-

:).

TI,'

i't

.
,

ti

,,

....,
1

-------

.(

..

I''

-3

4 ,i,...12-.' 4,....-.. -, '..;4:

/'
,'''

n
-

4."..

1/
-

,..

,)
'';'.

-..

....,

,..

1...1

- -

'.,"

__--,..7-":72avr

II

Ill,

.' '

"

,;

4-4 ,

;,-,,

.lirk

',.......T.,

k ,,

A_ .:

-, . 1/4---:,_

LK

--*''

cAr-

4.

..
_

--IL II

V'

..

, ..........

..s.

L..........,....,

.,...

7'

-.

.......-- .......1.""j

li,.

r'
; rr-r-pl,

.,

...-.-

li

,..

UCURE$T111N 1869
DE

PREZIOSI
www.dacoromanica.ro

BUCURESTII IN

1869

de PREZIOSI
Cu o prezentare de AL. BA D AUTA

EDITAT DE ,LUNA BUCURE T IL 0

www.dacoromanica.ro

R"

PREZIOSI: AUTOPORTRET
www.dacoromanica.ro

Caetul original de schite al lui Preziosi,

din care s au reprodus planqele grupate

acest album al Bucureqtilor in 186.9",

este proprietatea D-lui C. Argetoianu.
Pentru binevoitoarea D-niei Sale solicitudine, Comitetul pentru organizarea serbh.-

rilor celei dintai Luni a Bucureqtilor ,c A

exprimA cele mai clduroase multumiri.

www.dacoromanica.ro

IO

L4

- Mt1:::PIUL-U' 1 .

de-alungul unei cdi naturale se ets2p. icatie, cum era Dundrea si, in
acelas timp, in preajma Orientului care a ispitit atAti cdlAtori, TArile RoSituate
mnesti au fost vizitate, din cele mai depArtate vremuri, de numerosi dru-

meti strdini. Despre unii nu avem nici-o stire exact. Despre cei mai vechi
In deosebi. Despre altii, insA, existd destule mArturii. Fie propriile lor note de
drum, fie insemndrile altora despre ei. Cdlugdri, calauziti de o stea misionar,
negustori atrasi de bogatia locurilor, OH simpli cAldtori in trecere , firul vremelnic al acestor oaspeti de altddatd, incepe de prin veacul al XIV-lea, chiar al
si urca pnd in zilele noastre.
Pentru istoria si, deci, pentru cultura noastr, trecerile acestea au fost de mult
insemnAtate: cnd n'au avut vre-o utilitate imediat, pentru stdrile de atunci,
ele au slujit, cel putin ca document, mai tArziu. Multumit ecoului lor, pAstrat in
documentele si bibliotecile altor tdri, mai putin incercate deck au fost tArile dunArene, s'au putut cunoaste si lega ?litre ele, fapte si stAri despre cari, altfel, am
fi rAmas ara nici o veste.

BunAoard, acea admirabild reconstituire a I storiei Romnilor prin c Ala tor i", pe care o datorAm eruditiei fArd egal si marelui dar de evocare, cari
insotesc totdeauna cercet:drile d-lui N. Iorga : incepnd dela misionarii francis-

5
www.dacoromanica.ro

cani ai celui de al XIII-lea secol si pnd la italianul Botero, de dinaintea lui

Mihai Viteazu continuAnd cu Bandini, Del Chiaro, Porter, Boscovich, Sulzer,
Raicevich, Hacquet, Recordon, si pnd la mai nouii Pertusier, Zucker, Haussez,
Demidov, Vaillant, Colson, Marmier, s. a.,
d. N. Iorga invie, in cele 4 volume ale lucrdrii sale, in acelas timp cu viata fieckuia,
viata si aspectele
principale ale epocii, in care ei au poposit intre hotarele romnesti.
Deopotriva pretioase cAt mkturiile scrise, ramase dela acesti cAldtori, sunt a-

cele in care impresiile de drum au fost exprimate, nu prin simple cuvinte, ci

prin linii i culori : artistii strAini, pictori si acuarelisti indeosebi, cari au trecut
sau au rAmas mai indelung la noi, incepAnd cu a doua jumdtate a veacului al
XVIII-lea.

Intre acestia, cei mai de seamd sunt acei care au format grupul artistilor francezi : Liotard, Louis Dupr, Hector de Barn, Doussault, Bouquet, Raffet, Valrio, Lancelot, etc.
De bund seamd cA, judecate independent de instrumentul sau forta care le stdpAneste, cuvntul i culoarea nu sunt, in fond, deck cloud mijloace de expresie.
Egale ca posibilitp i rezultat artistic, cu aceastd singurd diferentd in favoarea culorii : de a putea exprima mai sintetic si direct pentru ochi, decAt descriptia scrisd, aspectele si formele realitii, O diferentd mai mult aparent
mai degrabA in functie, nu de artist, Ca de acei care folosesc sau judeca rezultatul efortului

Cad, in conditii de art egale, un peisagiu in culori nu este niciodatd mai usor

o
www.dacoromanica.ro

de realizat ca transpunerea lui in cuvinte. Primul se percepe, insa, mai facil

si convinge mai mult. In vreme ce descriptia, cu mijloace scrise sau verbale,
lasa mai totdeauna loc banuelilor, in ceeace priveste exactitatea ei. De-aceea,
pentru marele public, pictura, acuarela sau desenul si, recent, fotografia, stint
dovezi mai puternice decat echivalentul lor realizat prin cuvinte.
Din acest punct de vedere, in primul rand documentar, intaile imagini exacte
ale trecutului (exceptand stampele ale caror linii primitive au fost mai degraba
pretexte de interpretari) incep, in genere, cu artistii straini care ne-au vizitat.
Ei ne-au descoperit, fie dupd marturiile mai vechi ale calatorilor, fie in drum
spre Constantinopol, sau venind la noi ca oaspeti ai fiilor de boeri cari incepuser s studieze la Paris, si, uneori, chiar ca musafiri ai Domnitorului.
Unul din acestea, poate sa fie si cazul lui Preziosi.
Caci, daca despre toti ceilalti exista informatii asupra vietii si activitatii lor anterioare, mai mult sau mai putin complete opus lor, Preziosi este o enigma.
Nu se stiu despre el decat foarte putine lucruri. Sigur cd era italian. Dar in
Italia nu este cunoscut. Cercetarile intreprinse, in acest sens, n'au dus la vre-un
rezultat mai amplu. Singura incercare de a-i schita viata, ne-a dat-o d-1 Al.

Busuioceanu in S tudii it alien e" : investigatiilor facute de d-sa, le adaugam

pe ale noastre, cu toate rezervele i temerile pe cari aceasta ciudat existenta
le obliga.
Inc necunoscuta, fotografia era premersa, la acea epocd, de transpunerea
in culori i desen. O seamd de specialisti ai acestui mestesug colindau, pe

7
www.dacoromanica.ro

atunci, diferitele orase ale trilor. Cei mai buni treceau hotarele, Ctiva au fost
solicitati chiar de Regele Carol L Nit atAt ca portretisti ai Familiei Do. mnitoare cf.,

mai degrabd, cu rostul

nemrturisit dar extrem de util
de a rdspndi in
ca mai largi cercuri europene, unde se discutau pe acea vreme destinele Romniei, veden i dintr'o tar:A ignorat. Astfel au venit la noi, sau au fost chemati:
Szathmary si germanii August Becker, F. Kaiser, Emil Volckers, peisagisti srguitori dintre ei, ultimul venind la Bucuresti in acelas timp cu Regele Carol I.
In aceias situatie, mai pot fi citati englezul Schonberg, polonezul Adjukiewicz,
specialist in scene de parki militare, etc.
.*;
Unii dintre acestia, simpli meseriasi ai penelului, nu puteau depsi acuarela
documentar. Desenul i culoarea corect. Nu izbuteau sd se ridice, deca prea
putin, de-asupra realittii. Altii, printre cad Preziosi, pstrau subiectul ca simplu
pretext si, Fr
falsifice, ridicau acuarela IDA-1A la arta'.
In acest sens, mai direct perceptibil dect chiar in tablouri, forta talentului lui
Preziosi se contureazd definitiv, in schitele sale de drum: lucrate totdeauna in
fugA, cAteodatd clare in suita Domnitoruluf, m.ai rar asezat dar cu caetul tinut
incomod pe genunchi (cum in Autoportretul care deschide acest album), insemnkile de drum" ale lui Preziosi se desfac, de sub creionul si penelul sdu, cu
o eldur i siguranta de cari numai un artist autentic putea fi capabil.
ateva linii numai, ajung ca s inchiege un ansamblu. Dotta-trei culori, scuturate fugar, stint suficiente, alteori, ca s aducd pe hArtie un zAmbet, o lumind, o
-:
miscare: viata adevrat.
:

8
www.dacoromanica.ro

Preziosi a fost astfel, inainte de toate, un desenator si acuarelist de indiscutabil

talent: plin de spontaneitate, cu un simt al observatiei dintre cele mai neobisnuite
si un maestru al culorii igenue i clare. Probabil insd un artist nomad. Cum just
se presupune: unul dintre acei neosteniti cantdreti in culori, un fel de trubadur al
penelului, mereu atras de drumuri si aspecte noi.
Desigur ca i-a pdrdsit patria de timpuriu. Inainte de ali fi putut da intreaga
mdsurd a talentului sau. Pentru acest motiv, Preziosi nu este citat in niciun manual de istoria artei noui italiene : solicrtat de noi, insusi Zozi, cunoscutul critic
de artd venetian, nu 1-a putut identifica biografic.
Nici macar numele nu i-se cunoaste intreg. A semnat pretutindeni, simplu Preziosi".
Busuioceanu, sprijinindu-se pe o indicatie dintr'un catalog de expozitie
din 1873, unde numele pictorului era notat D. Preziosi", presupune ca el s'ar fi
putut cherna Domenico.
Evident, problematic. Pe de aka' parte, albumul din care s'au extras plansele de
fatA, are acest titlu, scris se pare de mna lui Preziosi : La Valachie par Preziosi". Aldturi de care, notat cert de altcineva, s'a adaus ulterior : Aquarelles

de mon grand Pre Preziosi". De unde rezultd Ca acest album, propriu zis o
carte de schite, un jurnal de drum in culori, a apartinut urmasilor pictorului
cari, dupa unele informatiuni, au locuit mai tdrziu la Constantinopol.
Aceast constatare vine sd dea certitudine presupunerii cd, inainte de a lucra la
noi si probabil si dupd aceea, Preziosi a trAit la malurile Bosforului. Din acest caet

de schite nu rezult de altfel, dacd e sd credem c desfdsurarea lui pAstreazA

www.dacoromanica.ro

cursul cronologic al diferitelor etape ale caltoriei, drumul pe care Preziosi a ve-

nit. Albumul, dei prima acuarela poarta o data mai tazie, se incepe organizat
cu data de 1 Iunie 1869, Cand Preziosi se afla la Bucuresti. Acest fapt verifica
afirmatia ca pictorul a lucat la noi in dou vacante consecutive: in verile anilor 1868 si 1869.

Marturisim, insa, ca aceasta lipsa sau imprecizie de date, asupra vietii lui Preziosi, nu ne supara prea mult. Esentialul n'a fost niciodata viata artistului. Ci rezultatul ei. Pe de alta parte pentru un popor, cum e al nostru, care are in patrimoniul sau popular de arta, atatia gloriosi eroi anonimi (Poetul, Sculptorul in
lemn, Cantaretul, etc.), aceasta nesiguranta in ceiace priveste viata lui Preziosi,
e pared anume facuta ca sa ni-1 apropie si sporeasca mai mult.
Este foarte posibil, deci, ca Preziosi s fi venit la Bucuresti chemat de Regele Carol I,

spre a-1 intovarasi in calatoriile sale. Da tele unor acuarele coincid, intiadevar,
cu principalele locuri ale unora dintre aceste calatorii. Cum nu e mai putin adevarat ca, in afara de Szathmary, niciunul dintre acuarelistii care au fixat in culori inceputul domniei Regelui Carol I, n'a izbutit mai matur ca Preziosi, sa realizeze scene si aspecte atat de variate : dela peisagiul vast si linistit al Dunarii,
pe apele careia se distinge vakil regal pavoazat, pana la amestecul colorat si pitoresc al Mosilor" si de la scenele rustice, pAna la ilustratiile atat de reusite din
primii ani ai Regatului.
Albumul lui Preziosi, dupa care el si-a reconstituit probabil mai tarziu tablourile a-

flate azi in Pinacoteca Regar, este o fresca vie a tali de acum aproape trei

10
www.dacoromanica.ro

sferturi de veac. Taranii sAi au atitudini si linii pline de noblete. Preziosi a stiut
s surprind pretutindeni detaliul cel mai potrivit. Culoarea cea mai autentic.
Momentul cel mai caracteristic. Scenele din Mosi sunt inegalabile ca valoare
documentar si, deopotrivd, ca poezie a vechilor targuri din margine de oras, loc
de intalnire al tuturor regiunilor trii, adevArat muzeu etnic, viu.
Dar, cel putin tot at:it de insemnat, este Preziosi pentru Orasul in sine; cu exceptia cu Szathmary, niciunul dintre maestrii acuarelei documentare, in trecere
prin Muntenia, n'au izbutit s redea, mai sigur si simplu ca el, imagini din acel
Bucuresti dela jumdtatea veacului trecut.
:

Desprinse direct din caetul de lucru al lui Preziosi, f`dr intermediul tablourilor
in care realitatea poate fi uneori prelucrat, scenele i vederile inchise in acest
album, au fost anume alese ca s evoce, in linii si culori care nu se pot stinge,
cAteva din momentele cele mai autentice si colorate din trecutul Capitalei noastre : Bucurestii anului 1869.
AL. BADAUTA
rec
- M UNICIP UL Uf

CURE1

11
www.dacoromanica.ro

S'a tras acest album In Loop exemplar.e

pe preselt offset ale Tipogra.hei

Luceafrul" S. A: din Bucureqti,

tn foto-litografi-e, sUb 'stiprav.egherea

technica

maestrului P. Hilpert.

www.dacoromanica.ro

i;

li

'

fi 7,i1

r,

'---L:"-i--!-

PI

-,1-1

(I

J )1

'

'

j1-

it

1Tri

6,::-c4

-,
,E

www.dacoromanica.ro

- %ZIP Cal(UN
44.0 'zf'...--1

E.0111/

1^1-' \V1.
k1r)

www.dacoromanica.ro
a

I,

II

I.

7'1

ij3
,

\L

t1

.0.00., -

Jr-

l .i.

---"...."-.

-4.

r,

\\

f.

--F

41,a

tor,

rt-

.16

1E61

16

11.

e,

..71.,

"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
-

...r I s

,
Ts"----,-"wr,

-a

L's AL, ----___

...Imo VII,

4t7',

Tor'

N,p

,\

01,

g'
4,1.

_.

e, \.;..,

,,_.

"

:
\

.:

-e

'.--)p2

ile.,*geNT --r,

7ir

.7J

"

e.,
r/r

g
1

it

'

p
1

r
n

.1!....s.1I

1
I

'

...

C 4%;

ii

Is

ec

www.dacoromanica.ro

.i

-,i

iii

416
,1

b -7-

't

<,

--.--.....-,

W
21
14,01-11

.k

,fi.

...

\''
b)
.1

-.

..

-- -,...___
,-.:_
....
-.

1.

CA.....

1\ k
imp

1,4

\,.'"'-

\'') oz.\))'
www.dacoromanica.ro

"14.i.."

71
7

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

'IL
A

c-^ -4 - "P'

11)

'A

/(V

03Z-

4i
1,
I

)...,.

r:-

\-..

\\
C2

1\

.,,,

'1-

-,-

I'

" 1; \ PA II ,r

:
' (f

ss

,--_-_
'

.{,-,...

f.'

P2

'.." ,,

'' AP

1)
1

II 'l

'fi 1

_.

IFF

-.;--_

Iiii

---.."

?='-',. 1)1)\
1

'
-...

"

el

7'1

..

..-4-1

4;....-----..=

111X CI'PreLIJI

v
www.dacoromanica.ro

...1

1/

www.dacoromanica.ro