Alegerea unui sistem de ventilatie

Conditiile confortabile pot fi create folosind un ventilator. Exist trei categorii de ventilatoare :
1. Menajer
2. Comercial
3. Industrial
Debitul de aer depinde de cantitatea de aer expulzat sau introdus ntr-o camer ntr-o anumit perioad de
timp. Aceast evaluare este n mod normal exprimat n m /h, m /s sau l/s.
Alegerea ventilatorului depinde de:
3

tipul de camera: menajera, comerciala, industriala;

Volumul camerei;

tipul si caracteristicile ale aerului: Aer curat, Aer contaminat sau poluat;

tipul de configurare al ventilatorului;

o Montate pe perete cu tubulatura de extractie;
o Montate pe perete cu evacuare direct ctre exterior;
o Ventilator de fereastra;
o Ventilator pentru sisteme centralizate;

conditiile de temperatur si umiditate;

debitul si presiunea disponibila solicitata;

nivelul de zgomot;

tipul de alimentare necesara: monofazat sau tifazat.

Metode eficiente de ventilatie

Controlarea ventilatiei se poate realiza n trei moduri:
1. Evacuare;
2. Introducere;
3. Combinat, evacuare cu introducere
Selectarea celui mai adecvat sistem depinde de diversi factori, cum ar fi forma si dimensiunea camerei si
gradul dorit pentru eliminarea poluantilor.

Evacuare
Acest sistem este cel mai utilizat pentru ca este cel mai simplu si cel mai economic. Aerul este extras n afara
si este nlocuit cu aer din exterior. Eficacitatea ventilatiei depinde de cantitatea de aer proaspat introdus si de
distributia lui. Cu acest sistem, pe langa optiunea de a extrage o anumita cantitate de aer intr-o anumit
perioad de timp, gurile de evacuare si de intrare s fie situate n asa fel nct s permit primirea de aer
proaspt pentru a acoperi ntreaga camer. Nu trebuie sa existe posibilitatea de scurt-circuitare (Fig. 4 & 5).

In camere mari, folosind doar un ventilator, este recomandata instalarea a dou sau mai multe ventilatoare
mici care pot asigura acelasi volumul necesar de ventilatie. Folosirea acestora va face, de asemenea, sistemul
mai flexibil si produce mai putin zgomot. Sistemul de ventilatie este mult mai eficient n cazul n care
deschiderea pentru introducerea de aer proaspat sunt facute la dimensiuni corespunzatoare. De regul,
aceste deschideri ar trebui s fie situate la nivelul pardoselii si opuse punctului de extractie. Totat sectiunea
transversala ar trebui s fie ntre 1,5 si de 2 ori mai mari decat sectiunea de evacuare. Daca gura de
introducerea este subdimensionata se va restrnge cantitatea de aer proaspt n camer si, prin urmare, va
duce la ventilatie necorespunztoare. Calculul se face dupa urmatoarea formula :

Exemplu:
Sa presupunem ca doriti s ventilati o camer care necesita 420 m /h debit cu un echipament care extrage aer
direct ctre exterior. Dac utilizati o grila de introducere crei suprafat libera de trecere este de 80% din total,
si careia i-ati setat debitului de de intrare a aer la 1 m/s, veti obtine urmtorul rezultat:
3

reprezentand valoarea neta a sectiunii de trecere.

Introducere
Aceasta metoda implica exact opusul elei de mai sus, aerul fiind introdus de afara in loc sa fie evacuat in
afara. Prin aceasta metoda, aerul din camera este presurizat si "evadeaza" din camera prin orice deschidere
disponibila.

Combinat, introducere si evacuare

Utilizarea ambelor metode conduce la un sistem complet de ventilatie. Aspiratia se poate face in locul cel mai
facil, iar evacuarea unde este mai eficienta. Totodata se va tine seama de dimensionarea ventilatoarelor de
introducere sa fie cu 20% mai mari decat cele de evacuare, astfel se presurizeaza camera eliminand senzatia
de curent.

Tipuri de ventilatoare

axiale

centrifugale

centrifugale in-line

VENTILATOARE AXIALE
Aceste ventilatoare constau intr-un set fix de pale (Fig. 8), aerul este preluat din fata si refulat in spate, in
acelasi sens cu motorul si paralel cu axa. Fiecare ventilator este clasificat in functie de numarul si de inclinare
palelor. Ventilatoarele sunt de obicei de mica si medie presiune destinate sa refuleze direct in afara, nu sunt
destinate pentru utilizarea in sisteme cu tubulaturi lungi, se pot monta pe anumite modele tubulaturi scurte si
filtre.

VENTILATOARE CENTRIFUGALE
Aceste echipamente n esent, constau din dou prti: un ventilator sau turbin si o carcasa. Aerul este
preluat paralel cu axa, si refulat perpendicular pe axa (fig. 9). Forma si numrul de lame va depinde
performanta ventilatorului. Lamele sunt de mici presiuni si, de obicei, misca aerul usor si fara zgomot.

VENTILATOARE CENTRIFUGALE IN-LINE

Aceste ventilatoare n mod normal, au aceleasi lame ca si ventilatoarele centrifugale. Cu toate acestea, ele au,
de asemenea, o carcasa care permite aerului s fie "tras" peste axa sa. n functie de tipul de ventilator se pot
obtine presiuni inalte sau medii. Aceste ventilatoare pot fi montate fie la nceputul, la sfrsitul, sau n mijlocul
conductei. (fig. 10).
Modul n care se calculeaz volumul unei incaperi
Acest lucru este obtinut dupa formula lungime x latime x inaltime = camer de volum (m ).
3

Exemplu
Un bar public, care este de 4 metri ltime, 7 metri si 3 metri inaltime. Pentru a calcula cantitatea de aer
necesar pentru ventilatie, se va calcula mai intai volumul camerei: 4 7 3 = 84 m . Apoi, din numarul
deschimburi necesare orare in functie de tipul camera (prezentat mai jos), se poate deduce debitul necesar de
evacuare.
3

CUM SELECTAM VENTILATORUL POTRIVIT ?

Pentru a alege ventilatorul potrivit camerei dumneavoastra, trebuie sa verificati mai intai numarul de schimburi
ale aerului necesare in mod obisnuit camerei.
Consultati tabelul de mai jos. Pentru a calcula cerinta de ventilatie, se inmulteste volumul camerei cu numrul
schimburilor de aer necesar. Acesta este un proces simplu care poate fi folosit pentru a identifica care
ventilator este potrivit pentru a acoperi capacitatea total. n cazul n care nu este posibil s se evacueze
direct ctre exterior, trebuie s fie folosita tubulatura si n acest caz va aparea o pierdere a capacittii cauzate
de fluxul de frecare, care este o functie de:

lungimea conductei;

suprafata din interiorul conductei;

orice schimbare de directie a fluxului de ex. coturi, reductii sau filtre.

Tabelul cu schimburile recomandate de aer ale incaperii

Banci

2-5

Baruri

10-12

Laboratoare

4-6

Curatatorii

10-15

Cantine

8-12

Spitale

4-6

Magazin de peste

15-25

Restaurante

10-15

Sali de conferinta

8-10

Birouri

6-8

Sali de biliard

6-8

Magazine

8-10

Camere intunecate

10-15

Sali de clasa

2-4

Tabelul arat 10-12 (pentru bar public) si acest lucru nseamn c este necesar s se aleag un ventilator
care se poate extrage cel putin 840 m /h (233 L/s), adic nmultit cu volumul de aer stabilit pentru baruri si
cafenele.
Pentru a transforma l/sec la m /h.
litri/sec = 3,6 m /h,
Tabelul de mai sus ar trebui s fie luat doar ca un ghid.
Pentru cele mai comune tipuri de camere, formula de calcul a modificarilor necesare aerului (n m /h) este
listat de mai jos. Pentru a face calculul se procedeaz dup cum urmeaz:
Cnd calculul se face pe baza de momentul n care o camer este ocupata, nmultiti numrul prezentat n
tabel cu numrul de persoane, si apoi cu 3,6;
Cnd calculul se face pe baza unei zone din camera, se multiplic numrul din tabel si apoi zona cu 3,6;
Cnd calculul se face pe baza volumului camerei, se multiplic numrul din tabel cu volumul camerei.
3

CATEGORII DE CLADIRI

Capacitate de evacuare a aerului

Pe baza
Pe baza Pe baza
aglomerarii unei zone volumului

Case Rezidentiale
Case Familiale

Camera de zi si dormitor

11

Bucatarie Baie

Cladiri rezidentiale

Sala de intalniri

Dormitoare

11

Bucatarie

16,5

Baie

Hoteluri

Holuri, camere de zi

11

Sala de conferinte

5.5

Sala de mese

10

Dormitoare

11

Baie

Camera de serviciu

Birouri

Camere single

11

Spatii deschise

11

Sali de intalnire

10

CED

Toalete

Spitale

Sectii

11

Camere sterilizate

11

Camere de tratament

11

Sali de asteptare

8.5

Sali de Kinetoterapie

11

Camere de serviciu

Cladiri publice

Cinema, Teatre

Zone publice, Sali pt nefumatori 5.5

Scene, Studiouri TV

12.5

Sali pt fumatori

10

Camere de serviciu

Stock Market

10

Camere de asteptare

Muzee, Librarii, Biserici

Galerii

Sali de lectura

5.5

Biblioteci

Biserici

1.5

Camere de serviciu

Baruri, Restaurante, Cluburi Baruri

Patiserie

11

Sufragerie

10

Sali de dans

16.5

Bucatarii

16.5

Camere de serviciu

Cladiri de afaceri

Departamente Comerciale

Magazine, departamente

la parter

la etaj

6.5

Frizerii

14

Imbracaminte, Florari, Mobila

11.5

Farmacii, fast food, Curatatorii

Banci publice

10

Cladiri de sport

Sali de inot, saune

Piscina

Vestiare

2.5

Saune

Sali de fitness

2.5

Palate sportive

6.5

Bowling

10

Terenuri de joaca

16.5

Loc pentru spectatori

6.5

Vestiare

Servicii publice

Scoli

Pepiniere

Sali de clasa - scoala generala

Sali de clasa - gimnaziu

Sali de clasa - liceu

Sali de clasa din Universitati

Camera de serviciu

Librarii, Sali de lectura

Camere de muzica si limbaj

Laboratoare

Camera profesorilor

MODUL DE UTILIZARE A DIAGRAMEI DE PIERDERE A

PRESIUNII SI CURBA CARACTERISTICII
PRESIUNE/CAPACITATE
1. Identificati diagonala care indic diametrul de conducte exprimat n milimetri.
2. Gsiti intersectia aceasteia cu linia orizontal pentru capacitatea dorita.
3. Locul in care aceste dou linii se intersecteaza exita o linie vertical, care arat valoarea pierderii de
presiune, exprimat n mm H2O pe metru de conducta (considerand ca, conducta este perfect neteda
si fr curbe sau indoiri).
4. Prin nmultirea valorii de pierdere a presiunii constatate, cu lungimea total a curbei respective, se va
obtine pierderea total de presiune a conductei. Pentru a calcula pierderile de presiune n momentul
n care exist curbe sau indoiri, fiecare curba sau indoire trebuie s fie considerat a fi echivalent cu
1 metru de conducta.