Metode si tehnici avansate de psihodiagnoza

Tehnici Proiective Tehnica Desenului

Gutenmaher Eduard Daniel
SNSPA Psihologie Anul III Sem I
Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Mihaela Minulescu

Asemeni muzicii i dansului, desenul permite omului s se exprime fr

cuvinte, s dea sens lumii sale interioare
Desenul este o astfel de organizare i ordonare n care eul reuete s dea
sens unor coninuturi adesea iraionale fr a pierde prea mult din ceea ce, acum i
aici, nu reuete s descifreze.
Definitia rece, obiectiva a unui desen este o tehnica si o arta care consta in
reprezentarea grafica a unui obiect, unei figuri sau a unui peisaj pe o suprafata
bidimensionala, plana sau curba. Evident, insa, aceasta apartine pentru a explica
desenul constrans, facut dupa un set de reguli si cu ajutorul diverselor unelte care,
desi servesc exactitatii constructiei acestuia, ii rapesc din identitate, asadar, din
eventualele aspecte pe care altminteri artistul le-ar fi putut proiectat, fara sa vrea,
in opera sa.
In desenul pe care il voi analiza avem un personaj asupra caruia, conform
variantei Machover, voi incepe cu analiza formala a acestuia.
Personajul este situat in centrul paginii, este desenat la o scala relativ mica,
usor inclinat spre stanga, este asimetric, apare in picioare cu talpile indreptate in
sensuri opuse. Ca tematica, personajul este desenat cu gura deschisa (ras?), cu
mainile in buzunare, intr-un maieu si pantaloni lungi, fara accesorii si incaltat in
ceea ce par a fi pantofi (aici poate fi observata insistenta artistului asupra
incaltamintei, unul dintre pantofi fiind mai mare ca celalalt, conturul acestora este
mai puternic iar varfurile sunt bombate. Formele corpului sunt usor rotunjite in

unele parti, de ex. Umerii, insa capul este usor unghiular, ceea ce denota o usoara
agresivitate. Personajul este tanar, are parul scurt, tepos, pare flexibil insa este
desenat intr-o postura rigida, cu mainile pe langa corp, in buzunarele de la
pantaloni; de asemenea, se observa o zona in care desenul a fost refacut, intre
mana stanga si torso.
Luand desenul in etape, observam absenta urechilor, nasul si gura usor
schitate (se observa un zambet usor copilaresc, cu gura larg deschisa), neclare,
ochiul drept, in comparatie cu cel stang se afla in afara orbitei (ambii larg deschisi),
sprancenele insa sunt oarecum simetrice. Parul este tepos si rar, barbia in forma de
triunghi si barba dispusa inegal. Nedetalierea urechilor prezinta o lipsa de
suspiciune, o oarecare insensibilitate a artistului iar modul in care se observa
ansamblul fetei trimite catre haos. Astfel putem formula prima ipoteza, anume, ca
artistul este tanar, usor dezordonat, insa deocamdata este imposibil de intuit sexul
acestuia.
Urmarind torso-ul, identificam o postura retrasa, pasiva, o trimitere catre frica
desenatorului, ceva ascuns, posibil o nota de mister. Umerii sunt drepti, talia
ingusta iar coloana pare sa fie pe cat posibil dreapta, daca ne luam dupa pozitia
capului fata de trunchi si a torso-ului fata de picioare. Putem presupune ca
personajul este, deci, apt fizic insa nu prezinta semne cum ca ar avea o forta fizica
prea mare. Desi se poate sa ma insel, cureaua din jurul taliei, daca este intradevar o
curea, poate sa reprezinte constrangere, izolare, poate o nota de control-freak.
Personajul este inclinat putin spre stanga, insa sta in pozitie dreapta. Este
simetric partial, insa se poate observa o nota de inechilibrum emisfera stanga a
corpului acestuia fiind usor mai mare ca cea dreapta; aceste lucruri impreuna cu
asimetria picioarelor indica o usoara instabilitate emotionala si posibile dubii legate
despre masculinitate.
Personajul pare a fi cu picioarele pe pamant, in pozitie bipeda, insa lipsa
oricaror forme sau indici de mediu plaseaza personajul undeva in spatiu, suspendat,
ceea ce poate insemna ca desenatorul nu a vrut sa il constranga intr-un anumit
mediu, asadar, personajul pur si simplu este.
Faptul ca silueta se clatina usor iar palmele sunt ascunse de privitor impreuna
cu lipsa totala a urechilor poate reprezenta o tulburare afectiva cat si o tulburare

cerebrala/organica (prin absenta detaliilor, rigiditatea siluetei. Adunandu-le, insa,

daca ar fi sa interpretam aceste date, ajungem la concluzia ca aceste lucruri sunt
foarte putin semnificative iar sansele sa existe o leziune cerebrala sunt minime.
In ceea ce priveste testul culorilor, desenatorul a ales 3, 5, 7, 1, 4, 0, 2, 6 in
aceasta ordine. Asadar, ordinea este: rosu, violet, negru, albastru, galben, gri, verde
si maro. Datorita faptului ca printre primele 5 culori alese se numara doar 3 din cele
4 culori vitale ( rosu, galben, verde, albastru ) putem intui o tulburare afectiva.
Pe primele doua pozitii avem rosu si violet; acestea arata o investitie
puternica la nivelul atasamentului, iar culoarea rosu, in cazul subiectului, reprezinta
mijlocul ales de subiect pentru alegerea scopului, in timp ce violetul reprezinta
scopul in sine. Rosul reprezinta vointa, spor, cucerire, forta vitala in timp ce violetul
face trimitere la o nevoie puternica de intelegere sensibila, reprezinta pretentia
subiectului de a fi fermecator si de a fi fermecat.
Pe urmatoarele pozitii avem 3 negru culoarea absolutului, a negarii rigide,
negativism, anxietate sporita si 4 albastru reprezinta o stare de satisfactie, de
atasament si sensibilitate la nivelul sentimentelor, indicator de feminitate si autodaruire (tipul sangvin). Acestea reprezinta situatile in care subiectul se simte bine,
culorile reprezentand echilibrul pentru subiect.
Pe urmatoarele pozitii: 5 galben izolare, lipsa de inhibitii, schimbare,
speranta, optimism, 6 gri limita intre ceea ce provoaca tensiune si relaxare iar 7
verde Pe penultima pozitie avem culoarea verde functia logica, nevoia de a da
sens lumii, functia cunoasterii obiectuale. Acestea ocupa pozitiile care tin de
latenta, de indepartare, asadar putem presupune ca pacientul se afla intr-o stare
pasiva, oarecum fara chef.
Ultima pozitie este ocupata de culoarea maro, care are loc optim numai
pentru pozitiile de final, reprezinta functionarea corecta a organismului iar in plan
psihologic tine de concret, de realism material. Respingerea acesteia prin plasarea
ei pe ultima pozitie indica tendinte individualiste si un grad de inhibare a
satisfacerilor senzoriale.