorghita si Minodora.

Principalele deosebiri intre Mara si Vitoria se manifesta in mentalitatea si structura


referat.clopotel.ro

interioara a fiecareia dintre ele. Vitoria se conduce dupa legi nescrise, superstitii,
manifestari ale naturii si vise, toate acestea constituind pentru ea semne
prevestitoare, care ii determina hotararile si actiunile. Atunci cand il viseaza pe
Nechifor Lipan calare "cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de
ape" sau, alta data "trecand calare o apa neagra era cu fata incolo", Vitoria e sigura
ca ceva rau s-a intamplat cu sotul ei. Cantecul cocosului "cu secera cozii spre focul
din horn si cu pliscul spre poarta" o convinge ca Nechifor nu va veni acasa si ca
trebuie sa plece ea in cautarea lui. in tot acest timp, Vitoria se zbuciuma in sine
cautand raspunsuri si parcurge un adevarat labirint interior de la neliniste la banuiala,
apoi la convingerea ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei. Dimpotriva, Mara se
conduce numai dupa legile sociale, pragmatice, ea traieste conectata la lumea
exterioara, se lupta cu viata si cu imprejurarile ivite sau cu necazurile pe care ceilalti
i le provoaca. ambele femei sunt firi puternice de luptatoare, aprige, inteligente, cu
vointa puternica, tenace si cu devotament total pentru familie. Fiecare dintre ele se
lupta pentru telul ei si reuseste sa-1 implineasca. Mara isi doreste sa aiba bani pentru
a fi respectata si a-si putea creste copiii in conditii bune, sa le poata oferi o instructie
si o educatie cat mai alese. Ea isi tinea banii in trei ciorapi: "unul pentru zilele de
batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu
trecea nici o zi fara ca ea sa puna in fiecare macar cate un creitar. Avea ambitia ca
sa-si vada fata preoteasa, iar pe Trica ajuns staroste in breasla cojocarilor. Persida
este dusa la manastirea din Radna si data in grija maicii Aegidia pentru o educatie
aleasa, iar pe Trica il angajeaza ucenic "pe patru ani" la Bocioaca, starostele
cojocarilor din Lipova. Mara este o mama ingaduitoare, copiii ei pot lua hotarari
singuri si sfideaza adesea dorintele ei. Persida nu se marita cu preotul, deoarece se
indragosteste de neamtul Natl si Ioan Slavici consacra pagini memorabile iubirii
aprinse dintre cei doi tineri.
Spre deosebire de Mara, Vitoria are dorinta de a-si creste copiii in spiritul traditiei
stramosesti. Ea o ocaraste pe Minodora pentru scrisoarea primita de la feciorul
dascalului Andrei, adresata "domnisoarei Minodora", ceea ce ar insemna ca fetei nu-i
mai plac "catrinta si camasa" Puternic inradacinata in credintele strabune, Vitoria se
supara ingrozitor la gandul ca fata ei s-ar putea indeparta de traditie: "iti arat eu coc,
valt si bluza, arda-te para focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea
n-am stiut de acestea si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel, iti leg o piatra
de gat si te dau in Tarcau". Vitoria Lipan este insetata de adevar si dreptate, vinde
toata agoniseala ca sa aiba bani de drum, nu precupeteste nici o cheltuiala pentru
implinirea acestor idealuri morale: "am cheltuit parale in dreapta si-n stanga, am
miscat oameni si preoti", izbutind in cele din urma sa dea de urma criminalilor si sa
asiste la pedepsirea lor.
Pentru Mara banul este un scop, nu un mijloc, ea tine la bani si mai bine imprumuta
referat.clopotel.ro

banii de trebuinta pentru a doua zi, decat sa ia ceva din ciorapi. Este stransa la punga
si nu le da nici macar copiilor ei partea cuvenita. Astfel, ea amana sa plateasca
stagiul militar lui Trica, pana cand patronul este nevoit sa dea el banii, iar Ia botezul
nepotului ei, copilul Persidei, este fericita cand Natl refuza sa primeasca cei opt mii
de florini oferiti de ea.
Mara este conturata detaliat, Slavici implicandu-se direct in construirea personajului.
Desi este un scriitor moralizator, Slavici are o slabiciune pentru aceasta femeie
puternica si tenace, si nu o pedepseste in nici un fel, deoarece ea tine, mai presus de
orice, la copiii ei, la familie. Stilul lui Sadoveanu, in schimb, este solemn si grav, cu
multe arhaisme care dau limbajului muzicalitate si sobrietate totodata.
Cele doua personaje, Mara si Vitoria Lipan, sunt reprezentative totodata pentru tipul
femeii voluntare reflectat in literatura, alaturi de personajele masculine puternice Ilie Moromete al lui Marin Preda si Ion al lui Liviu Rebreanu.

Caracterizare Mara
Ioan Slavici
Mara se inscrie in categoria personajelor feminine puternice, ambitioase si volitive.
Portretul fizic, prezentat la inceputul romanului sugereaza masivitate, stabilitate, fiind un
factor de echilibru:
Muiere mare, spatoasa si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vint. Mara sta ziua
toata sub satra, in dorul mesei de poame si de turta dulce.
Infletul vaduvei, cu cei doi copii, este dominat de doua pasiuni: dra-gostea pentru copii si
dragostea pentru bani. Ea lupta sa asigura viitorul copiilor ei. Plina de energie neobosita, este
precupeata si umbla cu satra la tir-gurile de la Rodna si Arad. Banii strinsi ii imparte in trei ciorapi:
unul pentru persida, altul pentru Trica si al treilea pentru zile negre.
Este o femeie chibzuita, desteapta, cu simtul practic, stie sa-si plaseze banii. Impreuna cu
Hubar incepe o afacere cu paduri, apoi inchirieaza podul plutitor de pe Mures, banii obtinuti ii
imprumuta cu dobinda.
Gesturile Marei, dupa felul in care pastreaza banii, se sublinieaza o zgircenie a ei: Cind
poate sa spuna florinul ea-l saruta, apoi ramine asa, singura, cu banii intinsi pe masa, sta pe
ginduri si incepe in cele din urma sa plinga.
Mara cunoaste pretul si valoarea banilor Mai presus de bani nu e nimic decit sanatatea si
voia buna. Banul are mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile.
Pentru Mara, banii reprezinta siguranta zilei de miine, stima si apre-cierea oamenilor:
Banul te ridica si in sufletul tau si in gindul altora..

referat.clopotel.ro

Pe masura ce-i creste averea, Mara se schimba, fiind constient de noua sa pozitie in
societate: vorbeste mai apasat, se cearta mai putin si se tine mai drept ca odinioara.
Obtinind banii cu greu, prin efort propriu. Mara se desparte cu greu de ei. Desii isi iubeste
copii, evita sa cheltuiasca bani pentru ei. Jucind rolul va-duvei sarace, Mara obtine scutire de taxe
pentru Persida.
Ii singerea inima cind i se storceau banii adunati cu multa grija pentru aceste nimicuri
de care dinsa nu simtea nici o trebuinta .
Desi a strins bani multi pentru zestre persidei, dupa multa tirguieli cu a insusi ii da o suma
de bani mult mai mica decit strinsese. De asemenea, nu re-nunta la bani pentru a-l scapa pe trica de
armata.
Originalitatea personajului consta intr-un amestec dintre sentimentul de gragoste pentru
copii si ambitia de a agonisi tot mai multi bani, dar nu o dezumanizeaza, nu-i modifica
sentimentele, ea este foarte calculata.
Visul ei nu se implineste, dar Mara nu dramatizeaza situatia ci se adapteaza repede, luind
viata asa cum este. Astfel, nu o condamna pe fiica ei care sfidind societatea in care traieste fuge cu
Nalt. Mara incearca sa o inteleaga, fiind chiar mindra de atitudinea fiicei sale: sa-i scrii, sa nu o
invinovatesc ci o pling..., eu o asteptsa vie, cind ii va fi prea greu, ca tot muumaii sunt ori ca
nimeni in lumea acesta nu poate sa aiba pentru dinsa atita durere ca mine...
Desi copii o dezamagesc, convingerea ei este ca: Tot n-are nimeni copii ca mine !.
Figura precupetei din Rodna domina intregul roman prin forta ei, prin trasaturile si
complexitatea ei. Mara este un caracer bine determinat, o prezenta dominata de la inceputul si
pina la sfirsitul romanului .

Vitoria Lipan - Caracterizarea Vitoriei Lipan din romanul Baltagul


Caracterizarea Vitoriei Lipan
Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene. Inspirat din balada Miorita, cu o
actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste viziunea asupra satului si taranului roman.
Vitoria Lipan este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in toate momentele
actiunii si polarizeaza in jurul ei toate celelalte personaje.
Muntenca de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, devenind un tip
reprezentativ pentru aceasta lume arhaica. Pentru caracterizarea ei, autorul foloseste o diversitate
de procedee artistice: direct, prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin
fapte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.
Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si
trairea interioara a eroinei: avea ochii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute.
Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa
cumpere oi. 44272hnt26hjj1l
Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasaturile omului simplu. Ea
este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba grija de gospodarie in timp ce sotul ei este
plecat. Inainte de a porni in cautarea lui, ea oranduieste totul cu o exactitate demna de invidiat.
Mai intai, vinde produsele si duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Fiind

referat.clopotel.ro

constienta de pericolele care ii pandesc pe drum, Vitoria ii face un baltag lui Gheorghita, pe care
preotul il sfinteste, iar pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie.
Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si obiceiurile stramosesti.. Inainte
de a pleca, femeia cere sfatul parintelui Daniil, merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana
Sfintei Ana, tine post paisprezece zile, se spovedeste, se impartaseste si face daruri bisericii.
In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta ceremoniile la care asista. In
acelasi timp, ea reuseste sa-si pastreze sufletul curat si sa-si ascunda durerile si framantarile
personale, inchinand un pahar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa,
deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel
dintai vis care a impuns-o si a tulburat-o il arata pe sotul ei
calare cu spatele intors catre ea. Altadata l-a visat rau, trecand calare o apa neagra.
nj272h4426hjjj
Femeia intelege in egala masura si semnele naturii. Ea stie ca se schimba vremea deoarece
dumbravencile zboara in carduri sub soare. Eroina este inzestrata cu o inteligenta diabolica, pe
care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe tot parcursul drumului, Vitoria da dovada
de istetime, ascultand si culegand informatii de la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste
o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor: Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte
sau toate pe lumea asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in
investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana
nu descopera adevarul.
Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la praznicul de
inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si aluzive, ea ii constringe pe faptasii
crimei sa marturiseasca adevarul. Datoria fata de barbatul ucis fusese implinita cu muchia
baltagului in frunte asupra ucigasului de catre Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se
afla inainte de toate. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a
poporului: cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca.
Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte
personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile. Gheorghita gandeste cu uimire
mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului. La randul sau, Calistrat Bogza
este la fel de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. De aceea, fiind pe moarte, el
isi recunoaste fapta: Sis a se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului. La sfarsitul
romanului, dupa incheierea praznicului, Vitoria si Gheorghita isi reiau problemele vietii cotidiene.
Vitoria este un personaj complex, contradictoriu si viu ca insasi viata.

referat.clopotel.ro