Sunteți pe pagina 1din 8

1.

2.

3.

4.
5.

INTRODUCERE
ISTORIA PARLAMENTULUI ROMNIEI I A
PARLAMENTULUI EUROPEAN
ORGANIZAREA PARLAMENTULUI ROMNIEI I A
PARLAMENTULUI EUROPEAN
ANALIZ COMPARATIV NTRE PARLAMENTUL
ROMNIEI I PARLAMENTUL EUROPEAN; DEOSEBIRI
I ASEMNRI
CONCLUZIE
BOBLIOGRAFIE

Istoria parlamentar n Romnia ncepe cu anul 1831 cnd, n ara


Romnesc, a fost adoptat un act cu caracter constituional denumit
Regulamentul organic.

Sub regimul politic instituit de Convenia de la Paris, forul legislativ a


cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin Constituia din 1866, s-au
pus bazele moderne ale forului legislativ ca Reprezentan Naional.

n februarie 1938, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul instituiei


parlamentare, a impus un regim de monarhie autoritar.

Dup 23 august 1944, Parlamentul a fost reorganizat ntr-un singur corp


legislativ, Adunarea Deputailor, care va fi transformat, prin Constituia din
1948, n Marea Adunare Naional.

Revoluia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii Romniei la un


regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere i pluralism politic, pe
respectarea drepturilor omului, pe separaia puterilor i rspunderea
guvernanilor n faa organelor reprezentative

Parlamentul European exist nca de la infiin area Comunit ilor i a


cunoscut schimbri succesive ale denumirii (Adunare Comun, Adunare
Parlamentar European i, din 1962 este cunoscut sub numele de
Parlamentul European).

Odata cu revizuirile tratatelor din anii 80- 90, implicarea Parlamentului


European n procesul legislativ a crescut considerabil.

n ce privete politica extern a Uniunii Europene - acceptarea de noi


membri i ncheierea de acorduri europene, aprobarea Parlamentului este
obligatorie

Membrii sunt alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber
exprimat
Numrul membrilor Parlamentelor este stabilit prin lege electoral, n
raport cu populaia rii.
Membrii parlamentelor fac parte din grupuri parlamentare, respectiv
partide politice.
Ambele parlamente i pot constitui comisii temporare de anchet.
Organizarea i funcionarea se stabilete prin regulamente proprii .
Sunt conduse de ctre un preedinte.
Ambele parlamente au putere legislativ, adopta legi organice, ordinare
i constituionale, respectiv legi europene( foi de parcurs, ordonan e,
decizii).

PARLAMENTUL ROMNIEI

PARLAMENTUL EUROPEAN

-Este unul bicameral, compus din Camera


deputailor i Senat.

-Cuprinde 20 de comisii permanente.

-Este ales pe o perioad de 4 ani.

-Ales penrtu o perioad de 5ani.

- Preedintele Camerei deputailor i a


Senatului sunt alei pe durata mandatului
Camerelor.

- Preedintele este ales pentru un mandat


de 2 anu i jumtate

-Cuprinde un Consiliul legislativ care este


un organ de specialitate al Parlamentului,
el avizeaz proiectele i actele normative
n vederea sistematizrii, unificrii i
coordonrii ntregii legislaii.

- Ombudsmanul European, ales de


Parlamentul European, este mputernicit
s primeasc plngeri din partea oricrui
cetean al Uniunii sau a oricrei persoane
fizice sau juridice cu resedina sau sediul
social ntr-un stat membru, care privesc
cazuri de administrare defectuoas n
activitatea instituiilor, organelor, oficiilor
sau ageniilor Uniunii.

Consolidarea dimensiunii parlamentare, att la


nivel naional ct i la nivel european, este destinat
s aduc o contribuie consistent n legitimarea
democratic a procesului politic i n luarea
deciziilor.

Parlamentul din Marea Britanie consta din Camera Comunelor (House of Commons), camera inferioara siCamera Lorzilor (House of Lords),
camera superioara.

Camera Comuneloreste compusa din 646 membrialesi de electorat. Liderul partidului care castiga mai mult de jumatate din mandate sau
are suficienta sustinere din partea partidelor mai mici pentru a avea majoritatea este invitat de Regina sa formeze Guvernul. Primul ministru
este responsabil n faa Camerei Comunelor.

n Camera Comunelor, deputaii care aparin celor dou partide (partidul de guvernmnt i opoziia) sunt aezai fa n
fa. Impresioneaza modul in care este structurat spatiul Camerei Comunelor siCamerei Lorzilor, structuri ideale carepar a
impulsiona atmosfera de lucru. Un model care ar putea fi replicat de parlamentul nostru unde structura incaperilor imbie
parca la o atmosfera relaxata, in carecel mai constiincios membru se poate oarecum detasaaflandu-se intr-un spatiu prea
generos care te poate distrage si cufunda in gandurileproprii,indepartandu-te de problemele ordinii de zi.

Camera Lorzilorare in structura sa inalti prelati ai Bisericii din Marea Britanie (Lords Spiritual), lorzi laici printre care Law Lords, specialisti
in chestiuni juridice care au fost innobilatisi formeaza comitetutul juridic al Camerei Lorzilor si o partedintre membrimostenesc locurile,
provenind din randul aristocratiei britanice.Pentru membrii numiti numirea se face de Suveran la propunerea Primului-ministru, iardin 1958
si femeile au dreptul de a fi acceptate.Camera Lorzilor si-a pierdut treptat rolul hegemonic unadintre cauze fiind declinul nobilimii
britanice.

In prezentCamera Comunelor are puteri mult mai mari decat Camera Lorzilor prinLegea Parlamentaradin 1911 (Parliament Act 1911).
Camera Comunelor a cunoscut o ascensiune continua de lainfiintarea acesteia pana astazi si concentreaza intreagaputere legislativa,
avand si functia de control asupra Guvernului.

Camera Lorzilor are urmatoarele functii:judiciara (joaca rolul unei Curti Supreme de apel n materie penala si civila), de organ dedeliberare
a proiectelor ce-i sunt trimise de Camera Comunelor, legislativa (pot exercita un drept de veto absolut, insa pe operioada limitata de timp),
constitutionala (serveste Monarhului de a-si face cunoscutapozitia fata de programul Guvernului prin mesajul Tronului).

ParlamentulRegatului Unit al Marii Britanii are obligatia de a examina tot ce face Guvernul. Elaboreaza noi legi si are puterea de a modifica
anumite taxe.

Suveranul promulga legile emise de Parlament si deschide in fiecare an sesiunea Parlamentului cu asa-numitul Mesaj al Coroanei,ce
reprezinta in fapt programul de guvernare.