Preedintele

(n croat Preds
jednik
Republike) este
eful statului,
ales prin vot
direct pe un
mandat de cinci
ani, fiind limitat
de constituie la

maxim dou
mandate. Pe
lng rolul de
comandant
suprem al
forelor armate,
preedintele are
atribuia de a
numi primul
ministru, cu

aprobarea
parlamentului,
i are influen
asupra politicii
[83]
externe.
Ulti
mele alegeri
prezideniale au
avut loc la 10
ianuarie 2010,
i au fost

ctigate de Ivo
Josipovi, care a
preluat funcia
prin depunerea
jurmntului la
18 februarie
[86]
2010.

Guvernul
(n croat Vlada
) este condus de
primul ministru,
fiind format din
patru vice-primminitri i 17
minitri cu
[87]
portofoliu.
Pu
terea executiv

are atribuiile
de a propune
legi i bugetul,
de a aplica
legile, i de a
dirija politicile
intern i
extern ale
republicii.
Reedina

oficial a
guvernului
este Banski
[83]
dvori.
Din 23
decembrie
2011, primul
ministru al
guvernului
este Zoran
[88]
Milanovi.

Parlamentul
(n croat Sabor
) este corpul
legislativ unica
meral. O a doua
camer, Camera
Cantoanelor,
nfiinat n
1993 n
conformitate cu

constituia din
1990, a fost
desfiinat n
2001. Numrul
membrilor
Saborului poate
varia de la 100
la 160; ei sunt
toi alei prin
vot popular pe

mandate de
patru ani.
edinele
Saborului au loc
ntre 15
ianuarie i 15
iulie, i apoi
ntre 15
septembrie i
15 decembrie.

Cele mai
mari partide
politice din
Croaia
sunt Uniunea
Democrat
Croat i Partid
ul SocialDemocrat din
[90]
Croaia.
[89]

Croaia are un
sistem juridic cu
trei niveluri,
format din
Curtea
Suprem,
Curile
Cantonale i
cele municipale.
Curtea

Constituional
decide n
aspecte legate
de Constituie.
Pe lng
acestea, mai
exist tribunale
contravenional
e, tribunale
comerciale i de

contencios
[91]
administrativ.
Aplicarea legii
n Croaia cade
n
responsabilitate
a Poliiei
Croate, aflat
sub controlul
Ministerului de

Interne. n
procesul de
aderare la UE,
poliia a trecut
printr-o
semnificativ
reform, cu
ajutorul
ageniilor
internaionale,

ntre care OSCE,

de la nceperea
misiunii sale n
Croaia la 18
[92]
aprilie 1996.