1. Obiectul de studiu, metodele, structura si scopul cursului.

Asigurrile sunt o realitate economic social care nsoete i marcheaz istoria dezvoltrii
omenirii.
Activitatea de asigurare a aprut din nevoia fireasc de protecie a omului mpotriva calamitilor
naturii, mpotriva consecinelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existen n condiiile pierderii
sau limitrii capacitii de munc n urma bolilor sau btrneii. Dezvoltarea societii a nsemnat o
continu strdanie a omului n a gsi cele mai bune forme de protecie. n organizarea i aprarea vieii
lor, ca i n procesul producerii bunurilor materiale i desfurarea altor activiti, oamenii s-au aflat ntro lupt continu cu unele fenomene ale naturii care pot mpiedica desfurarea normal a activitii
umane. Dei au obinut mari succese n lupta cu forele naturii, oamenii sunt nc neputincioi n faa
unor calamiti ale naturii, precum: furtunile, uraganele, cutremurele de pmnt, alunecrile de teren,
grindin, ngheurile etc. mpotriva acestor fenomene tiina nu a gsit deocamdat mijloace tehnice
suficiente de lupt, deci ele aduc n continuare societii mari prejudicii. n aceast situaie, omului i-a
rmas calea solidarizrii pentru a suporta n comun efectele calamitilor naturii i ale accidentelor, i
anume calea asigurrii i reasigurrii.
Dezvoltarea activitii de asigurare a fost strns legat de activitatea economic, precum i de
evoluia ralaiilor de drept. Economistul englez Adam Smith observ, ca asigurrile constituie o tehnic
foarte eficient de a pulveriza pierderile individuale pe o arie ct mai larg, facndu-le mai usor de
suportat, prin acoperirea lor de ctre un numr ct mai mare de persoane.
Actualmente, la baza asigurrilor st formarea i utilizarea fondului de asigurare. n procesul de
formare i utilizare a acestuia ntre participanii la asigurare se stabilesc anumite relaii economice.
Astfel, la prima etap, fluxurile bneti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice
i juridice asigurate ctre companiile de asigurare. La etapa urmtoare, fluxurile bneti sub form de
despgubiri sau sume asigurate pornesc de la fondul de asigurare, constituit la dispoziia companiilor
specializate, ctre asiguraii care au fost afectai de fenomenele asigurate. De aici rezult, c asigurrile
reprezint un sistem de relaii menite s protejeze interesele personale i/sau patrimoniale ale
asigurailor prin formarea de fonduri bneti din contul primelor de asigurare pltite de asigurat,
n schimbul crora asigurtorul i asum obligaia c la producerea riscului asigurat s-i
plteasc asiguratului suma de asigurare sau despgubirea de asigurare.
La cursul respectiv se studiaz semnificaia terminologiei, clasificarea, bazele juridice ale
asigurrilor i reasigurrilor, conceptul i particularitile constituirii pieei asigurrilor,
principiile organizatorice de nfiinare a sistemului societilor de asigurare, probleme privind
reglementarea de ctre stat a activitii desfurate de ctre societile de asigurare n perioada de
constituire a relaiilor de pia, regulamentele unor tipuri de asigurri (asigurrile de persoane, de
bunuri, asigurarea de rspundere a riscurilor economice externe i din activitatea de
antreprenoriat), problemele ce in de reasigurri i de particularitile aplicrii lor n Republica
Moldova.
2. Fortele distructive ale naturii si accidentele - pericole permanente pentru viata, integritatea
corporala si bunurile omului.

Forele naturii, dezvoltarea tiinei i tehnicii i activitatea omului sunt principalele cauze
generatoare de pagube n economie.
Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube n dou mari categorii:
independente de voina oamenilor, care au caracter obiectiv,
legate de comportarea oamenilor, acestea avnd un caracter subiectiv.
Din prima categorie fac parte forele distructive ale naturii, care nu pot fi controlate i evitate de om
(cutremure de pmnt, secet, alunecri de teren, uragane, furtuni, grindin, deces etc.)
Din cea de-a doua categorie fac parte acele nsuiri (caliti sau defecte), comportamente ale omului
(neglijen, neatenie, grab, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc.

Calamitile naturale care au o larg arie de rspndire pe glob i care aduc cele mai mari pagube
sunt:
Inundaiile se produc fie vara, n regiunile cu clim tropical ori musonic, fie
primvara, n regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zpezii sau a gheii.
Seceta afecteaz puternic activitatea economic i, prin aceasta, pericliteaz nsi viaa
oamenilor.
Cutremurele de pmnt constituie unele dintre cele mai de temut fenomene ale naturii,
deoarece pot provoca imense pagube materiale, la suprafaa pmntului, precum i modificri profunde
ale structurii subsolului i ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe ntregul glob se produc mii de
cutremure, dintre care puine la numr sunt percepute de oameni i mai puine provoac pierderi
materiale i umane mici.
Incendiile la fel ca i alte calamiti naturale, constituie un factor perturbant al
activitii economice. Ele pot fi provocate din cauze independente de voina oamenilor, fie din neglijen
sau aciuni criminale; incendiile distrug bunuri materiale, ntrerup procesul de producie, afecteaz
circulaia transporturilor, viaa i ntegritatea corporal a oamenilor.
Altele ( sursa I. Vcrel Asigurri i Reasigurri pag. 21- 42)
Dezvoltarea tiinei i tehnicii, dei face posibil creterea rapid a produciei, poate provoca
accidente ce pot avaria sau distruge parial sau totalmente mijloacele de producie i bunurile de
consum, poate afecta capacitatea de munc i chiar viaa oamenilor (de exemplu: folosirea energiei
atomice n scopuri militare, precum i ieirea acesteia de sub control n urma unor accidente, dezvoltarea
traficului rutier, feroviar, aerian i maritim sporesc pericolele ce amenin umanitatea).
ndeplinirea ntr-un mod necorespunztor a atribuiilor ce-i revin n activitatea economic sau
comportarea sa necorespunztoare a omului n societate, de asemenea pot provoca pierderi materiale sau
umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supui oamenii n propria lor gospodrie, la
locul de munc, pe strad, n timpul deplasrii lor cu diferite mijloace de transport etc.
3. Forme de protecie a oamenilor i bunurilor mpotriva aciunii forelor distructive ale
naturii i a accidentelor
n natur i n societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o
frecven mai mult sau mai puin regulat i pe care oamenii s-au obinuit s le ntmpine n diferit mod
n vederea satisfacerii intereselor lor economice i sociale. Pentru ntmpinarea acestor evenimente
potenaile i n general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe ci.
Cele mai principale forme de protecie a oamenilor i bunurilor mpotriva riscurilor sunt:
Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea msurilor capabile s fac imposibil
producerea riscului (de exemplu: renunarea la cultivarea, n anumite zone, a plantelor care sunt deosebit
de sensibile la grindin i cultivarea altor plante, mai rezistente n zonele respective, evitarea practicrii
unor meserii de ctre persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.;
Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Dup producerea
evenimentelor distructive, ns nainte ca acestea s se fi ncheiat, persoanele interesate sunt obligate s
ia msuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate (de exemplu: la stingerea i
localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au
mbolnvit, pierzndu-i capacitatea de munc);
Formarea unor fonduri de rezerv n vederea acoperirii, pe seama resurselor
proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de ctre unitatea economic a unui fond de
rezerv, pe care s-l foloseasc pentru acoperirea pagubelor provocate de calamiti sau de accidente
(autofinanarea);
Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza n condiiile n care
persoana fizic sau juridic ameninat de un risc oaricare (sau de un complex de riscuri) este de accord
s plteasc o sum de bani unei altei persoane (de regul o companie specializat n asigurri), iar
aceasta din urm se angajaz sa suporte paguba provocat de riscul (complexul de riscuri) respectiv.

Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitile de combatere a riscurilor indicate supra depinde de
condiiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate, de puterea economic a acesteia, de
efortul financiar pe care l reclam soluia considerat n raport cu mrimea pagubei la care se poate
atepta n urma producerii riscului.
Ultima modalitate se aplic atunci cnd celelalte msuri nu pot fi luate n considerare din motive
legate de natura i marimea riscului, de capacitatea economic a persoanei fizice sau juridice interesate,
de economicitatea soluiilor etc.
4. Tipuri de fonduri de asigurare
Societatea uman cunoate variate forme de constituire a fondurilor bneti de care are nevoie n caz
de producere a unor calamiti naturale sau accidente. Prin constituirea fondului de asigurare se
realizeaz interesele colective i cele personale ale membrilor societii, sunt determinate aspecte variate
economice i sociale ale activitii cotidiene. Experiena public a elaborat trei forme organizatorice
principale de constituire a fondului de asigurare:
a) fonduri de rezerv constituite n mod individual;
b) fonduri de rezerv i/sau de asigurare constituite n mod centralizat;
c) fonduri de asigurare propriu-zis, constituite la dispoziia unor societi comerciale sau a unor
organizaii mutuale de asigurare prin plata primelor de asigurare.
a) Constituirea fondurilor de rezerv n mod individual are la baz autoasigurarea.
Actualmente, autoasigurarea se manifest prin fondul de risc, care se constituie de ctre agenii
economici cu diverse forme organizaional-juridice pentru asigurarea activitii lor n caz de producere a
unor evenimente nefavorabile. Concomitent, antreprenorii iau msuri ce garanteaz stabilitatea
financiar a activitii de producere. De regul, ntreprinderile constituie un asemenea fond n mrime de
15% din capitalul social. Gradul de compensare a pierderilor suportate i posibilitile de reluare a
procesului de producie temporar ntrerupt depinde de mrimea fondului constituit. n aceste condiii, se
pune problema mrimii acestor rezerve materiale i bneti, astfel nct s se creeze posibilitatea
acoperirii riscurilor, orcare ar fi proporiile lor. Teoretic vorbind, aceste rezerve ar trebui s fie egale cu
valoarea ntregului patrimoniu al ntreprinderii. Constituirea practic a unor astfel de rezerve, la acest
nivel, este ns imposibil, dar i ineficient pentru societate. Este de notat i faptul c, pe de o parte,
constituirea fondului de rezerv reclam costuri suplimentare, iar, pe de alt parte, este necesar ca
acestea s aib un anumit grad de lichiditate, pentru a putea fi folosite de ndat ce apare nevoia reparrii
prejudiciului pentru care a fost constituit (sub form de depuneri bancare, aciuni negociabile la bursa de
valori etc.)
b) Fond de rezerv i/sau de asigurare centralizat, se consider n literatura de specialitate,
fondul constituit pe cale bugetar. Acesta se constituie din contul mijloacelor generale de stat i este
destinat pentru a garanta recuperarea daunei, lichidarea consecinelor calamitilor naturale i ale
avariilor de proporii, care constituie o situaie extremal, cauznd astfel destrugeri i victime umane de
proporii foarte mari. Acest fond se constituie att sub form material (materiale, combustibil, produse
alimentare), ct i sub form bneasc, rezerve financiare publice. Prerogativa gestionrii fondului
centralizat i aparine guvernului. Specialitii consider c pe viitor acestei metode de formare a fondului
de rezerv i se va reduce din importan, - urmare a faptului c, pe msura ce ponderea proprietii de
stat se va diminua n favoarea proprietii private, i resursele prevzute la partea de cheltuieli a
bugetului de stat, cu aceast destinaie, vor scdea. n plus, aceast form prezint i unele dezavantaje.
Astfel, constituirea fondului de rezerv i/sau de asigurare facndu-se pe seama veniturilor bugetului de
stat, costurile acestei protecii nu se mai reflect n gestiunea financiar a unitilor economice. Se
creeaz impresia fals c protecia mpotriva fenomenelor viitoare i incerte nu cost nimic.
c) A treia, i cea mai important, form de constituire a fondului destinat acoperirii pagubelor
produse de calamiti i accidente (fondul propriu-zis) se realizeaz prin intermediul unor organizaii
specializate (societi de asigurare-reasigurare, brocheri n asigurri, organizaii de asigurare mutuale
etc). Acest form se caracterizeaz prin faptul c fondul se constituie n mod descentralizat, pe seama
contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (prime sau cotizaii), dar se utilizeaz n mod
centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai, adic pierderile provocate de calamitile

naturale i accidente se repartizeaz asupra tuturor persoanelor ce au constituit fondul. Crearea fondului
de asigurare propriu-zis se bazeaz pe principiul mutualitii. Mutualitatea const n accea c fiecare
persoan din grupul respectiv are n acelai timp att calitatea de asigurat, ct i cea de asigurtor. Toi
participanii la asigurare au obligaia s plteasc o sum modest, numit prim de asigurare pentru
constituirea fondului de asigurare, din care se compenseaz daunele suferite de asigurai i se pltesc
sumele asigurate n urma survenirii riscului cuprins n asigurare.
5.Asigurarile ca o categorie economica.
Dac vorbim despre importana asigurrilor, trebuie menionat faptul c asigurrile capt o
dezvoltare tot mai larg n rndul celorlalte activiti desfurate n sistemul economic.
Importana asigurrilor are i un aspect economic, care const n urmtoarele:

prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comuniti de risc i aplicarea
principiului mutualitii n suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfurarea fr ntrerupere a
procesului de producie;
prin plasamentele fcute pe piaa capitalului, companiile de asigurare contribuie la
dezvoltarea creditului i la finanarea unor proiecte economice;
asigurarea particip la finanarea unor aciuni de prevenire i combatere a unor evenimente
generatoare de pagube, contribuind astfel la meninerea integritii proprietii de stat, private i mixte;
prin asigurarea i reasigurarea mrfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comer
internaional, precum i a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesar
acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii n valut;
prin operaiuni de primire i cedare a unor riscuri pe piaa internaional de asigurri se
contribuie la extinderea relaiilor comerciale internaionale.
funciile, rolul i importana lor n activitatea economic
Elemente care atest importana asigurrior sunt i funciile pe care ele le ndeplinesc n cadrul
societii.
Funcia principal a asigurrii funcia de repartiie se manifest, n primul rnd, n procesul de
formare a fondului de asigurare, la dispoziia organizaiei de asigurare, pe seama primei de asigurare
(contribuiei), suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare.
n al doilea rnd, aceast funcie se manifest n procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre
destinaiile sale legale, i anume: plata indemnizaiilor de asigurare, finanarea unor aciuni cu caracter
preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative i gospodreti ale organizaiei de asigurare i
constituirea unor fonduri de rezerv. La fel, prin intermediul funciei de repartiie impozitele datorate de
organizaiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contribuiile cuvenite asigurrilor sociale
sunt ndreptate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat.
Funcia de control ca funcie complementar a asigurrii, urmrete modul n care se ncaseaz
primele de asigurare i alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlul de
indemnizaie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative i
gospodreti etc, cum sunt respectate drepturile cuvenite asigurailor, dac sunt ndeplinite integral i la
timp obligaiile financiare ale instituiei de asigurare ctre teri.
Alte funcii specifice activitii de asigurare

Funcia de compensare a pagubelor reprezint principala funcie a asigurrilor i prezint interes

att pentru asigurat, ct i pentru economia unei ri:
pentru asigurat, asigurarea d o marj de siguran cu privire la protecia bunurilor i
a vieii, iar,
pentru ansamblul economiei naionale, asigurarea nu poate prentmpina pagubele,
dar, prin acordarea operativ de despgubiri, poate s realizeze, ntr-un termen relativ rezonabil,

refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii productive sau realizarea capacitii de munc
a persoanelor vtmate.
Funcia de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcie ca importan i se realizeaz pe
dou ci:
prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor;
prin crearea unor asemenea condiii de asigurare care s-i constrng pe asiguratori s
promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor i s-i cointereseze n meninerea n bun stare a
bunurilor asigurate.
Funcia financiar rezid n aceea c asigurarea este apreciat ca fiind una dintre prghiile
sistemului financiar. ncasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar i
scadena la nceputul anului de referin.
Plata despgubirilor i a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe msura
apariiei i argumentrii necesitii plilor.
Diferena dintre ncasri i pli poate fi utilizat ca surs general de creditare n economie, fiind
constituit n depozite sau n disponibiliti curente la bnci.
Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiar, dar i un institut de drept, deoarece, ca
i dreptul n general, ea ndeplinete i funcia educativ. n normele de drept statul sub form de
drepturi i obligaii juridice prevede pentru membrii societii o comportare cuvenit. Normele de drept
care reglementeaz asigurarea, de asemenea, stimuleaz o comportare cuvenit a subiecilor asigurrii,
aceasta atingndu-se pe calea stabilirii unor nlesniri i sanciuni.
8. alte abordari economice si financiare ale asigurarii.
n rile dezvoltate asigurrile au devenit o important ramur a economiei naionale pentru c, prin
valoarea adugat creat, societile de asigurare, de intermediere sau de prestri de servicii inedite
particip la sporirea produsului intern brut, ofer locuri de munc, particip la oferta de capital de
mprumut pe piaa financiar i prin sumele acordate asigurailor contribuie la refacerea bunurilor
distruse sau avariate.
Unii specialiti pun n eviden anumite valene ale asigurrilor:
calitatea de ramur prestatoare de servicii;
de intermediar financiar;
de activitate financiar.
Asigurarea ca ramur prestatoare de servicii se relev prin faptul c societatea de asigurare, n
schimbul primelor de asigurare ncasate, ofer asiguratului un produs necorporal specific, i anume:
preluarea rspunderii pentru riscurile asigurate, securitatea pentru cazurile convenite prin contractul de
asigurare.
Asigurarea ca intermediar financiar rezid n faptul c, mai ales n asigurrile de via, societatea de
asigurare ofer asigurailor nu numai protecia de asigurare, ci i instrumentele de economisire i de
fructificare a resurselor bneti.
Asigurarea ca activitatea financiar const n aceea c, n perioada derulrii contractului de
asigurare, asigurarea e influenat att de mrimea absolut nominal a sumei acumulate, ct i de
mrimea real a acesteia. Astfel, contractul de asigurare apare ca o crean condiionat emis de
asigurator i achiziionat de asigurat.
10.principiile de calcul a despagubirii.

n practica curent se utilizeaz trei principii valabile la acordarea despgubirii:

principiul rspunderii proporionale despgubirea este stabilit n aceeai proporie fa
de pagub n care se afl suma asigurat fa de valoarea bunului asigurat. n cazul n care suma
asigurat este egal cu valoarea real a bunului asigurat, despgubirea este i ea egal cu paguba suferit
de bunul respectiv.
Exemplu:
Valoarea construciei
- 30000 lei;

Suma asigurat
- 20000 lei;
Paguba
- 15000 lei.
Despgubirea = 20000*15000/30000= 10000 lei;
principiul primului risc se aplic mai des, la bunurile la care riscul de producere a
pagubei totale este mai redus (de exemplu: la asigurarea cldirilor). Valoarea sumei asigurate este
considerat ca reprezentnd maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. La acest principiu,
raportul dintre suma asigurat i valoarea bunului nu mai influeneaz nivelul despgubirii, aceasta
depinznd numai de valoarea pagubei i a sumei asigurate.
Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat dect principiul rspunderii proporionale,
pentru c pagubele sunt compensate ntr-o msur mai mare, dar i nivelul primelor de asigurare este
mai mare.
Exemplu:
Valoarea construciei
- 30000 lei;
Suma asigurat
- 20000 lei;
Paguba I
- 15000 lei;
Despgubirea I
- 15000 lei;
Paguba II
- 25000 lei;
Despgubirea II
- 20000 lei;
principiul rspunderii limitate (clauza cu franchiz) se caracterizeaz prin faptul c
despgubirea se acord numai dac paguba depete o anumit valoare prestabilit. Astfel, o parte din
pagub va cdea n rspunderea asiguratului, numit franchiz. Aceasta poate fi:
atins sau simpl asiguratorul acoper n ntregime paguba, pn la nivelul
sumei asigurate, dac aceasta este mai mare dect franchiza;
Exemplu:
Suma asigurat
- 10000 lei;
Franiza
- 3000 lei;
Paguba I
- 5000 lei;
Paguba II
- 1000 lei;
Despgubirea I
- 5000 lei;
Despgubirea II
- 0 lei;
deductibil sau absolut - aceasta se scade, n toate cazurile, din pagub,
indiferent de volumul pagubei. Asigurtorul asigur numai partea din pagub care depeete franchiza.
Exemplu: (Dup datele din exemplul precedent)
Despgubirea I
- 2000 lei;
Despgubirea II
- 0 lei.
Indiferent de tipul de franchiz, nu se acord despgubire dac valoarea pagubei se ncadreaz n
limitele franchizei.
11.conceptul de risc.
Riscul noiunea de risc este esenial i caracteristic n ansamblul elementelor generale ale
asigurrilor. Riscul are semnificaii multiple: pericol sau primejdie posibil sau eveniment incert, posibil
i viitor, care ar putea afecta bunurile, capacitatea de munc, sntatea, viaa, etc.
Riscurile pot fi provocate de forele naturii, acestea putnd aciona cu caracter accidental (for
major, incendiu etc.) sau cu caracter permanent (ex.: uzura). Riscurile pot fi provocate, de asemenea, de
fore umane ca urmare a unor interese individuale deosebite, a influenelor economice etc. Riscurile mai
pot fi provocate de imperfeciunile comportamentului uman.
Riscul asigurabil este fenomenul, evenimentul sau un grup de fenomene sau evenimente care,
odat produs, datorit efectelor sale, oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului despgubirea
sau suma asigurat.
Noiunea de risc asigurabil are, de regul, mai multe sensuri:
- risc asigurabil folosit n sensul de probabilitate de producere a evenimentului. Cu ct o mai mare
frecven are acest eveniment, cu att mai mare este pericolul de producere a pagubei i cu att mai
necesar apare asigurarea.

- un alt sens este posibilitatea de distrugere parial sau total a bunurilor de unele fenomene
imprevizibile (grindin, incendiu, seism etc.).
n cazul asigurrilor de persoane, riscul asigurabil este elementul neprevzut, dar posibil de realizat,
care, odat produs, conduce la pierderea total sau parial a capacitii de munc a asiguratului.
Fenomenul care a fost deja produs se numete caz asigurat sau sinistru.
- riscul asigurat mai poate fi ntlnit i n sensul de mrime, dimensiune a rspunderii asumate de
asigurtor prin ncheierea unei asigurri.
n asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube, ci numai acelea care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
producerea fenomenelor, pentru care se ncheie asigurarea, s fie posibil, cu o anumit
regularitate n producere i un grad de dispersie teritorial ct mai mare, pentru c altfel nu se poate
manifesta interesul pentru asigurarea lui, nu se poate constitui nici mutualitatea necesar formrii unui
fond de asigurare de dimensiuni corespunztoare;
fenomenul trebuie s aib, n toate cazurile, caracter ntmpltor;
nregistrarea fenomenului s se poat realiza n evidena statistic. Existena unor date
referitoare la producerea riscului pe o perioad ct mai ndelungat permite stabilirea, cu un grad de
precizie sporit, a rspunderii asiguratorului i, implicit, a primei de asigurare;
producerea fenomenului s nu depind de voina asiguratului sau a beneficiarului asigurrii.
Un bun poate fi asigurat mpotriva unuia sau a mai multor riscuri.
12. Clasificarea riscurilor?1.din pct de vedere a asiguratului:1.1.dupa aria de acoperire:
a)distrugeri materiale(incendii,explozii,cutremure de pamint,avarii)
b)intreruperea afacerii(intreruperi cauzate de distrugeri materiale de lipsa ofertei a materiei
prime,energiei,apa,disparitia clientilor,furnizorilor)
c)acte criminale(furt,spargere,rapire,fraude)
d)daunele de raspundere civila(raspundere civile generala,raspundere de produs.rapsundere
profesionala,poluarea mediului)
e)distrugerea de vieti omenesti(accidente la locul de munca,boli profesionale)
f)riscuri fin-are(riscuri de credit,de tata de schim valutar,de dobinda)
g)riscuri politice
1.2.dupa posibilitatea intimplarii:a)riscuri potentiale
b)riscuri reale
1.3.dupa factorii cre provoaca apariatia riscului:a)riscuri interne(provocate de factori din interiorul companiei)
b)riscuri externe(provocate de fact din afara companiei)
1.4.dupa caracteristicile activitatilor unei companii:a)riscuri primare(aferente activitaii de baza)
b)riscuri secundare(aferente altor activitati)
1.5.dupa consecintele intimplarii:a)riscuri catastrofice
b)riscuri minore
1.6.dupa categoria celor afectati de producerea riscului:riscuri particulare(directe)-afectat acel care desfasoara
activitatea
b)riscuri indirecte(generale)-afectat mediul extern/societatea general.
1.7.din pct de vedere al frecventei si intensitatii intimplarii:a)riscuri cu o intensitate mica,medie,ridicate
b)riscuri cu o ferecventa mica,medie,ridicata
2.conform autoritatii de supraveghere a activitatii de asigurare din UE riscurile specifice asiguratorului:
2.1.riscuri primare(legate de activitatea de baza ,de asigurare):a)riscul de eroare(poate aparea atunci cind
tarifele de prima de sovedeste a fi insuficiente pt acumularea fond de asig necesar compesarii pagubelor
produse de riscurile asugurate,aceasta situatiese intimpla,datorita faprului ca la stabilirea tarifelor nu au existat
suficiente date statistice)
b)riscul de deviere(se manifesta atunci cind pe parcursul desfasurarii activitatii de asig se inregistreaza o
evolutie a daunelor si a costurilor activ de asig m.mare decit cea care a stat la baza calcularii primelor)
c)riscul de evaluare(se refera la posibilitatea determinarii insuficientei a rezervelor si fondurilor de
asigurare,astfel incit fondurile acumulate nu sunt suficiente pt acoperirea despagubirilor)
d)riscul ch-lor de exploatare(se refera la faptul ca elementele incluse in prima de asig in scopul acoperirii ch-lor
privind constituirea si administrarea fondului de asig sa nu permita realizarea acestui lucru din cauza cresterii
ch-lor curente)

e)riscul daunei majore

f)riscul de cumula(catastrofa)
g)riscul de crestere
h)riscul de lichiditatea
i)riscul de contract
2.2.riscuri secundare/investitionare:a)riscul de devalorizare
b)riscul de llichiditate
c)riscul de dobinda
d)riscul de supraevaluare
2.3.alte riscuri:a)..de participare
b)..privind garantii legate in favoarea tertelor
c)..in legatura cu inregistrarea unor pierderi,datorita unor terti
d)..general al afacerii
e)...managerial
13. Interdependenta dintre risc si asigurare?Existenta riscurilor presupune limitarea/protejarea impotriva
pierderilor cauzate de intimplarea acestora.Riscul indiferent de masurile luate,de evitare/prevenire,daca se
produce presupune distrugeri materiale/fin-are care tb suportate si deobicei le suporta proprietarul,din aceste
considerente,proprietarii cauta metode de minimizare a acestor ch-li.Cea mai reusita metoda este trecerea
riscului asupra altei persoane cu achitarea unei sume de bani.Insa,aceasta nevoie de protectie este diferentiata in
functie de marimea pagubelor produse,de riscurile asigurate.Populatia percepe evenimentele incerte ca
probabilitati si cea mai buna solutie este sa intelegem probabilitatile de intimplare a evenimentelor incerte si
cum individul poate influenta asupra unui eveniment incert.Reactii:a)imprevizibil-pt ca sa mai intimplat ceva
similar.b)previzibile-cu o posibilitate de producere si cu apariatia unei pierderi.c)controlate-partial/total.
14. Principiile de clasificare a asigurarilor?Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila pot fi
clasificate dupa mai multe criterii, dintre care mentionam: domeniul (ramura) la care se refera, forma
juridica de realizare a asigurarii, riscurile cuprinse in asigurare, sfera de cuprindere in profil teritorial,
felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurator si asigurat. Dupa domeniul la care se refera, asigurarile
pot fi grupate astfel: asigurari de bunuri, asigurari de persoane si asigurari de raspundere civila.
Asigurarile de bunuri au ca obiect diferite valori materiale apartinand persoanelor fizice sau juridice, care
pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor. Asigurarile de bunuri cuprind o gama
variata de valori materiale, cum sunt: mijloacele de productie fixe si circulante, culturile agricole si rodul
viilor, animalele domestice, autovehiculele, navele maritime si fluviale, aeronavele, cladirile si alte
constructii, bunurile casnice si alte categorii de bunuri apartinand populatiei. Asigurarile de persoane au
ca obiect persoana fizica in sine, ele incheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de
calamitati naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor
evenimente in viata persoanelor (deces, implinirea unei anumite varste, pierderea capacitatii de munca
etc.). Prin asigurarile de raspundere civila, asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea pentru
prejudiciul adus de asigurat unor terte persoane. Este vorba de prejudiciul ce poate fi cauzat prin
producerea unor accidente concretizate in vatamare corporala sau deces ori in avarierea sau distrugerea
unor bunuri sau in alte pagube pentru care asiguratul raspunde conform legii. Dupa obiectul de activitate
stabilit prin contractul de societate si statut, societatile comerciale din domeniul asigurarilor pot practica
urmatoarele categorii de asigurari: asigurari de viata, asigurari de persoane, altele decat cele de viata;
asigurari de autovehicule; asigurari maritime si de transport; asigurari de aviatie; asigurari de incendiu si
alte pagube la bunuri; asigurari de raspundere civila; asigurari de credite si garantii; asigurari de pierderi
financiare din riscuri asigurate si asigurari agricole.Dupa forma juridica de realizare, asigurarile de
bunuri, persoane si raspundere civila se grupeaza in asigurari prin efectul legii (obligatorii) si asigurari
facultative (contractuale). asigurarea prin efectul legii se introduce atunci cand bunurile unui mare numar
de persoane fizice sau juridice sunt amenintate de anumite riscuri, astfel incat fiecare detinator al bunului
respectiv ar putea avea de suportat pagube, mai devreme sau mai tarziu, la producerea riscurilor
respective. Deci, pentru ca agentii economici sau populatia sa poata primi despagubirile necesare
acoperirii pagubelor produse de calamitati naturale sau accidente unor bunuri foarte importante (cladiri si
alte mijloace fixe, animale, culturi agricole etc.) se instituie asigurarea acestora prin efectul legii.

16. definitia si caracterele juridice ale contractului de asigurare.

1 Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se oblig s plteasc o prim
asigurtorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligndu-se, la producerea acestuia, sa plteasc

asiguratului sau unei tere persoane o despgubire sau suma asigurat. Din definiia contractului de
asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia. El este un contract personal, consensual,
sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesiv, aleatoriu i de adeziune.
(1) Este un contract personal, deoarece, dei obiectul asigurrii poate fi o proprietate, un bun sau un
interes, prin contract se asigur persoana i nu proprietatea. n cazul n care asiguratul vinde proprietatea
asigurat, noul proprietar nu este asigurat n baza aceluiai contract dect dac asigurtorul accept acest
lucru.
(2) Este un contract concesual - se ncheie prin consimmntul prilor. n contractul de asigurare se
indic elementele obligatorii ale contractului. Caracterul consensual rezult din faptul, c se formeaz
solo consensu, prin simplul acord de voin al prilor, fr s fie necesar vre-o form special de
manifestare a voinei lor.
Forma contractului este cea scris, dar aceasta nu se cere ad validitatem, ci numai ad probationem.
Ca urmare, lipsa formei scrise nu va atrage nulitatea contractului dar va determina numai limitarea
posibilitii de a dovedi existena i coninutul acestuia. n practic, polia sau certificatul de asigurare,
precum i decontul de prim trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare.
(3) Este un contract sinalagmatic - prile contractante i asum obligaii reciproce i
interdependente (asiguratul - declaraii de risc exacte, achitarea primei de asigurare n termenele indicate
la ncheierea contractului; asigurtorul - plata sumei despgubirilor, dac asiguratul i-a ndeplinit
obligaiunile sale);
(4) Este un contract unic pentru intreaga sa durat. Unicitatea contractului de asigurare se menine
chiar dac asiguratul pierde contractul; n acest caz se elibereaz copia (dublicat). Deci, caracterul de
unicitate a contractului de asigurare nseamn c acesta se menine unic pentru ntreaga sa durat, chiar
i atunci cnd ar suferi o mprire pe termene periodice (aceast divizare intereseaz numai modul de
plat al primei). n cadrul unei perioade de asigurare determinat, contractul poate fi modificat prin
cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar, de regul un risc politic. n acest caz se
coteaz i se aplic o prim suplimentar fa de prima de baz.
(5) Este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmrete s obin un folos ( nu este gratuit), o
contraprestaie n schimbul obligaiei ce-i asum. Deci, caracterul oneros al contractului de asigurare
este reflectat n avantajul bnesc care-l urmrete asiguratul drept rezultat al survenirii riscului asigurat
i prima de asigurare pe care o pretinde asigurtorul.
(6) Este un contract este cu executare succesiva - se ealoneaz n timp. Asigurtorul se oblig s
acopere un anumit risc pe o perioad lung de timp (asigurrile pe via), plata se efectueaz lunar,
trimestrial, anual, iar pe bunuri - anual ntreag;
(7) aleatoriu, la ncheierea lui prile nu cunosc existena sau ntinderea exact a avantajelor
patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligaiile asumate de asigurat i asigurtor depind
de un eveniment viitor i incert. Acest eveniment, identificndu-se ca fiind avantajos, comport pentru
fiecare dintre pri o ans de ctig sau un risc de pierdere;
(8) Este un contract de adeziune - este elaborat i redactat de asigurtor, la el a aderat asiguratul;
(9) Este un contract de bun credin - presupune c executarea acestuia s se fac cu bun credin
de ctre pri.
Exist 3 tipuri de contracte de asigurare:
a)
de baz;
b)
suplimentar;
c)
special.
(a) Este ncheiat ntre 2 pri pe o anumit perioad de timp. n acest contract sunt indicate bunurile
asigurate, valabilitatea, cota de prim tarifar, locul (locurile) aflrii acestor bunuri etc.
(b) Sunt cazuri cnd n timpul valabilitii contractului de asigurare asiguratul a mai procurat bunuri,
deci nu toate bunurile sunt cuprinse n asigurare. n acest caz, pe bunurile procurate, suplimentar se
ntocmete contractul de asigurare suplimentar, i asigurarea dup acest contract se termin o dat cu cel
de baz, indiferent de ziua nceperii lui.

(c) Se ncheie n cazul asigurrii unor bunuri de excepie. Fiecare SAs are o list cu obiecte, care
nu pot fi asigurate prin contractul de baz. (bani n numerar, obiecte de aur, pietre scumpe,
materiale explozive, flori de cas, obiecte de cult etc.), ci numai pe unul special.
17. Elementele de baza ale contractului de asigurare.
Contractul de asigurare prezint ca elemente principale urmtoarele:
Interesul asigurrii, obiectul i riscul asigurrii, suma asigurat i prima de asigurare: paguba i
despgubirea de asigurare.
1. Interesul asigurrii principiul interesului asigurabil reprezint un principiu de baz al
asigurrilor, alturi de principiul despgubirii i de principiul bunei credine.
n acest context interesul asigurrii prezint particulariti, n funcie de formele concrete ale
asigurrii: de bunuri, de persoane i de rspundere civil.
Prin interesul asigurrii n cazul asigurrilor de bunuri se nelege suma efectiv,
evaluabil n bani, pe care asiguratul o poate suferi n caz de deteriorare a bunului asigurat.
Rezult c n asigurarea de bunuri funcioneaz dou principii care domin aceste asigurri i
anume:
necesitatea existenei unui interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;
indemnizare, care mpiedic asiguratul de a primi o despgubire mai mare dect
paguba suferit.
n asigurarea de rspundere civil legea nu menioneaz expres necesitatea interesului
asigurat, dar el se subnelege i const n evitarea micorrii patrimoniului asiguratului (i/sau al altei
persoane cuprinse n asigurare) ca urmare a angajrii rspunderii lor civile fa de tere persoane
pgubite prin fapte ilicite.
n cazul asigurrilor de persoane interesul asigurat (daun evaluabil n bani) nu prezint
importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unor daune. De
aceea, asiguratul sau terul beneficiar (inclusiv motenitorii asiguratului) nu trebuie s dovedeasc vreun
interes pentru a putea exercita contra asigurtorului drepturile izvorte din contract n urma cazului
asigurat. Ca urmare, interesul nsoete evenimentul legat de persoan: deces, invaliditate din accidente
sau atingerea unei anumite vrste.
n ce privete interesul de asigurare fa de un lucru viitor, sunt de semnalat urmtoarele aspecte:
- n practica asigurrilor din diferite state, bunurile viitoare, cum ar fi rodul viilor sau produciile
agricole, pot face obiectul asigurrii. Aceasta deoarece o daun se poate produce att asupra unor bunuri
materiale, ct i n privarea lor de a produce ctiguri;
- n cazul asigurrii bunurilor pe timpul transportului se despgubete i beneficiul separate la
mrfurile asigurate, de pn la 10%, n lipsa unei convenii contrare.
2. Prin obiectul asigurrii se nelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri, despgubirile datorate de
asigurat ca urmare a rspunderii civile fa de o ter persoan (patrimonial din care ar urma s se
plteasc) sau un atribut al persoanei (viaa, capacitatea de munc etc.), adic valorile patrimoniale sau
nepatrimoniale expuse pericolului. Astfel, n asigurrile de bunuri asigurtorul garanteaz asiguratului
plata unor despgubiri, n cazul n care anumite calamiti sau accidente ar produce pagube bunului
respectiv; n asigurrile de persoane se garanteaz plata unor sume dinainte stabilite, n cazul n care n
viaa asiguratului ar interveni un anumit eveniment (supravieuire, invaliditate, deces etc.); iar n
asigurrile de rspundere civil asigurtorul preia asupra sa obligaiile de despgubire pe care asiguratul
le-ar putea avea fa de o ter persoan, ca urmare a faptului c i-a pricinuit acestuia un prejudiciu.
Obiectul asigurrii nu trebuie confundat cu obiectul contractului (raportului) de asigurare. De
exemplu, viaa i sntatea pot forma obiectul asigurrii, dar fiind scoase din circuitul civil nu
formeaz obiectul contractului (raportului) de asigurare; acesta const din obligaiile prilor privind
plata primei de asigurare i a indemnizaiei de asigurare, prima i indemnizaia de asigurare constituind
obiectul prestaiilor la care se oblig prile (obiectul indirect al contractului).
Riscul constituie elementul esenial i caracteristic al contractului de asigurare. Dac riscul lipsete,
contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substan, ntruct riscul reprezint nsui
cauza asigurrii.

n literatura de specialitate riscul asigurat este identificat ca fiind fenomenul sau evenimentul la
producerea cruia societatea de asigurri este obligat prin lege sau contract s achite asiguratului sau
beneficiarului asigurrii despgubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurat n cazul persoanelor.
Riscul asigurat se refer la unul sau mai multe evenimente (fenomene) viitoare, posibile i nesigure
(incerte), gradul de probabilitate al ivirii unei primejdii, precum i rspunderea preluat de asigurtor de
a plti asiguratului despgubirea sau suma asigurat datorat ca urmare a producerii evenimentului
productor de pagube. n domeniul asigurrilor, riscul asigurat poate s fie i un eveniment fericit, caz
ntlnit n asigurarea de via la mplinirea unei anumite vrste. De regul, aceste evenimente sunt
ntmpltoare (sau termenul de supravieuire este nedeterminat), incerte i imprevizibile. Nu se poate
cunoate dinainte dac un astfel de eveniment va surveni ntr-adevr ntr-un anumit loc, dac el va
produce sau nu pagube anumitor persoane, iar n cazul n care s-ar ivi, nu se poate ti care va fi
momentul, ce amploare va avea i care va fi mrimea pagubelor ce v-or fi provocate. La asigurrile de
persoane, riscul asigurat este evenimentul (evenimentele) imprevizibil, viitor i posibil s se produc i
care poate avea ca efect pierderea parial sau total a capacitii de munc, mplinirea unei anumite
vrste, decesul.
Prin risc asigurat se mai nelege i mrimea (proporia) rspunderii preluate de asigurtor prin
ncheierea asigurrii respective.
Fenomenul (evenimentul) asigurat care a fost deja produs, poart denumirea de caz asigurat sau
sinistru. Rezult c, spre deosebire de risc, care este un eveniment ce se poate ivi, cazul asigurat este un
eveniment care s-a produs. Noiunea de caz asigurat are o nsemntate deosebit n materie, pentru c
din momentul producerii lui, asigurtorul este obligat s plteasc ndemnizaia de asigurare
(despgubire sau sum asigurat).
3. Suma asigurat este partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i asum
rspunderea n cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a ncheiat asigurarea. Suma
asigurat reprezint limita maxim a rspunderii asigurtorului i constituie unul din elementele care
stau la baza calculrii primei de asigurare.
n cazul asigurrilor de bunuri, suma asigurat nu poate s depeasc valoarea real a bunului la
data asigurrii (valoarea de asigurare). Supraasigurarea nu este admis deoarece poate trezi interesul
asiguratului la producerea cazului asigurat. n schimb, suma asigurat poate fi inferioar valorii reale a
bunului (subasigurare). n aceste limite suma asigurat se tabilete de ctre pri n contract.
n cazul asigurrii de rspundere civil, ntruct nu exist o valoare de asigurare, suma asigurat se
stabilete prin convenie, iar n cazul asigurrii obligatorii, prin hotrre a Guvernului.
n cazul asigurrilor de persoane, suma asigurat nu este limitat. Fiind vorba de viaa i de
sntatea omului, nu se poate stabili o limit fie minim, fie maxim de valoare. Astfel fiind,
noiunile de supraasigurare sau subasigurare sunt inaplicabile i suma asigurat se stabilete potrivit
nelegerii dintre pri, n mod liber. n cazul asigurrilor de persoane, contractul de asigurare are un
caracter ndemnitar, adic n schimbul primelor de asigurare asigurtorul nu se oblig s acopere o
pagub, ci s plteasc, la realizarea riscului, suma asigurat, independent de orice idee de prejudiciu,
dat fiind faptul c att viaa, ct i sntatea omului nu sunt evaluabile n bani (deci se exclude orice
raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat).
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat, n baza contractului sau a
legii, s o plteasc asigurtorului, n schimbul garaniei pe care acesta i-o acord i se folosete pentru
constituirea fondului de asigurare, a fondurilor de rezerv, pentru finanarea aciunilor de prevenire i
combatere a unor evenimente productoare de pagube i pentru acoperirea cheltuielilor legate de
administrarea asigurrilor. Prima de asigurare este, aadar, preul pltit de asigurat ca asigurtorul s
preia asupra sa riscul.
Cuantumul primei de asigurare depinde de cota de prim tarifar stabilit, de exmplu, la 1000 lei
sum asigurat pe cap de animal, hectar, etc., precum i de mrimea sumei asigurate. Prin urmare, prima
de asigurare se calculeaz prin nmulirea cotaiei (exprimat n procente) ajustat, n urma inspeciei de
risc i a negocierii, cu suma asigurat.
Exist mai multe categorii de prime (cotizaii de asigurare) i anume:

a) Prima pur, denumit i prim de rsic sau prim tehnic, este destinat constituirii fondului de
asigurare din care se pltesc despgubirile de asigurare i sumele asigurate. Ea se calculeaz nmulind
frecvena sinistrelor cu costul lor mediu.
Spre exemplu, s presupunem c un asigurtor din Romnia asigur mpotriva incendiului 2000 de
case care cost n medie 200.000.000 lei. Suma asigurat va fi 200 mil. lei X 2000 = 400 miliarde lei.
Dac, potrivit statisticilor, n fiecare an, n medie, una dintre aceste case arde complet, asigurtorul va
trebui s plteasc 200 milioane lei pentru a-i onora angajamentele. Prima pur necesar pentru a face
fa acestei sinistraliti este egal n fiecare an cu 100.000 lei, aa cum rezult din urmtorul calcul:
Frecvena = 1/2000 = 0,05%
Suma asigurat: 200 mil. lei
Prima pur = frecv. X suma asigurat = 0,05% X 200 mil. lei = 100 mii lei
Asigurtorul celor 2000 de case va ncasa 100.000 X 2000 = 200 mil. lei ceea ce i permite s fac
fa ratei sinistralitii meii anuale constatat statistic.
Prima pur poate fi exprimat n valoare absolut (100.000 lei n exemplul nostru) sau n procente
raportate la valoarea fiecrui risc (de exemplu 0,05%). Asigurtorul pltete n practic o prim
variabil, n funcie de valoarea bunului su. Pentru a continua acelai exemplu, asiguratul a crei cas
nu valoreaz dect 100 mil lei va plti 00 mil. lei X 0,05% = 50.000 lei, iar cel a crui cas valoreaz
400 mil. lei va trebui s plteasc 400 mil. lei X 0,05% = 200.000 lei.
b) Prima net este egal cu prima pur la care se adaug cheltuielile necesare pentru ncheierea i
gestionarea contractelor de asigurare plus profitul asigurtorului. Aceste cheltuieli variaz n funcie de
produse de asigurare i n funcie de modurile de distribuie utilizate.
c) Prima total este cea care este pltit de asigurat i rezult din adunarea primei nete cu
cheltuielile accesorii i cu taxele i impozitele legale. Cheltuielile accesorii, denumite suplimentul de
cotizaie sau costul poliei sunt n majoritatea rilor o mic sum forfetar a crei justificare era la
nceput aceea c asiguratul trebuia s plteasc costul material al ncheierii contractului.
d) Valabilitatea contractului de asigurare: data, luna, anul nceperii i expirrii asigurrii. Durata
trebuie s fie exprimat n luni (ani) ntregi. Data se indic deplin.

18. Condiiile de validitate ale contractului de asigurare

Potrivit Codului civil, la ncheierea contractului de asigurare este necesar respectarea condiiilor de
validitate a oricrui contract i anume:
legalitatea;
* capacitatea prilor contractante;
* consimmnt;
* obiect;
* cauz;
form.
a) Legalitatea la ncheierea contractului de asigurare presupune respectarea condiiei, dup
care se admite totul ceea ce nu se interzice. Astfel, spre exemplu, se consider ncheiate cu nclcarea
condiiei de asigurare acele contracte, care presupune un interes ilicit, asigurarea prejudiciului suportat
la jocuri, pariuri, loterii, eventualelor cheltuieli la care poate fi supus persoana n scopul eliberrii
ostaticilor etc.
b) Capacitatea de a ncheia contractul de asigurare o are:
avnd calitatea de asigurat orice persoan fizic sau juridic, care n condiiile generale
posed capacitate juridic de a ncheia contractul. Este logic faptul, ca dobndirea calitii de asigurat
s-i aparin, spre exemplu, proprietarului unui imobil, dei acesta nu are mplinit vrsta majoratului.
Aceasta nicidecum nu trebuie de confundat cu dreptul de a decide ncheierea contractului, sau altfel spus
cu capacitatea de a expune acordul la ncheierea contractului, deoarece acesta este propriu la aa
contracte doar la persoanele fizice ce dispun de capacitate de exerciiu complet (Astfel, orice persoan
poate contracta, dac nu este declarat de lege incapabil. Incapabili de a contracta sunt: minorii,
interziii judectoreti i, n genere, toi cei cror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii ntre 14-

18 ani au capacitate restrns i pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a
autoritii tutelare).
avnd calitatea de asigurtor orice persoan juridic constituit, inclusiv i cu capital
strin, n scopul desfurrii activitii de asigurare pe baz de licen.
avnd calitatea de beneficiar de asigurare orice persoan ter, creia asigurtorul i va
despgubi cazul asigurat n baza contractului de asigurare.
c) Consimmntul la ncheierea contractului de asigurare este realizat atunci cnd prile au
convenit asupra condiiilor eseniale ale contractului. Din categoria condiiilor eseniale ale contractului
de asigurare fac parte: tipul asigurrii, obiectul asigurat, riscul i cazul asigurat, mrimea primei de
asigurare, termenul de achitare a primei de asigurare, mrimea despgubirii de asigurare sau plii de
asigurare etc. Caracteristic pentru realizarea consimmntului n contractul de asigurare este faptul, c
acesta este realizat n form scris. Consimmintul nu este valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin
violen sau surprins prin dol.(Violena n asigurri este greu de presupus, dar dac s-a produs contractul
de asigurare se anuleaz; Dolul folosirea de mijloace viclene de catre una din pri.)
d) Obiectul asigurrii l reprezint ceea ce s-a asigurat: bunul trebuie sa fie determinabil.
e) Cauza sau scopul contractului este elementul contractului de asigurare ce const n obiectivul
(finalul) urmrit. Deci, cauza n contractul de asigurare reprezint scopul asigurrii posibilitii
financiare a asiguratului n cazul survenirii daunei la producerea cazului asigurat, i scopul
asigurtorului de a primi o prim de asigurare de la asigurat, iar la survenirea cazului asigurat de a
achita plata sau despgubirea de asigurare. Un contract de asigurare va fi considerat ca avnd o cauz
ilicit atunci cnd el s-a ncheiat cu ncalcarea ordinii publice sau a reglementrilor legale ce
supravegheaz activitatea de asigurare.
f) Forma scris a contractului de asigurare, cerut pentru opozabilitate. Astfel, ncheierea
contractului de asigurare poate fi constatat prin confirmarea plii primei de asigurare. Tododat nu se
admite dovada ncheierii contractului de asigurare prin proba cu martori sau chiar i prin nceput de
nscris.
19. Efectele contractului de asigurare (drepturile si obligatiile partilor).
Fiind un contract sinalagmatic, contractul de asigurare presupune drepturi i obligaii corelative ntre
pri ce pot fi delimitate n dou perioade: pn la ivirea evenimentului asigurat i dup producerea
acestuia.
4.1 Drepturile si obligaiile asiguratului:
a) pn la producerea riscului asigurat
Drepturile asiguratului:
dreptul de a modifica contractul
dreptul de a ncheia asigurri suplimentare
dreptul de rscumprare
Obligaiile asiguratului:
plata primei de asigurare
obligaia de a informa pe asigurtor n privina modificrii circumstanelor care agraveaza
riscul,
obligaia de intreinere a bunului asigurat n bune condiii, conform dispoziiilor legale n
vigoare.
b) dup producerea riscului asigurat
- dreptul de a ncasa despgubirea de asigurare
Obligaiile asiguratului sunt:
combaterea efectiv a calamitilor pentru limitarea pagubei i salvarea bunurilor asigurate;
avizarea asigurtorului, in termenele prevazute de condiiile de asigurare, cu privire la
producerea riscului asigurat
participarea la constatarea cazului asigurat produs i a pagubei rezultate
furnizarea de acte i date referitoare la riscul asigurat

4.2 Drepturile si obligaiile asigurtorului

a) pn la producerea riscului asigurat:
dreptul de a verifica existena bunului asigurat i a modului n care acesta se intreine
dreptul de a aplica sanciuni legale cnd asiguratul a nclcat obligaiile privind intreinerea,
folosirea i paza bunurilor asigurate
Obligaiile asigurtorului:
obligaia de a elibera, la cerere, dublicatul documentului de asigurare, dac asiguratul l-a
pierdut pe cel original
obligaia de a elibera, la cererea asiguratului a unui certificat ce confirma asigurarea.
b) dup producerea riscului asigurat
- asigurtorul achita despgubirea sau suma asigurat
n acest scop, asigurtorul va stabili cauzele daunelor i mprejurrile n care acestea s-au produs
pentru a determina obligaia sa de plat. Pentru aceasta este necesar s se verifice
dac asigurarea era in vigoare la data producerii riscului
dac primele de asigurare au fost achitate integral
dac bunurile respective sunt cuprinse n asigurare
dac evenimentul produs este riscul mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea.
20. ncetarea contractului de asigurare.
Modul obinuit de ncetare a contractului de asigurare cu durat determinat l constituie ajungerea
la termen, respectiv expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat.
Un alt mod de ncetare a contractului, destul de uzual, este producerea riscului asigurat. Aceast
situaie o ntlnim n asigurri de via i de accidente a persoanelor, cnd survine cazul asigurat. Dup
plata sumei asigurate, obligaiile asigurtorului fa de asigurat se sting, ceea ce echivaleaz cu ncetarea
automat a contractului.
Pentru asigurrile de bunuri, contractul nceteaz numai dac, prin realizarea riscului, bunul asigurat
a fost distrus totalmente. Dac distrugerea este parial, contractul poate continua s-i produc efectele
pentru o sum asigurat redus. Soluia este asemntoare n cazul asigurrilor de rspundere civil.
Dac suma asigurat nu se epuizeaz prin achitarea despgubirii terului prejudiciat prin fapta
asiguratului, asigurtorul va rspunde n continuare pn la suma contractat.
Modurile neobinuite de ncetare a contractului sunt:
denunarea const n exercitarea contractului n mod unilateral, din cauze autorizate de lege
i anume: dac asiguratul nu a comunicat n scris modificrile intervenite n cursul contractului n
legtur cu datele luate n considerare la ncheierea asigurrii; cnd se constat nendeplinirea de ctre
asigurat a obligaiei de ntreinere corespunztoare a bunului sau neluarea msurilor de prevenire impuse
de lege, autoriti, ori de nsi natura bunurilor asigurate.
rezilierea reprezint desfacerea pentru viitor a contractului datorit neexecutrii obligaiei
uneia dintre pri, din cauze care-i sunt imputabile.
nulitatea contractul de asigurare este nul atunci cnd el a fost ncheiat fr respectarea
condiiilor eseniale de valabilitate (orice persoan poate contracta, dac nu este declarat necapabil de
lege. Incapabili de a contracta, conform prevederilor Codului Civil RM, sunt: minorii, interziii
judectoreti i, n genere, toi cei cror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au
capacitate restrns i pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autoritii
tutelare; sau n cazul cnd consimmintul nu este valabil, adic dac este dat prin eroare, smuls prin
violen sau surprins prin dol; sau n cazul cnd cauza contractului este ilicit, adic atunci cnd el s-a
ncheiat cu ncalcarea ordinii publice sau a regulamentelor legale ce supravegheaza activitatea de
asigurare). n principiu, regula principal care guverneaz nulitatea este c contractul lovit de nulitate
se consider c nu a fost ncheiat, iar clauza lovit de nulitate se consider c nu a fost stabilit, cu alte
cuvinte, nulitatea contractului de asigurare opereaz i pentru trecut, nu numai pentru viitor aa cum este
n cazul pentru denunare i reziliere. Ea readuce pe contractani la situaia juridic avut la data
ncheierii asigurrii, procedndu-se la restituirea reciproc a prestaiilor efectuate.

23.Condiiile pentru existena unui interes asigurabil pentru asigurarea bunurilor

O cerin de baz pentru existena oricrui contract de asigurare este interesul asigurabil. Dac
pentru un contract de asigurare nu exist interes asigurabil, acesta nu va fi valid din punct de vedere
juridic. O persoan are interes asigurabil dac producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o
pierdere financiar sau un prejudiciu persoanei respective.
n cazul asigurrii de bunuri, prin interes asigurabil se nelege valoarea pecuniar a bunului, expus
pierderii, sau valoarea patrimonial ce poate fi pierdut de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii
evenimentului asigurat.
Condiiile eseniale pentru existena unui interes asigurabil sunt:
n cazul pierderii sau degradrii bunului, asiguratul s sufere o daun ce poate fi evaluat n
bani;
Bunul menionat s constituie obiectul asigurrii;
Asiguratul s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat; altfel spus, asiguratul
s aib o relaie direct, recunoscut legal, cu obiectul asigurrii, astfel nct s aib de suferit n
urma distrugerii acestuia.
Regula general n asigurrile de bunuri este ca interesul asigurabil s existe att n momentul
ncheierii asigurrii, ct i n momentul producerii riscului asigurat. De regul, interesul asigurabil decurge
din statutul de proprietar al persoanei care dorete s se asigure. ns, n afara proprietarului bunului, mai
exist i alte persoane care pot avea interes asigurabil, n situaii cum ar fi:
Proprietate n comun: o persoan care deine n comun cu una sau mai multe persoane un bun
sau o cldire are dreptul de a asigura bunul sau cldirea respectiv la ntreaga valoare.
Proprietate ipotecat: n cazul unui contract de ipotec, ambele pri au interes asigurabil.
De obicei, n astfel de cazuri se ncheie o asigurare n numele ambelor pri.
Proprietate nchiriat: chiriaul nu este obligat s ncheie un contract de asigurare, dar dac o
face, el o ncheie n numele i n folosul proprietarului, neputnd pretinde ncasarea despgubirii n
urma producerii unui risc asigurat, ci doar s pretind proprietarului restituirea primelor de asigurare.
Asiguratul s fac parte din familia proprietarului: persoanele din familia proprietarului pot
utiliza obiectul asigurrii, ceea ce determin existena unui interes asigurabil al acestora fa de bunul
respectiv.
25. Esenta asigurarilor de raspundere civila?Asigurarile de raspundere civila acopera prejudiciul produs de
asigurat persoana fizica sau juridica unor terte persoane (in aceste asigurari, pe linga asigurat si asigurator
mai intervine si a treia persoana, si anume tertul pagubit). Asigurarea de raspundere civila are caracteristici
specifice domeniului asigurarilor in general si caracteristici specifice clasei de asigurari pe care o reprezinta.
Asigurarea de raspundere civila are urmatoarele caracteristici generale specifice domeniului asigurarilor:
a.
este o asigurare de indemnizare, in sensul ca are drept obiectiv acoperirea pagubei efective suferite de
tertul pagubit. Asigurarea de raspundere nu imbogateste pe tert sau pe asigurat, acesta numai repara dauna
suferita de respectiva persoana indreptatita la despagubire si pe care aceasta o justifica legal;
b.
se incheie in aplicarea principiului limitarii raspunderii asiguratorului pana la nivelul sumei asigurate.
Printre caracteristicile specifice ale asigurarilor de raspundere civila pot fi mentionate:
a.
asigurarea de raspundere civila stabileste o legatura juridica directa intre asigurator si tertul indreptatit la
primirea compensatiei, in sensul ca tertul poate actiona asiguratorul direct in judecata pentru a obtine de la
acesta compensarea daunelor suferite;
b.
in asigurarea de raspundere civila functioneaza principiul invers al subrogarii. Aceasta inseamna ca
asiguratorul, despagubindu-l pe tert dintr-un raport direct cu acesta, se poate intoarce pentru recuperare la
asiguratul sau, daca despagubirea a fost urmare a unei fapte ale carei efecte s-au datorat culpei grave a
asiguratului sau altor cauze prevazute de lege.

Pentru o delimitare riguroasa, este necesar sa subliniem ca prin asigurarile de raspundere civila pot fi acoperite
numai pagubele produse de asigurat unor terte persoane in anumite conditii, care se cer a fi indeplinite in mod
cumulativ:
1.
Este necesara savarsirea de catre asigurat a unei fapte ilicite (care contravine prevederilor legale). De
exemplu, producerea unui accident de catre conducatorul unui autovehicul prin nerespectarea regulilor de
circulatie;
2.
Trebuie sa se poata dovedi existenta unui prejudiciu, deci a unei pagube produse de asigurat unui tert;
3.
Se impune sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului, care a produs accidentul, si
prejudiciul adus tertei persoane pagubite;
4.
Este necesar sa se poata constata culpa (vinovatia) asiguratului care a savarsit fapta ilicita ce a condus la
producerea accidentului.
Daca una din conditiile indicate supra nu este indeplinita, insemna ca, de fapt, nu sunt intrunite toate elementele
ce definesc raspunderea civila, iar pagubele astfel rezultate nu pot fi acoperite prin asigurarea de raspundere
civila.
Prin conditiile care stau la baza lor, asigurarile de raspundere civila prezinta anumite particularitati:
?
Obiectul asigurarilor de raspundere civila il reprezinta tocmai prejudiciul produs unor terte persoane de
catre asigurat. Este vorba de prejudiciul care poate fi produs prin folosirea anumitor bunuri, cum sunt:
autovehicule, cladiri si diferite alte constructii, exercitarea unei anumite activitati etc;
?
Spre deosebire de situatia intalnita la asigurarile de bunuri si la cele de persoane, unde eventuala vinovatie
a asiguratilor in producerea riscului duce, de regula, la decaderea din drepturi a acestora, in cazul asigurarilor de
raspundere civila, culpa asiguratului este una dintre conditiile de baza care se cere a fi indeplinita pentru ca
asiguratorul sa plateasca despagubirea cuvenita tertilor pagubiti. Asa cum s-a aratat insa mai inainte, este
necesar ca intre prejudiciul produs de asigurat tertelor persoane si fapta ilicita a acestuia sa existe in toate
cazurile un raport de cauzalitate;
?
In asigurarile de raspundere civila, spre deosebirile de asigurarile de persoane, in calitate de beneficiari
pot aparea numai terte persoane necunoscute in momentul incheierii asigurarii;
?
La asigurarile de raspundere civila suma asigurata ramane la acelasi nivel pe toata durata asigurarii. Cu
alte cuvinte, la fiecare producere a riscului asigurat, despagubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim al
sumei asigurate, indiferent de numarul cazurilor asigurate care au avut loc in perioada de valabilitate a
asigurarii.
Rezulta ca, practic, pot aparea si situatii cand asiguratorul plateste despagubiri al caror total pe intreaga durata
a asigurarii intrece cuantumul sumei asigurate. Specific pentru asigurarile de raspundere civila este, de
asemenea, faptul ca in unele cazuri, suma asigurata pe care asiguratorul o plateste tertelor persoane pagubite nu
are o limita dinainte stabilita. Astfel, de exemplu, pentru prejudicii constand in vatamarea corporala sau decesul
persoanei, cuantumul cuantumul sumei platite de asigurator nu este limitat (este vorba, de exemplu, de
asigurarea de raspundere civila prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule).
26. Clauzele contractuale specifice asigurarilor de raspundere civila?1.In cazul ARC,asiguratorul se pbliga
sa plateasca o despagubire pt prejudiciul de care asiguratorul raspunde in baza legii fata de persoana
pagubita.2.Prin CA,se poate include in ARC doar raspunderea pe care o are.3.Asiguratorul poate fi chemat in
judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiunilor ce ii revin prin CA.4.Asiguratorul plateste nemijlocit
celui pagubit despagubirea.Despagubirea se plateste asiguratului in cazul in care acesta dovedeste documentar
ca a compesat paguba produsa tertului pagubit.
27. Tipuri de asigurari de raspundere civila?
Acestea cuprind o gama larga de acoperiri si continua sa se diversifice datorita nevoilor si raspunderii din ce in
ce mai mari pe care persoanele juridice dar si persoanele fizice le au fata de terti. Printre cele mai comune tipuri
de asigurare de raspundere sunt:
- raspunderea angajatorului,
- raspunderea producatorului si a contractantilor,
- raspunderea pentru riscuri industriale si comerciale,
- pentru poluarea mediului inconjurator,
- raspunderea proprietarului si raspunderea chiriasului
- asigurarea de raspundere a proprietarilor unor bunuri (e.g. aparaturi si masini pe santiere sau chiar cladiri
nesigure in urma carora se pot produce accidente)
- raspunderea proprietarilor de magazine,

- raspundere profesionala (pentru: avocati, arhitecti, contabili, constructori, etc, care acopera erori si omisiuni in
urma carora exista terti prejudiciati, si pentru: medici, stomatologi, chirurgi, etc, care acopera daune provocate
pacientilor din aceleasi motive),
- asigurare de raspundere adirectorilor, managerilor si a functionarilor,
- raspunderea autoritatilor publice,
- raspunderea persoanelor fizice private
- raspunderea unor categorii de sportivi
- raspunderea producatorului (e.g. producatorii sau distribuitorii unor produse cu defecte sau nocive in cazul
alimentelor)
29.Conceptul si caracteristicile asigurarilor de personae?Conditiile de asigurare stau la baza contractelor de
asigurare, ingloband o serie de prevederi, cu caracter juridic, intre care: modul de incheiere a contractului de
asigurare, declansarea si incetarea raspunderii asiguratorului, stabilirea beneficiarilor de asigurare, modalitatea
de calcul si plata primelor de asigurare, acte si forme de plata, modalitati de executare a contractelor etc.
Asigurarile de viata fiind facultative, au la baza contracte de asigurare, prin care se stabilesc obligatiile
reciproce ale celor doua parti, ale asiguratorului (de a achita suma asigurata in cazul ivirii evenimentului
asigurat, respectiv la expirarea asigurarii) si ale asiguratului (de a achita la termen, in cuantumul stabilit,
primele de asigurare).Conditiile de asigurare includ si prevederi rezultate din aplicarea bazelor tehnice ale
asigurarilor de viata, respectiv dobanda luata in calculul primelor de asigurare si al rezervelor matematice,
precum si adaosul pentru cheltuielile de achizitie si administratie a asigurarilor etc.
Aceste prevederi urmaresc incadrarea calculului primelor de asigurare in bazele statistice si eliminarea
elementelor care ar putea periclita realizarea echilibrului financiar al asigurarilor de viata, deci vizeaza buna lor
functionare. In functie de riscul acoperit, asigurarile de persoane pot fi divizate in:

asigurari de viata ( adica asigurarile ce acopera riscul de supravetuire si deces);

asigurari de persoane, altele decat cele de viata (asigurari de accidente, asigurari de sanatate, etc).
Asadar, asigurarile de viata reprezinta o componenta a asigurarilor de persoane, avand la baza conceptul de
protectie de risc-viata.
1. Calculul primelor si principiul echivalentei
In asigurarile de viata, la baza calcularii primelor stau:
indicele de mortalitate si cel de supravetuire, rezultati din Tabela de mortalitate;
nivelul (cota) de dobanda la care se poate fructifica rezerva matematica;
principiul echivalentei (conform caruia totalul obligatiilor asiguratului trebuie sa acopere totalul
obligatiilor asiguratorului, platile de sume asigurate, plus cheltuielile aferente administrarii asigurarilor, prin
luarea in calcul si a dobanzilor de fructificare a rezervei de prima, in favoarea asiguratilor, in stabilirea primei
nete;
adaosul de prima care cuprinde coeficientul de siguranta pentru eventualele abateri ale mortalitatii reale
fata de cea indicata in tabelul de mortalitate: coeficientul de risc aferent asigurarii suplimentare (pentru caz de
invaliditate permanenta din accident de peste 50%) daca este prevazuta la forma respectiva de asigurare;
cheltuieli cu achizitionarea asigurarilor si cheltuieli de administrare a asiguratorului.
Plata primelor de asigurare este esalonata dar asiguratorul isi asuma riscul de a achita asiguratului suma
asigurata in cazul decesului acestuia sau la expirarea perioadei de asigurare in cazul supravetuirii asiguratului.
2. Varsta de cuprindere in asigurare
La majoritatea formelor de asigurare, varsta de cuprindere in asigurare este de la 16 la 60 de ani. Varsta sau
intervalul de varsta al persoanelor cuprinse in asigurare variaza de la o societate de asigurari la alta. Acest fapt,
reflectat in conditiile de asigurare, este argumentat in cadrul fiecarei societati de asigurare prin capacitatea
financiara, structura si calitatea portofoliului, pozitia societatii pe piata asigurarilor, intensitatea concurentei si
alti factori.
3. Cuprinderea selectiva in asigurare, a persoanelor, dupa starea sanatatii si varsta
Conditiile de asigurare sunt astfel concepute pentru a preveni antiselectia riscurilor. In consecinta persoanele
bolnave nu sunt cuprinse in asigurare. Apoi, in unele cazuri, la asigurarile contractate pe baza examinarii
medicale a asiguratilor, conditiile de asigurare stipuleaza cerinta asigurarii asa numitelor riscuri anormale. (deci
se cere acceptarea platii unor prime de asigurare corespunzatoare unei varste mai mari). Pentru estimarea unor
asemenea riscuri se calculeaza un coeficient al supramortalitatii, in functie de care se identifica varsta marita ce
va fi luata in seama cu ocazia asigurarii.
4. Modificarea unor elemente in cursul asigurarii
In conditiile de asigurare se stipuleaza posibilitatea modificarii unora din elementele asigurarii, intre care:

durata asigurarii;


durata platii primelor de asigurare;

suma asigurata;

forma de asigurare.
Se precizeaza totodata ca aceste modificari sunt permise la asigurarile de viata la care se constituie rezerva de
prime, cu exceptia asigurarilor temporare de deces, intrucat la aceste asigurari rezerva matematica este redusa.
Evident, posibilitatea modificarii unor elemente ale contractului de asigurare pe parcursul derularii lui se
regaseste in conditiile de asigurare ale tuturor societatilor de asigurare dar nu sunt excluse diferentieri si
impunerea unor restrictii de catre unele societati.
5. Dreptul la suma asigurata redusa si la reactivarea asigurarii
Conditiile de asigurare prevad ca la asigurarile la care se constituie rezerva de prime, in cazul cand se
inceteaza plata primelor dupa ce acestea au fost achitate, o perioada de timp precizata ca limita minima (de
exemplu cel putin 1 an, la asigurarile mixte care au fost contractate pe durata de 5 ani) asiguratul are dreptul la
suma asigurata redusa. Cuantumul sumei asigurate reduse este in functia de rezerva matematica acumulata pana
la incetarea platii primelor. Dreptul la suma asigurata redusa se acorda numai la asigurarea de baza (deces si
supravetuire), deci, nu si la asigurarea suplimentara pentru cazul de invaliditate permanenta din accident, care
este inclusa in toate asigurarile mixte.
Reactivarea asigurarii, la care s-a intrerupt plata primelor, este un drept al asiguratilor, prevazut in conditiile
de asigurare ce decurg din dreptul acestora asupra rezervei matematice constituite. Totusi, reactivarea asigurarii
este posibila doar cu respectarea anumitor conditii precizate de asigurator cu privire la intervalul de timp in care
poate avea loc si cu privire la procedeul adoptat.
6. Obtinerea sumei de rascumparare
Conditiile de asigurare precizeaza dreptul asiguratului la obtinerea sumei de rascumparare in cazul in care,
platind primele de asigurare o perioada de timp (limita minima la asigurarile mixte fiind de 2 ani, pentru
asigurarile contractate pe perioada de 5 ani si 3 ani, pentru cele cobtractate pe perioade mai mari), acesta
solicita incetarea contractului, prin plata sumei asigurate. Dreptul asiguratului la obtinerea sumei asigurate se
argumenteaza prin faptul ca primele de asigurare au fost astfel dimensionate incat sa includa si rezerva de
prime. Intrucat acesta sisteaza plata primelor, el are dreptul de a obtine de la asigurator suma asigurare redusa,
iar daca renunta la asigurare, are dreptul sa I se achite rezerva de prime corespunzatoare asigurarii sale, deci,
sama de rascumparare. Acesta suma de rascumparare reprezinta 95% din rezerva de prime, cota care creste cu
cate o unitate in fiecare din ultimii 5 ani ai asigurarii. Suma respectiva este inferioara sumei totale platite ca
prime si dobanzile aferente, intrucat valoarea acesteia se determina in baza rezervei acumulate minus
cheltuielile de achizitie. In primii ani ai perioadei de asigurare, primele de asigurare sunt consumate in proportie
ridicata pentru acoperirea riscurilor si cheltuielilor, aportul dobanzilor este nesemnificativ, iar rezerva
matematica este prea mica, pentru a nu afecta cuantumul sumei de rascumparare daca plata acesteia se impune.
7. Dobanda la imprumutul acortat in asigurarea de viata
Conditiile de asigurare precizeaza obligatia asiguratului de a plati dobanda la acest imprumut, chiar daca s-ar
putea spune ca se imprumuta din banii sai. Faptul se justifica, intrucat imprumuturile se acorda din rezerva
matematica, ori in acest caz acesta nu mai aduce dobanzi din partea institutiei de credit, unde era pastrata ca
depozit. Deci asiguratul care a primit imprumutul trebuie sa suporte dobanda la imprumut.

31. Riscurile n cadrul asigurrilor de persoane.

Majoritatea persoanelor i familiilor au o dorin puternic de a avea siguran financiar i
protecie mpotriva acelor evenimente care le amenin securitatea.
Securitatea financiar poate fi ameninat sau pierdut dintr-o mulime de cauze. Unele familii
pierd suportul financiar din cauza c ntreintorul familiei a decedat subit ntr-un accident, altele
sufer n urma distrugerii caselor i bunurilor personale din cauza incendiilor, inundaiilor,
uraganelor, cutremurelor de pmnt sau altor fenomene dezastruoase. Unele persoane devin invalizi
din cauza afeciunilor cardiace, cancerului, SIDA sau altor boli. n sfrit, alii se ruineaz financiar,
pentru c li se pretinde s-i onoreze obligaiile ctre tere persoane pentru pagubele produse
acestora.
Riscuri legate de persoan sunt riscurile care afecteaz n mod direct individul. Ele implic
posibilitatea pierderii complete sau reducerii venitului ctigat, cheltuieli suplimentare i diminuarea
activelor financiare. Exist trei riscuri de baz legate de persoan:
risc de supravieuire;
risc de deces;
risc de pierdere a capacitii de munc.

La asigurrile de supravieuire, asigurtorul se angajeaz s plteasc asiguratului, la expirarea

contractului, suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via. n perioada de valabilitate a asigurrii,
asiguratul, pltind primele datorate, acumuleaz o sum de bani la dispoziia asigurtorului, sum care
devine exigibil la expirarea contractului. Suma astfel economisit urmeaz s fie folosit de asigurat, la
momentul potrivit, pentru cele mai diverse scopuri: s-i achiziioneze un imobil, un automobil sau alte
bunuri de mare valoare ori de folosin ndelungat; s se mute cu familia ntr-o alt regiune sau ar; s
efectueze o cltorie de agrement, de afaceri, de studii, de tratament medical etc.
Potrivit condiiilor contractuale, asiguratul intr n posesia sumei asigurate numai n cazul n care
este n via la expirarea contractului. Dac ns acesta a decedat anterior expirrii termenului de
valabilitate a contractului, asigurtorul se consider eliberat de angajamentul luat prin contract i, ca
urmare, nu are nici o obligaie fa de motenitorii asiguratului.
Asigurrile de deces protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces. Asigurtorii folosesc diverse
forme de asigurare care s satisfac cele mai diferite preferine. Astfel, ntr-o formul, asigurarea
acoper riscul de deces la orice dat ar surveni acesta.
Asigurarea de deces l oblig pe asigurtor s achite suma nscris n contract, dac decesul
asiguratului a avut loc n perioada de valabilitate a contractului. Dac la expirarea contractului asiguratul
este n via, asigurtorul este eliberat de orice obligaie fa de asigurat. Aadar, asigurarea de deces nu
este o asigurare de economisire (capitalizare), ci una de protecie mpotriva unui risc determinat.
Cele dou asigurri de via - de supravieuire i de deces - acoper fiecare n parte cte un singur
risc, crend astfel impresia c una din pri este ntotdeauna pedant. n realitate, supravieuirea i
decesul, constituind riscuri alternative, nu se pot produce niciodat simultan.
Asigurrile mixte de via. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguraii i pentru a le
simplifica sub raport organizatoric, asigurtorul ofer un produs, care acoper ambele riscuri printr-un
singur contract, denumit asigurare mixt de via. Prin cuprinderea a dou riscuri alternative ntr-un
contract de asigurare unic, caracterul contradictoriu al celor dou riscuri nu dispare, ci se creeaz numai
impresia c asiguraii ctig n cazul producerii oricrui risc: n cazul decesului asiguratului,
beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz
personal suma asigurat prevzut n contract. Este adevrat c asiguratul ctig n ambele mprejurri,
dar acest avantaj l obine cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri distincte, adic cu suportarea
primelor datorate att pentru riscul de deces, ct i pentru cel de supravieuire.
32. Condiiile generale i particularitile asigurrilor de persoane
Condiiile de asigurare stau la baza contractelor de asigurare, nglobnd o serie de prevederi,
cu caracter juridic, ntre care: modul de ncheiere a contractului de asigurare, declanarea i
ncetarea rspunderii asigurtorului, stabilirea beneficiarilor de asigurare, modalitatea de calcul
i plata primelor de asigurare, acte i forme de plat, modaliti de executare a contractelor etc.
Asigurrile de via fiind facultative, au la baz contracte de asigurare, prin care se stabilesc
obligaiile reciproce ale celor dou pri, ale asigurtorului (de a achita suma asigurat n cazul
ivirii evenimentului asigurat, respectiv la expirarea asigurrii) i ale asiguratului (de a achita la
termen, n cuantumul stabilit, primele de asigurare).

Condiiile de asigurare includ i prevederi rezultate din aplicarea bazelor tehnice ale asigurrilor de
via, respectiv dobnda luat n calculul primelor de asigurare i al rezervelor matematice, precum i
adaosul pentru cheltuielile de achiziie i administraie a asigurrilor etc.
Aceste prevederi urmresc ncadrarea calculului primelor de asigurare n bazele statistice i
eliminarea elementelor care ar putea periclita realizarea echilibrului financiar al asigurrilor de via,
deci vizeaz buna lor funcionare.
n funcie de riscul acoperit, asigurrile de persoane pot fi divizate n:
asigurri de via ( adic asigurrile ce acoper riscul de supraveuire i deces);
asigurri de persoane, altele dect cele de via (asigurri de accidente, asigurri de
sntate, etc).

Aadar, asigurrile de via reprezint o component a asigurrilor de persoane, avnd la baz

conceptul de protecie de risc-via.
1. Calculul primelor i principiul echivalenei
n asigurrile de via, la baza calculrii primelor stau:
indicele de mortalitate i cel de supraveuire, rezultai din Tabela de mortalitate;
nivelul (cota) de dobnd la care se poate fructifica rezerva matematic;
principiul echivalenei (conform cruia totalul obligaiilor asiguratului trebuie s
acopere totalul obligaiilor asiguratorului, plile de sume asigurate, plus cheltuielile aferente
administrrii asigurrilor, prin luarea n calcul i a dobnzilor de fructificare a rezervei de prim, n
favoarea asigurailor, n stabilirea primei nete;
adaosul de prim care cuprinde coeficientul de siguran pentru eventualele abateri
ale mortalitii reale fa de cea indicat n tabelul de mortalitate: coeficientul de risc aferent
asigurrii suplimentare (pentru caz de invaliditate permanent din accident de peste 50%) dac este
prevzut la forma respectiv de asigurare; cheltuieli cu achiziionarea asigurrilor i cheltuieli de
administrare a asiguratorului.
Plata primelor de asigurare este ealonat dar asigurtorul i asum riscul de a achita asiguratului
suma asigurat n cazul decesului acestuia sau la expirarea perioadei de asigurare n cazul
supraveuirii asiguratului.
2. Vrsta de cuprindere n asigurare
La majoritatea formelor de asigurare, vrsta de cuprindere n asigurare este de la 16 la 60 de ani.
Vrsta sau intervalul de vrst al persoanelor cuprinse n asigurare variaz de la o societate de
asigurri la alta. Acest fapt, reflectat n condiiile de asigurare, este argumentat n cadrul fiecrei
societi de asigurare prin capacitatea financiar, structura i calitatea portofoliului, poziia societii
pe piaa asigurrilor, intensitatea concurenei i ali factori.
3. Cuprinderea selectiv n asigurare, a persoanelor, dup starea sntii i vrst
Condiiile de asigurare sunt astfel concepute pentru a preveni antiselecia riscurilor. n consecin
persoanele bolnave nu sunt cuprinse n asigurare. Apoi, n unele cazuri, la asigurrile contractate pe
baza examinrii medicale a asigurailor, condiiile de asigurare stipuleaz cerina asigurrii aa
numitelor riscuri anormale. (deci se cere acceptarea plii unor prime de asigurare corespunztoare
unei vrste mai mari). Pentru estimarea unor asemenea riscuri se calculeaz un coeficient al
supramortalitii, n funcie de care se identific vrsta mrit ce va fi luat n seam cu ocazia
asigurrii.
4. Modificarea unor elemente n cursul asigurrii
n condiiile de asigurare se stipuleaz posibilitatea modificrii unora din elementele asigurrii,
ntre care:
durata asigurrii;
durata plii primelor de asigurare;
suma asigurat;
forma de asigurare.
Se precizeaz totodat c aceste modificri sunt permise la asigurrile de via la care se
constituie rezerv de prime, cu excepia asigurrilor temporare de deces, ntruct la aceste asigurri
rezerva matematic este redus. Evident, posibilitatea modificrii unor elemente ale contractului de
asigurare pe parcursul derulrii lui se regsete n condiiile de asigurare ale tuturor societilor de
asigurare dar nu sunt excluse diferenieri i impunerea unor restricii de ctre unele societi.
5. Dreptul la suma asigurat redus i la reactivarea asigurrii
Condiiile de asigurare prevd c la asigurrile la care se constituie rezerv de prime, n cazul
cnd se nceteaz plata primelor dup ce acestea au fost achitate, o perioad de timp precizat ca
limita minim (de exemplu cel puin 1 an, la asigurrile mixte care au fost contractate pe durata de 5
ani) asiguratul are dreptul la suma asigurat redus. Cuantumul sumei asigurate reduse este n funcia
de rezerva matematic acumulat pn la ncetarea plii primelor. Dreptul la suma asigurat redus
se acord numai la asigurarea de baz (deces i supraveuire), deci, nu i la asigurarea suplimentar
pentru cazul de invaliditate permanent din accident, care este inclus n toate asigurrile mixte.

Reactivarea asigurrii, la care s-a ntrerupt plata primelor, este un drept al asigurailor, prevzut
n condiiile de asigurare ce decurg din dreptul acestora asupra rezervei matematice constituite.
Totui, reactivarea asigurrii este posibil doar cu respectarea anumitor condiii precizate de
asigurtor cu privire la intervalul de timp n care poate avea loc i cu privire la procedeul adoptat.
6. Obinerea sumei de rscumprare
Condiiile de asigurare precizeaz dreptul asiguratului la obinerea sumei de rscumprare n
cazul n care, pltind primele de asigurare o perioad de timp (limita minim la asigurrile mixte
fiind de 2 ani, pentru asigurrile contractate pe perioada de 5 ani i 3 ani, pentru cele cobtractate pe
perioade mai mari), acesta solicit ncetarea contractului, prin plata sumei asigurate. Dreptul
asiguratului la obinerea sumei asigurate se argumenteaz prin faptul c primele de asigurare au fost
astfel dimensionate nct s includ i rezerva de prime. ntruct acesta sisteaz plata primelor, el are
dreptul de a obine de la asigurtor suma asigurare redus, iar dac renun la asigurare, are dreptul s
I se achite rezerva de prime corespunztoare asigurrii sale, deci, sama de rscumprare. Acest sum
de rscumprare reprezint 95% din rezerva de prime, cota care crete cu cte o unitate n fiecare din
ultimii 5 ani ai asigurrii. Suma respectiv este inferioar sumei totale pltite ca prime i dobnzile
aferente, ntruct valoarea acesteia se determin n baza rezervei acumulate minus cheltuielile de
achiziie. n primii ani ai perioadei de asigurare, primele de asigurare sunt consumate n proporie
ridicat pentru acoperirea riscurilor i cheltuielilor, aportul dobnzilor este nesemnificativ, iar rezerva
matematic este prea mic, pentru a nu afecta cuantumul sumei de rscumprare dac plata acesteia
se impune.
7. Dobnda la mprumutul acortat n asigurarea de via
Condiiile de asigurare precizeaz obligaia asiguratului de a plti dobnda la acest mprumut,
chiar dac s-ar putea spune c se mprumut din banii si. Faptul se justific, ntruct
mprumuturile se acord din rezerva matematic, ori n acest caz acesta nu mai aduce dobnzi din
partea instituiei de credit, unde era pstrat ca depozit. Deci asiguratul care a primit mprumutul
trebuie s suporte dobnda la imprumut.
33. Esenta economica a operatiunilor de reasigurare?Experienta umana a stabilit ca prin alcatuirea unei
comunitati bazata pe aceleasi interese, pierderile se pot imparti itre mai multe persoane. Contributibutia fiecarui
individ este mica, iar fondul constituit va fi folosit numai pentru acoperirea pierderilor suferite de cei
prejudiciati. Aceasta procedura bazata pe solidaritate si ajutor reciproc constituie de fapt un sistem de asigurare
mutuala. Teoretic, toti membrii comunitatii contribuie in mod egal la acoperirea daunelor, insa practic grupul
trebuie sa aiba posibilitetea de a controla suma necesara inainte de aparitiei evenimentului astfel incit sa poata
face imediat fata obligatiunilor.
Evident, si reactiile omului la risc sunt multiple, in functie de nevoile specifice ale acestuia si anume:
de prevenire;
de limitare;
de acceptare;
de transferare.
(Exemplu: Distrugerea unei case de un incendiu)
Odata cu aparitia societatilor pe actiuni ce avea ca scop principal obtinerea de profituri, stabilizarea primelor de
asigurarea a devenit o necesitate strigenta. In realitate, pentru asigurator pot sa apara abateri dintre volumul
primeleor incasate si volumul despagubirilor achitate. Astfel, daca balanta inclina in favoarea primelor fata de
volumul despagubirilor platite, atunci asiguratorii inregistreaza profit. Daca situatia este inversa, asiguratorul va
apela la surse atrase, adica plasamente de capital: depozite bancare, achizitionarea de hirtii de valoare (actiuni
sau obligatiuni ale statului), afeceri mobiliare sau imobiliare. In acest caz asiguratorul poate ceda o parte din
raspunderile asumate.
Cele mai utilizate forme de cedare a riscului sunt:
a) Co-asigurarea;
b) Reasigurarea;
c) Retrocesiunea (retrocedarea).
a) Co-asigurarea, reprezinta o modalitate de cedare a riscului potrivit careia, datorita valorii mari a
bunurilor asigurate, riscul este subscris de mai multi asiguratori. Acestia, preiau o cota de risc si pe care o
suporta independent. Participarea la decontarea daunelor se face in proportia in care a fost preluat si riscul.

De exemplu: un obiectiv economic a fost evaluat la 10.000. lei. Riscul este preluat de un numar de trei
asiguratori, in urmatoarele proportii: A1=50%, A2=30% si A3=20% . Considerind prima de asigurare ca
fiind de 400 lei, atunci contractele de asigurare vor arata astfel:
CA1=5.000 lei
unde CA contract de asigurare;
Pa1=200 lei
Pa prima de asigurare.
CA2=3.000 lei
Pa2=120 lei
CA3=2.000 lei
Pa3=80 lei
In cazul unei daune, participarea asiguratorilor la decontarea daunelor se face in aceeasi proportie. De
exemplu: o dauna de 3.000 mil lei va fi platita de cei trei asiguratori astfel: A1 = 50% * 3.000 = 1.500 mil lei;
A2 = 30% * 3.000 = 900 mil lei;
A3 = 20% * 3.000 = 600 mil lei..
b) Reasigurarea constituie un mijloc de egalizare, de divizare, a raspunderilor intre mai multi
asiguratori, dispersati pe arii geografice cit mai intinse, de mentinerre a unui echilibru intre primele incasate si
despagubirile datorate la fiecare asigurator in parte.
Aceasta modalitate de cedare a riscului are un dublu avantaj. Pe de o parte, asiguratul este pus la adapost
de eventualele surprize, iar pe de alta parte, asiguratorul cedind parte din risc poate mult mai usor sa faca fata
obligatiilor din contract.
Figura nr. 3 Reasigurarea
Pa

Pr

R reasigurator;
R.- contract de reasigurare;
Pr - prima de reasigurare.

C. A.

C. R.
Pr
O parte din
Desp.
despagubire
Reasigurartea este un mod ideal de obtinere a protectiei de catre reasigurat in timp si spatiu.
Reasiguratul trece asupra altuia acea parte din fiecare risc care, prin aparitia fenomenului, ii poate perturba
echilibrul financiar. Astfel, reasiguratul isi poate pastra o anumita flexibilitate in subscrierea riscurilor, fapt care
ii permite sa ofere clientilor sai servicii mai bune.
c) Retrocesiunea (retrocedarea) este o divizare si mai mare a riscului, potrivit caruia reasiguratorul poate si
el sa cedeze o parte din riscul pe care si la asumat prin reasigurare. Reasiguratorul se numeste retrocedent, iar
societatea care preia riscul se numeste retrocesionar.
Figura nr. 4 Retrocesiunea
Pa

Pr

C.A.

C.R.

Desp.

Pr
C.R.
O parte din
despagubire

O parte din
despagubire

C.R- contract de retrocesiune

Pr prima de retrocesiune
R- retrocesionar

Retrocedarea sau retrocesiunea reprezinta o noua reasigurare incheiata de un reasigurator, prin care acesta
transmite o parte din raspunderea preluata prin contractul de reasigurare unei alte institutii sau societati de
asigurari.Prin aceasta modalitate de dispersare a riscului se realizeaza o si mai buna acoperire a evenimentelor
ce se pot intimpla, permitind fiecarui participant sa retina numai acea parte din riscuri pentru care acoperirea
este certa. Retrocedent, este o parte care in schimbul unei prime, se reasigura la rindul sau, la o alta societate
de asigurari mai puternica. Retrocesionar este acea parte care intervine in contractul de retrocedare si care, in
schimbul primelor incasate, preia o parte din riscuri si din sumele asigurate. Cu cit numarul asiguratorilor,
reasiguratorilor, retrocesionarilor este mai mare, sansa platii la timp si la valoarea reala a daunelor ce pot sa
apara, creste. Societatile de reasigurari preiau de la asiguratori acele riscuri care sunt prea mari pentru
capacitatea lor financiara. Astfel, reasigurarea are un rol important din urmatoarele cauze:

Cresterea capacitatii de asigurare

Omogenizarea riscurilor

Stabilizarea financiara

Cresterea capacitatii de asigurare - principalul motiv pentru care se apeleaza la reasigurare este cresterea
capacitatii de primire in asigurare. In fiecare domeniu de asigurare exista risacuricare, datorita dimensiunii sau
naturii lor, nu pot fi acoperite in intregime de o singura companie de asigurari. Omogenizarea riscurilor
producerea riscurilor asigurate duce de obicei la inrautatirea rezultatelor obtinute de compania de asigurari pe o
anumita perioada de timp. Oscilatiile mari ale rezultatelor obtinute de un asigurator pot distruge imaginea
companiei in fata publicului si pot trezi ingrijorare in randurile asiguratilor si actionarilor. Stabilizarea
financiara alta functie importanta a reasigurarii este cea financiara. Companiile care practica au o stabilitate
financiara mai puternica si un grad de solvabilitate mai ridicat
34 .Functiile reasigurarilor?1.cresterea capacitatii de subscriere a asiguratului;2.protectia impotriva unor
catastrofe;3.sprijinirea reciproca a celor 2 parteneri,adica reasiguratulului si reasiguratorului;4.mentinerea
stabilitatii fina-re;5.asistenta in activitatea de subscriere
35 .Contractul de reasigurare?Conform legislatiei privind efectuarea operatiunilor de reasig orice CRa tb sa
cuprinda:1.denumirea deplina si adresa juridica a partilor;2.obiectul reasig si nivelul raspunderii a
reasig;3.primele de reasig;4.drepturile si obligatiile partilor;5.comisioanele(brokeraj);6.excluderea din
raspundere;7.valuta contractului;8.perioada de valabilitate.La incheierea CRa e/e necesar ca ambele parti sa-si
cunoasca drepturile si obligatiile.
36 .Formele i metodele de reasigurare?Principalele contracte de reasigurare proportionala sunt:
a)
contractul de reasigurare cota parte;
b)
contractul de reasigurare excedent de suma asigurata.
a)
Caracteristica esentiala a acestul tip de contract este ca participarea reasiguratului si a reasiguratorului se
stabileste sub forma unei cote procentuale din suma asigurata prevazuta in contractul de asigurare.
De exemplu, un asigurator incheie patru contracte de asigurare pentru o societate comerciala pentru urmatoarele
riscuri:
obiectivul A 450 mln.lei
obiectivul B 800 mln.lei
obiectivul C 180 mln.lei
obiectivul D 260 mln.lei
In urma negocierilor s-a stabilit ca retinerea companiei cedente este de 30% din fiecare risc subscris. Retinerea
proprie se va calcula in felul urmator:
obiectivul A 135 mln.lei (450 mln.lei * 30%)
obiectivul B 240 mln.lei
obiectivul C 54 mln.lei
obiectivul D 78 mln.lei
Daca retinerea este de 30% atunci inseamna ca reasigurarea va fi 70% din fiecare risc subscris.
obiectivul A 315 mln.lei (450 mln.lei * 70%)
obiectivul B 560 mln.lei
obiectivul C 126 mln.lei
obiectivul D 182 mln.lei
b)
La contractul de reasigurare excedent de suma asigurata compania cedenta (reasiguratul) cedeaza
numai acele sume pe care nu doreste sau nu poate sa le retina in contul propriu. Retinerea se stabileste automat
sub forma unor sume fixe numite plinul de conservare. Tot ceea ce depaseste aceasta retinere numita excedent
se cedeaza in reasigurare.
Reasiguratul cedeaza numai acele riscuri care au o frecventa mai mare de aparitie. Aceasta este forma ideala
pentru reasigurat.
Reasigurarea neproportionala imbraca doua forme principale:
a)
contractul de reasigurare excedent de dauna;
b)
contractul de reasigurare oprire de dauna.
In cazul contractului excedent de dauna reasiguratul si reasiguratorul nu au legatura cu sumele acceptate prin
contractele de asigurare sau realsigurare, ci doar cu daunele ce pot sa apara ca urmare a aparitiei evenimentului
asigurat. Reasiguratul stabileste o limita monetara in suma absoluta, prin care se creaza o zona de raspundere ce
reprezinta retinerea proprie denumita prioritate, fransiza sau prag. Reasigurarea se va face numai pentru
valoarea ce depaseste prioritatea pentru care, in caz de dauna reasiguratorul va despagubi reasiguratul.
Caracteristic contractului oprire de dauna este ca retinerea reasiguratului se stabileste ca un procent din
volumul primelor nete incasate de aceasta, diferenta fiind suportata de reasigurator. Participarea reasiguratorului
la acoperirea daunei este dependenta de rata daunei.
unde:
Rd rata daunei

D marimea daunelor produse

Pr prime de reasigurare
Exemplu
Reasiguratul se angajeaza sa acopere daunele produse in cursul anului pina la nivel de 50% din primele incasate
din perioadele de referinta, iar reasiguratorul sa suporte diferenta.
Daca daunele se ridica pina la 50%, reasiguratorul nu intervine, dar daca daunele inregistreaza 80%, atunci
reasiguratorul participa cu diferenta 80% - 50% = 30%
Nota:Reasiguratorul este interesat ca raspunderea lui sa fie stabilita si ca marime absoluta, nu numai ca procent.
Metodele de reasigurare?In reasigurarea internationala exista doua metode de reasigurare si anume:
a)
metoda facultativa;
b)
metoda contractuala.
Metoda facultativa a incheierii unei reasigurari deriva din faptul ca reasiguratorul are posibilitatea de a alege, de
a accepta sau a refuza afacerea in conditiile impuse de compania cedenta. Aseasta metoda se practica in cazul
plasarii unui risc singular, in cazul unor riscuri specifice sau cind metoda contractuala nu ofera partenerilor
suficiente conditii. Tinind cont de faptul ca partile nu sunt obligate sa contracteze reasigurarea, adica pe de o
parte, compania cedenta care selecteaza ce anume riscuri plaseaza reasigurarea si pe de alta parte, easiguratorul,
care va accepta sau nu oferta primita.Metoda contractuala, spre deosebire de cea facultativa are la baza
principiul non selectiei din partea partilor. Contractul ce se realizeaza intre compania cedenta si reasigurator are
ca obiect un ansamblu de riscuri, fara a exista posibilitatea selectarii unuia sau unui grup de riscuri. Tot acest
ansamblu de riscuri se numeste portofoliu. Denumirea de obligatorie, a acestei metode de reasigurare, deriva
din faptul ca reasiguratul se obliga sa cedeze toate riscurile subscrise, iar reasiguratorul se obliga sa le accepte
in intregime. Acest tip de contracte se reinnoiesc automat. Din acest motiv costul de administrare este mic.