Complicaii acute asociate cu

luxaia de umr
Dr. Janka Andrea

 1.

Studiu realizat in D.U.-Virginia pe o

perioada de 5 ani (01 iul 1995-30 iun..
2000)
2. Scopul studiului: sa stabileasca caracteristicile luxatiei de umar in D.U. si in mod
specific sa determine rata si tipul
complicatiilor acute din luxatia de umar in
populatia generala

introducere
Luxatia

de umar este cea mai frecventa luxatie

tratata in D.U.cu o incidenta raportata la populatia
generala de 1,7%
Rata complicatiilor acute a fost raportata la 55%
(majoritatea studiilor care evalueaza aceste
coplicatii vin din lit. ortopedica)si includ:

- leziuni neurologice

-leziuni vasculare

-fractura

Material si metoda
Studiu

retrospectiv 263 de cazuri:

-date demografice (varsta sex)
-caracteristicile dislocarii:-tipul (ant. post.)
-locul
-caracteristicile evolutiei:
-timpul petrecut in D.U.
-tehnica reducerii
-nr. incercarilor de reducere

-utilizarea sedarii
-rtg. pre si post.reducere
-exam.neuro-vasc. pre
si post. reducere
-imposibilitatea reducerii in D.U.
necesitand transfer in sala de
operatie pt. reducere

Rezultate
263

de fise au fost identificate si incluse in

acest studiu, 68 din ele au fost codate gresit,
5 dintre fise nu au fost incluse
Varsta medie 26 de ani
Din 190 de cazuri ramase:

148-barbati (78%)

42-femei (22%)

-162 (85%)-anterioare

- 5 (2.6%)-posterioare

-1 (5%)-luxatio erecta

- 21 (11%)-nu au fost inregistrate

-91 (48%) au fost pe dreapta

-98 (52%) au fost pe stanga

-rtg. pre reducere 102 (54%)

post reducere 99 (55%)

 Sedarea

a fost utilizata la 35 de pacienti

analgezia orala sau iv la 72 (38%)
fara analgezie 59 (31%)
Metoda de reducere:- met.Stimson 81 (56%)

Kocher 4 (3%)

-tractiune contra retractie 12%

Toti pacientii au avut reducere cu succes, nici unul nu
a necesitat transfer in sala de operatie pt. reducere
55 de pacienti au avut cel putin o fractura (29%)

 Din

63 de fracturi :

-48 =76% au fost lez. Hill-Sachs

-10=16% fr. de mare tuberozitate

-5=8% fr. de col femural

Din

176 de pacienti cu examinare neurologica

documentata au prezentat deficit de nerv axilar pre
reducere 24=12,.6% si deficitul a persistat postreducere
la 6 din cei 24

-nici un pacient cu ex. neurol.

normal inainte de reducere nu a dezvoltat deficit
neurologic dupa reducere

Discutii
Luxatia

de artic. scapulo-humerala este frecventa in

D.U. Datorita fortei violente care cauzeaza frecvent
luxatia de umar pot sa apara complicatii ac : fractura ,
lez vasc., lez. neurol.
Spre deosebire de articulatia soldului care are cavitate
acetabulara adanca, artic. scapulo-humerala este de
felul ei instabila ceea ce duce la dislocari frecvente.
Trunchiul neuro-vasc. trece prin axila ant. si inf de
capul humeral lasandu-l vulnerabil la leziuni cand
umarul se disloca.

 Marea

majoritate a luxatiilor -96% apar in

directie ant. si ant-inf .
Post si inf. (inf-luxatio erecta) pot fi
intalnite dar sunt mai putin frecvente 1-4%.
Fracturile tipice asociate cu luxatie de umar
includ lez. Hill-Sachs, fractura de mare
tuberozitate, si de col femural

Concluzii
Din

190 de cazuri ramase pt. analize cu o medie de varsta

de 26 de ani , 55 au avut cel putin o fractura =29 %,
dintre acestea 48 (76%)aveau lez. Hill-Sachs. In ciuda
prezentei fracturii toate au fost reduse cu succes in D.U.
Deficite nervoase senzitive au fost gasite la 24 pacienti
(12.6%) si au persistat dupa redcere la 6 dintre acesti
pacienti.
Nu a fost gasita nici o leziune vasculara
Faptul ca in ciuda fracturii luxatia a fost redusa pe cale
nesangeranda cu succes este important pt. ca 1/3 din
pacienti chiar aveau fractura.