Observam personificarea "Norii s-au mai razbunat",de unde reiese ca norii au inceput sa cearna

fulgi mari de zapada spre apus.Epitetul "pe riu e numai fum" sugereaza caracterul stapinitor al
iernii ,iar personificarea "vintu-i linistit acum" face sa credem ca vintul este ca un mos care s-a
molcomit.De aici imaginile vizuale statice,care insa nu dureaza prea mult, fiindca "navalnic vuiet
vine"(personificare)-zgomot provocat de copiii care se joaca veseli in zapada si se bucura de
venirea iernii.Comparatiile "gura fac ca roata morii", "Si de-a valma se pornesc,/ Cum prin gard se
gilcevesc / Vrabii gurese...",inersiunea "plina-i strimta ulicioara" transmit sentimentul de
fericire,bucurie si veselie.Strofa se incheie cu inversiunea "norii ploi vestesc" specifica stilul
poetic.Inversiunile "de foame-adusi"."largi de-un cot sunt pasii lui","haina-i maturind pamintul","altii-n
gluma parte-i tin",repetitia "abia,abia" redau starea de umilinta a copiilor mici in comparatie cu copiii
mari.
Comparatia "cinci ca el incap in ea" ,enumeratia "tot vine,tot inoata", epitetul "ochii vii" sugereaza
chipul comic al micului personaj ,care a iesit fata in fata cu natura aspra,fiindca "-i barbat".
Prin poezia "Iarna pe ulita" poetul George cosbuc aduce un imn traditiilor de iarna de la sat,
reinvie emotii traite in copilarie. Personificarea "Norii s-au mai razbunat / Spre apus" sugereaza
entuziasmul copiilor cuprinsi de joc. In centrul tabloului apare un baietel mic cu "Haina-i maturind
pamintul/ Si-o tireste abia-abia". Poetul utilizeaza foarte reusit metonimia"Dind pe ceafa putintel/
Toata lina unui miel: O caciula mai voinica/ Decit el". Comparatia "-Uite, ma, caciula, frate,/ Mare cit
o zi de post" adauga nuanta descrierii caciulii. Hiperbola "Au sub dinsa sapte sate /Adapost" creaza
o impresie comica-baietasul cu o caiula enorma si nepotrivita pentru virsta lui .
In urmatoarele strofe atentia gloatei de copii de deplaseaza asupra unei batrine. Comparatia " Ca
pe-o bufnit-o-nconjoara" se refera la o batrinica, calea careia o atin copiii pentru a se distra.
Zarva si veselia copiilor este redata de autor prin comparatia din finalul poeziei "Parca treceadunatura/ De tatari".