Cap.

1 Argument
Carnea i produsele din carne fac parte din alimentele de baz a populaiei.
Componentele cele mai importante cantitativ ale carnii sunt reprezentate de esutul
muscular,esutul adipos,esutul conjunctiv,esutul osos si esutul cartilaginos.
Raportul cantitativ dintre aceste componente poate sa varieze, in limite foarte largi, in
functie de specie, ras, stare de ngrijire.
Carnea reprezint o surs valoroas de fosfor, potasiu si fier. Muchii pot avea o
culoare mai nchis sau mai deschis.
Grasimea de porc are o cantitate mai mica de acizi grasi saturati si ca urmare
prezinta o consistenta mai onctuoasa in comparatie cu grasimea de oaie si de vita, care
au un continut mai mare de acizi saturati si de o consistenta solida.
Carnea este valoroas mai ales datorit proteinelor care sunt bogate in
aminoacizi eseniali, aminoacizi pe care organismul omului nu i-i poate sintetiza si
trebuie sa-i procure din alimente.
Preparatele din carne se fabric intr-o gama larg de sortimente care se
deosebesc intre ele prin materia prim si procesul tehnologic aplicat.
Dupa tehnologia aplicat preparatele din carne se clasific: prospaturi,
semiafumate, specialitai, preparate culinare.
Sortimentul Pastrama din carne de porc face parte din preparate specialitati,
grupa care se caracterizeaza prin:

materia prim reprezint anumite poriuni anatomice cu valoare nutritiv ridicat;

sunt prelucrate ca atare fara marunire;

la aceste sortimente se foloseste mai ales carnea de porc;

sunt produse care presupune munca manuala intr-o masur mai mare decat alte
preparate.

conservarea este asigurat prin sarare si tratament termic: fierbere, afumare

(calda) racire;

continutul de umiditate este cuprins intre 50-79%;

durata de pastrare este de doar 3 zile.

Pastrama de porc se fabric din pulpe de porc, dezosate si alese bine de

tendoane, indepartandu-se slanina de acoperire.

Carnea aleasa se taie in fasii de 6-10 cm latime si 4 cm grosime.
Sararea se face prin baituire. Baitul se prepara din amestec de sarare 2,5kg
usturoiul curatat, 2,5kg piper, 0,35 kg boia de ardei, 0,600kg sare si zahar 0,150
kg.Sarea si condimentele macinate se amesteca bine cu putina apa.Fiecare bucata de
pastrama se trece prin bait si apoi se aseaza in recipienti,turnandu-se deasupra baitul
ramas.Durata baitului este de 3-4 zile,de la 4-6 0C.
Dupa baituire fisiile de carne se leaga la masina de facut ochiuri,se pun pe bete
si se introduc pe ramele din celula de afumare calda,unde se hituiesc la temperatura de
95-110 0C timp de 2ore-2ore jumatate pana se coc.
Dupa hituire, ramele cu pastrama se introduc in depozitul pentru racire, de unde
se introduc in depozitul racit de produse finite.

Cap.2. Reeta de fabricare a sortimentului

pastram din carne de porc.
Materii prime

Carne:pulp sau spat de porc.................................100 kg

Materii auxiliare

Sos condimentat.......................................................14 kg

Sare..........................................................................2,5 kg

Usturoi.....................................................................2,5 kg

Piper........................................................................0,35 kg

Boia de arbei...........................................................0,150 kg

Zahr.......................................................................0,150 kg

Materii secundare

Saramura C
Reteta de preparate a saramurii tip C

Cap3.Schema de fabricare a sortimentului pastram din carne de porc.

Semicarcasa de porc

Bai

Transarea,
dezosarea si alesul.

Pulpa de porc
Sfoara
Srare

Maturarea

Legarea

Afumarea

Rcirea

Depozitare

Cap.4 Materii prime si auxiliare

5

Materii prime

Carne de porc
Prin carne se inelege musculatura striata a scheletului cu toate care vin in

legatura naturala,sunt comestibile din corpul animalelor ce poart denumirea de

subproduse:(picioare,urechi)si

de

organe

sunt:limba,ficat,creier,inima,rinichi,splin,plmn etc).
Pentru fabricarea produselor din carne se folosete carnea provenita de la porcine cu
masa corporala de 90 kg in viu.
Din abator carne de porcine se livreaza pe jumatai de carcase congelate sau
refrigerare.
Carne poate fi livrat si pe cantitti, in piese anatomice separate, in stare termic
congelat sau refrigerata.
La fabricarea preparatelor din carne se folosete si carnea de porcine pe calitate si
valoare nutritiv mai redus,in proprietai de 5-50% din jumatea de carcase se obin
toate caliaile de carne,intra in retetele produselor din carne.

Materii auxiliare
Materiile auxiliare si materialele necasare pentru fabricarea produselor din carne
se pot clasifica astfel:materii ce intra in compoziia preparatelor (sare, azotat de sodiu,
azotit de sodiu, amestec de polifosfati de sodiu, faina de soia, condimente, zahar, apa si
gheata) .
Materiile auxiliare care se introduc in compoziia produselor din carne determina
calitatea, gustul, mirosul, culoarea si celalalte nsuiri fizico-chimice si organoleptice ale
produselor finite.

Condimentele

Sunt substane de origine vegetala care se folosesc doze moderate pentru a

mbunatati gustul si aroma produselor in carne contribuind astfel la stimularea poftei de
mancare.
Condimentele se prezint sub forma diferit,dupa parile plantelor care provin:
fructe, muguri de flori, frunze, bulbi, coaja, rdacini, fiecare avand forma, gustul si
aroma specifice.
Usturoiul se livreaz pe dou calitai (I si II) in funcie de aspectul bulbilor, miros si
gust precum in functie de coninutul de imupuritai (pmant si foi uscate) care trebuie s
fie maximum 1% la usturoiul I si 2% la usturoiul de calitatea II.
Piperul. Prin piper negru se ntelege, boabe ntregi, uscate, recoltate in general
nainte de maturare. Piperul macinat se obtine prin macinarea separata a boabelor de
piper negru si alb fara nici un adaos de alte substante. Aspectul trebuie sa fie de
culoare brun,gri sau cu suprafata tari, normal dezvoltate, pline. Are miros caracteristic,
picant si aromat; gust arzator, fara gust si miros stin (de exempul: de mucegaiuri sau
alte mirosuri particulare neplacute).
Boiaua de ardei se obine prin mcinarea ardeiului. Boiaua de ardei se fabric in
doua tipuri: dulce si iute.
Boiaua de ardei se depoziteaz in incperi curate, dezinfectante, uscate, ferite
de radiaiile solare si bine aerisite cu temperatura de maximum 20 0C.

Sarea
La fabricarea produselor din carne, sarea este folosit ca materie auxiliar, de

baz, datorit celor 2 insusiri eseniale. Insuiri conservante si insuiri gustative.

Calitatea principal a srii este insuirea de a fi bun conservator, deoarece
produsul de sare combinat cu pastrare de temperaturi joase, intre 0.....+3 0C, impiedic
dezvoltarea microorganismelor care produc alterarea crnii. Sarea prezint si insusirea
de a condimenta si de a imprima un gust alimentar,fapt ce duce la stimularea poftei de
mncare, imbunatirea digestiei si a asimilarii.

Zahrul

Se folosete la

preparatele saramurilor numai pentru unele produse.El are

proprietatea de a nhiba flora microbian de prutefracii, atenueaza gustul srat si

produse o usoar frgezime. Proportia de zahar ce se folosete nu trebuie sa
depseasc 2% din greutatea amestecului se sare. In cantiti mai mari,produce
modificari nedorite.
Apa
Apa care se intrebuinteaza ca materie auxiliara trebuie sa corespunda cantitatilor
prevazute in standardul pentru apa potabila. Ea trebuie sa fie curata, transparenta, fara
gust sau mirosuri straine, fara bacterii patogene si sa aiba un anumit continut de
substante minerale.

Materiale

Sfoara se intrebuinteaz la legarea membrenelor umplute cu compozitie si la

legarea celorlante preparate de carne nainte de a fi afumate, n scopul de a da sau a

mentine o anumit form batoanelor, pentru a mari rezistenta acestora sau de a lega
batoanele care se agat pe bete.
n functie de grosime de deosebesc sfoara 2C (folosit pentru legarea preparatelor
obinuite) si 3F (pentru legarea salamurilor de durat).

Cap.5. Procesul tehnologic de fabricare a sortimentului

pastrama din carne de porc.
5.1.Tranarea, dezosarea si alesul
Tranarea este operatia prin care carcasele de bovine in sferturi sau
semicarcasele de porci sunt mpartite n portiuni anatomice mari.
La tranarea semicarcasei de porc rezult urmtoarele parti anatomice: ceaf,
antricot, cotlet, pulp, rasol din spate, fleic, piept, spat, rasol din fat, muchiulet.
Pastrama de porc se fabric din pulp de porc, dezosat i bine aleas de
tendoane, dup ce slnina a fost ndepartat.
Pulpa reprezinta zon corespunztoare oaselor bazinului, femurul si rotului,
delimitat de ultima vertebr lombar, linia de separare de fleic, la partea inferioar ce
separ pulpa de rasolul din spate cu musculatura aferent.
Dezosarea pulpei de porc. Pulpa se dezoseaza astfel:se desprinde carnea de
pe osul bazinului (sacrum) care se scoate, apoi se desface pulpa taind tesutul
conjunctiv ce acopera principalele grupe de muschi. Fiecare grupa de muschi se curata
de grasime si tesut conjunctiv si de eventualele puncte hemoragice. In continuare se
deprinde femurul si se desprind cu atentie grupele de muschi mentionate ulterior,
fiecare grupa de mushi curatandu-se de grasime, tesut conjunctiv, si puncte
hemoragice. Daca carnea de la pulp este destinat semiconservelor, ea se sorteaza
pe culori.
n cazul fabricrii pastramei, carnea de pulpa se formeaza, se degreseaza si se
taie in felii de circa 400-800 g de-a lungul fibrelor musculare.
Alesul crnii este operatia prin care se sorteaz pe calitatii dupa valoarea
alimentar, luandu-se drept criteriul de sortare cantitatea de tesut conjunctiv si adipos;
ea consta intr-o separare tesuturilor cu valoare alimentar resus care nu sunt
digestibile, cunoscute sub denumirea de flexuri. n

acest notiune de flax includ:

tendoanele, aponevrozele, fasciile de acoperire, cordoanele vasculare si nervoase.

Deasemenea la ales se ndeparteaz resturile de oase i se efectuiaz
separarea grasimii n exces (seu, slanina).
9

n urma alesului dintr-o semicarcas de porc rezult in mare urmtoarele

categorii de produse: pulpe, spete, muchiul spinal, ceaf, rot, oase fra valoare si
oase cu valoare (graf, cost, oase mici), ciolane, slanin (spate si fasonri de pe pulp,
coast si burt), piept, carne sngerat.
5.2.Srarea.
Srarea ca metoda de conservare este folosita impreuna cu procedee de
conservare ca: uscare,afumare si frigul. In mod obisnuit, sararea reprezinta o faza a
procesului tehnologic de fabricatie a celor mai multe produse preparate din carne.
Conservarea prin sarare are la baza principiul anabiozei, sarea avnd o actiune
bacterioststica si chiar bactericida asupra microorganismelor.
Sarea in concentratii mari are si o actiune de distrugere a enzimelor proteolitice, iar ionul
de clor, prevenit din disociatia clorurilor, are rol antiseptic.
Sararea se poate realiza prin mai multe metode.
Srarea uscata const din srarea produselor direct cu sare sau cu amestec de
sarare. Metoda este folosita mai ales la sararea semifabricatelor (srot,brat), la sararea
slaninii si a altor produse sarate si uneori, afumate dupa sarare.
Srarea umeda consta din sararea produselor cu solutie sa sarare (saramura), fie
prin introducerea carnii in recipiente cu solutie de sare, fie prin injectarea solutiei in carne
cu aparate speciale de injectat.
Srare umeda se poate face prin: imersie si prininjectare (intraarterial,intramuscular).
Srarea mixta consta din folosirea ambelor metode de sarare, att cea umeda ct
si ce uscata. Astfel, se injecteaza carnea mai nti cu saramura, dupa care se freaca cu
sare si se stivuieste sau se freaca cu sare si, apoi se introduce in bazine cu saramura.
In cazul sortimentului pastrama din carne de porc se foloseste sararea uscata.
Sararea uscata se face prin baituire. Baitul se prepara din amestec de sare, usturoi,
piper, boia de ardei, sare si zahar. Sarea si condimentele macinate se amesteca bine cu
putina apa. Fiecare bucata de pastrama se trece prin bait si apoi se aseaza in recipienti,
turnndu-se deasupra baitul ramas.
5.3.Maturarea.

10

Consta in depozitarea pieselor anatomice ( pulpa de porc) in bazine cu saramura

la temperaturi de refrigerare +2....+5 0C timp de 4-6zile, perioada in care carnea devine
rosie in sectiune, fapt care indica ca sa produs maturarea. In cazul sortimentului
pastrama din carne de porc maturarea semifabricatelor se realizeaza prin depozitarea
acestora in recipienti de inox si acoperirea cu baitul ramas si pastrarea timp de 3-4 zile, la
4-60C.
5.4.Legarea
Legarea este o operatie comuna atat pentru preparatele care se prezinta sub
forma de batoane precum si pentru preparatele specialitati sau preparatele afumate.
In cazul preparatelor specialitati cum este si sortimentul Pastrama din carne de
porc, legarea preparatelor se face cu sfoara prin formarea unui ochi de care
semifabricatele vor fi atarnate la afumare. Legarea se poate face manual sau la masina
de facut ochiuri.

5.5.Afumarea.
Prin afumare de ntelege supunerea preparatelor de carne, actiunii fumului produs
prin arderea inabusita a lemnului sau a rumegusului din lemn.
n cazul pastramei de porc, afumarea se face cu fum cald n scopul conservrii
produsului si asigurrii si mirosului specific de afumat.
Afumarea calda este operatia prin care se obtin, o crestere a rezistentei si o
rumenire a membranei. n acest timp, in continutul produsului se petrec procese de
pasteurizare si de aromatizare. Aceast operatie se face n afumtorii calde, n
continuarea fazei de zvntare, la temperaturi de 75-95 oC in functie de sortiment n
interiorul produslui respectiv ajunge pan la circa 55 oC,n raportul diametrul produslui.
Afumarea cald poate fi executat in celule discontinue in care se produc fumul
prin arderea direct a lemnelor sau rimegusului, folosind uneori gazul metan. Acest tip de
afumtorii tin sa fie tot mai folosite.

11

Durata de afumare cald este variabil in functie de produs de diamnetrul

produsului de sistemul de afumare, de natura membranei, precum si de combustibil
folosit.
Componentii fumului actioneaz in timpul afumarii asupra compozitiei preparatelor
dandu-le un miros, un gust si o arom specific de afumat. De asemenea are si un efect
bactericid, care se manifest atat printr-o actiune de moment cat si prin una de durat.
n concluzie, n cadrul afumrii au loc urmtoarele procese:
Schimbarea structurii produsului;
Coagularea si denaturarea proteinelor;
Formarea culorii de afumat la suprafata produslui;
Formarea si stabilizarea culorii n interiorul produslui;
Formarea aromei produsului;
Scderi sau pierderi n greutate;
Scderea valorii nutritive.
Utilaje si instalatii pentru afumarea calda
Pentru realizarea afumarii se utilizeaz:

Fie o celul clasic de afumare, n care caz pasteurizarea se realizeaz

separat ntr-un bazin de pasteurizare;

Fie intr-o instalatie complex n care se realizeaz atat afumarea cat si

pasteurizarea, care cuprinde generatorul de fum si incinta de afumare.

In cazul sortimentului Pastrama din carne de porc afumarea se face prin introducerea
bucatilor de pastrama asezate pe bete si a betelor pe rame in celule de afumare calda
unde se hituiesc la temperatura de 95 110 C timp de 2 - 2,5 ore.
5.6.Rcirea
Rcirea are scopul de a realiza o trecere cat mai brusc de la temperatura de circa
68 oC, atins n timpul fierberii si de

a mpiedica dezvoltarea germenilor, care ntre

aceste limite termice au conditii favorabile de dezvoltarea. In al doilea rand, prin aceast
racire se evit zbarcirea membranei.

12

Racirea se face sub du cu ap rece, timp de 15-30 minute, n functie de calibrul

batonului.
Aceast operatie se mai poate face n bazine sau granduri cu ap rece.
In cazul sortimentului Pastrama din carne de porc dupa hituire ramele cu pastrama se
introduc in depozite frigorifice pentru racire.
5.7.Depozitarea
Preparatele din carne se depoziteaza n ncaperi curate, uscate, cu posibilitati de
ventilare, la tempertura de maxim de 10

C si umiditatea 75-85%, agtate sau

neagtate, dar numai n vitrine frigorifice. Depozitarea un timp mai ndelungat n vrac este
interzis.
Respectand conditiile de transport si cele de depoziare aratate, afumaturile si
specialitatile i pstreaz propriettile corespunztoare: (timp de 15 zile - pieptul si
costita, 5 zile-ceafa afumat si muschiul file, iar pastrama ntre 3 si 5 zile, toate aceste
intervale considerate de la data fabricatiei)
Preparatele din carne specialitti (sunci, muschiulet Montana, muschi picant
Azuga, cotlet haiducesc, muschi tiganesc, rulade, piept condimentat, piept fiert-afumat,
pastrama de porc) se depoziteaz n urmtoarele conditii: temperatura 2...5 oC si 0 = 7580oC, termenul de garantie fiind 3 zile, cu exceptia pastamei de oaie care se depoziteaz
la 16...18oC, termenul de garantie fiind 7 zile.
5.8.Defecte de fabricatie

La depozitare

Preparatele pstrate necoespunztor pot s se altereze. Astfel temperatura si umidiatea

ridicata din depozit determina aparitia de mzga pe suprafata produselor.
Deasemenea nerespectarea conditiilor igienico-sanitare duce la apartia unor defecte de
natura fizico-chimica si microbiologica.

La transarea, dezosarea si alesul carnii

Resturi de oase neindeprtate, flexuri, grasime ,seu.

La srarea si maturarea crnii pot aprea 2 modificri nedorite:

13

1. Inverzirea.
2. Fermentatia.
1. Inverzirea are drept cauze:
a) Contaminarea microbian.In acest caz sunt afectate portiunile interne ale
buctilor de carne.Inverzirea, se accentuiaz dup tratamentul termic.
b) Absenta azotului.
In acest caz portiunile interne ale crnii capat culoare verde-gri dup
tratamentul termic.
Acest tipe de nverzire apare atunci cand:
durata srrii este insuficient.
temperatura de srare prea sczut.
bucatile de carne sunt asezate prea ndesat n bazine.
la srare sau folosit saramurii cu azotat care din diferite cauze nu a fost
transportat de microorganismele denitrifiante n azotit.
c) Excesul de azotit
aceast cauz determin aparitia culorii verde n straturile superficiale
ale carnii srate.

14

Cap.6. Norme de igiena si protectia muncii

6.1. Norme de igiena.
Igienizarea corecta a spatiilor si echipamentelor este obligatorie pentru obinerea
unor alimente de calitate.
Spaiile de depozitare trebuie sa fie cu microclimat si amenajari specifice
produsului depozitat.
Echipamentele trebuie sa asigure desfaurarea procesului tehnologic pentru
obtinerea unor produse alimentare de calitate.
Igiena personala asigura starea de curaire a ntregului corp,piele,par,unghii.
Hainele de strad nu vin in contact cu materiile prime si produsele finite alimentare.
Hainele de stada si cele de lucru, se pastreaz in vestiare diferite.
Minile trebuie sa fie perfect curate tot timpul lucrului pentru c vin n contact cu
alimentele;unghiile vor fi tiate scurt,nelacuite;nu se poarta bijuterii si ceas in timpul
lucrului nu se folosesc parfumuri intense;spalarea se face cu apa calda si cu sapun
lichid cu perii, uscarea cu aer cald sau prosoape de unic folosint.
Parul-se spala bine(zilnic sau la 2-3 zile), este total acoperit cu bonete, basmale,
in timpul lucrului, pentru a proteja alimentele.
Este interzis pieptnatul in zona de lucru.
Operatiile prin care se realizeaza igienizarea spatiilor si a echipamentelor de
productie sunt: spalarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea.
Spalarea.
Dezinfecia-este operaia care se aplic dupa o prealabila splare-curatire,in
scopul distrugerii microorganismelor prezente pe suprafete,utilaje, in slile de
fabricatie.In dezinsectia intreprinderilor de Industria Alimentara se folosesc agenti
chimici si fizici de dezinfectie.Ca agenti chimici de dezinfectie se folosesc:halogenii,
saruri cuaternale cu amoniu, dezinfectanti gazosi(formol, azon, dioxid de sulf).

15

Ca agenti fizici se folosesc:caldura si reactiile ultraviolete.

Dezinsecia-este

actiunea

de

combatere

insectelor

prin

intermediul

insecticidelor.
Insectele pot infecta cu agenti patogeni si agenti de alterare, materiile prime si
produlele finite din Industria Alimentar.
Insectele

produc

pagube

economice,

dar

si

boli

infectocontagioase

consumatorilor (toxinfectii, hepatit, dizenterie).

Insectele cele mai periculoase sunt:mutelel,gndacii,furnicile,molia fainii.Ca msuri de
protectie contrainsectelor sunt:montarea sitelor la folosirea benzilor lipicioase;curenia
si dezinfecia periodica a spatiilor de producie, a depozitelor si a anexelor sanitare.
Deratizarea-este aciunea de combatere a rozatoarelor.Acesta reprezinta un
pericol reala pentu Industria Alimentara, distrug cantitati mari de alimente, iar pe de alta
parte, le contamineaza cu microbi.
Rspandirea agenilor patogeni de catre rztoare se face prin:urin, fecale,
saliv, sange sau prin intermediul paduchiilor si puricilor care triesc pe rzatoare.
Rzatoarele(soarecii si sobolanii)pot fi considerati ca rezervare de germani
patogeni pentru multe boli cum sunt:ciuma, salmoneloza, trichineloza.
Ca masuri de prevenire a infestrii cu roztoare sunt:pstrarea alimentelor in
magazii si depozite protejate de accesul rozatoarelor, depozitarea gunoaielor numai in
recipienti, evacuarea zilnica a gunoiului.
Depozitarea se realizeaz cu mijloace mecanice:folosirea in depozitele de
alimente a unor capace.
6.2.Norme de protectia muncii
Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati instituionalizate, avnd ca
scop asigurarea ale mai bune conditii in desfaurarea produsului de munca, apararea
vietii, integritatii corporale si sanattii salariatiilor si a altor persoane participante la
procesul de munca.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii coordoneaza si
controleaza activitatea de protectie a muncii.

16

Desfauarea activittii de protectia muncii si iegiena muncii se hotrte prin legi

si normative elaborate de forurile componente si aprobate de Camera Deputatilor si
Senatul Romniei.
Salariatii, angajatii cu conventii civile,ucenicii,elevii si studentii care afecteaza
practica profesionala la agenti economici, sunt obligati:

S-i nsueste i s respecte normele de protectie a muncii si masurile de

aplicare a acestora.

S desfaoare activitatea n aa fel ncat s nu expuna la pericol de accidentare

sau mbonlavire personala atat persoana proprie, cat si celelalte persoane
participante la procesul de munca.

S aduc la cunostint conducatorului locului de munc orice defectiune tehinc

sau alt situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbonlvire
personal.

S aduca la cunostint conductorului locului de munca accidentele de munc

suferite de persoana proprie si de alte persoane participante la procesul de
munc.

S opreasca lucrul la operatia unui pericol iminent de producere a unui accident

si s ainformeze de ndat conducatorului locului de munc.

S utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, coresunzator

scopului pentru care a fost acordat.

Sa se spuna si sa suporte sanctiunile civile si penale rezultate din nerespectarea

normalelor de protectie a muncii.

Norme de protectia muncii la transare, dezosare si ales.

17

Anexe
Anexa1

Schema
instalatiei de
afumare si
fierbere tip
Atmos
1 coprpul celulei,
izolat termic; 2
crucior pentru
produse; 3 linie
aerian; 4
generator de fum; 5
canal de admisia
fumului; 6 clapete
de admisia fumului; 7
canal de admisia
aerului; 8 clapete
de admisia aerlui; 9
canal de evacuare
amestecului fum
aer; 10 clapet de
evacuare
amestecului; 11
ventilator de
recirculare; 12
schimbtor de
cldur; 13 gur de evacuare; 14 clapet; 15 duz; 16 conduct de evacuare apei de r
acire di de splare.

Bibliografie

18

1.Banu.C.- ndrumtor n tehnologia produselor din carne, Ed. tehnic, Bucureti

1995.
2.Banu C, .a.- Tehnologia crnii si subproduselor......, Bucureti 1980.
3.Drgnescu C.- Biochimie, Manual pentru clasa a X-a si a XI-a, licee Industriale cu
profil de Industria Alimentar si scoli profesinale.
4.Otel I- Tehnologia produselor din carne, editura tehnologic, Bucuresti, 1979
5.Pavel.O- Utilajul si tehnologia prelucrrii crnii si laptelui, Manual pentru clasa a IX-Xa, licee cu profil de Industria Alimentar si scoli profesionale, anii 1 si 2.
6. Nichita M.L. .a.-Manual pentru pregatire Industria Alimentar, coala de arte si
meserii, clasa a IX-a, EDITURA OSCAR Print Bucureti, 2004.
7.Nichita M.L. .a.- Pregatire de Baz n Industria Alimentar, coala profesional,
EDITURA OSCAR Print Bucureti, 2000.
8. Pavel O,, Ionescu.R. - Tehnologia prelucrii crnii. Manual pentru licee industria cu
profil de industrie alimentar (meseria: preparator produse din carne, lapte, legume si
fructe) clasa a XI-a, si scoli profesionale. EDITURA DIDACTIC SI PEDAGOGICA,
Bucuresti, 1878.

19