CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................2

CAPITOLUL 1 ECONOMIA BAZAT PE CUNOATERE..................................................4

1.1.Ce este economia bazat pe cunoatere?................................................................4
1.2. Mutaii la nivelul economiei mondiale i economiei bazat pe cunoatere..........6
1.3. Economia bazat pe cunoatere n Romnia.......................................................10
1.4. Elemente pentru strategia Romniei de construire a economiei bazate pe
cunoatere....................................................................................................................12
1.5. Oportuniti i restricii ale societii cunoaterii generate i propagate de revoluia
managerial..................................................................................................................16
1.5.1. Conturarea societii cunoaterii o perspectiv managerial.............................16
1.5.2. Revoluia managerial dimensiune a edificrii societii cunoaterii...................16

1.6. Societatea cunoaterii orizontul european i vocaia romneasc..................17

1.7. Societatea informaional i noua economie.......................................................18
CAPITOLUL 2. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI
BAZATE PE CUNOATERE.................................................................................................22
2.1. Fundamentele i obiectivele strategiei..................................................................22
2.2. Domeniile i aciunile prioritare ale construirii economiei bazate pe cunoatere...23
2.3. Planurile, programe i ac iuni majore de implementare a strategiei UE de
construire a societii i economiei bazate pe cunoa tere .......................................28
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ. APLICAIE CU PRIVIRE LA SOCIETATEA
CUNOATERII.......................................................................................................................31
3.1. Sistemul educaional informatizat (SEI).............................................................34
3.2. Predarea n societatea cunoaterii din cadrul programului IntelTeach..........35
3.3. Instruirea n societatea cunoaterii din cadrul programului IntelTeach........36
CONCLUZII............................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................41

INTRODUCERE
De la nceputul civilizaiei umane, cunoaterea a acionat permanent ca un mijloc de a
controla intelectul uman. Oamenii care s-au remarcat, n orice domeniu, au folosit cunoaterea n
mod deliberat pentru a-i asigura controlul asupra celorlali i, astfel, a-i ctiga un loc n istorie.
n ultimele decenii are loc o expansiune a conceptului de nou economie dezvoltnduse un nou tip de abordare legat de tiina economic. Diferena dintre abordarea echilibrului n
economia clasic i n noua economie este prezentat foarte sugestiv de ctre Ilya Prigogine:
Economia clasic pune accent pe stabilitate i echilibru. Astzi se observ existena instabilitii,
a fluctuaiilor i a tendinelor evoluioniste care se manifest practic la toate nivelele. Ne aflm n
faa unui univers mult mai complex i mai structurat dect ne-am putut imagina vreodat.
Sfritul acestui secol se asociaz cu naterea unei noi viziuni asupra naturii i tiinei care aduce
omul ceva mai aproape de natur, o tiin care face din inteligena i creativitatea uman o
expresie a unei tendine fundamentale n univers. Se deschid astfel noi perspective pentru
cercetrile interdisciplinare.
Se poate vorbi n prezent de o economie informa ional ntr-o societate informa ional,
internetul fiind un motor al economiei moderne. Desigur, economia informaional ar trebui s
nsemne mai mult transparen n economia romneasc i n acest sens, am fcut unele
propuneri care s ne conduc la atragerea de noi investiii externe pentru dezvoltarea economiei
noastre.
Dar, pentru o mai mare transparen n societatea informaional n care trim, fiecare
ntreprindere ar trebui s aib un site de unde s rezulte denumirea ntreprinderii, tipul de
activitate, cifra de afaceri, impozitul pltit etc. Societatea informaional trebuie s conduc i la
noi la un marketing electronic care s nsemne o corelare rapid ntre cerere i ofert, marketing
practicat de toate firmele care vor s creeze produse i servicii utile ceteanului i vandabile.
Societatea informaional ar trebui s nsemne i la noi o dezvoltare a telelucrului, a
firmelor virtuale rezolvnd n felul acesta mcar parial problemele omajului. Desigur, firmele ar
putea fi create pe exemplul bncilor virtuale.
O organizaie bazat pe cunoatere poate insufla un nou spirit antreprenorial ntr-o
organizaie i i poate motiva pe top manageri s fie preocupai s transforme organizaia astfel
nct aceasta s devin capabil s capteze, s aplice i s dezvolte valoarea ca urmare a
implementrii unor tehnologii performante. Cunotinele i tehnologiile avansate pot transforma
semnificativ economia unei naiuni. Se dovedete c n prezent cunoaterea este mai puternic i
mai valoroas dect resursele naturale i marile fabrici.
Fiecare ar, companie i individ depinde din ce n ce mai mult de cunoatere brevete,
abiliti, tehnologii, informaii despre clieni. Chiar i Papa Ioan Paul al II lea a recunoscut
importana crescnd a cunoaterii n Centesimus Annus, scriind: Dac acum ceva timp,
factorul decisiv de producie era pmntul, iar mai trziu capitalul, astzi factorul decisiv este
chiar omul, omul i cunoaterea sa.
O analiz a situaiei actuale a Romniei poate spune multe despre ansa pe care ara
noastr o are n noul peisaj economic mondial.
Studiile arat c n Romnia srcia are n c o pondere mare datorit unor factori ca
inegalitatea distribuirii veniturilor sau nivelul de educaie diferit. Aceast situaie se ncearc a fi
remediat prin msuri i strategii de dezvoltare economic n nvmnt, sntate, asisten
social, legislaie i pe piaa muncii.
Situaia rezultat din nvmntul superior destinat tehnologia informaional i a
comunicaiilor (TIC) este una pozitiv, 5000 de studeni absolvind n acest domeniu n fiecare
2

an. Imaginea pe care acetia o au n strintate este pozitiv, dat fiind pregtirea lor. Problema
este c o mare parte din aceti specialiti prsesc ara, emigrnd n rile dezvoltate unde au
perspectiva unui salariu mult mai mare dect cel primit n ar.
Se observ faptul c generaia tnr este mai flexibil i mai interesat de folosirea
tehnologiei TIC dect generaiile de aduli care au nc o percepie limitat asupra avantajelor i
riscurilor domeniului.
O alt problem major este costul mare al tehnologiei de ultim or ceea ce determin
limitarea accesibilitii la aceste tehnologii numai a persoanelor cu o situaie material relativ
bun.
n ciuda faptului c au costuri mari, TIC au un grad de penetrare a pieei romneti din ce
n ce mai mare. PC-ul, Internet-ul, telefonia mobil i fix, dar i televiziunea prin cablu ncep s
devin lucruri foarte cunoscute n Romnia. Totui, puterea de absorbie a acestor tehnologii este
nc redus comparativ cu celelalte ri din Europa dezvoltat, datorit costurilor ridicate.
Crearea acestei economii ncepe prioritar cu schimbarea mentalitii oamenilor, a
modului lor de gndire. Aceast schimbare este greu de definit; ea poate fi o acceptare sau o lips
de reticen n faa schimbrii, sau poate fi recunoaterea faptului c srcia nu este nici necesar,
nici inevitabil, i implicit acionarea n vederea limitrii sau chiar a nlturrii acesteia.
Lucrarea Societatea i economia bazate pe cunoatere este structurat pe trei capitole i
prezint rolul cunoaterii att n cadrul societii ct i n ceea ce privete economia.
Primul capitol este mpri n apte subcapitole n care se prezint evoluia economiei i a
societii pornind de la definirea economiei bazate pe cunoatere, revoluia tehnico - tiinific,
procesul de globalizare i ncheind cu societatea informaional i noua economie.
Cel de-al doilea capitol structurat pe trei subcapitole prezint strategia Uniunii Europene
de construire a economiei bazate pe cunoatere.
Iar capitolul al treilea reprezint studiul de caz a tot ce s-a prezentat n capitolele anterior.
Lucrarea se ncheie cu concluziile a tot ce s-a prezentat pe parcursul ei, precum i cu
direciile n care trebuie s se acioneze n vederea mbuntirii procesului de dezvoltare a
societii i economiei bazate pe cunoatere.

CAPITOLUL 1 ECONOMIA BAZAT PE CUNOATERE

1.1.Ce este economia bazat pe cunoatere?

Pentru a nelege acest concept, trebuie s plecm de la principiile de baz. Putem descrie
informaia ca fiind acel ceva nou pe care l aflm despre un anumit sistem sau despre modul in
care acesta funcioneaz. Cunoaterea ns este mai mult dect simpla informaie, ea reprezint,
pe lng valoarea pur matematic si nelegerea informaiei respective. Aa cum cunoaterea este
superioar informaiei, si economia bazat pe cunoatere este superioar economiei
informaionale.
Putem defini economia bazat pe cunoatere ca fiind acea economie care a depit pragul
de dezvoltare dincolo de care cunoaterea reprezint resursa cheie. Ce face ca aceast cunoatere
s devin o resurs att de important ? Exist muli factori care au ca urmare acest lucru, cei mai
importani fiind: progresul nregistrat in IT&C, creterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii,
competiia la nivel global, liberalizarea pieelor, schimbarea continu a cererii determinat de
creterea ponderii persoanelor cu venituri medii si mari (care dezvolt o cerere sofisticat, de
produse de bun calitate), creterea importanei calitii vieii.
Privind de-a lungul timpului societatea uman, putem descoperi c exist anumite praguri
de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducnd societatea pe planuri superioare de organizare si
existen. Aceste praguri au fost denumite de ctre specialiti revoluii. Prima mare transformare
a societii umane a fost sedentarizarea si ntreruperea migrrii. Aceasta a coincis cu dezvoltarea
primelor activiti pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura si creterea vitelor.
Tot in aceast perioad putem afirma c au aprut in mod sistematic si primele forme de comer
intre societile agricole si cele de cresctori de animale. A doua mare transformare o reprezint
revoluia industrial. Dezvoltarea mainilor a ntrerupt munca predominant manual si a lsat
locul dezvoltrii produciilor de serie. Dar aceste transformri nu au avut loc numai la nivelul
productorilor, ci pe ntreg lanul care pornete de la fabrica de producie si se termin cu
consumul final. Au fost afectai si en-grossiti, si transportatorii, si detailitii, adic toi agen ii
economici.
Odat cu modificarea procesului de producie, de distribuie si vnzare, au aprut
modificri si la nivelul consumatorilor. Dac la nceputul secolului, piaa nc era una de tip
sellers market, astfel nct Henry Ford putea afirma c: Maina poate avea orice culoare, atta
timp ct ea este neagr, din anii 70 deja se poate spune c s-a trecut la o pia de tip buyers
market, adic o pia unde consumatorii stabilesc regulile. Aceast transformare s-a datorat
competiiei dintre productori, care, au ajuns cu timpul s realizeze c nu este economic viabil s
vnd ceea ce produc, ci trebuie s produc ceea ce se vinde. In rile dezvoltate, acum 50 de ani,
existau in rafturile magazinelor 5-7 tipuri diferite de conserve dintr-un anumit tip, astzi exist
sute. Concurena a determinat productorii s produc mai bine, mai ieftin, mai rapid.
De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat cea mai mare atenie gestionrii
banilor, materialelor, utilajelor si oamenilor. Astzi, ele au ajuns s recunoasc importana
capital a unei a cincea resurse: informaia. 1 Nevoia de informare a firmelor intr-o societate din
ce in ce mai puternic concurenial face ca, in prezent, analiza pieei si a dorinelor
consumatorului s devin primordial. Firmele puternice ncearc s tie tot ce se poate ti despre
consumatori: ce doresc, ce nu doresc, cum consum, cnd, ce i face fideli produsului, cnd
prefer s schimbe marca. Nevoia de a tii, determinat de nevoia de a lua decizii corecte la
1

Philip Koetler Managementul Marketingului Editura Capitolul 5, Bucureti, 2004, p. 174.

timpul potrivit, a determinat apariia unei explozii a utilizrii sistemelor informatice la nivelul
firmelor. In funcie de nevoile de informare ale directorilor, firmele au elaborat SIM- uri, adic
Sisteme Informaionale de Marketing, prin care decidenii pot fi mereu la curent cu ceea ce se
ntmpl pe pia. De asemenea, tot mai multe firme apeleaz la sisteme de management de tip
participativ, unde deciziile sunt luate de ctre mai multe persoane, in felul acesta reducndu-se
riscul unui eec. Este evident c toate aceste persoane trebuie s aib acces la informaii si s
comunice in mod efectiv pentru ca demersul lor sa aib succes.
In aceast mic descriere putem observa cum societatea uman si-a deplasat treptat
accentul de la producia de tip manufacturier la cea automat, de la cunoaterea individual la cea
de grup accentund astfel importana comunicrii. Societatea uman s-a schimbat mult si se
schimb in prezent din ce in ce mai repede. Exist doi factori primordiali care determin
transformrile ce au loc in societate, fcnd astfel trecerea de la economia de tip industrial la
noua economie, bazat pe cunoatere2:
Revoluia tehnico - tiinific
Procesul de globalizare
Revoluia tehnico- tiinific reprezint dezvoltarea fr precedent a tiinelor si
tehnologiilor, dezvoltare a crui ritm este, in mod evident, exponenial. Revoluia tiinific
implic de la prjitorul de pine la utilizarea energiei atomice, de la telescopul Hubble la
echipamentele de protecie din Gore-Tex. Tot ceea ce se gsete in jurul nostru, obiecte, haine,
bunuri de larg consum, dar si informaii, imagini, sunete, toate sunt produsele revoluiei tehnicotiinifice.
Aceast revoluie in domeniul tiinei si tehnologiei a adus foarte multe schimbri in ceea
ce privete modul de organizare si de funcionare al societii:
Noile tehnologii sunt din ce in ce mai productive, permind astfel firmelor s vnd
produse din ce in ce mai bune, la preuri din ce in ce mai mici. Acest lucru are ca
efect creterea accesibilitii bunurilor industriale pentru o ptur mult mai larg de
oameni.
Investiiile cele mai atrgtoare sunt cele din domeniile high-tech. In acest fel, firmele
devin din ce in ce mai interesate de inovare.
Mai mult, multe firme ndreapt cercetarea ctre gsirea unor soluii pentru
ndeprtarea polurii sau reducerea consumului de materii prime. Aceasta nseamn o
mbuntire a performanei procesului de producie, cu efecte pozitive att pentru
mediu ct si pentru consumatori.
Dezvoltarea IT&C determin creterea comunicrii intre oameni, dezvoltarea de noi
tipuri de afaceri (ex: e-commerce), dezvoltarea de centre de informare on-line, etc.
Societatea devine treptat mult mai alert la problemele existente. Accesibilitatea
informaiei face ca indivizii s se poat informa si exprima mult mai uor. Importana
individului ca si entitate de sine stttoare crete in noua societate, bazat pe
cunoatere.
Datorit dezvoltrii tiinei, tot mai multe persoane sunt angajate in dezvoltarea de
activiti noi. Numrul domeniilor de cercetare de frontier a crescut foarte mult.
Pentru a deveni un bun specialist, o persoan are nevoie de din ce in ce mai muli ani
de pregtire
2

Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiz economico financiar, Editura ASE, Bucureti, 2004, p. 74

Procesul de globalizare nu este un proces nou, dar este rezultatul unor modificri la
nivelul economiei mondiale ce s-au accentuat in ultimii ani. Ridicarea barierelor vamale, apariia
firmelor multinaionale, creterea competiiei pe pieele interne si externe, creterea importanei
resurselor si a modului in care acestea sunt consumate, toate acestea reprezint att cauze ct si
efecte ale globalizrii.
Globalizarea aduce o serie de avantaje, att marilor corporaii ct si consumatorilor finali3:
Principalul avantaj al globalizrii unirea marilor firme in corporaii multinaionale
are ca rezultat producerea economiilor de scar, adic reducerea semnificativ a
costurilor datorat creterii produciei peste anumite nivele, considerate a fi trepte de
eficien.
Al doilea mare avantaj este flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova in ri
diferite, utiliznd astfel la maxim fora de munc disponibil precum si resursele
existente.
Pentru marile corporaii, globalizarea nseamn oportunitatea de a investi si de a muta
chiar diferitele activiti din cadrul consoriilor, astfel nct produsul final s fie mai
bun, mai competitiv din punct de vedere calitativ sau al preului.
Din punct de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai repede, la o
calitate superioar si la un cost sczut.
Mai mult, globalizarea nseamn mobilitatea forei de munc, ceea ce nsemn c
oamenii cu pregtire superioar vor putea munci acolo unde este nevoie de ei,
nemaifiind constrni din punct de vedere geografic.
Globalizarea are ns si dezavantaje:
Statul i va pierde ncet puterea de control asupra economiei si autoritatea asupra
teritoriului naional.
Firmele multinaionale vor putea oricnd restrnge activitatea din anumite ri, fr ca
guvernele respective s poat contracara. Fora de munc va fi mai puin protejat din
punct de vedere al siguranei locului de munc, ns indivizii foarte bine pregtii vor
fi net avantajai datorit mobilitii.
Se observ nc de pe acum o polarizare a rilor in state cu societi bogate si state cu
societi srace. In viitor, aceast polarizare se va putea accentua pe msura ce
avantajele deinute de rile bogate vor fi din ce in ce mai mari, iar diferenele de
tehnologie vor crete.
rile srace vor deveni neatractive din punct de vedere al investiiilor strine, dect
in msura in care ele vor furniza avantaje considerabile in ceea ce privete fora de
munc sau resursele naturale.
1.2. Mutaii la nivelul economiei mondiale i economiei bazat pe cunoatere

n economia viitorului, mutaiile vor fi complexe si mult mai mari dect ne putem imagina
la prima vedere. Mediile electronice de comunicare in plina dezvoltare vor putea fi utilizate ca
platforme de manifestare pentru organizaiile politice, sociale si culturale. Internetul va putea
deveni un mediu propice pentru exprimarea ideilor despre lume, viaa si societate. E-comerce-ul
este preconizat s devin un pilon al noii economii, bazate pe informaie. In acest caz, este foarte
3

Blnic S., Comunicare n afaceri, Editura ASE, Bucureti, 2003, p. 56

important ca rile s-si dezvolte sisteme de comunicaie mobil si fix foarte rapide si de mare
capacitate (reele de telefonie, cablu, reele radio si prin satelit). De asemenea, din cauza timpului
scurt de luare a deciziilor, tot mai multe firme vor apela la sisteme inteligente care s asiste
managerii in luarea deciziilor importante. In prezent, peste 35% dintre firmele de brokeraj, peste
50% din bnci si peste 80% din firmele de asigurri utilizeaz o form sau alta de programe de
asistare a deciziilor4.
La momentul actual, tot mai muli oameni lucreaz in domenii in care creeaz informaie
si sunt mai puin angajai in activiti de producie de bunuri materiale. n viitor, aceast proporie
se va modifica dramatic. Utilizarea pe scar larg a mainilor si utilajelor va face ca, chiar si
muncitorii care lucreaz in domeniile de baza, s trebuiasc s fie din ce in ce mai bine pregtii
din punct de vedere al studiilor. In rile OECD rata omajului este mai mare pentru persoanele
care au educaie secundar 10,5%, spre deosebire de persoanele cu educaie superioar pentru
care rata omajului este doar de 3,8 %. Acesta nseamn ca, in societate, concurena pentru
posturile unde este nevoie doar de studii medii este mai mare dect pentru posturile ce necesit
studii universitare. Fora de munc este in acest fel forat s devin mai calificat.
In noua economie, importana informaiei deriv din avantajele pe care acestea le aduce,
intr-o societate profund concurenial. Informaia devine o marfa in primul rnd datorit
codificrii ei. Restricionarea accesului la informaie determin necesitatea unei pli in schimbul
decodificrii. Acesta serie de activiti se produc in spiral: pe msur ce o informaie devine
valoroasa, apare nevoia protejrii ei, deci a codificrii. Imposibilitatea accesului direct confer
valoare informaiei.
Un lucru de mare importan in noua economie l va reprezenta distribuia cunoaterii in
rndul societii. Cu ct o societate va fi capabil s dezvolte, s acumuleze si s utilizeze
informaia, cu att va deveni mai bogat. Cunoaterea poate fi asociat capitalului uman, ns cele
dou noiuni nu se suprapun exact. Pe msur ce tot mai mult munc se desfoar pe plan
intelectual, deinerea si manipularea informaiei devine o calitate esenial pentru orice angajat.
Exist ns si munci eminamente manuale sau care impun in primul rnd efort fizic. De
asemenea, sfera cunoaterii depete graniele omului, pentru c informaia poate fi produs,
stocat si manipulat si in mod artificial, adic in primul rnd electronic.
Informaia poate fi tacit dar si explicit. Ea se transform, pe rnd, din una in cealalt.
Informaia tacit poate fi asociat cu Know-How-ul, adic cu capacitatea de a rezolva diferite
probleme, de a face anumite lucruri. 5 Acumularea de informaie tacit nu poate fi fcut dect
prin nvare. Atunci cnd informaia trebuie s fie comunicat, ea devine informaie explicit. In
afar de Know-how mai apar in cadrul societii moderne si alte concepte importante cum ar fi:
Know-what care se refera la cunoaterea faptelor, a fenomenelor,
Know-why ce se refera la inelegerea desfurrii fenomenelor si
Know-Who adic informaia despre cine cunoate o anumit informaie.
Toate aceste informaii circul pe canale diferite. Know-what-ul si Know-why-ul pot fi
nvate din cri, cursuri, seminarii, pe cnd Know-how-ul nu poate fi obinut dect prin practica
direct. Know-who-ul se inva din societate, prin inelegerea mediului si canalelor prin care
persoanele comunic diferitele tipuri de informaii. In viitor, o persoan va trebui s posede nu
numai Know-how, adic abiliti fizice, psihice si mentale (training, colarizare, for de munc,
rezisten la stres) dar si Know-what (cunoaterea informaiei, a datelor despre procese), Know4

Drucker Peter , Managementul viitorului, Editura ASAB, Buc., 2004, p. 85

Hoza, M. G., ntreprinderea secolului XXI, ntreprinderea Inteligent, Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 48

why (inelegerea fenomenelor) precum si Know-Who (adic capacitatea de a interaciona cu

persoanele deintoare de informaii).
n trecut, societile ce aveau resurse si capacitatea de a le apra erau societi bogate. In
prezent, balana atrn in favoarea forei de munc calificate. In viitor, societile puternice vor fi
acelea care vor putea produce, deine si controla informaia. Vor fi societi mobile, cu un nalt
grad de calificare al forei de munc, vor oferi condiii excelente de via populaiei (sub aspectul
securitii individuale si de grup, calitii vieii, mediului nconjurtor, etc.) Acestea vor lupta
pentru supremaie prin angajarea cu toate forele in meninerea progresului tehnic si al inovrii
continue, in creterea gradului de satisfaciei al consumatorilor, in asigurarea celor mai bune
condiii de via pentru populaia activ.
n economia bazat pe cunoatere, se pot observa, la nivelul produsului, urmtoarele
transformri6:
scurtare a duratei de via a produselor. Pentru a fi competitive, firmele sunt nevoite s
lanseze mereu produse noi pe pia. Aceasta nseamn c ciclul concepie, producie,
punere in valoare, abandon se restrnge tot mai mult. Beneficiile se adun ctre
firmele care pot promova noul, deci ctre firmele puternice ce pot susine programe
complexe de cercetri.
Produsele vor fi mai ieftine si mai competitive. Calitatea lor va fi mai buna, dar si
durata de via va fi stabilit de design (si nu de materialele utilizate). Limitarea
duratei de via a produselor nseamn abandonarea ideii de reparaie si nlocuirea ei
cu conceptul de fiabilitate. Aceasta nseamn c produsele vor fi garantate s reziste o
anumit perioad de timp fr reparaii (ntr-u-ct este imposibil s se menin un stoc
de piese de schimb fiecare dintre zecile de produse lansate anual).
Totui, produsele ce vor avea o durat de via mai lunga (unde este probabil s fie
nevoie de reparaii), vor fi realizate modular. Astfel, ele, dei vor arta diferit, in
concordan cu moda anului respectiv, vor fi construite dup concepte ce vor fi
meninute ani in sir.
Valuarea produselor de nalt tehnologie va tinde s creasc in detrimentul produselor
simple, de baz. Aceasta nseamn c activitile ce nglobeaz progresul tehnic intr-o
mai mic msur: ca agricultura, creterea animalelor, producia de metale, de energie,
de combustibil, etc. s devin din ce in ce mai puin eficiente.
Tot mai multe produse vor ngloba tehnologie inteligent. Sistemele mobile de
comunicaii, micro-computerele, sistemele multimedia vor fi incorporate in produse
de uz casnic, in automobile, in jucrii, etc. Produsele viitorului vor fi aproape in
ntregime automatizate, robotizate, astfel nct munca fizic va fi ncet nlocuit. Pe de
alta parte, cantitatea de cunoatere necesar pentru ca oamenii s poat funciona
normal in societate se va mri considerabil.
Ultima tendin a societii informaionale o reprezint ideea de comunicare intre
diferite produse. Exemplu ar fi frigiderul care comand automat produsele care au fost
consumate la magazin sau computerul care anun direct pe ecranul televizorului c a
sosit un e-mail important.
Si la nivelul organizaiilor se vor petrece numeroase modificri:
Datorit concurenei din ce in ce mai puternice, marile firme vor forma conglomerate
(consorii) internaionale. Acestea vor mpri riscul identificrii, producerii si lansrii
6

Nica Dan, Guvern, Cetean, Societate informaional, Editura SEMNE, Bucureti, 2001, p. 74

noilor tehnologii. Parteneriatele strategice dintre aceste firme foarte mari vor face ca,
la nivel local, firmele mici s fie dezavantajate in faa filialelor firmelor
multinaionale. Concurena se va muta de pe piaa local la un palier mult mai nalt, la
cel internaional.
Pentru reducere costurilor, firmele multinaionale au nceput deja mutarea activitilor
productive in zonele srace, unde fora de munc este ieftin. Ele au pstrat in rile
avansate tehnologic numai activitile de concepie si design. In acest fel, ele si-au
rspndit filiale in multe ri, folosindu-se de oportunitile locale in ceea ce prive te
resursele informaionale, naturale, umane, legislative, pentru obinerea unui avantaj
competitiv.
In viitor, organizaiile vor deveni din ce in ce mai puin conturate ca si organisme.
Structura organizaional va trece de la una de tip piramidal, la una de tip reea. Din
acest punct de vedere, firmele viitorului vor semna din ce in ce mai puin cu actualele
companii. Ele vor putea s nu aib sedii centrale, s nu posede o anumit naionalitate,
iar salariaii nici mcar s nu se cunoasc intre ei. Datorit revoluiei informaionale,
majoritatea tranzaciilor se vor putea desfura on-line, ntlnirile de afaceri vor putea
fi nlocuite cu video-conferine iar anumii angajai vor putea chiar s lucreze din
propria lor cas, la un terminal legat prin internet la un sediu virtual. John Saunders
(director al Langborough University Business School, editor al Journal of Research n
Marketing) consider c cei cinci F ai ntreprinderilor viitorului vor fi: Focus
(ntreprinderea se va axa in primul rnd pe satisfacia clientului), Fast (firma va trebui
sa fie deosebit de adaptabila, inovnd in permanenta), Flexible (organizarea firmei sa
fie cit mai flexibila), Flatten (organizarea va fi cit mai apropiata de cea de tip reea),
Fun (ntreprinderea se va ocupa ca angajaii s fie ct mai mulumi i la locul de
munca)
Firmele multinaionale vor caut pe de alt parte s elimine din structura lor acele
activiti ce vor deveni nerentabile. Pe msura trecerii timpului si accenturii
procesului de descentralizare, consoriile vor deveni mai mult Brand-uri dect ceea
ce azi numim firme. Cu alte cuvinte ele vor fi organizaii ce vor produce bunuri de
marc, la o anumit calitate, iar marea majoritate a activitilor firmei, de la
concepie, promovare, la aducerea pe pia a produselor vor fi subcontractate.
La nivel personal, indivizii vor trebui, si ei, s se adapteze noilor schimbri7:
Angajaii vor deveni din ce in ce mai apreciai pentru calitile native: creativitate,
spontaneitate, rapiditatea in luarea deciziilor. Munca fizic va deveni din ce in ce mai
puin apreciat. Excepie va face sectorul serviciilor, unde munca fizic bazat pe
aptitudini deprinse (de exemplu in frizerie, saloane de nfrumuseare, recepia
hotelurilor, servirea la baruri si restaurante, birouri de informare) va continua s dein
o pondere important.
Tinerii vor trebui s se pregteasc din ce in ce mai mult si s si dezvolte aptitudinile
native pentru a face fata concurenei de pe piaa muncii. Mobilitatea forei de munc
nsemn c, aa cum firmele nu vor mai avea monopol asupra pieei de desfacere, nici
profesionitii nu vor mai avea monopol asupra pieei muncii. Un manager din
Germania va concura pentru propriul post nu numai cu ali manageri locali, ci cu
manageri din toat lumea. Cu ct postul va fi mai sus in ierarhia firmei, iar
7

Blnic S., Comunicare n afaceri, Editura ASE, Bucureti, 2003, p. 56

rspunderea mai mare, cu att firma va neglija costul aducerii unui nou angajat, in
favoarea experienei si capacitii de lucru a individului.
Mobilitatea forei de munc nseamn si adaptare rapid la nou. Firmele
multinaionale vor forma echipe multinaionale. Pn ce se va dezvolta o cultur
global organizaional, vor exista diferene in ceea ce privete obiceiurile, mesajele
transmise si modul de reacie, potrivit rii de origine a fiecruia. Salariaii societii
informaionale vor trebui s se adapteze rapid si s poat lucra in echipe
multidisciplinare si, mai ales, multiculturale.
1.3. Economia bazat pe cunoatere n Romnia

n primul rnd, Economia bazat pe cunoatere nsemn o provocare a viitorului. In al

doilea rnd, Economia bazat pe cunoatere reprezint chiar viitorul. Romnia nu are nici o alt
ans dect s se adapteze noilor schimbri economice si sociale de pe plan mondial8.
n acest sens, Romnia dispune de o serie de avantaje:
O poziie geografic ce o avantajeaz din punct de vedere al apropierii de pia
european (UE), care este o piaa cu capacitate mare de absorbie.
O economie ce poate fi ndreptat din mers ctre noile domenii de activitate (industria
software, telecomunicaii, producia de reclame, multimedia, informaii si servicii).
O generaie de tineri foarte bine instruit, in special in domeniul IT, capabil s
genereze un start in acest domeniu.
Oportuniti in ceea ce privete producia de produse electronice (datorit unei fore de
munc relativ ieftine si bine instruite)
O capacitate nativ a oamenilor de a inova, de a utiliza noul in diferite domenii,
creativitate ce poate fi speculat pentru a obine finanri pentru proiecte locale.
Romnia are ns si o serie de dezavantaje:
O concuren puternic din partea firmelor de soft europene, in special din ri vestice
cum ar fi Frana, Belgia si Anglia, dar si ri din est precum Bulgaria, Ucraina si
Rusia.
O situaie economic dificil, ce pune la grea ncercare investitorii din domeniile de
interes
Birocraia din administraie precum si lipsa, timp de 12 ani, a facilitilor pentru
investitorii din IT&C
Rata mare a omajului si calitatea slab a vieii, ce fac ca fora de munc calificat s
fie atras de ofertele de munca din ri mai avansate.
Cum informaia devine un bun din ce in ce mai valoros, Romnia trebuie, in primul rnd,
s protejeze:
Informaia prin realizarea unor sisteme de securizare a traficului de date pe internet,
prin telefonia mobil, prin toate mijloacele de comunicare ce in de IT.
Creatorii de informaie trebuie create condiiile pentru ca cei care creeze informaii
(de orice natur: proiectare, design, programe informatice, inovaii tehnice, soluii
tehnologice avansate) s fie atrai s rmn in Romnia si s creeze in continuare.
Asta nsemn crearea unor condiii de via superioare pentru aceste persoane.
8

Hoza, M. G., ntreprinderea secolului XXI, ntreprinderea Inteligent, Editura Economica, Bucureti, 2000, p. 84

10

Deintorii de informaie acetia trebuie, la rndul lor, s fie protejai si s fie

ncurajai s nu divulge informaia. Persoanele trebuie s fie educate cu privire la
valoarea informaiei in sine si s neleag c divulgarea ei poate duce la apariia unor
avantaje concureniale neloiale pentru firmele concurente.
n Romnia trebuie sa fie in continuare dezvoltat coala de IT. Aceasta se poate realiza la
nivel naional numai cu implicarea statului, ca principal promotor al tehnologiilor inteligente:
Trebuie gsite parteneriate cu firmele mari de software si Romnia trebuie s se
impun pe piaa ca unul dintre cei mai mari productori de programe din Europa si din
lume.
Firmele mici de IT pot s fie ncurajate prin metode economice (reducerea sau
eliminarea impozitului pe profit, scutirea de taxe si impozite etc.) pentru ca acestea s
poat crete si concura cu firmele mari de pe piaa internaional.
Exist posibilitatea dezvoltrii unor institute de cercetri in domeniul IT care s
lucreze in strns colaborare cu Universitatea Politehnica, cu Facultatea de
Cibernetic din cadrul ASE si cu alte faculti din ar, urmnd stilul american.
Acestea ar putea oferi consultan dar si ajutor direct contra cost pentru firmele de IT
sau pentru firme ce doresc s-si dezvolte sisteme computerizate avansate (pentru
contabilitate, relaii cu clienii, baze de date, etc.)
De o mare importan este oprirea scurgerii de inteligen romneasca peste hotare. n
perioada 1990-1999, conform anuarelor statistice, au emigrat din Romnia intre 17 si 31 de mii
de persoane anual9. Cea mai mare proporie (intre 50-60%) au avut-o persoanele cu vrste intre
18-40 de ani si studii superioare. rile cele mai cutate au fost Canada, Australia, Germania si
Statele Unite. In toat aceast perioad Romnia a pierdut sute de mii de specialiti in cele mai
avansate domenii, IT fiind pe locul frunta. In afara faptului c Romnia a pierdut bani de la
buget, prin educarea unei forte de munca pe care apoi nu a avut ansa s o utilizeze, Romnia a
pierdut si o seama de oameni foarte bine calificai care, odat ajuni in ri strine, au devenit o
puternica concurenta pentru firmele romneti de IT.
Investiiile strine trebuie canalizate ctre domeniile high-tech. De asemenea sunt
necesare investiii majore in cercetare si dezvoltare, training, industria de software. In Romnia
trebuie, cu alte cuvinte, s se produc o schimbare de la societatea industrial la cea postindustrial, bazat pe cunoatere.
Pentru aceasta Romnia va trebui sa realizeze o mai larg diseminare a informaiilor prin
realizarea de centre de cercetri care sa speculeze existena specialitilor in domeniile de vrf.
Up- gradarea capitalului uman prin creterea standardului nvmntului trebuie s reprezinte o
prioritate pentru guvern. Romnia are nevoie s promoveze schimbri organizaionale care s
duca la apariia unor structuri economice si sociale suple, cu o alctuire ct mai aplatizat, care s
includ reele de organizaii, persoane independente, firme dinamice, societi
nonguvernamentale, institute de cercetri, universiti, etc.
De asemenea, in Romnia este necesar s se dezvolte infrastructura comunicaiilor, s fie
crescut accesul la internet al populaiei, s se dezvolte e-commerce-ul. Bncile vor avea in acest
domeniu un cuvnt greu, prin finanarea unor proiecte complexe de training, de nfiinare a
firmelor, organizaiilor, institutelor de cercetri. Banii de plastic sunt fundamentali pentru
utilizarea Internetului ca mijloc de achiziionare a bunurilor si serviciilor. Este deci nevoie de o
adevrat revoluie in sistemul de pli.
9

Drucker Peter , Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucureti, 2004, p. 23

11

Romnia nu este obligata sa fac aceti pai. Ea va putea sa rmn mereu, undeva, la
marginea Europei. Dac vrem ns sa facem parte din lume, din noua economie bazata pe
cunoatere, va trebui sa ne adaptam.
1.4. Elemente pentru strategia Romniei de construire a economiei bazate pe cunoa tere

Coordonate i premise ale abordrii construciei economiei bazate pe cunotine n Romnia

Informaiile incorporate n paragraful anterior demonstreaz stringenta necesitate pentru
Romnia de a aborda complexele si dificilele aspecte asociate construciei economiei bazate
pe cunotine intr-o optic total schimbat, dac se dorete, la modul operaional, eliminarea
decalajelor ce ne separ de ceva si totalitatea rilor europene si obinerea de performane
adecvate.
n opinia noastr, in fundamentarea acestei optici trebuie avute in vedere dou elemente
eseniale:
a) Abordarea construciei economiei bazate pe cunotine in Romnia trebuie s
porneasc de la realitatea c, in perioada urmtoare, se suprapun trei transformri
economice de o complexitate deosebit:
construirea unei economii de pia funcionale;
integrarea in Uniunea European;
construirea economiei bazate de cunotine.
Ca urmare, problemele pe care trebuie s le rezolve Romnia sunt mult mai ample,
complexe si dificile dect cele cu care se confrunt majoritatea rilor din Europa.
b) Existena unei anse unice pentru Romnia o reprezint derularea revoluiei
cunotinelor care - ca toate revoluiile care au determinat trecerea de la un sistem economic la
altul - ofer posibilitatea de a recupera decalajele economice si sociale ce o despart de rile
dezvoltate intr-o perioad mult mai scurt, in condiii normale, aceast recuperare ar fi necesitat
o perioad istoric mult mai lung sau chiar ar fi fost imposibil. Firete, exist ns si cealalt
posibilitate, de amplificare a decalajelor ce despart Romnia ca nivel de dezvoltare si performan
economic fa de rile dezvoltate ce avanseaz rapid spre economia bazat pe cunotine.
Valorificarea ansei unice pentru Romnia, oferit de revoluia cunotinelor, depinde in cea mai
mare msur de noi, de cei care conduc politic, economic si social aceast ar.
Romnia, in proiectarea construciei economiei bazate pe cunotine, concomitent cu
finalizarea economiei de pia si cu integrarea in Uniunea European, este necesar s porneasc
concomitent de la urmtoarele patru fundamente:
stadiul de dezvoltare si realitile economiei romneti, ndeosebi punctele sale
forte si punctele sale slabe, evaluate si analizate obiectiv, cu accent pe
identificarea cauzelor care le genereaz;
caracteristicile, oportunitile si ameninrile poteniale oferite de revoluia
cunotinelor si de economia bazat pe cunotine;
strategia Uniunii Europene de realizare a economiei bazate pe cunotine,
actualizrile sale si problemele cu care se confrunt in implementarea sa;
abordrile si analizele efectuate in alte ri care abordeaz profesionist si eficace
trecerea la economia bazat pe cunotine, in special cele din Extremul Orient
12

(Singapore, Coreea de Sud, Hong-Kong etc.) pentru a prelua si adapta anumite

modaliti si metode de aciune la condiiile din Romnia.
Conceperea si implementarea strategiei de construire a economiei bazate pe cunotine
este necesar s se bazeze pe mai multe premise, la care ne referim succint, in continuare10:
a) Conceperea si operaionalizarea strategiei sitund pe primul plan interesul
naional al Romniei de a elimina decalajul economic si social care o desparte
cvasitotalitatea rilor membre ale Uniunii Europene. Celelalte interese politice,
sectoriale sau regionale trebuie subordonate interesului naional, pe termen
mediu si lung fiind toate satisfcute la un nivel superior de o economie perfor mant.
Desigur, avem in vedere situarea in prim-plan a interesului naional de
facto si nu o abordare declarativ, demagogic.
b) Cuprinderea in sfera de aciune a strategiei a tuturor ramurilor de activitate si a
tuturor regiunilor si judeelor rii, ntruct toate sunt componente ale sistemului
economiei naionale si influeneaz direct si indirect, cu intensitate mai mare
sau mai mic funcionalitatea si performanele de ansamblu ale economiei si
societii romneti.
c) Imprimarea unui puternic caracter pragmatic si eficace opiunilor strategice si
aciunilor de construire a economiei bazate pe cunotine, determinnd ntotdeauna
efectele pozitive concrete pe care le vor genera si acionnd pentru maximi
zarea lor. Se recomand luarea in considerare cu prioritate a tuturor categoriilor
de efecte directe si indirecte, pe termen scurt, mediu si lung, pentru a determina
o dezvoltare durabil, substanial.
d) Promovarea parteneriatului public-privat ca ax de operaionalizare a majoritii
elementelor cuprinse in strategie, valorificnd att spiritul antreprenorial propriu
agenilor economici privai, ct si viziunea social, resursele apreciabile si instrumentele de
armonizare care sunt, de regul, apanajul statului si organizaiilor
publice.
e) Fundamentarea elaborrii si implementrii strategiei de construire a economiei
bazate pe cunotine pe consultarea si implicarea de facto, intens, a partenerilor
sociali. Se asigur astfel o luare in considerare mai echilibrat a intereselor
tuturor categoriilor sociale si, concomitent, o participare mai intens a acestora la
implementare, ceea ce se va reflecta pozitiv in calitatea strategiei si - ndeosebi in performanele pe care le va genera.
f) Armonizarea obiectivelor, opiunilor strategice si a celorlalte elemente cuprinse in
strategia Romniei, cu elementele incorporate in strategia Uniunii Europene de la
Lisabona si cu actualizrile ulterioare si - in general - cu reperele internaionale ale
trecerii la economia bazat pe cunotine.
Figura 1.1. - Premise ale elaborrii si implementrii strategiei de construire a economiei
bazate pe cunotine in Romnia
10

Nica Dan, Guvern, Cetean, Societate informaional, Editura SEMNE, Bucureti, 2001, p. 34

13

Sursa: Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006

Premisele menionate se recomand s ghideze ansamblul aciunilor care concur la

elaborarea si operaionalizarea strategiei, ncepnd cu cele privind construirea echipei care o
elaboreaz si ncheind cu organismele care implementeaz strategia si evalueaz rezultatele
generate.
Societatea informaional reprezint o nou etapa a civilizaiei umane, un nou mod de
via care implic folosirea intensiv a informaiei in toate sferele activitii si existentei umane,
cu un impact economic si social semnificativ si de durat.
Schimbrile care se produc ne ncetat fac obiectul multor dezbateri si programe la scara
internaionala : G7,G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondiala etc. Cel mai recent program de
acest tip al Uniunii Europene este e-Europe O Societate Informaional pentru Toi prin care se
propune accelerarea implementrii tehnologiilor digitate in Europa si asigurarea competentelor
necesare pentru utilizarea acestora pe scara larga. Aceasta strategie are un rol central in
programul rennoirilor economico-sociale pe care le preconizeaz Uniunea Europeana ,
constituind totodat unul din pilonii modernitii economiei europene, un pas decisiv pentru
tranziia la noua economie bazat pe cunoatere in perspectiva anului 2010 .
Obiectivele e-Europene sunt de maxima importanta nu numai pentru rile membre UE ,
ci si pentru rile din Europa Centrala si de Est candidate la aderare . Pentru aceste tari a fost
elaborat Planul de aciune e-Europa, complementar cu cel al tarilor membre UE11.
Dezvoltarea progresiv a societii informaionale in Romnia se realizeaz odat cu
extinderea si modernizarea infrastructurii informaionale in vederea reducerii decalajelor
existente fa de rile vest-europene si din regiune, elaborarea politicilor de restructurare
privatizarea si susinere a domeniului tehnologiei informaiei si comunicaiilor TIC- prin masuri
legislative , fiscale si administrative ; transformarea treptata a industriei de produse si servicii
TIC , cu prioritate a produciei de software , intr-un sector economic important ; realizare de
sisteme si aplicaii informatice menite s susin procesele de reform politic social si
economic din Romnia , meninerea si creterea nivelului de calificare in domeniul TIC ,
11

Nicolescu Ovidiu, Luminita Nicolescu, Economia, firma si managementul bazate pe cunotine, Editura
Economica, Bucureti, 2005, p. 56

14

facilitarea accesului cetenilor la informaii publice si la tehnologia informaiilor si a

comunicaiilor.
Elementul cheie in procesul de creare a societii informa ionale l constituie existen a
i dezvoltarea continu a infrastructurii informaionale i de comunicaii, care nglobeaz dou
componente eseniale :
- infrastructura de comunicaii
- calculatoare si software-ul de baza.
Infrastructura de comunicaii

Telecomunicaiile din Romnia s-au dezvoltat intru-un ritm lent ,ca urmare a
monopolului existent pana la 1 ianuarie 2003 in domeniul telefoniei fixe.
Piaa telecomunicaiilor pentru 2001 in rile candidate la aderare a reprezentat 25,9
miliarde euro. Romnia cu 1,9, miliarde euro , ocupa locul 4.
Telefonia vocala .Romnia are 36 de linii telefonice la 100 locuitori , fata de o medie de
45 in rile Europei Centrale si de Est .Rata de digitalizare a reelei fixe de telecomunica ii a atins
65 % in 2001, fiind mult prea redusa comparativ cu celelalte tari candidate. In Romnia
televiziunea prin cablu a avut o evoluie deosebita de la liberalizarea sa in 1992. Cu aproximativ
2,2, milioane de abonai , Romnia se afla pe locul 6 in Europa datorita tarifelor sczute
(3,5,USD) , nealiniate la tarifele europene. In 2001 numrul gospodriilor conectate la
televiziunea prin cablu a fost de 55 % , Romnia plasndu-se astfel pe un loc bun printre rile
candidate la aderare.
Calculatoarele
n domeniul echipamentelor de calcul hardwear, calculatoarele personale continu s
fie fora promotoare a TI n Romnia , ca n toate celelalte ri central i est europene. Numrul
total de PC- uri n Romnia era la sfritul anului 2001 de 835.000 uniti, cu o cre tere anuala ,
n perioada 1999-2001, de 31% , comparabila ratei medii din rile Europei Centrale si de Est
(34%) . Dei numrul de 4 PC-uri la 100 locuitori este sczut comparativ cu media de 13 din
rile din CEE, acest indicator va creste datorita programelor de informatizare ce se afla in
derulare in Romnia.
Serviciile i aplicaiile internet
Serviciile Internet din Romnia (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe) sunt deschise
competiiei pentru un numr foarte mare de furnizori de servicii. n prezent, opereaz n ar
aproape 400 de firme specializate, dintre care peste 50 ofer servicii la nivel naional. Numrul
nregistrat de calculatoare gazd (host) era de 70.000 la sfritul anului 2001. Procentul populaiei
cu acces la internet la aceeai data era de 9%.
Construirea noului model de societate - societatea informaional - ridica probleme
sociopolitice majore la scar naional , dar i internaional, de atenuare a fenomenului de
excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale si a unor regiuni.

1.5. Oportuniti i restricii ale societii cunoaterii generate i propagate de revolu ia

managerial
1.5.1. Conturarea societii cunoaterii o perspectiv managerial

15

Unul dintre primii economiti care au subliniat importanta cunotinelor i a transferului

lor n societate ( n general) i n economie ( n particular) a fost Friendrich Hayek care , n
secolul sau Utilizarea cunoaterii n societate - aprut n anul 1945 n American Economic
Review- a lansat teza potrivit creia muli economiti au neles greit natura problemei
economice: -problema economic a societii (.) nu este att o problema de alocare a unor
resurse date unei singure/anumite persoane care astfel o pot rezolva (.) , este mai curnd o
problema referitoare la modul n care se poate asigura cea mai bun utilizare a resurselor
cunoscute de ctre fiecare din membri societii, ( ), o problema a utilizrii cunotinelor care
nu sunt date unei persoane in totalitatea lor .
La rndul su, Peter Drucker afirma, n urm cu mai multe decenii, c munca, att cea
din domeniile tehnice ct i cea din domeniile netehnice, este bazat pe cunotine. Aceast
afirmaie era argumentat de faptul c nu mai este nevoie de prea muli muncitori necalificai
pentru o linie de asamblare ; cele mai multe posturi din fabrici implica cunotine si instruire.
Drucker estima in anul 1993 in Societatea postcapitalist- ca trei ptrimi, dar nu patru
cincimi din ansamblul locurilor de munca din rile dezvoltate erau ocupate de lucrtori ai
cunoaterii bine pltii, ponderea lor continund s creasc.
Confirmnd celebra maxim cunoaterea nseamn putere societatea cunoaterii
constituie apogeul dezvoltrii societii omeneti, n care cunoaterea este sursa central a
economiei prin capacitatea de a substitui printr-o alchimie specific materialele,
transporturile, energia timpul sau spaiul, ultima i cea mai nalt surs fundamental a
puterii12 - succednd altor dou surse ce au marcat dezvoltarea societii omeneti : violena
( fora) convertit progresiv n lege i bogia ( banul)- transmutat , la rndul su , n
cunoatere. Toate acestea l-au fcut pe Peter Drucker s considere c trecerea rilor dezvoltate
capitaliste la societatea bazat pe cunoatere reprezint cea mai mare schimbare din lumea
modern.
1.5.2. Revoluia managerial dimensiune a edificrii societii cunoa terii

Dup cum arata sociologul i filozoful de origine germana R. Dahrendorf, cuvntul

revoluie a fost folosit de mult vreme pentru dou forme cu totul diferite ale schimbrii
dramatice . Una vizeaz schimbarea rapid , cu precdere , a circulaiei deintorilor de poziii
de conducere, prin aciuni vizibile i adesea violente i a fost denumit revoluie politic n
timp ce cealalt desemneaz schimbarea n profunzime, transformarea structurilor
fundamentate ale unei societi, care, evident, are nevoie de timp - i a fost denumit revoluie
sociala . Din acest punct de vedere , revoluia manageriala poate fi considerata o revoluie
sociala , chiar dac delimitarea sa temporara si chiar coninutul sau nu sunt foarte clare.
ntr-o lucrare de pionerat n domeniul The Managerial Revolution, aprut n anul
1941 , J. Burnham lega revoluia manageriala de proliferarea managerilor profesioniti, care
va avea ca rezultat crearea unei noi clase , ce va nlocui vechea clasa conductoare a
capitalitilor.
Managerii au fost deci promotorii unei revoluii n care controlul firmei s-a separat de
proprietatea asupra ei, dnd natere unei societi in care acetia au devenit, dup Burnham,
noua clasa economica dominanta. Procesul nu s-a oprit ns aici. Schimburile survenite in
ultimul timp in planul teoriei si practicii managementului firmei s-au reflectat tot mai pregnant n
12

Siesfeld A., Cefola J., Impactul Economic al Cunoaterii Resurse pentru Economia Bazat pe Cunoatere,
Editura Polirom, Iai, 2004, p.92

16

tendina de trecere la un management amatorist, empiric, ctre un management profesionist,

tiinific, care presupune exercitarea principiilor procesului managerial de ctre persoane
special selecionate i pregtite in domeniul managementului , ce folosesc pe scara larga
conceptele, abordrile, metodele, tehnicile furnizate de tiina conducerii, in condiiile obinerii
de firma respective a unor performante superioare, deosebit de competitive.
In prima faza a revoluiei manageriale ( ce a avut loc in perioada 1790-1840) piaa a fost
mecanismul fundamental al produciei i comercializrii bunurilor i serviciilor , firma de afaceri
modern neaprnd nc; nu au aprut instituii economice noi i nu a avut loc nici o revoluie n
privina metodelor de conducere.
In cea de a doua faza a revoluiei manageriale (ce a avut loc in perioada 1840-1880)
firma moderna este cea care a nceput sa coordoneze schimbrile epocale din domeniile
transporturilor si comunicaiilor. De-a lungul acestei perioade , echilibrul intre piaa lui A.
Smith si firma lui Chandler a suferit transformri eseniale, ca efect al unor progrese
tehnologice epocale: apariia cailor ferate, a telegrafului electric si rspndirea pe scara larga a
utilizrii antricitului.
Cea de-a treia faza a revoluiei manageriale (ce a avut loc in perioada 1880-1920),a
reprezentat si perioada in care au avut loc cele mai importante transformrii, ce au debutat cu
asimilarea si integrarea in firma moderna a produciei comercializrii de masa.
In timp ce revoluia industriala este cea care a condus la aplicarea cunotinelor asupra
instrumentelor ( uneltelor, proceselor si produselor), iar revoluia productivitii creata de
F.Taylor ), a avut ca efect aplicarea cunotinelor de munca umana, revoluia manageriala
reprezint potrivit lui Drucker cea de-a treia schimbare in dinamica cunotinelor , in care
tiina este aplicat direct tiinei cunotinele sunt aplicate (.) cunotinelor . Aceasta este
cel de-al treilea si probabil ultimul pas in transformarea cunotinelor.
1.6. Societatea cunoaterii orizontul european i vocaia romneasc

Problema dezvoltrii europene a Romniei presupune raportarea la doua axe de

coordonate. Prima este cea a pregtirii pentru actul aderrii tarii la Uniunea Europeana, cu
coninutul procesului de integrare, cu aspectele sale calificative.
Cu aceeai atenie se cere examinata si latura calitativa a procesului de integrare, asociata
rspunsului la ntrebarea Cum ne integram ? , care vizeaz ntreaga societate romneasc .
Calitatea unui proces este determinata de finalitile urmrite i atinse de modul sau de
derulare i de impactul exercitat. Calitatea ateptat a integrrii europene a Romniei va decurge
i de impactul exercitat. n ecuaia succesului durabil al procesului de integrare intervin att
efortul ,ct i asistena european, primului i revine ns rolul determinant n fructificarea
valenelor cadrului legislativ i instituional armonizat. Entitile din economia romneasca ,din
cercetare i nvmnt,din administraia public i din alte domenii trebuie ,deci,nu numai s se
adapteze reglementrilor comunitare i politicilor naionale ,ci s se implice activ,pe baz de
strategii proprii,n competiia pieei unice i n programele europene.
nc din anii 70 ai secolului XXI-lea ,o serie de studii prospecte evideniau nscrierea
societii postindustriale pe coordonatele erei informaionale ,unii autori atribuind respectivei
tendine caracterul de revoluie informaionala globala(Drucker,1999).
Legitimitatea conceptului contemporan de societate a cunoaterii deriv din capacitatea
lui de a surprinde nu numai rolul peren al cunotinelor n deciziile i aciunile individuale ,ci ,
mai ales o nou realitate social definit prin atribute ca :
- predominana muncii de concepie i a logicii activitilor ghidate de proiecte .
17

- sistematizarea practicilor caracteristice lucrului de cunotinele i formarea de

comuniti de profesioniti.
- proliferarea organizaiilor bazate pe cunoatere.
- dezvoltarea unei ,,industrii a cunoaterii i a pieelor de cunotine.
Angajamentele Uniunii Europene in direcia societii cunoaterii ,enunate
intr-un document programatic din noiembrie 1997(Commission of the European
Communities ,1997)si reflectate in mai multe programe europene(Socrates,Leonardo da Vinci ,eEurope,Programul cadru VI de cercetare dezvoltare si altele ),se concretizeaz n aciuni
orientate ctre 13:
- mobilitatea in spaiu a formatorilor i cursanilor ;
- mobilitatea virtuala si utilizarea intensa a tehnologiei informaiei i comunicaiilor ;
- dezvoltarea de reele de cooperare universitara si de cercetare la nivel european ;
- promovarea cunoaterii limbilor europene i a afinitii pentru cultura ;
- stimularea inovrii prin proiecte bazate pe parteneriat transnaional ;
- mbuntirea sistemului de informare public privind educaia ,tineretul i politicile
relevante ale statelor membre ale Uniunii Europene .
Orizontul Europei cunoaterii impulsioneaz i orienteaz convergent eforturile privind :
- producerea de noi cunotine prin activitatea de cercetare ;
- transferul de cunotine prin nvmnt i prin formarea sau perfecionarea
profesional ;
- diseminarea cunoaterii prin publicate ;
- utilizarea cunoaterii n interesul general al societii, n special n procesul de inovare.
Economia bazat pe cunoatere prezint o fenomenologie mai complexa, n care
variabilele eseniale sunt actorii individuali i colectivi, purttori de competene ,precum i
activitile i produsele cu caracter tehnologico-informaional-intensiv. Ca surse de
competitivitate acioneaz inovarea i nvarea, practicate sistematic i aflate n raporturi de
potenare reciproc ,n virtutea interactivitii parteneriale dintre actori plasai n organizaii
nonierarhice, comuniti sau aliane n form de reea .
1.7. Societatea informaional i noua economie

Societatea informaional n care trim bazata pe dezvoltarea tehnologiei informaiei si

comunicaiilor reduce distantele in spaiu i timp, informaiile putnd sa fie rapid prelucrate ,
stocate si transferabile. Preturile serviciilor privind transferul informaiei sunt n scderea
continua.
Resursa de baza a societii informaionale este informaia.
Se poate vorbi in prezent de o economie informaional tot aa cum s-a vorbit de o
economie industriala atunci cnd producia si prelucrarea erau activitii dominante sau de
energie agrara cnd cea mai mare parte a lucrrilor erau in sectorul agricol.
Transformrile mondiale sunt determinate de globalizarea si revoluia informatica
Globalizarea se arata n lucrarea Informatica.Societatea informaional. E-servicii este
procesul de cretere a legturilor i interdependentelor dintre piee si afaceri la nivel mondial .

13

Siesfeld A., Cefola J., Impactul Economic al Cunoaterii Resurse pentru Economia Bazat pe Cunoatere,
Editura Polirom, Iai, 2004, p. 55

18

Ea implica nu doar bunurile ci si serviciile, titlurile financiare, tehnicile si binen eles si for a de
munca.
Acest fenomen s-a accelerat in ultimii 20 de ani datorit dezvoltrii sferei financiare ca o
consecina a unei liberalizri care a generat o cretere substanial a micrilor de capitaluri
respective investiii directe, investiii de portofoliu, tranzacii pe pieele de schimb. Liberalizarea
financiara a fcut posibila finanarea dezechilibrelor balanelor de pli i a deficitelor bugetare.
Deci, globalizarea a dat att firmelor, cat si statelor noi marje de rezerva.
Globalizarea se dezvolta tot mai mult astzi si prin dezvoltarea industriilor comunicarea i
a internetului. Desigur , internetul a condus i la realizarea serviciilor prin intermediul lui. El
poate fi considerat , deci, un motor al economiei moderne mai ales prin faptul ca uureaz
schimburile de informaii la nivel mondial , dar si dezvoltarea comerului electronic.
Desigur, ar fi util ca pentru Romnia , Ministerul Economiei si Finanelor pe site-ul sau sa
afieze anual produsul naional brut al tarii, produsul intern brut , rata omajului, datoria externa
a tarii, a investiiile strine in anul respectiv de tara noastr in urma evalurii fcute de o agen ie
de notare externa de renume ca in felul acesta prin transparenta , dar si prin modul eficient de
utilizare a investiiilor strine Romnia sa poat atrage noi investiii i sa-si dezvolte industria ,
agricultura , turismul.
De asemenea, ntreprinderile romneti n cadrul societii internaionale i a economiei
digitale ar trebui fie c sunt ntreprinderi productive , fie de servicii s aib fiecare un site de
unde s rezulte numele , tipul de activitate , cifra de afaceri in anul respectiv, , profitul brut si net ,
impozitul pltit. n felul acesta printr-o simpla lectura a site-urilor ntreprinderilor s-ar putea avea
o evidenta a sumelor care intra din impozitele pltite de ele in bugetul de stat. Desigur, s-ar
putea evidenia separate in cadrul site-ului fiecrei ntreprinderi TVA-ul pltit n cursul unui an
statului, TVA-ul fiind cel mai mare impozit indirect. Desigur, alte impozite indirecte , cum sunt
accizele, respective taxele pe alcool, tutun, benzina, trebuie si ele evideniate pe site-ul
ntreprinderilor respective i suma care a fost returnat anual statului ca accize i care intr n
bugetul de stat.
n felul acesta transparena fiecrei ntreprinderi romneti ar putea atrage noi investiii,
dar i bugetul de stat nu ar avea dect de ctigat printr-o prezentare clar a fiecrei
ntreprinderii pe site-ul sau care ar putea fi repede comparata cu situaia raportata la
Administraia Financiar.
Conform www.compact.info.ro din 11 decembrie 2007 , conform statisticilor , tara noastr
se afla pe ultimul loc in UE la numrul companiilor care au o pagina de web proprie, respectiv
doar 24 %.
Revenind la comerul electronic acum am putea spune ca noile tehnologii informatice au
condus la aprovizionri, electronice, magazine electronice, piee virtuale, platforme de
colaborare, brokeraj de informaii etc, deci intr-un cuvnt la conceptul de afaceri electronice.
Marketingul s-a dezvoltat si el existnd la ora actuala peste douzeci de tipuri printre care
si marketingul electronic prin care se nelege totalitatea tehnicilor de marketing care utilizeaz
suporturi sau reele electronice. Desigur , se vorbete si de marketingul informatizat ca tehnica de
marketing care se sprijin pe exploatarea sistematica a bazelor de data.
Astfel munca la distan sau telelucrul este un nou tip de munc fr prezen la sediul
firmei, dar care utilizeaz tehnologia informaiei i a comunicaiilor. Acest tip nou de munc se
poate preta chiar i n cazul funciei de director al unei bnci, cnd se poate interaciona cu
ceilali salariai prin corespondena electronic, se pot verifica ofertele celorlalte bnci urmrind
site-urile lor att n ceea ce privete tipul de credite , de pild credit pentru nevoi personale cu
garanie ipotecar i n acest sens se poate vedea pe site-ul bncii respective perioada minima i
19

maxim de rambursare, dobnda pentru creditele n lei i valut , comisioanele anuale sau lunare
de administrare a creditului , dac ele exist, taxa de deschidere a contului curent, n cazul n care
ea exist, comisioanele anuale sau lunare de administrare a contului curent , n cazul n care ele
exist, gama de venituri acceptate de banc , documentele solicitate de bnci pentru obinerea
unui mprumut pentru nevoi personale.
Tot pentru aceste persoane juridice, se pot vedea de directorul unei bnci, pe site-urile
celorlalte bnci posibilitile privind creditul pentru investiii i valoarea lui, durata , perioada de
graie, garaniile, creditul pentru dezvoltare, suma acordat minim i maxim, durata, modul de
rambursare, garaniile materiale, dac este cazul, creditul pentru finanarea activitii curente,
valoarea, durata, modul de rambursare, garaniile, credit de card business, respectiv suma
acordata si durata.
n sistemul de lucru la distanta pot lucra chiar doi directori la o banca, cate patru ore
fiecare. Naveta virtuala fcuta astfel de directorul sau directorii unei bnci este o forma benefica
de munca care ii poate degreva de transportul zilnic la serviciu, ei putnd sa-si desfoare
activitatea la domiciliu, la distanta de sediul bncii.Astfel intr-un birou virtual, un director de
banca poate sa-si desfoare o activitate de tip naveta virtuala care poate cuprinde munca la
domiciliu si la serviciu si munca intr-un birou mobil.
ntr-o economie digitala pe o piaa digitala distribuitorii, clienii, productorii i
consumatorii sunt legai electronic, iar cea mai mare parte a tranzaciilor are loc pe internet.
Comerul electronic se dezvolt foarte mult n felul acesta. Comunicarea clientului prin internet
cu o ntreprindere permite crearea relaiei firm - client. Comunicarea poate fi prin activitatea
clientului sau firma poate direciona informaia ctre client. Comunicarea poate fi ntre client i
firm sau poate fi o comunicare n mas de ctre firm.
Banca virtuala este o banc pe internet unde se pot depune bani i prin care se pot face
tranzacii pe internet. Prin banc virtual se pot efectua pli securizate cu ajutorul cartelei noastre
de credit. nti ne nregistrm informaiile noastre bancare la banca virtual i apoi se pot face
cumprturi pe internet.
n felul acesta ctigm timp i bani pe care astfel i-am cheltui cu deplasrile. Prin
intermediul bncii virtuale putem achita facturile, transfera fonduri , putem s ne consultm
contul bancar , s completm o cerere de credit , s cerem diverse informaii.
Exist i bnci virtuale care ofer posibilitatea de a crea 3 tipuri de conturi:contul curent,
contul blocat remunerate cu 3% pe sptmn (dobnd simpl) , contul blocat remunerat cu 2,5
% pe sptmn (dobnd compusa)14.
Pe internet exista diverse bnci virtuale ca de pilda : Moneybookers, K-Pay, dar banca
virtuala cea mai cunoscuta este Paypal. Aceasta din urma este o banca utilizata de milioane de
persoane . Putem sa ne rencrcam contul cu ajutorul unei cartele de credit sau a unui virament
bancar pornind de la contul nostru bancar , sa viram pe contul nostru bancar banii pe care ii
primim pe contul nostru virtual.
Fiecare banc virtuala are avantaje i inconveniente : de exemplu Paypal, dac cineva nu
are dect un cont, aceasta persoan trebuie s-i limiteze schimburile cci foarte puini bani vor
fi redistribuii, n timp ce persoana respectiv poate primii foarte uor bani prin virament bancar.
Desigur, crearea n Romnia a unei bnci virtuale unde accesul utilizatorilor s fie gratuit
n vederea fidelizrii lor , dar i a stimulrii comerului electronic ar fi de dorit. Este nevoie ns
de un cadru juridic sigur pentru piaa intern i care s ncurajeze i inovarea pe internet i s
contribuie la creterea ncrederii consumatorilor poteniali.
14

Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006, p. 43

20

Privind guvernarea pe internet ne gndim n primul rnd la informa iile administrative i

legislative dar i posibilitatea consultrii populaiei prin forumuri de discuii prin internet. De
asemenea o guvernare pe internet nseamn i accesul cetenilor la formulare pentru impozite,
cereri de finanare etc.prin internet i transmiterea lor napoi tot n acest fel.
Guvernarea electronica poate fi definita i ca o adoptare, dar si adaptare a tehnologiilor i
modelelor de afaceri ale comerului electronic n sectorul guvernamental.
n societatea informaional bazat pe cunoatere e-ceteanul trebuie s se poat conecta
att la afacerile electronice ct i la guvernul electronic, deci att la sfera economic, ct i la cea
politica n beneficiul lui, dar si al societii care va outea avea la baza o economie mai dinamica
si o politica in care sa se poat implica activ i ceteanul de rnd prin sugestii, critici care sa
conduc la progres15.
Serviciile oferite de aplicatiile guvernarii electronice pot cuprinde :

servicii publice pe internet, inclusiv tranzactii, ca de pilda plata impozitelor ;

portaluri care sa asigure centralizarea serviciilor de interes public ;

sisteme de licitatii pe internet si intermediari ;

sisteme de consultanta la distanta ;

aplicatii care furnizeaza in timp real date statistice..

Desigur guvernarea pe internet nseamn o simplificare pentru guvern, ceteni i afaceri,
dar nseamn i investiii n guvernarea electronic care pot aduce venituri importante dac se
dezvolta unele sisteme care conduc la economii de costuri i timp.
Integrarea aplicaiilor interguvernamentale cu cele comerciale, adic interoperabilitatea
adusa de TIC este, deci, de dorit. Pentru un guvern electronic deci, sistemele trebuie s fie
interoperabile cu cele comerciale, procesul interaciunii fiind eficient, uor i ieftin.
Serviciile oferite cetenilor sub eticheta guvernare pe internet sunt servicii de informare,
servicii de comunicare interactiva si servicii tranzacionale.

CAPITOLUL 2. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI

BAZATE PE CUNOATERE
2.1. Fundamentele i obiectivele strategiei

Manifestarea pregnant a revoluiei cunotinelor si multiplele mutaii produse in economia

mondial au determinat factorii politici, indeosebi la nivelul rilor cele mai dezvoltate, s
abordeze frontal aceste realiti intr-o viziune prospectiv si pragmatic.

15

Drucker Peter , Managementul viitorului, Editura ASAB, Buc., 2004, p. 52

21

Fr indoial, c una dintre abordrile cele mai cuprinztoare si spectaculoase o reprezint

strategia Uniunii Europene de construire a economiei bazate pe cunotine, adoptat la
summitul de la Lisabona din 2000. Bazat pe o profund analiz a situaiei si evoluiilor din
Uniunea European comparativ cu cele din SUA, strategia proiecteaz elementele principale ale
construirii economiei bazate pe cunotine in cadrul su16.
Esena strategiei const - dup cum se afirm in documentul prezentat de Comisia Uniunii
Europene la Lisabona - in continuarea si accelerarea schimbrilor structurale care se afl
deja in derulare. Concepia pe care se bazeaz aceast strategie este prezentat in figur in baza
acestei concepii s-au formulat patru obiective strategice pentru Uniunea European:

construirea unei economii bazate pe cunotine inclusiv si dinamic;

producerea unei creteri economice accelerate si sustenabile;

revenirea la utilizarea plenar a resurselor umane, reducnd omajul la nivelul

celor mai performante ri;

modernizarea sistemelor de protecie social.

Obiectivul strategic global, in care se reflect sintetic cele patru obiective
strategice menionate, in formularea sa de la Lisabona, este urmtorul: Uniunea
European s devin pn in anul 2010 cea mai competitiv economic din lume, bazat
pe tiin, capabil de o dezvoltare durabil si creatoare de noi locuri de munc.
Creterea economic medie anual va fi de 3% si ea va conduce la crearea a 20 de milioane
de locuri de munc pn in 2010.
In vederea realizrii acestor obiective, Uniunea European si focalizeaz eforturile in
dou direcii principale complementare:
-continuarea reformei economice pentru a realiza economia bazat pe cunotine; -fortificarea
modelului social european bazat pe investirea in oameni.
De reinut c, potrivit Comisiei Europene, operaionalizarea acestora necesit o deplin
coordonare la nivel european, naional, regional si local, respectnd principiul subsidiaritii.

Figura 2.1.1 - Elementele eseniale ale strategiei de construire a economiei bazate pe cunotine
in Uniunea European

16

Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiz economico financiar, Editura ASE, Bucureti, 2004, p. 47

22

Sursa: Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006

2.2. Domeniile i aciunile prioritare ale construirii economiei bazate pe cunoatere

Reforma economic este focalizat asupra a 11 domenii prioritare, prezentate sintetic in

figur.
Figura 2.2.1. Domenii si aciuni prioritare ale construirii economiei bazate pe cunotine

23

Sursa: Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006

a)

Dezvoltarea e-Europei (Europa electronic) are in vedere construirea unei societi

informaionale pentru toi cetenii Europei, dup modelul din SUA, care a generat deja
substanial performane economice. Elementele principale avute in vedere sunt:
extinderea internetului, inclusiv prin generalizarea folosirii sale in coli;
proliferarea comerului electronic;
creterea numrului de firme tehnologice de vrf nou-nfiinate;
extinderea telecomunicaiilor.
b) Dezvoltarea pieei interne a Uniunii Europene, mbuntind performanele
sectoarelor neperformante. Piaa intern european, desi funcioneaz bine, nc nu stimuleaz
suficient creterea economic, competitivitatea si inovarea. Domeniile principale asupra crora se
prevede s se acioneze sunt:
achiziiile publice, in special in zonele transfrontaliere;
costurile tranzaciilor comerciale, prea mari din cauza birocraiei care,
potrivit unui studiu OCDE, reprezint intre 3-5% din PIB in rile Uniunii
Europene, aproape dublu comparativ cu SUA; deosebit de ridicate sunt
costurile cu protecia proprietii intelectuale;
barierele frontaliere pentru servicii in cadrul Uniunii Europene;
24

 pieele energiei si aviaiei, care nu sunt finalizate la nivel european.

c) Dezvoltarea serviciilor financiare si realizarea unei piee integrate de capital in
2005. Realizarea unei economii bazate pe cunotine, funcionale si performante in
Uniunea European, este condiionat de existena unei piee integrate de capital si a
unor servicii financiare dinamice care s satisfac concomitent cerinele investitorilor,
intreprinztorilor si consumatorilor. Principalele direcii de aciune sunt:
amplificarea capitalizrii pieei de capital din Uniunea European, ce reprezint ca
mrime jumtate din piaa SUA;
eliminarea fragmentrii pieei de capital, in Uniunea European existnd 33
de burse de valori, comparativ cu dou in SUA;
revederea restriciilor privind investiiile permise fondurilor de pensii, ceea
ce ar disponibiliza spre economia Uniunii Europene fonduri de investiii
imense, in valoare de 5.000 de miliarde de euro.
d) Reconsiderarea intreprenoriatului si intreprinderilor europene. Europa trebuie s
devin mai intreprenorial si mai inovativ, ceea ce semnific firme mici si mijlocii mai
multe si mai performante, dintre care unele o proporie redus - vor deveni in ramurile
lor firme mari si lideri. Dou sunt direciile strategice de aciune preconizate:
construirea unui
mediu de afaceri dinamic, stimulativ pentru creare de
firme, cretere economic si inovare in condiii de piee competitive; pentru
aceasta,
sunt absolut necesare
elaborarea si
implementarea de politici
privind finanarea prin capitalul de risc si inovarea eficace;
ncurajarea spiritului intreprenorial i a asumrii de riscuri prin scheme de
partajare a proprietii cu salariaii, incubatoare de afaceri, ncurajarea
femeilor-ntreprinztor, eliminarea barierelor culturale privind asumarea
riscului la toate nivelurile economiei etc.
e) Crearea unei autentice zone europene de cercetare tiinific. intruct cercetarea si
tehnologiile contribuie cu 28-50% la creterea economic si reprezint principalii
vectori de for ai competitivitii si ocuprii forei de munc, ele trebuie s fie
reconsiderate. Aceasta cu att mai mult cu ct - afirm Comisia European - in econo
mia bazat pe cunotine - cercetarea tiinific si tehnologiile vor reprezenta mai mult
ca niciodat motorul progresului economic si social. De aceea este esenial crearea
zonei europene de cercetare tiinific" prin17:
integrarea i coordonarea superioar, mai eficace, mai atractiv i mai inovativ, a
cercetrii tiinifice la nivelul Uniunii Europene si la nivelul rilor componente;
dezvoltarea unei reele de centre de excelen;
dezvoltarea comun, la nivelul Uniunii Europene, a infrastructurii cercetrii
tiinifice pentru domeniile de vrf, incepnd cu electronica si informatica;
folosirea stimulentelor privind taxele, patentele si capitalul de risc pentru a dezvolta
cercetarea tiinific;
17

Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006, p. 67

25

f)

g)

h)

i)

j)

realizarea unui sistem comun european de referine tiinifice si tehnologice

care s serveasc politicilor publice;
ncurajarea cercettorilor s fie mai mobili;
transformarea Europei intr-o zon atractiv pentru cele mai bune creiere din
lume.
Reconsiderarea instrumentelor financiare comunitare. Toate instrumentele financiare
utilizate la nivelul Uniunii Europene - se statueaz in documentele adoptate la Lisabona vor fi reconsiderate, astfel nct s-si aduc contribuia la construirea economiei bazate pe
cunotine. Acest proces se realizeaz in strns cooperare cu Fondul
European de Investiii si cu Banca European de Investiii, care ele nsele i remode leaz
politicile si modalitile de decizie si aciune corespunztor obiectivelor si coninutului
strategiei Uniunii Europene pentru 2010.
Construirea societii si economiei bazate pe cunotine s se fundamenteze pe
valorile modelului social european. Modelul social european poate s ajute la derularea
tranziiei spre economia bazat pe cunotine. Problema principal este potrivit autorilor
strategiei - s se canalizeze imensul potenial al societii si economiei bazate pe
cunotine pentru a rezolva multiplele probleme sociale cu care se confrunt Uniunea
European. Cheia soluionrii adecvate const in situarea oamenilor in centrul politicilor
elaborate si implementate in Europa
Investiiile cele mai bune pentru realizarea economiei bazate pe cunotine sunt in educaie si
in training. Vor trebui regndite toate componentele sistemului educaional ncepnd cu grdinia
si continund cu nvmntul primar, secundar si universitar, nvarea continu trebuie s
reprezinte componenta principal a strategiei. Tuturor cetenilor Uniunii Europene va trebui s li
se ofere pe ntreaga durat a vieii oportuniti de a participa activ si eficace la activitile societii
bazate pe cunotine.
Creterea gradului de ocupare a resurselor umane. Acionarea pe coordonatele anterioare,
generatoare de stabilitate, noi firme si noi locuri de munc, va determina folosirea mai bun a
resurselor umane. Pe acest plan, la nivelul UE, se stabilesc si obiective cuantificabile
referitoare la:
creterea gradului de ocupare a populaiei de la 61% n 2000, la 65% n 2005 i 70%
2010;
reducerea omajului n 2010 la 4%, nivel realizat n 2000 de cele mai performante
ri din lume;
amplificarea gradului de utilizare a resurselor de munc - element cu pondere
decisiv n economia bazat pe cunotine - va avea multiple efecte pozitive n plan
economic, social i cultural.
Evoluarea societii si economiei spre includere (integrare) social si nu spre
excludere. Principalii factori de excludere sunt omajul, abilitile insuficiente, educaia i
trainingul inadecvat, absena accesului la cunotine si inexistena oportunitii pentru
munc i dezvoltare. Societatea bazat pe cunotine ofer cele mai promitoare perspective
pentru depirea excluziunii sociale, dar pentru aceasta este necesar ca sistemele de protecie
26

social s devin mai active, s ofere stimulente pentru munc, s asigure sisteme de pensionare
sustenabile pentru populaia de vrsta a treia si un mediu stabil in care tranziia la economia
bazat pe cunotine s se poat derula.
k) Imprimarea unei noi dinamici dialogului social. Partenerii sociali au un rol crucial in
managementul tranziiei la economia bazat pe cunotine. Contribuia lor necesit nu numai
datorit schimbrilor radicale in coninutul proceselor de munc, dar si pentru a asigura
nelegerea comun de ctre partenerii sociali a tuturor elementelor implicate de construcia
noii economii, bazat pe nlnuirea oamenilor, cu ideile, aspectele financiare si piaa.
Din enumerarea domeniilor si aciunilor principale de construire a economiei bazate pe
cunotine rezult principalele sale caracteristici:
abordarea sistemic, prevederile strategiei referindu-se la ansamblul compo nentelor
societii si economiei Uniunii Europene; prioritatea acordat ramurilor si domeniilor
bazate pe tehnologii de vrf;
situarea educaiei, trainingului, nvrii continue si cercetrii tiinifice in prim-planul
alocrii resurselor si schimbrilor de realizat;
acordarea unei atenii deosebite intreprenoriatului i ntreprinderii, celulele unde se
construiete defacto economia bazat pe cunotine 18.
n perioada care a trecut de la adoptarea strategiei la Lisabona s-au elaborat,
implementat sau se afl in curs de operaionalizare numeroase politici, planuri si programe
sectoriale si pe domenii, care au determinat realizarea unor progrese substaniale. In paragraful
urmtor prezentm o selecie a acestora, pentru a oferi o imagine mai concret si actualizat a
derulrii procesului de implementare a strategiei de construire a societii si economiei bazate de
cunotine.
In final, o ultim remarc, aparinnd oficialilor de la Uniunea European, ce au afirmat
in mai multe rnduri c se manifest o anumit intrziere in implementarea strategiei de la
Lisabona. O analiz aprofundat a evoluiei Uniunii Europene a fost realizat prin bine
cunoscutul Raport Sapir, care statua c in ciuda realizrilor instituionale ale Uniunii Europene,
performanele sale economice sunt mixte... Uniunea European a euat in ncercarea de a produce o
cretere economic satisfctoare, in contrast nu doar cu ateptrile existente, ci si cu realizrile
SUA". Mai mult dect att, Raportul Sapir a formulat 33 de recomandri, grupate pe ase
seturi, incluse in figura nr. 21.
Se ateapt ca Uniunea European, in formula sa extns si cu noile organisme manageriale
alese si/sau desemnate in 2004, s relanseze si intensifice construirea economiei bazate pe cunotine.

Figura 2.2.2. - Principalele direcii de aciune pe care se focalizeaz recomandrile Raportului Sapir

18

Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiz economico financiar, Editura ASE, Bucureti, 2004, p. 56

27

Sursa: Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006

2.3. Planurile, programe i ac iuni majore de implementare a strategiei UE de construire a societ ii

i economiei bazate pe cunoa tere

Prezentm selectiv care sunt principalele planuri si programe ale UE de construire a

economiei bazat pe cunotine, mpreun cu principalele aciuni ntreprinse in vederea
implementrii lor .
Sinteza prevederilor i aciunilor UE de construire a economiei i societii bazate pe cunotine
Tabel 2.3.1.
Domenii

Planuri, programe si aciuni majore

Econom/a bazat pe cunotine

28

Societate
informaional

Planul e-Europe 2002 de acces la internet in coli

Planul e-Europe 2005, ce cuprinde: o nou strategie de sporire a accesului
la Internet, indeosebi prin conexiuni LAN; e-guvernare; e-sntate; e-business
Crearea Ageniei Europene privind protecia informaiilor si sigurana
reelei internet
Programul e-lntegrare (e-incluziune) pentru sporirea participrii
persoanelor cu handicap la economia bazat pe cunotine
Noua iniiativ 2010 a Bncii Europene de Investiii privind mprumutul
pentru inovaie, cercetare-dezvoltare, in valoare de 20 mld. Euro
Programul pe zece ani de dezvoltare a sistemului educaional,
utiliznd metoda benchmarking" in scopul identificrii celor mai bune
practici de investiii in capitalul uman

Domenii

Planuri, programe si aciuni majore

Programul e-Learning si Erasmus-World

"Cercetaredezvoltare

Telecomunicaii

Programul-cadru 6 de cercetare ce a fost lansat de Comisia European in

februarie 2001
Planul de msuri al Comisiei pentru atingerea scopurilor stabilite de
summitul de la Barcelona (B) privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare (3%
din PIB)
Programul Galileo de servicii globale de navigaie. Primul satelit
experimental denumit GSTB (Galileo System Test Bed) pune in aciune noi
tehnologii, de ultim or, dezvolt noi domenii de creaie, permite un salt pe
piaa serviciilor moderne si faciliteaz crearea a mii de noi locuri de munc
Emiterea unei reglementri a Consiliului UE privind liberalizarea reelei
locale
Pachet de directive privitor la comunicaiile electronice si
reglementarea unitar a telecomunicaiilor si reelei media

Energetic si servicii Noile reglementri privind infrastructura energetic si convenirea

publice
condiiilor de asigurare a livrrilor de energie
Transporturi

Al doilea pachet feroviar, ce prevede deplina liberalizare a transportului de

mrfuri si pasageri Programul Spaiul European Aerian Comun referitor la
liberalizarea transporturilor aeriene

Pot

Programul (faza a ll-a) deschiderii pieei serviciilor potale

Servicii financiare

Planul de aciune in domeniul serviciilor financiare (Financial Services

Action Plan FSAP), care prevede crearea pieei unice a serviciilor financiare

29

infiinare de
intreprinderi

Carta European a intreprinderilor Mici si Mijlocii

Programul Schimb de cele mai bune practici intre statele membre
privind infiinarea intreprinderilor"
Al patrulea program multianual pentru intreprinderi 2001 -2005
Cartea Verde Intreprenoriatul in Europa"

Norme
Planul de aciune privind intreprenoriatul in fiecare ar, care s faciliteze
administrative pentru infiinarea si dezvoltarea intreprinderilor
intreprinderi
Planul de facilitare si simplificare a normelor administrative
Planul de Aciune privind dreptul societilor comerciale si guvernare
corporativ
Planul de Aciune al Comisiei privind principalele reforme si norme
unionale
Reglementarea privind Statutul Societii Europene (consfinit de
summitul de la Stockholm-2001)
Concurena si
ajutorul de stat

Programul Ajutor mai puin dar mai bun", care prevede orientarea
ajutoarelor publice spre factorii care contribuie la creterea economic

Ocupare a forei de
munc

Strategia European a Angajrii Noua Strategie a forei de munc

Educaie

Programul e-Learning. Programul World

mbtrnire a
populaiei

Asigurarea unui nivel corespunztor al pensiilor Modernizarea sistemelor

de pensii

Protecia mediului
Resurse naturale

Strategia creterii durabile adoptat la summitul de la Goteborg Normele

privind limitele ajutoarelor de stat, cu referire la sectorul energetic

Sntate

Graficul de aplicare a Planului de Aciune privind tiina vieii (Life

Science) si biotehnologiile

Clim

Proiectul de aciuni de combatare a schimbrilor climaterice

Proiectul privind puritatea aerului
Proiectul de impozitare pentru sectorul energetic

Domenii

Planuri, programe si aciuni majore

Transporturi

Consiliul cheam la: - Operationalizarea rapid a instrumentelor

adoptate dup accidentul petrolierului Erika" - Aplicarea rapid a a
instrumentelor adoptate dup accidentul petrolierului Prestige" - Respectarea
codului privind pavilioanele Consolidarea strategiilor regionale privind
dezvoltarea durabil

Sursa: Jinaru A., Caragea A., urlea G., Noua economie din perspectiva aderrii Romniei la UE, Editura Institutul
European din Romnia, Bucureti, 2002

30

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ. APLICAIE CU PRIVIRE LA SOCIETATEA

CUNOATERII
Conceptul de cunoatere este deschis unei multitudini de interpretri. El a evoluat pe
msur ce noi si noi aspecte ale realitii au fost descoperite, analizate si definite. In concepia
numit modernista realitatea nseamn o lume materialist, modern, ordonat, tinznd spre
echilibru, ce poate fi cunoscut prin experiena si gndirea oamenilor, o lume determinist prin
referire la cauze fizice ce si produc cu necesitate efectele si o lume in care evolu iile pot fi
prevzute cu exactitate in principal in baza deduciei. O alt perspectiv, numit post-modernist,
afirma c lumea este complex structurat, deschis, dinamic, departe de echilibru, caracterizat
prin devenire si innoire continu. Ea nu poate fi cunoscut dect prin interpretri personale,
variabile, in care imaginarul se mbin cu realitatea, graniele nu pot fi meninute, nici chiar
definite. Cunoaterea nu este creaie, ci este descoperire treptat a complexitii realitii
inconjurtoare, naturale si sociale.
n prezent, o nou economie este in mod evident in curs de apariie, o economie bazat
pe cunotine si idei, o economie a cunoaterii, in care cheia prosperitii si crerii de locuri de
munc este dat de gradul de implementare a noilor concepte, a ideilor inovrii si tehnologiei in
toate sectoarele economiei, precum si de protecia mediului inconjurtor. Noua economie, bazat
pe cunoatere, care se va realiza in viitoarea societate a cunoaterii integreaz obiectivele
dezvoltrii durabile, bazate pe dreptate social si egalitate a anselor, protecie ecologic,
libertate, diversitate cultural si dezvoltare a inovrii, restructurarea industriei si a mediului de
afaceri, reprezentnd o nou etap a civilizaiei umane, care permite accesul larg la informaie, un
nou mod de lucru si de cunoatere, amplificnd posibilitatea globalizrii economice si creterea
coeziunii sociale. Suportul tehnologic al noii societi este constituit prin convergena a trei
sectoare: tehnologia informaiei, tehnologia comunicaiilor, producia de coninut digital. In
ultimul deceniu, tiina si tehnica si-au accentuat caracterul sistemic. O demonstreaz viteza cu
care unele progrese tiinifice au devenit aplicaii industriale, datorit accenturii fenomenelor de
pia in tiin. Pe plan internaional, a devenit tot mai evident tendina de cretere a colaborrii
dintre organizaiile de cercetare fundamental si orientat si organizaiile de cercetare aplicativ
si introducere a noului in producie, de tergere a delimitrilor intre categoriile de cercetare, de
cretere a gradului de interdisciplinaritate, de asimilare a comportamentului intreprind la echipele
de cercetare din uniti de cercetare si universiti etc. In acest context, crete importana
transferului tehnologic de tip vertical intre cercetarea fundamental si cea aplicativ sau de
dezvoltare si aplicaiile industriale. Acest transfer devine realizabil prin adncirea inter relaiilor
cercetrii cu producia si cu invmntul, prin diverse modaliti, cum ar fi cre terea numrului
si importanei colaborrilor intre cercetarea public si firme private industriale, sub forma unor
parteneriate sau a unor proiecte de colaborare, ct si prin sporirea numrului de organizaii care
creeaz condiii de colaborare (parcuri tiinifice si tehnologice, centre pentru transfer de
tehnologie, broker de tehnologie etc.). In acest context, colaborarea intre inginer - care asimileaz
din ce in ce mai multe cunotine tiinifice - si omul de tiin s-a intensificat, iar tratamentul
public acordat celor dou categorii tinde s se egalizeze. Pe plan internaional, literatura de
specialitate (Gibbons Michael, 2006) delimiteaz dou moduri principale de producere a
cunoaterii, ale cror caracteristici sunt prezentate in tabelul 1. Cele dou moduri nu sunt
interschimbabile, nu se elimin unul pe cellalt, ci coexist, inclusiv in Romnia. Pentru
realizarea noii societi a cunoaterii este necesar s se procedeze la o diseminare fr precedent a
cunoaterii ctre toi cetenii, prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul, cartea
electronic si metode de invare prin procedee electronice (e-learning). In acest fel se urmrete
31

asigurarea unei societi sustenabile din punct de vedere ecologic, deoarece fr cunoatere
tiinific, cunoatere tehnologic si managementul cunotinelor nu se vor produce acele bunuri,
organizri si transformri tehnologice (inclusiv biotehnologice) si economice necesare pentru a
salva omenirea de la dezastrul ecologic. In condiiile in care in intreaga lume exist o preocupare
major pentru realizarea obiectivelor societii cunoaterii, in special pentru dezvoltarea tiinei si
tehnologiei, factorul politic din ara noastr, care ar trebui s joace un rol integrator, acesta fiind
unul din rosturile lui, a fost ancorat cultural, mai ales dup 1995-1996, in dezvoltarea unilaterala
a culturii umaniste, cu consecine nefaste asupra promovrii tiinei, cunoaterii,
profesionalismului, ingineriei, fapt pentru care se manifest si scderea aportului tiinei
romneti att in dezvoltarea industriei, cit si in volumul publicaiilor tiinifice mondiale. tiina
inginereasca si tiinele fundamentale se dezvolta in comun. Nu se poate desfura cercetare
fundamentala fr mijloace tehnice adecvate, mijloacele tehnice performante fiind concepute in
temeiul descoperirilor fundamentale moderne. nc din prima jumtate a secolului XX, filozofii
au nceput sa studieze structura culturii tehnice, valorile tehnicii, spaiul si timpul tehnic, iar din
cea de a doua jumtate, ingineria a devenit unul din domeniile culturale dominante in lume.
Tendinele si trsturile epocii actuale, determinate de dezvoltarea si diversificarea culturii
tehnice, genereaz si artificializarea fr precedent a majoritii aspectelor vieii individuale si
sociale, impunnd acest aspect refleciei filozofice. Acum, la nceputul mileniului III, se vorbete
deja despre filozofia tehnetiinei (Vasile Mihai D., 2003), despre mediul tehnic artificial si
filozofia artificialului, despre filozofia inteligentei artificiale, filozofia roboticii, filozofia realitii
virtuale si chiar despre filozofia artificiala. Intotdeauna ingineria, convertind teoria tiinific in
aplicaii practice, a servit ca mijloc de impulsionare a progresului tehnologic spre binele
societii. Cu att mai mult, in societatea cunoaterii, ingineria si va realiza pe deplin funciunile.
tiina enun legi pe care inginerul le aplic pentru a crea structuri, masini si sisteme tehnice,
care determin progresul societii. In timp, tiina, enunnd principii fundamentale, a constituit
temelia trainica a ingineriei, dar profesiunea inginerului, profesiune extrem de dinamica, a
evoluat, determinnd dezvoltri revoluionare in tiin.
Spre deosebire de unele puncte de vedere care privesc numai economicul (economia
digital, piaa internet) societatea cunoaterii nu este numai economia bazat pe cunoatere.
Aceasta este foarte important, decisiv, esenial si cuprinde utilizarea si managementul cunoaterii
existente sub forma cunoaterii tehnologice si organizaionale, producerea de cunoatere
tehnologic nou prin inovare, o nou economie in care procesul de inovare este determinant, in care
bunurile intangibile devin mai importante dect cele tangibile. Societatea cunoaterii reprezint
mult mai mult deoarece asigura o diseminare fr precedent a cunoaterii ctre toi cetenii prin
mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul si cartea electronic si metodele de invare prin
procedee electronice (e-learning), urmrete extinderea si aprofundarea cunoaterii tiinifice si a
adevrului despre existen, este singurul mod prin care se va asigura o societate sustenabila din
punct de vedere ecologic si va fi o noua etapa in cultura (bazata pe cultura cunoaterii care
implic toate formele de cunoatere, inclusiv cunoaterea artistic, literar etc).
Managementul cunoaterii este o colecie de procese de invare asociate cu explorarea,
exploatarea, partajarea si diseminarea cunotinelor umane care utilizeaz eficace cea mai
potrivita tehnologie, sub influenta mediului cultural care creste capitalul de dezvoltare a unei
organizaii/ societi/economii si faciliteaz performanta.
Provocarea managementului cunoaterii ca o disciplina in continua formare-reformare
este data de interdisciplinaritate. De exemplu, dac managementul cunoaterii ar conine numai
sisteme informatice, instrumentele actuale de colectare, stocare, partajare, analiza/sinteza si
procesele de business din care provin cu tot cu optimizrile lor ar trebui sa fie suficiente. Totu i,
32

realitatea este diferita. Numai dac ne gndim la investiiile asociate cu sectorul financiar
bancar, care nu au adus beneficiile scontate, si avem un exemplu care vorbete de la sine.
Deci managementul cunoaterii nu poate fi inscris intr-o industrie, fie ea si de vrf, cu
criterii ambiioase de performanat, cu investiii pe msur si profesioniti remarcabili. Mai
degrab se identifica cu un proces sinergetic care nu tine seama de graniele silozului unei
industrii, unei economii, unei societi. Considera cu precdere dialogul, dezbaterea, corelaiile,
interpretrile, inovaiile. De aceea, nu surprinde faptul ca exista o varietate de abordri (si
definiii!) care vin din tot attea perspective. Unele vin din zona sistemelor informatice, altele din
perspectivele resurselor umane, ca si din cea a abordrilor strategice, de avantaj si difereniator
competitiv pe care le poate da managementul cunoaterii pentru o companie sau un grup social.
Toate curentele recunosc insa contribuia hibrida a managementului strategic, a managementului
schimbrii si a inovaiei, a managementul datelor, informaiei, a sistemelor informatice, a
resurselor umane, facilitate de capabilitile de invare continua si de dialog. Totul sub influenta
liberala a mediului cultural, tiinei, filozofiei, antropologiei, sociologiei, psihologiei, economiei.
Persoana, si anume persoana educata este cea care face diferena intre informa ie si
cunoatere. Persoana educata este reprezentantul societarii cunoaterii cu un bagaj cultural de
valori, aspiraii, cutume si standarde, dar si de cunotine inter si multidisciplinare.
Apariia lucrtorilor cunoaterii este deja o provocare a economiei si societarii actuale,
ei numrnd de exemplu in Statele Unite aproximativ o treime din totalul angajailor. Bagajul de
aptitudini si capabilitatea a noului tip de angajat este bine garnisit cu o educaie solida formala, cu
un proces si o atitudine de continua invitare de la cunotine teoretice pana la instrumente
practice, dar si cu o mentalitate profund pozitiva fata de schimbare si inovaie, att economica,
politica si sociala. Specializarea in sine insa, nu duce obligatoriu la performanta si rezultate.
Rolul de catalizator ii revine organizaiei, echipei. Ele sunt cele care furnizeaz mediul si
continuitatea necesara pentru a transforma cunotinele in cunoatere si a atinge performanta in
managementul cunoaterii. Lucrtorii cunoaterii poate nu vor fi numeric majoritari in economia
si societatea cunoaterii, dar vor fi cei care vor caracteriza definitoriu economiile si societile
viitorului, liderii, nu ca si clasa conductoare, ci ca promotorii unor caracteristici si valori
fundamental diferite de cele de pana acum. Accesul lor la locuri de munca corespunztoare si la
poziie sociala si economica se va obine prin educaia formala, iar coala, in toate formele ei
cunoscute sau nc neinventate, va fi instituia cheie.
Mai mult, societatea si economia cunoaterii vor cunoate forme de competi ie fr
precedent, ntruct datorita accesului la cunoatere permanent lrgit, cu costuri din ce in ce mai
reduse, nu vor mai exista scuze si explicaii pentru lipsa de performanta. Extrapolnd, nu vor mai
exista economii si societi srace, ci doar ignorante. Schimbrile majore la care speram sa fim
martori activi vor fi cele legate de cunoatere, in forma, coninut, ineles si responsabilitate.
Pentru persoana educata si pentru tot ce poate influenta ea in contextul cunoaterii.
Am prezentat in cele ce urmeaz forma practica a societarii cunoaterii la ora actuala. In
acest sens am ales ca studiu de caz implementarea tehnologiei si dezvoltarea din punct de vedere
al cunoaterii in domeniul educaiei, detaliate in ordine cronologica.

33

3.1. Sistemul educaional informatizat (SEI)

Sistemul Educaional Informatizat (SEI) este un program complex iniiat de Ministerul

Educaiei si Cercetrii in anul 2001, al crui obiectiv de baz l reprezint susinerea procesului
de predare-invare in invmntul preuniversitar cu tehnologii de ultim or.
Programul SEI reprezint materializarea strategiei Guvernului Romniei in domeniul
informatizrii si educaiei asistate de calculator.
Prezentare
Premise
Factorii care au condus la demararea proiectului SEI sunt att de natur intern ct si
extern. Principalii factori interni sunt urmtorii:
slaba dotare a colilor din Romnia cu ICT, cu repercusiuni pe termen mediu si lung;
opinia public solicit si sprijin introducerea IT-ului in educaie si pentru educaie.
Factorii externi care au creat premisele demarrii proiectului sunt:
planul de aderare la Uniunea European ca prioritate major pentru Romnia;
acceptarea de ctre Guvernul Romniei a introducerii reformei IT in sistemul educaional
in cadrul negocierilor de aderare la UE.
Sistemul Educaional Informatizat sprijin obiectivele reformei educaionale in
conformitate cu planul de aciune eEurope 2005, demarat de Uniunea European ca parte a
iniiativei europene de eLearning. Programul a fost creat pentru a susine procesul de predareinvare cu tehnologii de ultim or. Programul a fost implementat de un parteneriat publicprivat. Principalele companii implicate in implementarea SEI au fost SIVECO Romnia, HP si
IBM.
Obiective
Programul SEI a asigurat tuturor participanilor la sistemul educaional accesul la
tehnologia informaiei (computere si Internet).
alfabetizarea digitala a societii: deja putem spune c toi absolvenii sistemului de
invmnt liceal sunt capabili s utilizeze calculatorul personal;
folosirea tehnologiei, in primul rnd a calculatoarelor si Internetului, ca sistem de suport
in sistemul de invmnt: pentru o administrare mai bun a structurilor organizaionale
vaste din sistemul de invmnt;
introducerea tehnologiilor moderne (folosirea calculatorului) direct in procesul de
predare, cu scop pedagogic: este vorba de modernizarea sistemului de predare curent
folosit prin introducerea unor unelte si metode noi de predare a materiilor studiate in
coal.
Programul SEI a pus la dispoziia beneficiarilor noi instrumente bazate pe IT pentru
utilizarea in coli, crescnd astfel calitatea procesului educaional. A oferit un substitut pentru
instrumentele sau experimentele de laborator costisitoare sau periculoase pentru cei care le
manevreaz.
Beneficii
Cele mai importante efecte se vor observa pe termen lung, proiectul fiind concentrat pe
colari. Unul dintre beneficiile majore, previzionate, ale acestui program l-a constituit asigurarea
unui nivel optim de cunotine IT pentru fiecare absolvent de liceu.
Strategie
34

Definirea componentelor si etapizarea programului s-au fcut pe baza metodologiilor UE,

innd seama de contextul logistic si financiar din Romnia. Componente principale:
echipamente de calcul si comunicaii hardware (laboratoare IT);
soluie software integrat de instruire asistat de calculator - Learning & Content
Management Solution (soluia software AeL);
coninut educaional in format electronic;
instruirea profesorilor;
conectare la Internet.
Realizri. Educaia romneasc inainte de SEI
In 2001 - anul in care a demarat SEI:
1.321.333 elevi inscrisi in 12.709 coli generale;
687.919 elevi inscrisi in 1.357 licee;
64.018 profesori in licee;
102.294 profesori in coli generale;
3 PC-uri/100 de elevi in colile generale;
5 PC-uri/100 de elevi in licee;
3,5 PC-uri conectate la Internet/100 de elevi.
In noiembrie 2004, dup incheierea Fazei a III-a a proiectului:
700.000 elevi si 62.000 profesori au acces la platforma de eLearning AeL si la materiale
didactice in format electronic;
20.000 profesori colarizai;
43 ani-om efort de implementare in licee;
1.510 laboratoare informatizate si dotate cu AEL;
530 lecii multimedia;
40% acoperire a programei colare cu materiale educaionale multimedia;
500 de momente interactive individuale;
800 de simulri de fenomene studiate in coal;
30.000 teste electronice;
16 dicionare electronice, de uz general;
3 enciclopedii multimedia;
7 tutoriale interactive de utilizare PC.
3.2. Predarea n societatea cunoaterii din cadrul programului IntelTeach

ntre 9 si 15 iulie 2007, SIVECO Romnia a organizat la Braov prima sesiune de

instruire din cadrul Programului IntelTeach Predarea in Societatea Cunoaterii. Cei 19
profesori participani, alesi pe baza unei preselecii extrem de riguroase, au obtinut la finalul
cursului diploma de Senior Teacher care le confera statutul de instructor.
Acetia au fost instruii de Carrie Baker si Judi Yost reprezentantele ICT (The Institute of
Computer Technology) si Otilia Pcurari formator cu o vast experin in perfecionarea
cadrelor didactice. Programul de formare a cadrelor didactice IntelTeach, este o component a

35

Initiaivei Intel Education, al crei principal obiectiv urmrete optimizarea procesului de

predare-invare prin utilizarea eficient a tehnologiei.
Societatea cunoaterii presupune centrarea procesului didactic pe elev. Programul
IntelTeach Predarea in Societatea Cunoaterii, si-a propus s ofere soluii de optimizare a
procesului didactic, prin prezentarea celor mai noi modaliti de introducere si utilizare a
soluiilor IT&C in educaie. Astfel, profesorii au invat s profite de multiplele avantaje ale
utilizrii computerelor si internetului ca instrumente de cercetare, comunicare si dezvoltare a
creativitii elevilor.
Este important ca profesorii romni s beneficieze de cele mai noi si mai eficiente
programe de instruire. Programul IntelTeach - Predarea in Societatea Cunoaterii propune
cadrelor didactice o modalitate modern de a se adresa elevilor punnd un accent deosebit pe
introducerea tehnologiei in procesul de predare-invare si oferind soluii pentru sporirea
atractivitii orelor de curs si stimularea interesului tinerilor pentru studiu a declarat Dana
Vldoiu, Training Project Coordinator, SIVECO Romnia.
Dezvoltarea de noi competene pentru profesori reprezint o component important a
Sistemului Educaional Informatizat din Romnia. Astfel, in urmtorii trei ani, peste 60.000 de
cadre didactice vor beneficia de training in cadrul programului IntelTeach Predarea in
Societatea Cunoaterii. In urma instruirii, profesorii vor inva cum s alinieze programa colar
la standardele moderne si cum s utilizeze instrumentele IT&C pentru a putea evalua eficient
activitatea elevilor.
3.3. Instruirea n societatea cunoaterii din cadrul programului Intel Teach

Profesorii dedicai cultiv potenialul inovator al tinerilor, pregtindu-i pentru o lume in

care nelegerea tehnologiei poate contribui la definirea succesului lor. Intel este o companie
pasionat de educaie, ntruct tie c educaia st la baza inovaiei si a oportunitilor diverse.
Din anul 2000, Programul Intel Teach a ajutat profesori din peste 40 de ri. Acest program pentru
cadre didactice combin cele mai bune practici pedagogice cu puterea tehnologiei informaiei si
comunicrii. In prezent, tinerii intr intr-o economie global, in care trebuie s fie capabili s
analizeze informaii, s colaboreze si s-si comunice ideile utiliznd o varietate de tehnologii care
sunt mereu in schimbare.
n anul colar 2007-2008, cursul acreditat Intel Teach Instruirea n societatea
cunoaterii, s-a desfurat prin Casele Corpului Didactic, la nivel naional. Pn in prezent, au
fost instruii 1777 profesori de diferite discipline, reunii in 101 grupe indrumate de 61 MT
(master teachers) activi.
Obiectivele acestui curs sunt:

Folosirea tehnologiei pentru a dezvolta competenele necesare elevilor in secolul

XXI.

Idendificarea cilor prin care elevii si profesorii pot utiliza tehnologia pentru a
stimula procesul de invare prin cercetare, comunicare si colaborare.

Incurajarea utilizrii strategiei de instruire difereniat.

Dezvoltarea gndirii critice pentru rezolvarea de probleme.

Promovarea lucrului in echip pentru optimizarea instruirii.

36

Scopul cursului IntelTeach Instruirea in societatea cunoaterii este s sprijine cadrele

didactice in promovarea invrii centrate pe elev, prin integrarea tehnologiei si prin abordri
bazate pe proiecte.
Temele cursului IntelTeach - Instruirea in societatea cunoaterii includ:
utilizarea efectiv a tehnologiei in instruire, pentru a promova competenele necesare in
secolul XXI;
identificarea modalitilor in care elevii si profesorii pot utiliza tehnologia pentru a
mbunti procesul de invare prin documentare, comunicare, colaborare si prin strategii si
instrumente specifice productivitii;
oferirea de posibiliti de invare prin experiene practice si prin crearea de uniti de
invare si evaluri care se raporteaz la obiective respectiv competene in domeniul educaiei si
tehnologiei;
facilitarea unor strategii de management al clasei in care invarea este centrat pe elev
si care incurajeaz auto-controlul elevilor si gndirea de nivel inalt;
colaborarea cu colegii pentru a mbunti procesul didactic, prin rezolvarea problemelor
si prin participarea la revizuiri ale unitilor de invare.
Materialele pentru cursul IntelTeach - Instruirea in societatea cunoaterii au fost elaborate de
Institutul de Tehnologia Informatic, o organizaie nonprofit, care ofer servicii de dezvoltare
curricular pentru invmntul precolar, primar si liceal, precum si servicii de formare in
domeniul tehnologiei pentru companii, pentru agenii non-profit si pentru comunitatea
educaional.
Prin intermediul predarii prin proiecte participanii:
vor compara ateptrile proprii cu obiectivele cursului IntelTeach - Instruirea in
societatea cunoaterii
vor crea directoare pentru portofolii, in vederea salvrii materialelor realizate
vor analiza formatul planului unitii de invare, precum si cerinele de realizare a
portofoliului pentru unitatea de invare
vor trece in revist planificarea unei uniti de invare, precum si abordarea invrii
bazate pe proiect
vor crea o publicaie de prezentare a proiectelor
vor reflecta asupra propriei invri
vor integra tehnologia in planificarea unitii de invare astfel nct s se realizeze
obiectivele care vizeaz capaciti de gndire de nivel superior si competene pentru secolului
XXI
Prin intermediul planificarii unitii de invare participanii:
vor identifica standardele de performan pentru unitatea de invare;
vor formula obiectivele operaionale pentru fiecare lecie;
vor discuta si elabora intrebri-cheie ale curriculumului;
vor analiza strategiile si metodele de evaluare;
vor crea o prezentare pentru identificarea nevoilor elevilor;
vor reflecta asupra propriului proces de invare;
vor rafina obiectivele operaionale si intrebrile cheie ale curriculumului in concordan
cu standardele de performan pentru unitatea de invare.
Prin lansarea programului Instruirea in societatea cunoaterii, profesorii vor inva cum
s integreze eficient resursele IT in procesul educaional. Programul "Instruirea in societatea
cunoaterii" urmrete dezvoltarea capitalului uman din invmntul preuniversitar, creterea
competitivitii cadrelor didactice si eficientizarea sistemului educaional din Romnia.
37

Proiectului ce se va desfura in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2010 si vor fi instruii 3000
de profesori formatori, la nivelul intregii ri. Profesorii care vor participa la acest program vor
obine la finalul instruirii un certificat. Proiectul, al crui beneficiar este Ministerul Educaiei,
Cercetrii si Inovrii, va fi realizat in parteneriat cu SIVECO Romnia.
Programul "Instruirea in Societatea Cunoaterii" este co-finanat din Fondul Social
European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul
promoveaz integrarea noilor tehnologii in educaie si urmrete adaptarea sistemului de
invmnt romnesc la noile cerine si provocri impuse de construirea societii cunoaterii,
contribuind in mod real la implementarea Strategiei Europene de ocupare a forei de munc.
Obiectivul Programului "Instruirea in Societatea Cunoaterii" este de a-i incuraja pe
profesori s si dezvolte competenele profesionale si de a oferi soluii de optimizare a procesului
didactic, prin prezentarea celor mai noi modaliti de introducere si utilizare a soluiilor TIC in
educaie.
Nu exista nici o indoiala ca progresul in lume se bazeaz pe acumularea de cunoatere
tiinific si pe tehnologii tot mai sofisticate de exploatare a acesteia. ns pe msur ce s-a
intensificat procesul de acumulare de cunoatere tiinific a aprut un paradox: realitatea
descoperit prin cunoatere in loc s se simplifice se complexific tot mai mult, nu numai in
sensul c insula de cunoatere este in continu expansiune este inconjurat de un ocean tot mai
vast de necunoatere, ci si in sensul c apar elemente ale realitii care par a fi cunoscute doar cu
alte instrumente dect cele validate de tiin pn acum. Acest adevr complic si aciunea
uman legat de tiin, cci activitatea tiinific in concepia realist transcendental nu mai este
limitat la/ sau dependent de cutarea circumstanelor unor evenimente certe, ci urmrete
identificarea si explicarea structurilor, mecanismelor, potenialitilor si tendinelor ce
guverneaz sau faciliteaz cursul evenimentelor.

38

CONCLUZII
De la nceputul civilizatiei umane, cunoasterea a actionat permanent ca un mijloc de a
controla intelectul uman. Oamenii care s-au remarcat, in orice domeniu, au folosit cunoasterea in
mod deliberat pentru a-si asigura controlul asupra celorlalti si, astfel, a-si cstiga un loc in istorie.
Putem defini economia bazat pe cunoatere ca fiind acea economie care a depsit pragul
de dezvoltare dincolo de care cunoaterea reprezint resursa cheie. Ce face ca aceast cunoatere
s devin o resurs att de important? Exist muli factori care au ca urmare acest lucru, cei mai
importani fiind: progresul inregistrat in IT&C, creterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii,
competiia la nivel global, liberalizarea pieelor, schimbarea continu a cererii determinat de
creterea ponderii persoanelor cu venituri medii si mari (care dezvolt o cerere sofisticat, de
produse de bun calitate), creterea importanei calitii vieii.
Privind de-a lungul timpului societatea uman, putem descoperi c exist anumite praguri
de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducnd societatea pe planuri superioare de organizare si
existen. Aceste praguri au fost denumite de catre specialiti revoluii. Prima mare transformare
a societii umane a fost sedentarizarea si intreruperea migrrii. Aceasta a coincis cu dezvoltarea
primelor activiti pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura si creterea vitelor.
Tot in aceast perioad putem afirma c au aprut in mod sistematic si primele forme de comer
intre societile agricole si cele de cresctori de animale. A doua mare transformare o reprezint
revoluia industrial. Dezvoltarea masinilor a intrerupt munca predominant manual si a lsat
locul dezvoltrii produciilor de serie. Dar aceste transformri nu au avut loc numai la nivelul
productorilor, ci pe intreg lanul care pornete de la fabrica de producie si se termin cu
consumul final. Au fost afectai si en-grossiti, si transportatorii, si detailitii, adic toi agen ii
economici.
Orientarea Romniei ctre noua economie si ctre societatea cunoaterii va rmne o
dorin nerealist si o speran iluzorie att timp ct nu se iau msuri hotrte pentru promovarea
in Romnia a unei politici de salt (ardere a etapelor). Cercetarea tiinific si dezvoltarea
tehnologic este unul din domeniile in care trebuie dus o astfel de politic curajoas, deoarece
este domeniul care permite reducerea decalajelor.
n primul rnd, Economia bazata pe cunoatere nsemn o provocare a viitorului. n al
doilea rnd, Economia bazat pe cunoatere reprezint chiar viitorul. Romnia nu are nici o alta
sansa decit sa se adapteze noilor schimbari economice si sociale de pe plan mondial.
De o mare importanta este oprirea scurgerii de inteligenta romaneasca peste hotare. In
perioada 1990-1999, conform anuarelor statistice, au emigrat din Romnia intre 17 si 31 de mii
de persoane anual. Cea mai mare proportie (intre 50-60%) au avut-o persoanele cu virste intre 1840 de ani si studii superioare.
Investiiile strine trebuie canalizate catre domeniile high-tech. De asemenea sunt
necesare investitii majore in cercetare si dezvoltare, training, industria de software. In Romnia
trebuie, cu alte cuvinte, sa se produca o schimbare de la societatea industriala la cea postindustriala, bazata pe cunoastere.
De asemenea, in Romnia este necesar sa se dezvolte infrastructura comunicaiilor, sa fie
crescut accesul la internet al populatiei, sa se dezvolte e-commerce-ul. Bancile vor avea in acest
domeniu un cuvint greu, prin finantarea unor proiecte complexe de training, de infiintare a
firmelor, organizatiilor, instituteleor de cercetari. Banii de plastic sunt fundamentali pentru
39

utilizarea Internetului ca mijloc de achizitionare a bunurilor si serviciilor. Este deci nevoie de o

adevarata revoluie in sistemul de plati.
Romnia nu este obligata sa fac aceti pasi. Ea va putea sa rmn mereu, undeva, la
marginea Europei. Dac vrem ns sa facem parte din lume, din noua economie bazata pe
cunoastere, va trebui sa ne adaptam.
Lucrarea susine c societatea global sufer schimbri majore, cum se mic economia de
la o economie bazat industrial spre o cunoatere determinat de economia bazat pe cunoatere
o reprezint o economie in care cunoaterea este resursa principal.
Exist dou cauze majore pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere: schimbri
in domeniul tiinei si tehnologiei, precum si procesul de globalizare. Fiecare dintre aceste
procese are un impact propriu asupra societii si asupra individului. Lucrarea analizeaz aceste
tendine si incercri de a prevedea dezvoltarea viitoare a economiei globale, de companii si de
mentalitatea ale indivizilor c aceste modificri se desfoar.
Romnia trebuie s se adapteze la noua economie, si s se dezvolte. Pentru a face asta,
trebuie analizate posibilitile si urmai pasii necesari pentru a construi o economie care este
eficient si gata pentru viitor. Romnia are oportuniti serioase de a deveni un juctor in cadrul
economiei globale cu condiia c acesta este gata, si opereaz modificrile necesare att in
societate ct si in economie. Acesta dispune de resurse umane, cunotine si ans. Tot ce ne
trebuie este s gsim soluii.

40

BIBLIOGRAFIE
1. Andone I., Tugui A., Sisteme inteligente in management, contabilitate, finante banci si
marketing, Editura Economica, Bucuresti, 1999
2. Blnic S., Comunicare n afaceri, Editura ASE, Bucureti, 2003
3. Buzrnescu, t., Sociologia civilizaiei tehnologice,Editura Polirom, Iasi, 1999
4. Comanescu, M., Management European, Editura Economica, Bucuresti, 1999
5. Dan Nica, Guvern, Cetean, Societate informaional, Editura SEMNE, 2001
6. Dianu D., Panca Bianca., Pslaru D., Turlea Geoamina, Voinea L., Romnia o evaluare a
ndeplinirii Agendei Lisabona,Raport al GEA, Editura Societatea romn de economie,
Bucureti, 2004
7. Drgnescu Mihai, nvmntul electronic i societatea cunoaterii, Editura Academica,
Galai, 2002
8. Drucker Peter, Realitatile lumii de mine, Editura Teora, Bucureti, 1999
9. Drucker Peter , Management strategic, Editura Teora, Bucureti,. 2001
10. Drucker Peter , Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucureti, 2004
11. Huu, C. A., Cultura organizaional i transferul de tehnologie , Editura Economica,
Bucureti, 1999
12. Hofstede, G., Management Comparat, Editura Economica, Bucuresti, 1999
13. Hoza, M. G., ntreprinderea secolului XXI, ntreprinderea Inteligent, Editura Economica,
Bucuresti, 2000
14. Jinaru A., Caragea A., urlea G., Noua economie din perspectiva aderrii Romniei la UE,
Editura Institutul European din Romnia, Bucureti, 2002
15. Nica Dan, Guvern, Cetean, Societate informaional, Editura SEMNE, Bucureti, 2001
16. Nicolescu Ovidiu, Luminita Nicolescu, Economia, firma si managementul bazate pe
cunotine, Editura Economica, Bucureti, 2005
17. Philip Koetler, Managementul Marketingului, Editura Capitolul 5, Bucureti, 2004
18. Pricop, M., Tantau, A., Globalizarea si strategia firmei, Editura Economica, Bucuresti, 2000
19. Piurescu, I., Centre Incubatoare de Afaceri, Editura Giuletino, Bucureti, 2002
20. Roca Ghe. Ion, Societatea cunoaterii, Editura Economica, Bucureti, 2006
21. Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiz economico financiar, Editura ASE, Bucureti,
2004
22. Siesfeld A., Cefola J., Impactul Economic al Cunoaterii Resurse pentru Economia Bazat
pe Cunoatere, Editura Polirom, Iai, 2004
23. CNS Economia mondiala in cifre Breviar de statistica internationala, oct. 1998

41